Lucrari Topografice Necesare Realizarii Proiectelor de Infrastructura Apa Si Canalizare
CAP. I INTRODUCERE
Scurt istoric privind introducerea primelor rețele de apă și canalizare în România
“Istoricul alimentarilor cu apă în România; pe teritoriul țării noastre s-au descoperit numeroase lucrări ingenioase vechi de alimentări cu apă. Astfel, în cetățile dacice (Grădiștea Muncelului, Blidaru, Costești) se află captări de izvoare, conducte din tuburi de ceramică și bazine cu pereții din zidărie sau din lemn, constituind instalații pentru limpezirea și inmagazinarea apei din râuri de munte.
De asemenea, la cetățile grecești de pe malul Mării Negre (Tomis, Callatis și Histria) s-au descoperit urme de captări de apă subterană și aducțiuni de mare lungime; la Histria se văd și astăzi urmele a trei apeducte, dintre care cel mai recent, construit din zidărie de piatră în sec. I-II e.n., are lungimea de 25 km, apa fiind adusă de la izvoarele din comuna Fântânele, situate cu 105 m mai sus.
Până acum 150 de ani, alimentarea cu apă a orașelor din țara noastră nu se deosebea mult de acea a satelor de astăzi. Apa se lua din puțuri săpate în stratul freatic, din izvoarele învecinate sau din râul cel mai apropiat. În unele orașe apa era transportată cu sacale de la izvoare sau de la râuri și vândută populației, pe străzi. Apa puțurilor și izvoarelor era în general bună de băut; apa de râu era însa tulbure și încărcată cu bacterii, care produceau boli contagioase.
Câteva încercări de a se executa alimentări cu apă centralizate în unele din orașele noastre sau făcut încă din sec. XVII (Iași 1675, Focșani 1690). Mai târziu, în sec. XVIII, s-a adus apă și în București, de la izvoarele din Valea Crevediei (1786). Apa era disribuită la câteva cismele din oraș printr-o rețea de conducte. Treptat, iau ființă unități speciale însărcinate cu întreținerea lucrărilor de alimentare cu apă (breasla cismigiilor înființată de Alexandru Ipsilanti în 1775 și Casa Cismelelor înființată de Nicolae Mavrogheni în 1787). În prima jumătate a secolului XIX se fac unele progrese în lucrările de alimentare cu apă. Astfel, se executa primele instalații interioare în casele unor boieri și la spitale (1822) și se face trecerea de la conductele din tuburi ceramice la cele din tuburi metalice (Iași 1843). Tot în aceeași perioadă se încearcă sporirea debitului de apă potabilă necesară orașului București, prin folosirea unor filtre de lână pentru limpezirea apei din Dâmbovița și pomparea apei în rețeaua orașului prin pompe acționate de mașini cu abur.
Această metodă de limpezire a apei n-a dat rezultate, astfel încât după un an a trebuit să se pompeze în oraș apă brută din râul Dâmbovița. În a doua jumătate a secolului XIX, primăria orașului București a cerut consultații specialiștilor străini: Lindley, Monier, Guilloux și Lalanne, Culmann și Bürkli Ziegler, pentru soluționarea alimentării cu apă a Capitalei. În cele din urmă s-a avizat favorabil soluția propusă de Culmann și Bürkli Ziegler, de a se capta apa Dâmboviței la Arcuda; după limpezirea prin decantare și după filtrarea lentă prin nisip, apa urma să fie adusă la București pentru a fi distribuită printr-o rețea de conducte. Lucrările respective au fost executate sub supravegherea tehnicienilor români, între anii 1880 și 1889. Lipsa de încredere a autorităților în capacitatea puținilor tehnicieni români a făcut ca, atât pentru sporirea debitului de apă la București, cât și pentru rezolvarea problemei în alte orașe, să fie chemați tot specialiști străini ca Lindley, Thiem și Bechmann, ale căror studii erau foarte oneroase.
