Merchandising Ul la Targuri Si Expozitii
Lucrare de Licență
Merchandising-ul la tîrguri și expoziții
Cuprins
Introducere
Capitolul I- Noțiunea de merchandising
Conceptul de merchandising și cînd a apărut această noțiune
1.1.1 Clasificarea merchandisingului
Elementele definitorii ale merchandisingului
Merchandising vis-à-vis comportamentul consumatorului
1.3.1 Factorii demografici
1.3.2 Factorii psihologici
1.3.3 Factorii conjuncturali
Capitolul II- Principii și tehnici ale merchandisingului la tîrguri și expoziții
2.1 Tîrgul și expoziția
2.2 Principiul alocării spațiului
2.3 Particularitățile merchandisingului la tîrguri și expoziții.
Capitolul III- Merchandisingul la tîrguri și expoziția (Beauty)
3.1. Scurt istoric
3.2. Expoziția Beauty și organizatorul Moldexpo
3.3. Pașii de dezvoltare a Expoziției Beauty
3.4. Cercetarea de marketing
Concluzii
Anexe
Bibliografie
Introducere
Am ales această temă din cauza noutății ei pe piața Republicii Moldova. Lucrarea este structurată pe trei capitole, în care tema este dezbătută bine.
În primul capitol “Noțiunea de merchandising” am dezvăluit noțiunile de concept de merchandising, elementele sale definitorii și merchendasingul și comportamnetul consumatorului. Merchandisingul este o noțiune ce se referă la sistemul ante și post vînzare la comportamnetul consumatorului, prezentarea mărfii și produselor cît mai attractive și lansarea lor pe piață în momentul cererii maxime.
Noțiunea de “merchandising” este de origine engleză ce provine de la verbul “to merchandise” ceea ce înseamnă acțiune asupra vînzării. Acest termen de merchandising sau mercantizare este folosit în țările Europei de Est, inclusive la un nivel puțin mai scăzut ți în Moldova.
Rolul merchandisingului este de a găsi soluții diferitor problem cu care se confruntă produsul, alegerea locului unde va fi amplasat pentru a se vinde mai bine, cantitatea produselor prezente în acel raion de vînzare, modul de aranjare al acestora, și materialul de prezentare utilizat.
În cel de al doilea capitol ” Principii și tehnici ale merchandisingului la tîrguri/expoziții ” am prezentat tehnicile de merchandising la tîrguri și expoziții. Am vorbit despre principiul alocării spațiului standului și fiecărui tip de produse expozante de către participant. În cazul expoziției marfa direct de la producător merge spre consummator sau spre detailist care la rindul său o vinde mai departe.
În al treilea capitol “Merchandisingul la tîrguri și expoziția Beauty” am prezentat scurt istoric al apariției și desfășurării expoziției sub acest nume de Beauty, cîte puțin despre organizatorul Moldexpo și pașii de dezvoltare ai acestei expoziții.
Capitolul I – Noțiunea de merchandising
Conceptul de merchandising și cînd a apărut această noțiune
De cele mai dese ori proprietarii magazinelor fiind confundați în problemele și grijile zilnice dau uitării elementului cheie în activitatea sa comercială –clientul. S-ar părea că pe rafturi este o ordine impecabilă, furnizorii sunt mulțumiți, autoritățile sunt satisfăcute de întreprindere iar numărul clienților este mult mai mic decît cel dorit. Cauza o găsim chiar la suprafață- în agitația zilnică se uită că scopul principal al oricărei entități este satisfacerea nevoilor clienților.
O bună planificare și organizare interioară a magazinului ajută cumpărătorul să găsească mai ușor produsul dorit. Deasemenea și un personam amabil și binevoitor ajută clientul. Și cum se spune ,,este mai ieftin să-ți menții clientul,decît să atragi unul nou,,.
Merchandising- știința căreia nu i se dădeau mari șanse ceva timp în urmă, dar astăzi este considerat strategic de catre multe întreprinderi . Această disciplină a efectuat salturi uriașe în ultimii ani și este lăsată tot mai mult pe mîna adevăraților profesioniști.
Merchandising- ansamblul tehnicilor de prezentare a produselor este definit ca:
,,Studiul problemelor de creație, ameliorare, prezentare și distribuire a mărfurilor în funcție de evoluția nevoilor,,.
Ce este merchandising-ul?
