Meloterapie Aplicata In Mediul Intraspitalicesc

Cuprins

Pagina

Introducere…………………………………………………………………………………………………..

Capitolul I. Partea generala…………………………………………………………………………..

I.1. Efectele biologice si medicale ale muzicii

I.2. Efectul muzicii, vocalizarea si vibratia creierului si a tesutului muscular. Studii in terapia vibroacustica

Capitolul II. Partea speciala………………………………………………………………………….

Concluzii………………………………………………………………………………………………………

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………..

Anexe……………………………………………………………………………………………………………

Imaginea 1. Fotografia de profil a paginii de Facebook – Master Meloterapie – Mai 2015

Introducere

Datorita programului de studii interdisciplinar ce urmeaza a fi absolvit si care reuneste domeniile medicina si muzica, aceasta lucrare de disertatie doreste sa identifice si sa evidentieze in mod cat mai obiectiv situatii intraspitalicesti la care meloterapia poate deveni cu succes parte componenta a programului terapeutic clasic conventional alopat. Prezenta lucrare de disertatie indica si reliefeaza situatiile patologice clinice intraspitalicesti in care terapia prin muzica devine parte integrata a sistemului de tratament alopat. Se doreste astfel realizarea unei incursiuni din partea meloterapiei in medicina ce parceleaza domeniile medicale in care terapia prin muzica are sanse bune de integrare. Aceasta lucrare ofera perspective de succes pe care meloterapia le va cuceri in tara noastra intr-un viitor speram noi cat mai apropiat zilelor noastre. Progresul obiectiv al terapiei prin muzica va conduce la o multiplicare variata a situatiilor clinico-patologice la care aceasta ia parte, dezvoltandu-se in acest mod atat pe sine cat si ramurile medicale terapeutice alopate de care se ataseaza. Lucrarea de fata pune in prim-plan modalitatile si procesele prin care meloterapia devine parte componenta a modului de tratament conventional clasic adoptat in majoritatea clinicilor si spitalelor din Romania.

Capitolul I. Partea generala

I.1. Efectele biologice si medicale ale muzicii

Daca s-ar putea intampla lucrurile in acest mod, ar alege cele mai multe dintre femeile insarcinate sa reduca durata travaliului la o medie de aproximativ doua ore? Ar alege pacientul din salonul chirurgical de recuperare sa se trezeasca mai repede din anestezie cu mai putine efecte colaterale si mai putina durere? Ar prefera persoanele cu dureri cronice sa utilizeze mai putina medicatie analgezica tocmai datorita efectelor adiacente? Ar opta cei care se supun tratamentului medical consecvent pentru anxietate in favoarea meloterapiei in timpul orelor de tratament?

Studiile arata ca muzica aduce beneficiile medicale de mai sus si mai mult decat atat, majoritatea oamenilor percep muzica lor preferata ca avand efect relaxant si benefic asupra recuperarii lor. In ciuda volumelor de studii care demonstreaza valoarea muzicii intr-o varietate de tratamente medicale, exista un consens destul de restrans asupra caror tehnici si proceduri meloterapeutice sunt cele mai eficiente. Mai departe, prefesia terapiei prin muzica evolueaza ca o ramura viabila in campul tratamentelor medicale. Cu cat terapia muzicala in plan medical se dezvolta, metodologia acesteia de aplicare va trebui sa se conformeze specificatiilor domeniului medical, spre exemplu protocoalele de tratament dictate de diagnostice specifice si optiunile dovedite, rezultatele predictibile pentru o frecventa cunoscuta si duratele aplicatiilor, si procedurile de documentatie sistematica pentru a identifica in mod previzibil consecintele asupra sanatatii. Un sumar formal din literatura de cercetare care aduce cu sine sinteze cantitative asupra disponibilitatii accesarii datelor ar putea asista avansul si evolutia tehnicilor terapeutice muzicale notabile in practicile de recuperare aplicata. Scopul studiilor si analizelor este de a arata rezultatele provenite in urma realizarii acestora in cercetarile existente in medicina si muzica, si de a identifica tehnicile muzicoterapeutice autentice si eficace pentru a dezvolta aceste tehnici in proceduri clinice care pot bifa criteriile de protocoale medicale standard. In timp ce studiile empirice asupra efectelor muzicii in tratamentul medical continua sa se acumuleze este de notat ca la mijlocul anilor 1980 a existat deja o cantitate de analize si sudii rezonabila si relevanta. Pacientii sunt in circumstante intraspitalicesti extrem de variati in ceea ce priveste varsta, diagnosticul medical si tratamentul. Aceste diferente variaza in magnitudine de la pacientii terminali la cei care sunt spitalizati pentru “odihna” sau femeile pe cale sa nasca care sunt considerate a fi parte intr-un event de tip “wellness”. Pacientii difera de asemenea prin durata sederii in spital, prognostic si prin raspunsurile fata de boala sau afectiunea de care sufera. De aceea, tratamentul medical este extrem de individualizat cu documentatie asupra efectului in timpul procedurii terapeutice determinand des cursul acesteia. Beneficiile, ambele medical si psihosocial trebuie sa fie observabile vizibil ca si contribuind la recuperarea individuala a fiecaruia in parte. Studiile si analizele arata ca serviciile de terapie prin muzica in domeniul medical pot include obiective specifice relevante diagnosticului medical si protocolului de tratament.