Alimentările cu apă în centrele populate ale țării noastre au cunoscut o dezvoltare rapidă, în special în perioada 1880 – 1915. La aceasta au contribuit într-o mare măsură ingineri pregătiți în Școala Națională de Poduri și Șosele înființată în anul 1867 în București. Figura cea mai proeminentă a tehnicii românești în domeniul alimentărilor cu apă a fost inginerul Elie Radu. Pe lângă conducerea execuției unor numeroase lucrări de construcții de căi ferate și șosele, de poduri de cale ferată și șosea, inginerul Elie Radu a proiectat și a condus execuția a numeroase lucrări de alimentare cu apă în diferite orașe din țară (București, Sinaia, Botoșani, Brăila, Drobeta-Tr. Severin, Piatra Neamț, Tg. Ocna etc.). Toate aceste lucrări au fost concepute cu mult simț tehnic și cu convingerea că trebuie să fie păstrate în funcțiune un timp cât mai îndelungat; ele constitue exemple de artă inginerească. Calitatea acestor lucrări rezultă din faptul că, după 70 … 80 ani de exploatare continuă, instalațiile asigură aceiași parametri avuți în vedere la proiectare, care uneori au putut fi chiar sporiți, fără cheltuieli prea mari. Eliade Radu a funcționat ca profesor de Edilitare (alimentări cu apă și canalizări) din 1903 până în 1927, mai întâi la Școala Națională de Poduri și Șosele din București și apoi, după reorganizarea acesteia, la Școala Politehnică din București, contribuind cu prestigiu la formarea inginerilor constructori români.”
Din cele mai vechi timpuri popoarele au fost preocupate de alimentarea cu apă și canalizarea așezărilor omenești. Astfel, la Ninive și Babylon s-au construit canale și șanturi care aveau scop îndepărtarea deșeurilor lichide și solide; în Egipt, cu circa 4500 de ani în urmă, s-au construit canale deschise folosite pentru evacuarea apelor uzate.
Grecii și romanii au construit rețele de canalizare care deserveau suprafețe mari. La Roma în anul 514 î.e.n., s-a construit primul canal colector sub numele de Cloaca Maxima; rețeaua de canalizare s-a dezvoltat apoi sub îndemnul împăraților Servius Tullius și Agripa.
„Odată cu începutul industrializării și dezvoltării orașelor, necesitatea de a construi canale devine din ce în ce mai acută. Astfel, în Anglia, în anul 1531, în timpul lui Henric al VIII-lea, s-a elaborat prima legislație privind evacuarea apelor meteorice și menajere. La Paris, în secolul al XVII-lea, s-a construit canale ăn lungime de 3 km; în jurul anului 1850 lungimea acestora circa 100 km.
În această perioadă, se înființează în Anglia Consiliul de sănătate publică cu scopul de a studia legile de asanarea a orașelor. În anul 1866 apare Sanitary Act, lege care stabilește principiile privind canalizările și normele pentru menținerea în stare curată a râurilor. Ca urmare a acestei legi s-au construit în Londra, de-a lungul Tamisei, două canale colectoare lungi de 30 km, care evacuau apele uzate în aval de oraș.
În secolul al XX-lea nivelul de dezvoltare economică și socială a impus realizarea de rețele de canalizare tot mai mari și în acest timp epurarea apelor uzate în instalații corespunzătoare.
La noi în țară construcția canalelor a început în anul 1828, în orașul București. Primul canal a fost construit pe actuala stradă Smârdan; canalul evacua apele uzate din ulițele Coltei, Batistei și Biserica Enei în râul Dâmbovița; avea secțiune transversală dreptunghiulară, din dulapi de stejar cu cadre.
Al doilea canal, executat în anul 1840, în lungime de 950 m, era folosit pentru evacuarea apelor uzate menajere și pluviale de pe ulița Târgului din Afara (azi Calea Moșilor). A fost construit din piatră și zidit cu mortar de var; era prevăzut cu instalații anexe (hasnale) zidite din piatră și acoperite cu grătare de fier.
În anul 1881 și apoi 1889 Primăria orașului București a însărcinat pe inginerul elvețian Burkli Ziegler să elaboreze un proiect de canalizare după principi moderne. Proiectul prevedea construcția a două colectoare de-a lungul râului Dâmbovița.
La care se racordau două colectoare perpendiculare; proiectul s-a reluat mai târziu (1909) de prof. ing. Dionisie Germani, care îi aduce o serie de modificări.
După aceste proiecte, până în anul 1940, s-au executat circa 100 km canale colectoare și circa 500 km de canale secundare, reprezentând circa 80% din rețeaua proiectată în 1909. Este de menționat că în proiectul elaborat de prof. ing. Dionisie Germani erau prevăzute și o serie de construcții și instalații pentru epurarea apelor uzate, care au rămas însă nerealizate. Paralel cu lucrările de canalizare executate în orașul București s-au realizat construcții similare și în alte orașe din țară.”