Definiții ale acestei disciplini sunt foarte numeroase și la fel de variabile toate. O definiție veche, cea alui Keppner oferă avantajul de a arăta imediat principalele domenii de aplicare a merchandising-ului.
Merchandising înseamnă optimizarea spațiului de vînzări cu:
,,produsul potrivit,, (sortimentele)
,,la locul potrivit,, (amenajarea-rganizarea- implantarea)
,,la prețul potrivit,, (anotimpurile-modele-stocuri)
,,cu informația potrivită,, (pedagogia-ajutorul la alegere).
Problema sortimentelor, ca număr și varietate de referințe, este o variabilă fundamentală a merchandising-ului în sensul că este o variabilă independentă de spațiul liniar. Sortimentul nu poate fi definit altfel decît în funcție de spațiul liniar și invers.
Școala franceză consideră merchandising-ul ”…o parte a marketingului care înglobează tehnici comerciale ce permit prezentarea în cele mai bune condiții materiale și psihologice a produsului sau serviciului supus vînzării“ (Academia de Științe Comerciale din Franța) sau “… ansamblul de studii și tehnice puse în aplicare, separat sau împreună, de către distribuitori și producători, în vederea creșterii rentabilității punctului de vînzare și desfacere a produselor, printr-o adaptare permanent a asortimentului la nevoile pieței și printr-o prezentare corespunzătoare a mărfurilor”. (Institutul Francez de Merchandising).
O definire deasemenea realist a merchandising-ului se poate face prin enunțarea scopului principal: optimizarea contactului între ofertă și consumatori în vederea luării deciziei effective de cumpărare de către aceștia.
Pentru a înțelege mai bine această noțiune de merchandising este nevoie de un exemplu: consumatorul tocmai a intrat într-un magazine cu autoservire. Actul de cumpărare, foarte des la impuls se începe. Ce influiențe în vor orienta atunci pe client în alegerea lui?
– el poate fi determinat de publicitatea din magazin sub toate formele sale- vizuală, auditivă.
– poate fi frapat de publicitatea de la locul de vînzare sau de anunțurile sonore.
Motivele apariției acestei tehnici constă în :
Cerințele mereu crescînde ale consumatorilor (dorința de a cunoaște ce cumpără)
Evoluția permanent a consumatorului (nivelul de dezvoltare,mentalitate, educație, etc.)
Creșterea diversității mărfurilor care implică libertatea de alegere a consumatorilor
Dacă e să promovăm idea că merchandising-ul este “o cunoaștere perfectă a punctului de vînzare” ,specialiștii consideră că folosirea rațională a fiecărui metru linear de mobilier, nu numai ca lungime ci și ca înalțime, profunzime, a devenit problema majoră a comerciantului de care depinde din ce în ce mai mult eficiența activității unui magazin sau a unui centru de vînzare.
Pentru a reuși în acest demers e nevoie de urmărirea a 3 componente:
Ceea ce se vinde
Locul unde se vinde
Maniera în care se vinde
Dacă e să analizăm noțiunea de merchandising în mod mai simplificat definim acest concept ca: “o optimizare a vînzărilor printr-o mai bună organizare a linearurilor, avînd drept scop răspunderea la cererea clienților”
Serviciile de merchandising se referă anume la aranjarea mărfurilor în spatial de vînzare a magazinelor, distribuirea echipamentelor necesare de expunere a mărfurilor, crearea de pachete promoționale pentru detailiști și persoane fizice deasemenea. Tehnicile de merchandising îl privesc cît pe fabricant atît și pe distribuitor, ambii avînd în egală măsură aceeași influiență în procesul de vînzare a produsului sau serviciului.
1.1.1 Tipologia merchandisingului:
Merchandising-ul de organizare
Merchandising-ul de gestiune
Merchandising-ul visual
Merchandising-ul de seductive si animație
Merchandising-ul în filme
Elemente definitorii ale merchandising-ului
Elementele definitorii ale merchandising-ului sunt:
Planificarea activității magazinului
Orientarea către clientelă
Conceperea spațiului de vînzare ca system
Schimbarea
Inovația
Apariția merchandising-ului a fost determinată de apariția noilor tipuri de comerț, de diversificarea cerințelor consumatorilor. Cmerciantul trebuie să fie permanent preocupat de prezentarea produselor.
Pentru a atrage cît mai mult atenția consumatorilor și chiar consumatori noi comerciantul trebuie să țină pasul cu apariția noilor tehnici promoționale deoarece cele vechi nu vor mai avea un effect pozitiv ca cîndva.