Disciplina terapiei prin muzica va continua sa dezvolte si sa documenteze tehnici viabile prin raportare la programele de cercetare. Cu cat cercetarea in domeniu va continua, viitoarele analize si studii vor putea sa dea raspunsuri indubitabile pe care inca le cautam: Ce tip de muzica este cel mai eficace si este acest lucru diferentiabil in functie de situatie sau de diagnostic? Ar putea principiile de compozitie care predictibilizeaza si releveaza structura psihologica sa fie dezvoltate? Cand si cum este prezenta unui terapeut muzical calificat cruciala si diferita fata de stimulii produsi de muzica inregistrata adusa de alti profesionisti sau de pacientii insisi. Chiar daca raspunsurile la aceste intrebari sunt primite repede sau mai putin, exista deja o documentatie substantiala pentru a demonstra ca tehnicile muzicale in utilizarea curenta genereaza o diferenta terapeutica pozitiva si distincta fata de celelalte metode terapeutice in tratamentul persoanelor cu probleme medicale. Asemenea beneficii sunt autentificate in literatura de cercetare si in constiinta profesionistilor medicali care indica o umanizare ridicata adusa sistemului de sanatate prin aditia muzicii si a terapeutilor muzicali.

I.2. Efectul muzicii, vocalizarea si vibratia creierului si a tesutului muscular. Studii in terapia vibroacustica

In ceea ce priveste efectul muzicii si elementele care alcatuiesc muzica, si in intelegerea completa a proceselor implicate in terapia prin muzica, efectul psihologic al sunetului asupra corpului ar trebui luat in considerare. Astfel au existat multe descoperiri interesante in ultimele trei decenii in utilizarea sunetului si a tehnologiei sonore in tehnicile si procedurile de tratament. Cu toate ca acest concept nu este unul nou, iar istoria a scos la iveala evidente si dovezi ale civilizatiilor trecute si in diferite culturi despre utilizarea sunetului drept mijloc in tratarea dizabilitatilor fizice si a durerii, este de remarcat ca doar in ultima parte a secolului XX au aparut inovatii care au dus la tratamente prin utilizarea ultrasunetului si terapie interferentiala care consta intr-o forma de stimulare electrica de frecventa joasa.

Imaginea 2. Celebrele ultrasunete utilizate in examinarea medicala ecografica sau ultrasonografica (imagine abstracta)

In acelasi timp in care au aparut aceste inovatii, dezvoltarea terapiei prin muzica ca forma de tratament s-a concentrat in principiu pe utilizarea muzicii si improvizatie in munca interactionala cu oameni cu dizabilitati de comunicare. Aceasta a constat in construirea unor relatii prin muzica cu semnificatie de interactiune muzicala pe care terapeutii au fost capabili sa o demonstreze in atingerea raspunsurilor fizice, emotionale si cognitive de la oameni care pareau inaccesibili a suporta o alta forma de interventie terapeutica. Aceste lucruri au fost evidente in munca unor mari terapeuti cu copii cu handicap si adulti, si subsecvent in munca a foarte multi terapeuti antrenati prin aceste metode in Anglia, SUA, Europa, Canada si Australia. Cu toate ca metodele difera in termenii de a dezvolta interactiunea cu clientii prin muzica, este comuna ideea conform careia terapia prin muzica reprezinta un proces care implica raspunsurile senzitive, cognitive si intelectuale ale indivizilor fata de muzica. Cu toate acestea, a fost de asemenea demonstrat ca in timp ce prin muzica se obtine un raspuns intelectual atunci cand este ascultata, muzica si sunetul cauzeaza de asemenea un raspuns de natura fizica masurabil frecvent si semnificativ cand undele sonore intra in corpul uman. Aprecierea muzicii si delectarea oferita prin muzica, precum si impactul emotional a unei piese muzicale particulare pot de asemenea stimula o reactie fizica, aceste reactii variind intre exaltare si depresie sau intre tristete si bucurie.

Imaginea 3. Imaginea unei reactii de bucurie (imagine fictiva)

Componentele unui sunet sau a unei combinatii de sunete, in mod particular inaltimea, intensitatea si timbrul vor avea un efect semnificativ din punct de vedere psihologic si biochimic asupra corpului. Energia musculara va creste sau va descreste in functie de ritm, iar respiratia va accelera sau isi va schimba regularitatea. Oboseala poate fi redusa sau indusa in timp ce activitatea voluntara poate fi crescuta. In mod aditional, un efect variabil marcat este produs asupra frecventei cardiace, presiunii arteriale si a functiilor endocrine, in timp ce modificari ale metabolismului si ale variatelor procese enzimatice pot fi induse. Aceste efecte si alte reactii psihologice la sunet si muzica au fost investigate si sumarizate de Dr. Benenzon, un terapeut prin muzica si psihiatru argentinian (1981).

Bibliografie

Wigram T, Saperston B, West R, editors. The Art and Science of Music Therapy: A Handbook. Chur (Elvetia): Harwood Academic Publishers; 1995.

Anexe

Imaginea 1. https://www.facebook.com/177225315792966/photos/a.177227185792779.1073741825.177225315792966/177227192459445/?type=1&theater

Imaginea 2. http://www.medicalnewstoday.com/articles/245491.php

Imaginea 3. https://www.bigquestionsonline.com/content/what-difference-between-joy-and-happiness