Importanța lucrărilor de infrastructură de tip apă – canal
“Lucrările topografice și geodezice precedă, însoțesc și termină orice proces de construcție ,contribuind la buna desfășurare a procesului de construcție atât prin scurtarea termenului de proiectare și execuție, cât și printr-o mai bună organizare a locului de muncă. Importanța contribuției lucrărilor topografice crește pe măsura mecanizării procesului de construcție precum și a utilizării tehnicilor și tehnologiilor moderne. Conținutul și importanța lucrărilor topografice și geodezice în procesul studiilor, proiectării și execuției sunt influențate de un complex de factori, ca: întinderea și accidentația terenului destinat construcției; dimensiunile elementelor componente ale construcției, precizia lucrărilor topografice în vederea proiectării și execuției edificiului, natura și volumul lucrărilor de teresamente, natura materialelor folosite, metodele de execuție, termenele de dare în folosință, etc.
Proiectarea oricărei construcții nu se poate efectua fără planuri topografice actualizate și profile topografice, întocmite la scări cât mai mari iar aplicarea pe teren a proiectului construcției cât și lucrările de execuție a construcțiilor fac apel la metode și instrumente topografice. Totodată, procesul exploatării construcției, începând cu recepția lucrărilor de construcție și terminând cu observațiile asupra comportării construcției executate, necesită măsurători topografice și geodezice.
Inginerul geodez însoțește construcția de la începutul ei adică de la întocmirea studiilor tehnico – economice de fundamentare a temelor de proiectare, în timpul elaborării proiectului apoi al execuției, terminând cu exploatarea acesteia.
De aceea, specialistul in masuratori terestre trebuie să cunoască prescripțiile generale privitoare la întocmirea și aprobarea proiectelor, tehnologia generală a executării construcției prin diferite metode, precum și lucrările necesare în timpul exploatării construcției.
Concluzionând se poate spune că inginerul geodez, nu trebuie să fie doar un factor pasiv, ci un participant activ la proiectarea și executarea tuturor obiectivelor inginerești.
Asigurarea dezvoltării cantitative și calitative a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare precum și modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, se înscrie între prioritățile procesului de ridicare a nivelului de trai al cetățenilor României la standardele Uniunii Europene și dezvoltării durabile a localităților.
Situația extraordinară prevăzută la art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată se motivează prin necesitatea luării unor măsuri urgente care să asigure un climat investițional atractiv pentru localitățile României, care să ducă la creșterea numărului de locuri de muncă. Luând în considerare faptul că zonele rurale și zonele urbane din România prezintă o deosebită importanță din punct de vedere economic, social și cultural este necesară dezvoltarea durabilă a acestora. Dezvoltarea durabilă a spațiului rural și urban este indispensabil legată de îmbunătățirea condițiilor existente și a serviciilor de bază, prin dezvoltarea infrastructurii. Având în vedere că actualul cadru legislativ nu asigură suficiente mijloace de intervenție la nivelul autorităților centrale și locale care să sprijine îmbunătățirea infrastructurii, amânarea adoptării unor măsuri imediate ar avea consecințe negative în sensul perpetuării lipsei de resurse la dispoziția autorităților publice și accentuarea efectelor negative pe care criza internațională actuală o are asupra domeniilor de activitate economică din România. Neadoptarea în regim de urgență a Programului, conduce pe termen lung la neasigurarea standardelor de calitate necesare populației în domeniul infrastructurii rutiere, apă – canalizare și infrastructură tehnico-edilitară. România s-a angajat ca până în anul 2018 să asigure localităților din România conformarea la legislația din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă, în caz contrar putând fi declanșată procedura de enfrigement.
Programul Național privind Dezvoltarea Infrastructurii Rurale și Urbane, denumit în continuare Program, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului stabilește cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio-educativă.”
CAP. II. GENERALITĂȚI CADASTRU
2.1 Definiția, caracteristicile, rolul, scopul și importanța cadastrului
“Se cunosc mai multe definiții pentru cadastru, mai mu1t sau mai puțin complete sau complexe, date de diferiți specialiști în cărțile de specialitate sau cuprinse în dicționare. Definițiile cadastrului, precum și comentariile care adesea însoțesc aceste definiții, sunt practic date în funcție de tipul cadastrului și de organizarea sa la un moment dat într-o țară. Astfel, în țara noastră, conform Legii cadastrului și Publicității imobiliare prin Ordonanța de Urgență nr 64/2010 definiția cadastrului va fi:
“Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării.”