Merchandising-ul vis-à-vis comportamentul consumatorului
Nevoile și preferințele consumatorilor evoluaiază foarte rapid, din acest motiv a și apărut o așa știință ca merchandising.
Factorii generali care influiențează consumatorul sunt:
1.3.1 Factorii demografici permit clasificarea consumatorilor după mai multe criterii ca:
În funcție de vîrstă-
Copiii-ei exprimă un segment însemnat în rîndul consumatorilor, dat fiind faptul că ei participă alături de părinți la efectuarea cumpărăturilor, ei influiențează mărimea și cantitatea cumpărăturilor. Copiii sunt persoane ce diferențiază mai greu necesarul de ceea ce nu este necesar deoarece ei sunt atrași mai mult de culorile vii, de produsele atractive colorate, cu desene etc astfel majorînd într-o oarecare măsură cantitatea cumpărăturilor.
Adoloscenții- reprezintă o categorie importantă de consumatori deoarece efectuiază aceste cumpărături în mod autonom, astfel preferatele lor fiind: dulciuri, reviste, cd-uri, cosmetic, etc. Ei preferă produsele care îi ajută să î-și scoată în evidență personalitatea, astfel părînd mai independent într-un oarecare mod.
Adulții- ei sunt persoane mature care reprezintă cea mai mare parte de consumatori, ei fiind constanți în ceea ce ține de nivelul de produse cumpărate.
Persoanele în vîrstă- această clasă de consumatori au comportament specific asupra produselor existente de mai demult pe piața de consum, nu sunt așa flexibili în ceea ce privește apariția produselor noi pe piață, și apreciază alte calități la produse spre deosebire de adolescenți sau chiar adulți.
În funcție de sex
Bărbați- ei au un comportament diferit față de cel al femeilor, sunt mai deciși cînd merg la cumpărături, nu sunt dispuși să piardă timpul.
Femeile- ele reprezintă categoria cea mai numeroasă de consumatori, sunt mult mai sensibile la cumpărături decît bărbații, sunt deasemenea ușor influiențabile și preferă articolele noi și produsele noi apărute.
În funcție de ocupație
1.3.2 Factorii psihologici
Temperamentul este latura dinamică, energetică a personalității umane care definește mai multe tipuri de consumatori:
Consumatorii cu temperament sangvin- aceste persoane sunt energice, vioaie, îndrăznețe, sociabile și este foarte rapid în luarea deciziei de cumpărare.
Consumatorii cu temperament coleric- sunt foarte nervosa și își ies fosrte repede din fire, este foarte mobil și rapid,se hotărăște repede în privința cumpărăturilor.
Consumatorii cu temperament flegmatic- sunt calmi, răbdători, sunt mai rezervați și iau mai greu decizii.
Consumatorii cu temperament melancholic- sunt foarte liniștiți, sensibili, nehotărîți, au nevoie de sprijinul vînzătorului în luarea deciziilor de cumpărare.
Caracterul
În dependent de caracter avem:
Consumator dificil- foarte pretențios, și se hotărăște foarte greu refuzînd ajutorul vînzătorului
Consumator atotștiutor- el se consideră competent în orce alegere chiar dacă nu e așa.
Consumator econom- este cel ce apreciază toate produsele în raport cu bugetul său bănesc, hotărînd greu dacă să cumpere ori nu.
Consumator impulsiv- ia decizii fără a se gîndi prea mult, fiind impresionat de marca produsului, de ambalaj.
Consumator entuziast- rămîne impresionat repede de un produs pe care îl laudă nespus de mult.
1.3.3 Factorii conjuncturali
–pun în evidență o tipologie a comportamentelor cumpărătorilor în raport cu alte împrejurări specifice. Pot exista mai multe tipuri de consumatori:
Consumatorul hotărît
Consumatorul nehotărît
Consumatorul nemulțumit
Consumatorul grăbit
Capitolul II – Principii și tehnici aor dificil- foarte pretențios, și se hotărăște foarte greu refuzînd ajutorul vînzătorului
Consumator atotștiutor- el se consideră competent în orce alegere chiar dacă nu e așa.
Consumator econom- este cel ce apreciază toate produsele în raport cu bugetul său bănesc, hotărînd greu dacă să cumpere ori nu.
Consumator impulsiv- ia decizii fără a se gîndi prea mult, fiind impresionat de marca produsului, de ambalaj.