Scopul acestui sistem este:
a) determinarea informațiilor tehnice, economice și juridice referitoare la imobile;
b) asigurarea publicității drepturilor reale imobiliare în baza actelor prin care s-au constituit, transferat, modificat sau stins aceste drepturi;
c) susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare;
d) contribuția la asigurarea securității tranzacțiilor imobiliare și facilitarea creditului ipotecar.
(2) Cadastrul realizează descrierea proprietăților imobiliare și reprezentarea lor în planul cadastral.
(3) Cartea funciară cuprinde descrierea proprietăților funciare, cu arătarea drepturilor reale imobiliare.
(4) Evidența imobilelor înscrise în planul cadastral și în cartea funciară se actualizează la cererea persoanelor interesate sau la inițiativa autorităților publice ori din oficiu. Autoritățile publice și titularii de drepturi asupra imobilelor au obligația de a sprijini crearea și actualizarea cadastrului prin punerea la dispoziție cu titlu gratuit a datelor și informațiilor deținute.
Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să acorde sprijin informațional, tehnic și de altă natură, în limitele competențelor, la crearea și actualizarea sistemului de cadastru și carte funciară.”
(5)” Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înțelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosință, aparținând unui proprietar sau mai multor proprietari, în cazul coproprietății, care se identifică printr-un număr cadastral unic și se înscrie într-o carte funciară.
(6) Entitățile de bază ale acestui sistem sunt parcela, construcția și proprietarul.
(7) Prin parcelă se înțelege suprafața de teren cu o singură categorie de folosință.
Cadastrul general are următoarele caracteristici:
– este obiectiv, pentru că exprimă realitatea din teren, independent de voința omului
– este unitar, pentru că se execută după instrucțiuni și normative unice și folosește un limbaj unic, atât pentru utilizator, cât și pentru beneficiar
– este istoric, reflectă legile societății,( formele de proprietate caracteristice unei perioade istorice)
– este dinamic, pentru că exprimă realitatea naturală în continuă schimbare, impune necesitatea unei întrețineri permanente ;
– este general, pentru că satisface cerințele de bază pentru diferite sectoare economice;
– este obligatoriu, pe întreg teritoriul țării, pentru proprietarii de bunuri imobile –
– este perfectibil, pentru că oferă posibilitatea folosirii mijloacelor de automatizare a proceselor de culegere și prelucrare a datelor, de obținere a documentelor finale și de întreținere, prin crearea sistemului informatic cadastral.
Rolul cadastrului general. Cadastrul având un caracter istoric, rolul său evoluează, de la o societate la alta, în funcție de obiectivele stabilite. Astfel, inițial a avut doar un rol de inventariere a bunurilor imobile ca întindere, pentru stabilirea impozitelor fiscale, sau ulterior pentru colectivizarea agriculturii etc. In prezent, rolul și conținutul său trebuie să corespundă etapei actuale și de perspectivă a dezvoltării economiei și să furnizeze date reale cu privire la :
– întinderea, configurația și poziția imobilului, precum și a folosinței lui;
– identificarea proprietarilor de bunuri imobile și înscrierea lor în cărțile funciare ;
– stabilirea categoriei de calitate a terenurilor;
– inventarierea terenurilor funcție de pantă, de posibilități de mecanizare;
– inventarierea terenurilor degradate care necesită lucrări de îmbunătîțiri funciare, și cele care sunt ameliorate sau amenajate;
– resursele funciare, întroducerea, sau scoaterea din circuitul agricol a terenurilor;
– elementele calitative necesare evaluării bunurilor imobile; “
“Scopul realizării cadastrului. Lucrările de cadastru se execută cu scopul de a pune la dispoziția celor interesați, în orice moment, date reale și complet pentru:
– prezentarea în timp real al stadiului și evoluției fondului funciar pe județe și pe țară,
– reglementarea situației juridice a bunurilor imobile și înscrierea lor în cartea funciară pentru stabilirea și garantarea dreptului de proprietate, protecția domeniului public și privat al statului, rezolvarea unor conflicte juridice,
– crearea unei baze juste pentru stabilirea impozitului fiscal ;
– elaborarea unor studii privind sistematizarea teritoriului, protecția mediului, stabilirea resurselor funciare, prognoze privind tendințele de evoluție a pieței imobiliare,
– crearea unei baze de date cadastrale moderne grafică și textuală, întreținerea acestei baze de date, cu care se vor crea premise pentru GIS –uri.