Consumator entuziast- rămîne impresionat repede de un produs pe care îl laudă nespus de mult.
1.3.3 Factorii conjuncturali
–pun în evidență o tipologie a comportamentelor cumpărătorilor în raport cu alte împrejurări specifice. Pot exista mai multe tipuri de consumatori:
Consumatorul hotărît
Consumatorul nehotărît
Consumatorul nemulțumit
Consumatorul grăbit
Capitolul II – Principii și tehnici ale merchandisingului la
tîrguri și expoziții
2.1 Tîrgul și expoziția
Tîrgurile pot fi generale sau “orizontale” si specializate sau “verticale”. În prima categorie sunt incluse tîrgurile la care se prezintă o gama largă de mărfuri din categoria bunurilor de consum sau a mijloacelor de producție.
Tîrgurile specilizate asigură o mai bună informare a producătorilor si comercianților atît prin intermediul produselor prezentate cît și prin varietatea manifestărilor conexe organizate cu prilejul desfășurării acestora.
Expozitiile, forme distincte de manifestări promoționale, își propun în primul rînd să pună în evidență progresele înregistrate în diferite domenii ale științei, tehnicii sau producției materiale. Acestea au de regulă caracter neperiodic și pot dura de la cîteva zile la luni sau ani, în ultimul caz cu schimbarea periodică a exponatelor.
Expozitiile pot fi naționale sau universale, stabile sau volante. Expozițiile volante sunt de dimensiuni reduse în ceea ce privește numărul participanților iar exponatele sunt amplasate în autovehicule speciale, trenuri, vapoare și vizează popularizarea produselor unei firme sau a unui domeniu de activitate.
Succesul participării la tîrguri și expoziții depinde atît de organizatorii acestora cît și de o serie de factori care țin de fiecare participant în parte.
2.2 Principiul alocării spațiului
Tema acestei teze este un fenomen nou în marketingul RM, deoarece la tîrguri și expoziții merchandisingul trebuie să fie cunoscut atît la nivel de expozant cît foarte bine și la nivel de organizator.
De exemplu: la organizarea unui tîrg sau a unei expozitții de produse lactate nu poate sa stea un producător numai de înghețată lîngă unul numai de cașcaval apoi iarăși unul de înghețată. Organizatorul trebuie să facă o oarecare ierarhie, aranjare în repartizarea teritoriului expozanților.
Un prim pas în alocarea spațiului la tîrg sau expoziții îl reprezintă amplasarea raioanelor unde se găsește oferta cea mai bună, de exemplu la expoziția Beauty, orice producător trebuie să-și amplaseze raioanele cu cosmetică în așa mod pentru a facilita accesul consumatorilor, pentru a fi mai simplu de a găsi mai rapid ceea de ce au nevoie.
Un merchandising bine planificat permite comerciantului să își maximizeze vînzările pentru fiecare metru2 ce îl deține.
2.3 Particularitățile merchandisingului
Merchandising-ul are și el anumite particularități, care sunt diferite în funcție de tipul distribuitorului: en-gross sau en-detail.
Particularitățile specifice en-gross-urilor sunt că nu sunt adresate cumpărătorilor finali, ci intermediarilor, are aloc specializarea pe grupe de mărfuri și oferirea serviciilor, precum transportul mărfii clienților etc.
Detailist-ul poate oferi servicii ca cele de sortare a mărfii, de păstrare, de ambalare. Anume el și este cel care intră în contact cu consumatorul final.
Atît angrosiștilor cît și detailiștilor merchandising-ul le impune cîteva reguli mai generale cum ar fi:
– nivelul ochilor -promovarea produsului se face printr-o poziționare la nivelul ochilor, care în funcție de publicul țintă diferă de la femei, bărbați, copii.
– regula mîinii drepte –promovarea produsului se face printr-o poziționare mai spre partea dreaptă a raftului astfel determinîndu-l pe client să cumpere produsul.
– regula stîlpilor –dacă se va dori promovarea unui produs nou sau nu prea cunoscut, atunci el se va plasa între două produse foarte puternice.
– regula fluxului de vînzare –se determină fluxul de trafic, traseul din spațiul de vînzare care este cel mai des vizitat de clienți, și atunci produsul va fi plasat cît mai aproape de fluxul cel mai important al spațiului de vînzare.
– regula liderului –promovarea oricărui produs se face prin poziționarea lui lîngă liderul de piață.
Capitolul III- Merchandisingul la expoziția (Beauty)
3.1. Scurt istoric
Beauty este o expoziție ce se desfășoară deja al 17-lea an la rînd pe în ultima săptămînă din luna februarie. Este o expoziție internațională specializată în cosmetcă, parfumerie, și echipamente pentru saloanele de frumusețe.
“Expoziția este o platformă foarte eficientă de colaborare a reprezentanților industriei de frumusețe, de prezentare și promovare a produselor noi, pentru a face schimb de experiență. Anume din aceste considerente cunoscuta companie <<Viorica-Cosmetic>> a participat deja 17 ani la rînd la expoziția nominalizată”.
Evenimentul este unul de importanță majoră pentru sectorul industriei frumuseții. Aici, își dau întîlnire renumiți producători naționali și internaționali, importatori, distribuitori și reprezentanți ai celor mai renumite branduri. Participanții au posibilitatea să-și prezinte produsele noi, să găsească parteneri și soluții pentru problemele cu care se confruntă, să încheie contracte și să poată evolua, pentru a atinge un nou nivel de dezvoltare profesională. Beauty este un auditoriu țintă pentru lansarea ideilor noi, este un proiect viu, dinamic, mereu în continuă dezvoltare, care reacționează la cele mai noi tendințe ale pieței, oferă posibilitatea de dezvoltare participanților.
3.2. Expoziția Beauty și organizatorul Moldexpo
Chiar de la începutul începuturilor, anii 1997 Beauty se desfășoară și este organizată de către Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo.
La Moldexpo se poate ajunge cu următoarele mijloace de transport din:
Sectorul Botanica- Troleibusul Nr.4, Nr.15, Maxi-Taxi Nr. 104,Nr.115,
Telecentru- Troleibusul Nr. 3, Maxi-Taxi Nr. 124
Ciocana- Maxi-Taxi Nr.129
Rîșcani- Maxi-Taxi Nr. 127
Schema nr. 3.1 Schema de deplasare în orașul Chișinău pentru a ajunge la Moldexpo
Schema complexului expozițional o găsim în anexe pentru mai multe informații despre cum e posibil de ajuns în pavilionul 2 și 3 al Centrului Expozițional Moldexpo, unde se desfășoară anual această expoziție.
3.3. Expoziția Beauty 2014
“ O femeie sănătoasă e o femeie frumoasă. Păstrează, restabilește și îmbunătățește-ți sănătatea în fiecare zi”
A fost oferit un spațiu expozițional de 2601 m2. Au participat 147 de întreprinzători autohtoni și 3 străini. Am avut ca oaspeți persoane juridice din Moldova, Romania și Ucraina iar ca reprezentanți a acestor persoane juridice au fost și indieni, chinezi, ruși etc. În aceste 4 zile de desfășurare a expoziției s-au înregistrat cca 14400 de vizitatori, dintre care aproximativ 50% s-au dovedit a fi specialiști în domeniul dat. Deasemenea au fost înregistrați și vizitatori din Ucraina, Turcia, Italia, Romania, SUA, Israel în jur de 750.
În timpul desfășurării expoziției au avut loc mai multe concursuri și campionate profesionale:
1. Campionatul de Cosmetologie și Estetică Aplicată BEAUTYPROF 2014
2. Concursul de extensie a genelor DREAM LASHES
3. Campionatul de modelare a unghiilor, machiaj și body art BRILLIANCE NAILS 2014
4. Seminare, master-classuri- Locul redermalizării în terapia complexă ANTI-AGE, Terapia cu microace în tratamentul ridurilor, cicatricilor postacneice și vergeturilor. Microliftinul zonei periorbitale, O nouă generație de preparate pentru biorevitalizare. Preparate AND-ARN din programul de reparare a pielii, Noua generație de filler-e profesionale, Metode noi în tratamentul acneei, dermatitei serboreice și a cuperozei. Galvanoterapia cu plan de tratament individual, Revitalizare japoneză, Lupta cu îmbătrînirea-preparate peptidice.
Ce ține de prețurile produselor expuse observăm că variază de la 5 lei la 4000 lei.
Genți – de la 150 la 2500 lei
Apă de parfum – 50-2000 lei
Săpunuri natural francize 60 lei buc.