Importanța cadastrului general. Importanța cadastrului general constă în faptul că acesta furnizează date reale privitoare la imobile (poziție, mărime, folosință, proprietar), necesare în toate ramurile economiei naționale .
In același timp, cadastrul este, pentru economia de piață, un instrument deosebit de important, pentru că furnizează documentele care dau siguranță tranzacțiilor care au loc pe piața imobiliară.
De asemenea, importanța lucrărilor de cadastru este de prim ordin pentru întocmirea sistemelor informaționale ale teritoriului, capabile să furnizeze rapid date reale tuturor organismelor de gestionare și planificare a imobilelor din sectoarele importante ale economiei naționale.
Legătura cadastrului cu alte discipline
Pentru realizarea lucrărilor de cadastru, cu caracter tehnic, economic și juridic, cadastrul general se bazează și se dezvoltă în strânsă legătură cu o serie de discipline.
Domeniile pe care se bazează cadastrul putem grupa după contribuția lor la realizarea lucrărilor cadastrale astfel:
1. domenii de bază
– geodezia – asigură rețeaua de sprijin unitară pentru lucrări
– topografia și fotogrammetria – asigură planuri de bază necesare lucrărilor de cadastru
-cartografia – contribuie la editarea și reproducerea planurilor
2. domenii de colaborare
– domeniul juridic- asigură organizarea și ținerea la zi a sistemului de publicitate imobiliară, prin normele de drept,
– pedologia- stabilește prin evaluări bonitatea terenurilor prin care se poate realiza o evaluare calitativă, economică,
– informatica- prin mijloacele specifice hardware și software contribuie la ținerea evidenței grafice și nongrafice a cadastrului, prin interogarea bazelor de date furrnizează date de sinteză, integrează aceste date într-un GIS
3. domenii ajutătoare
– administrația locală- furnizează date referitoare la proprietari și deținători de teren, domeniul public și privat al statului,
– organizarea teritoriului agricol- prezintă date referitoare la categorii de folosință, schimbarea acestora, mai ales în domeniile agricole ale statului,
– amenajarea silvică- furnizează date specifice (planuri, descrieri complexe ale amenajamentelor silvice)
Aspectele cadastrului
Pentru cunoașterea completă și sistematică a bunurilor imobile, cadastrul general realizează evidența acestora după următoarele aspecte:
1. Aspectul cantitativ: se realizează prin funcția tehnică a cadastrului, răspunde la întrebarea: unde și cât de mare este?;
2. Aspectul calitativ: este realizat de funcția (partea) economică a cadastrului, răspunde la întrebarea: ce fel este? (ce valoare are?)
3. Aspectul juridic: se referă la dreptul de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor, răspunde la întrebarea: al cui este?
Funcțiile cadastrului
Celor trei aspecte după care cadastrul trebuie să studieze și să inventarieze bunurile imobile le corespund, din punct de vedere al realizării practice trei funcții
1. Funcția tehnică;
2. Funcția economică;
3. Funcția juridică.
Funcția tehnică a cadastrului are ca obiect următoarele lucrări:
– stabilirea și marcarea în teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriilor administrative;
– identificarea și marcarea prin borne a perimetrelor construibile;
– identificarea limitelor proprietăților dintr-un teritoriu administrativ;
– efectuarea măsurătorilor pe teren și prelucrarea datelor cadastrale;
– întocmirea (sau reambularea) planurilor cadastrale;
– numerotarea cadastrală;
– calculul ariei suprafețelor pe întreg teritoriul administrativ,
– întocmirea registrelor cadastrale și a situațiilor de sinteză;
– întreținerea cadastrului (planuri, registre, fișe, situații de sinteză)
Documentele cadastrului întocmite în cadrul funcției tehnice:
– dosarul lucrărilor de delimitare;
– planurile și hărțile cadastrale;
– registrele și fișele cadastrale,.
Funcția economică a cadastrului.