Ie – 650-1200 lei
Încălțăminte stil tradițional -800 lei
Gulerașe detașabile cu cristale svarowski -50-1200 lei
Flori de camera – 40-3600 lei
Decorațiuni pentru casă – 40-600 lei
Ceaiuri natural – de la 5 lei
Cafea naturală – de la 10 lei
Participanții naționali și internaționali (vezi anexa fig. Nr. 2)
3.4. Cercetarea de marketing
Deci, ce ține de cercetarea de marketing, am elaborat un chestionar în rîndurile vizitatorilor din toate acele 4 zile de desfășurare Beauty 2014. Deoarece să intervievezi aproximativ 14 400 de persoane e imposibil chiar și în 4 zile, am hotărît să intervievez cîte 100 de vizitatori zilnic pentru ca în urma acestei munci enorme să pot ajunge la ceva rezultate, care mă va ajuta să înțeleg: De ce? Pentru ce? Care este scopul? Și cui se adresează de 17 ani la rînd expoziția Beauty.
Am dus deasemenea și unele observări asupra comportamentului vizitatorilor primind următoarele rezultate:
Și în urma observărilor duse vizual și rezultatele chestionarului arată că în perioada 27 februarie-2 martie a fost populate mai mult de sexul feminin.
Diagrama Nr. 3.4.1 Frecvența vizitatorilor Beauty 2014
Rezultatele ce țin de vîrsta vizitatorilor sunt următoarele:
Diagrama Nr. 3.4.2 Ponderea categoriilor de vîrstă ale vizitatorilor expoziției din 27-2 martie 2014
Din schema de mai jos vedem că cei mai mulți vizitatori au fost anume din or. Chișinău cu 72%, din alte localități 23% și am avut chiar și vizitatori străini, de peste hotarele țării aceștia determinînd un procent de 5.
Diagrama Nr. 3.4.3 Ponderea rezidenților vizitatorilor Beauty 2014
Pentru a observa dacă vizitatorii noștri sunt mai mulți prsoane juridice ori fizice, dacă activează în domeniul frumuseții ori vizitează expoziția pentru ei avem diagrama nr. 3.4.4
Diagrama Nr. 3.4.4 Ponderea funcțiilor vizitatorilor expo din 27-02 martie 2014
Din diagrama Nr. 3.4.5 observăm că pe vizitatorii noștri i-a interesat mai mult teme ca: cosmetica cu 38%, apoi urmînd serviciile frizerilor și SPA cu 23% și îngrijirea unghiilor cu 15%.
Diagrama Nr. 3.4.5 Ponderea temelor expuse la expoziție și a celor preferate mai mult de vizitatori
Cei mai mulți vizitatori observăm că sunt prezenți anual la desfășurarea acestui eveniment, 172 de persoane votînd annual, 152 au votat că vizitează o dată la cîțiva ani iar 76 de persoane spun că o vizitează la întîmplare, probabil cînd au timp,cînd sunt mai liberi.
Diagrama Nr. 3.4.6 Frecvența vizitării expo de către vizitatori
Cele mai multe voturi le-a primit interesul personal- 272 de oameni, 100 au ales că se aflau acolo din interes de serviciu iar alții 28 au mai vizitat expoziția și din alte interese. Este îmbucurător faptul că oamenii vin nu doar din interese de serviciu sau de nevoie dar găsesc ceva timp și pentru ei, și nu uită de exteriorul și interiorul lor dar vin pentru a-și face cadouri atît lor cît și apropiaților, rudelor, etc.
Diagrama Nr. 3.4.7 Frecvența intereselor datorită cărora oamenii vizitează Expo 2014
Observăm că un procent foarte mare a rămas și anul acesta foarte satisfăcut de tot ceea ce s-a petrecut în pavilionul Nr. 2 al centrului Expozant Moldexpo, ceea ce am numit mai sus Beauty 2014. Chiar 58% a rămas foarte satisfăcut, 27% a votat că a rămas satisfăcut și doar 3% au rămas nesatisfăcuți. Asta la sigur este din cauza că poate mulți vizitatori au vrut produse profesionale, de înaltă calitate dar cu preț redus ceea ce este imposibil. Orice produs de calitate nu poate fi vîndut la preț inferior cum sunt așteptările unor oameni.
Diagrama Nr. 3.4.8 Ponderea satisfacției primită de vizitatori la desfășurarea acestui eveniment.
Aici, la această întrebare intervievații noștri au fost de părerea că este nevoie de îmbunătățit unele lucruri pentru anul viitor, și anume: 212 au spus că ar fi bine să se organizeze mai multe concursuri în care să fie implicați nu doar cei ce concurează dar și vizitatorii, și deoarece este o expoziție internațională ar fi bine ca nu doar să participe expozanți internaționali dar să se facă condiții pentru a atrage mai mult de 5% de vizitatori străini. Și cred că a fost propusă această opțiune anume doarece vizitatori au fost multe persoane juridice și le-ar fi interesant dacă ar avea posibilitatea de a vorbi despre hobby-urile lor cu specialiști din alte țări.
Diagrama Nr. 3.4.9 Frecvența propunerilor noastre dacă e nevoie de schimbat ceva pentru desfășurarea evenimentului anul viitor.
Anexe
Fig. Nr. 1 Schema complexului expozițional
Participanți naționali și internaționali Beauty 2014
Fig. Nr. 2
Cosmetică decorativă
SC Eris PRIM SRL
Tagaer
Medix SRL
Delen-Sim SRL
Vion-Impex SRL
Unicosmetix SRL
Agrocosmetic SRL
IM Reputația SRL
Mary Kay
Cosmomedfarm SRL
Jusst SRL
Dream-Lashes SRL
Sofinalia SRL
INKO-Group SRL
ALIT SRL
Produse cosmetice profesionale pentru îngrijirea și vopsirea părului
IM BECOR SRL
SC Cosmedprim
Melistil SRL
Farcom SA
Cosmomedfarm SRL
Cosmetic CLUB SRL
VITAFIR SRL
BRIONIA VI SRL
SVITOL-ART SRL
Cosmetică profesională
IM Aristox Cosmetix SRL
SC Multitrans SRL
Belar-Group SRL
Cosmetic Club SRL
Victorialuci&Stil SRL
Martinex SRL
Skim Kosmetic center SRL
TOP-FARM
Alianța companiei Ucrainei
Cosmetică curativă și naturistă
SC Solara-Parfum
IM Marry-Gold
Prodiafarm SRL
IM Natusana
Edom CELLVITIN
Cosmetix of Israel
Tamavit Group SRL
Viorica-Cosmetix SRL
Vion-Impex SRL
IM BECOR SRL
IM Farmacia Familiei SRL
Modelarea și îngrijirea unghiilor
BIOMAK SRL
BRIONIA VL SRL
SC NGSA GROUP SRL
SVITOL-ART SRL
TOP COSMETIC
SC ERIS PRIM SRL
Golub STIL SRL
Bijuterii
Atelier de creație SWAROVSKI
Bijut-Art SRL
VASAIUR SRL
MOLDIVA SRL
SARA WORLD SRL
SC Loial-DT SRL
Hipocrates Prodiafarm SRL
Malmar GROUP SRL
Julio Mortara SRL
Vitalie Burlacu
Chi (Biosilk)
Loial SRL
Conte
Pergale
Rifero
Cioco-Studio +Purcari
Chelton
Interoptica SRL
Erotic shop seduction
Sex shop-el și ea
Decorator de nunți
Mono-Emis-agenție de nunți
Energetix-Magnet Therapy
Beauty House-salon de frumusețe
Buțenco Ludmila –specilist de machiaj permanent
Album foto Beauty 2014
Chestionar (pentru vizitatori)
1. Sex
a) feminin b) masculin
2. Vă includeți în următoarea categorie de vîrstă:
a) pînă la 18 ani b) 18-34 ani c) 35-54 ani d) peste 54 ani
3. Sunteți rezindent al:
a) or. Chișinău b) altei localități c) de peste hotare
4. Ce funcție ocupați?
a) manager salon Beauty b) specialist categorie superioară c) specialist d) nu lucrez în sfera frumuseții e) alta_
5. Ce temă vă interesează mai mult?
a) Cosmetică b) Parfumerie c) Îngrijirea unghiilor d) bijuterii, accesorii
e) Echipamente și dotări pentru saloane f) servicii ale frizerilor, SPA
6. Cît de des vizitați expoziția Beauty?
a) anual b) o data la cîțiva ani c) la întîmplare
7. Sunteți aici din :
a) interes de serviciu b) interes personal c) alt interes
8. Vă rugăm să acordați calificative nivelului de satisfacție primit din desfășurarea expoziției
a) foarte satisfăcut(ă) b) satisfăcut(ă) c) nesatisfăcut(ă) d) alta_
9. Ce credeți că ar trebui îmbunătățit în desfășurarea expoziției?
a) promovarea mai vastă b) mai multă atenție trebuie de acordat vizitatorilor c) altele_
Bibliografie
Cărți:
1. Dominique Mouton, Gauderique Paris, Practica Merchandisingului, Editura POLIROM.
2. Corodeanu D., Niță V., -Merchandisingul- concepte, principii, reguli de bază, standarte, Editura Tehnopress, Iași 2007 Ediția II
3. Corodeanu D., Niță V., -Merchandising-teorie, metode și instrumente pentru eficientizarea punctului de vînzare, Editura Tehnopress, Iași 2008
4. Emil Maxim, Marketing, Ediția II, pag.270, Editura Libris Iași 2003
5. interviu de la managerul companiei Viorica-Cosmetic dl. Adrian Smolnițki
6. Bernagaud pentru IUP Agro, Le merchandising: Definition, suport de curs, 2005
7. National Retail Hardware Association, 16 MERCHANDISING Techniques, 2004©.
8. Purcărea, Theodor- Distribuție și Merchandising, Ed. Universitară Carol Davila, București, octombrie 2007
Internet:
9. http://ro.beauty.moldexpo.md/tit#content
10. http://www.nordnet.fr/-%20fbrichet/definition-htm
11. http://www.agentiadepublicitate.com/mercantizare.php/
12. http://creativitywindow.com/?s=merchandising
Reviste:
13. Magazinul progresiv
14. Amfiteatru Economic
15. Piața Bunurilor de Larg Consum
Reviste de publicare on-line:
16. Retail Touch Points- 5 StepS to personalizing the in-Store experience revamping the in-Store environment With Merchandising and POP Displays
17. Journal of Business Research 64 (2011) 51–54
18. Retail Adventures in the Real World
Articole:
19. 77 Visual Merchandising Techniques and Ideas
A Simple Guide to Manage Your Silent Salesperson
By Jyppe A. Quidores
20. BASIC PRINCIPLES OF EFFECTIVE MERCHANDISING
21. Vasiliu Cristinel, -Rolul Merchandising-ului în Gestiunea suprafeței de vînzare
22. How U.S. consumers view in-store promotions Don E. Schultz, Martin P. Block Northwestern University, United States (Journal of Business Research)
23. By Rich Kizer & Georganne Bender Visual Merchandising Part I
Bibliografie
Cărți:
1. Dominique Mouton, Gauderique Paris, Practica Merchandisingului, Editura POLIROM.
2. Corodeanu D., Niță V., -Merchandisingul- concepte, principii, reguli de bază, standarte, Editura Tehnopress, Iași 2007 Ediția II
3. Corodeanu D., Niță V., -Merchandising-teorie, metode și instrumente pentru eficientizarea punctului de vînzare, Editura Tehnopress, Iași 2008
4. Emil Maxim, Marketing, Ediția II, pag.270, Editura Libris Iași 2003
5. interviu de la managerul companiei Viorica-Cosmetic dl. Adrian Smolnițki
6. Bernagaud pentru IUP Agro, Le merchandising: Definition, suport de curs, 2005
7. National Retail Hardware Association, 16 MERCHANDISING Techniques, 2004©.
8. Purcărea, Theodor- Distribuție și Merchandising, Ed. Universitară Carol Davila, București, octombrie 2007
Internet:
9. http://ro.beauty.moldexpo.md/tit#content
10. http://www.nordnet.fr/-%20fbrichet/definition-htm
11. http://www.agentiadepublicitate.com/mercantizare.php/
12. http://creativitywindow.com/?s=merchandising
Reviste:
13. Magazinul progresiv
14. Amfiteatru Economic
15. Piața Bunurilor de Larg Consum
Reviste de publicare on-line:
16. Retail Touch Points- 5 StepS to personalizing the in-Store experience revamping the in-Store environment With Merchandising and POP Displays
17. Journal of Business Research 64 (2011) 51–54
18. Retail Adventures in the Real World
Articole:
19. 77 Visual Merchandising Techniques and Ideas
A Simple Guide to Manage Your Silent Salesperson
By Jyppe A. Quidores
20. BASIC PRINCIPLES OF EFFECTIVE MERCHANDISING
21. Vasiliu Cristinel, -Rolul Merchandising-ului în Gestiunea suprafeței de vînzare
22. How U.S. consumers view in-store promotions Don E. Schultz, Martin P. Block Northwestern University, United States (Journal of Business Research)
23. By Rich Kizer & Georganne Bender Visual Merchandising Part I
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Merchandising Ul la Targuri Si Expozitii (ID: 122229)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