Funcția economică a cadastrului constă în realizarea următoarelor lucrări:
– încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate;
– evidența terenurilor agricole în funcție de stadiul degradării
– evidența terenurilor amenajate prin lucrări de îmbunătățiri funciare
– evidența terenurilor care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare și tipul acestora
– evidența clădirilor după materialul de construcție, dotare cu instalații, confort, grad de uzură etc.
Funcția juridică a cadastrului trebuie să asigure:
– identificarea corectă a proprietarilor de terenuri și construcții,
– înscrierea acestora în documentele cadastrului general
– înscrierea în cărțile funciare, pe baza actelor și faptelor juridice a proprietarilor și a drepturilor reale asupra terenurilor și construcțiilor în scopul evidenței juridice,
– asigurarea publicității imobiliare.
Clasificarea cadastrului
Clasificarea cadastrului după obiectul de studiu
După obiectul de studiu există:
cadastrul general are ca obiect de studiu imobilele de pe întreg teritoriul țării (este sistem de evidență)
cadastrele de specialitate au ca obiect de studiu terenurile și construcțiile care au o destinație economică bine stabilită, funcție de interesele generale ale statului și de nevoile specifice ale anumitor ramuri ale economiei naționale, ministerele, departamentele sau alte organisme centrale, care administrează sau dețin terenuri și construcții, își pot organiza evidențele cadastrale specifice, cu obligația de a folosi ca date de bază cu privire la suprafețe, categorii de folosință și proprietari, numai cele stabilite în documentele cadastrului general. Sunt subsiteme de evidență
Exemple de cadastre de specialitate
– Cadastrul agricol
– Cadastrul forestier
– Cadastrul apelor
– Cadastrul imobiliar- edilitar
– Cadastrul căilor ferate
– Cadastrul drumurilor etc.”
2.2. Rețele topografice
2.2.1 Obiectul și felul ridicărilor topografice
„Ridicarea în plan cuprinde ansamblul lucrărilor de proiectare, măsurători, calcule și editare grafică la scară a unei porțiuni din suprafața terestră.
Obiectul ridicărilor topografice constituie întocmirea planurilor la scări mari prin parcurgerea terenului cu măsurători specifice.
După conținutul planurilor ridicările topografice pot fi:
ridicări planimetrice – urmăresc determinarea poziției în plan a punctelor caracteristice pentru redactarea detaliilor naturale și artificiale de pe suprafața terestră
ridicări altimetrice – au ca obiect determinarea cotelor unor puncte caracteristice în scopul reprezentării reliefului unei suprafețe de teren
ridicări combinate – prin care se obțin planuri complete cu detalii de planimetrie și relieful terenului redat prin curbe de nivel
Planul topografic trebuie să asigure în raport cu cerințele o anumită precizie pe tot cuprinsul său. Orice ridicare topografică indiferent de suprafață, scară sau precizie se execută în cadrul unei rețele de sprijin. Punctele acestei rețele se obțin prin îndesirea progresivă a rețelelor de stat existente cu puncte de ordinul V.
Rețeaua de sprijin nu poate asigura densitatea necesară utilizării naționale a metodei de ridicare, în acest scop se determină noi puncte mult mai numeroase ce constituie rețeaua de ridicare.
Ele se aleg în mod judicios astfel încât în ansamblu să permită ridicarea tuturor detaliilor din teren. Ridicările topografice se încadrează deci în rețelele de stat existente urmărind succesiunea următoare:
plecând de la rețeaua geodezică se determină prin îndesire succesivă rețeaua de sprijin și apoi rețeaua de ridicare pe baza căreia se trece la ridicarea detaliilor (obs! bazate pe rețele de sprijin locale)”
Metode de ridicare:
2.2.2 Metode topografice de ridicări la scări mari
Ridicarea detaliilor la scară mare în zone cu construcții necesită volum mare de lucru și verificarea măsurătorilor din teren și a calculelor din cauza numărului mare de puncte ale construcției existente și a preciziei ridicate la reprezentarea acestora pe plan. Înainte de ridicarea detaliilor trebuie întocmită o bază de ridicare planimetrică și una nivelitică. Contururile clădirilor, situația străzilor și arterelor, drumurilor uzuale, liniilor principale de cale ferată de ridică de pe laturile drumurilor prin metoda absciselor și ordonatelor, intersecția liniară, metoda radierii.
Relieful se ridică prin nivelment geometrc, detaliile de pe străzi prin profile transversale sau prin radiere de nivelment geometric de ordin V.
Distanța măsurată pe plan nu trebuie să difere de cele măsurate pe teren la control cu următoarele:
pe artere, pe liniile de cale ferată: ±0,3mmxn (n – numitorul străzii)
în interiorul cartierelor și zone cu construcții de importanță mai mică: ±0,5mm.
Ridicarea nivelitică a suprafețelor cu înclinare mică se execută prin nivelment geometric, iar în terenuri accidentate prin nivelment trigonometric.
Metoda radierii:
Fig. 2.2.2.1
„Datorită erorii de măsurare a unghiului β în loc de poziția reală C se va determina poziția eronată C’ a punctului deplasat cu valoarea ΔC. Proiecția segmentului DC pe direcția BC și perpendiculara pe ea va exprima abaterea longitudinală Δl și abaterea transversală Δu a punctului C.
, unde ms – eroarea medie pătratică a deplasării longitudinale s-a acceptat să fie egală cu eroarea medie pătratică la măsurarea distanței (s)
, , unde s-a neglijat influența erorii de poziționare a punctului de stație P ca fiind foarte mică în raport cu eroarea de măsurare
Metoda absciselor și ordonatelor:
Fig. 2.2.2.2
Eroarea medie pătratică de poziționare a punctului C: .
Pentru o valoare dată a erorii medii pătratice și admițând principiul influențelor egale a erorilor componente => preciziile necesare de măsurare a distanței respectiv a unghiului β sunt:
, ,
Metoda intersecției liniare
Fig. 2.2.2.3
Din punctele A și B se măsoară distanțele a, b determinând în teren poziția punctului C unde distanța orizontală nu trebuie să depășească valoarea unei lungimi de ruletă.
2.2.3 Ridicarea rețelelor subterane tehnice și edilitare existente în localități, incinte industriale, porturi, aeroporturi
Scopul acestor lucrări e determinarea traseului în plan și în profil a secțiunilor transversale ale căminelor de racordare, tipul rețelei, adâncimea, diametrul secțiunii, materialul de confecționare. Poziția acestor rețele subterane se face în raport cu bazele de identificare planimetrică și altimetrică din zona respectivă. Pentru acesta se practică mai multe procedee aplicabile în diferite situații concrete clasificate în procedee directe și indirecte.
Procedee directe:
prin măsurători topo în timpul execuției rețelei înainte de acoperirea șanțurilor – măsurătorile topo se înscriu în toleranțele de bază ale scărilor utilizate.
determinarea de rețele subterane care au elemente constructive la suprafață (cămin de vizare, aerisiri, ieșiri, iar în subteran au radiere, console, vane care permit stabilirea poziția traseului și a cotelor acestor elemente prin metode clasice de măsurare)
Prin aceste procedee directe ne interesează determinarea planimetrică a cotelor capacelor căminelor de vizitare, a punctelor de schimbare de direcție a terenului rețelei, iar altimetric: cota capacului căminului de vizare, cotele radierilor rețelei în cămine prin nivelment geometric.
Fig. 2.2.3.1
Adâncimile în căminele de vizitare se raportează la cota capacului căminului respectiv. Ridicarea altimetrică a radierilor se poate face folosind mire de nivelment pentru adâncimi mici și echere speciale la adâncimi mari.
Fig. 2.2.3.2
Determinarea adâncimilor din căminele de canalizare se face cu ajutorul bastonului cu sondaj metalic, divizat milimetric, având o lungime de 3-5 m.
Fig. 2.2.3.3
Procedee indirecte:
Se utilizează când rețelele tehnico-edilitare subterane nu au cămine de vizitare sau sunt foarte rare căminele și nu se pot stabili traseele pe baza lor.
procedeul trigonometric – se marchează toate capacele căminelor de vizitare precum și cu mărci speciale sau cu vopsea de culoare contrastantă cu detaliile existente și se execută zborul pentru ridicare la scară mare (1:2000, 1:200).
Procedeul sondajelor – constă în săparea unor șanțuri perpendiculare pe axele rețelei la intervale de 50-100 m, apoi prin procedee topo clasice de ridicare în raport cu baza topo din zonă se fac măsurători necesare planurilor și profilelor
Procedeul ridicării cu detectoare electromagnetice – aceste detectoare determină poziția planimetrică, adâncimea de pozare a conductelor și cablurilor care nu au ieșire la suprafață cât și eventualele defecțiuni ale acestora
Acest procedeu este foarte util când există densitate foarte mare de conducte și cabluri la diferite adâncimi pe fâșii înguste de teren.
Există 2 tipuri de detectoare care funcționează în
modul pasiv – se realizează prin emisia de unde radio și receptarea semnalului reflectat de către același dispozitiv. În funcție de frecvența semnalului se poate stabili: natura conductei sau cablului iar prin pendulări stânga-dreapta în jurul frecvenței maxime se poate stabili și adâncimea la care se află rețeaua.
modul activ – presupune 2 unități: emițătorul care se leagă la conductele metalice într-un cămin de vizitare și receptorul care se deplasează la suprafața solului, cele 2 unități fiind acordate pe aceeași frecvență.
Din aceste procedee cu detectoare electromagnetice, în cazul unor ridicări topo de săpături se poate prospecta suprafața și se pot stabili tipurile și pozițiile numeroaselor rețele din subteran și pot fi evitate distrugerile acestora. „
CAP III. RIDICĂRI TOPOGRAFICE ÎN VEDEREA ÎNTOCMIRII PLANURILOR DE SITUATIE
3.1 Planul topografic
„Planul topografic este o reprezentare convențională prin care detaliile pe care le conțin, redate la scară și pe conturul lor natural, redă fidel porțiunea din scoarța terestră care este reprezentată (planimetric și altimetric). El servește în general în scopuri tehnice (proiectare, organizare, evidență, etc) datorită preciziei pe care o asigură și a scărilor mari la care se întocmește (1:500… 1:10000).
Planul topografic de bază este întocmit unitar pe întreg teritoriul țării într-un singur sistem de proiecție cartografică, la o scară astfel aleasă (1:2000, 1:5000 și 1:10000) încât să satisfacă prin conținutul și forma de redactare, majoritatea cerințelor tehnico-economice.
Planul topografic întocmit în anumite scopuri speciale, având un conținut aparte poartă diferite denumiri care explică scopul, specificul conținutului etc. De exemplu : plan cotat, plan cadastral, plan general de trasare etc.”
3.1.1 Precizia grafică a planurilor topografice
„Acceptând ca precizia grafică curentă, adică posibilitatea efectivă de a aplica sau de a extrage de pe plan distanțe, este egală cu 0,2 mm, rezultă că precizia planurilor si a hărților topografice este funcție de scara acestora.
O eroare de 0,2 mm pe un plan la scara de 1:1000 va însemna o eroare de 0,2 m pe teren, iar pe un plan de l: 10000 va însemna de 10 ori mai mult, adică 2m.
Chiar dacă elementele culese din teren se bucură de o precizie sporită, odată raportate ele își pierd acest atribut depinzând în mod absolut de posibilitățile pe care le oferă scara la care este întocmit planul, mijloacele și metodele de transpunere a elementelor ca și de suportul pe care este întocmit planul. Totalitatea acestor erorii gravează asupra preciziei pe care o putem obține de la un plan sau o hartă topografică.
Considerând deci, eroarea grafică curentă 0,2-0,3 mm eroarea de raportare 0,1-0,2mm, eroarea suportului 0,l mm se poate conchide că eroarea grafică acceptabilă este în jur de 0,5 mm, deci rezultatele în ceea ce privește precizia vor fi limitate de această eroare.
În cazul în care lucrările pentru care se cere a fi întocmit planul topografic necesită o precizie sporită, înseamnă că trebuie aleasă o scară mai mare, în cazul unei precizii mai mici poate fi acceptată și o scară mai mare.
Precizia grafică a planului se poate scrie sub forma:
e/Ps=Vn; Ps= ±en unde:
Ps – precizia grafică a planului;
e – eroarea grafică de reprezentare a punctelor pe plan (e =0,5 mm); n – numitorul scării
Precizia urmărită în reprezentarea detaliilor duce la stabilirea scării necesare planului topografic. De exemplu dacă se măsoară pe teren detalii cu dimensiuni de până la l m, atunci se va alege pentru reprezentarea acestora scara de l :2000. Toate detaliile cu dimensiuni mai mici de un metru nu se vor putea reprezenta la scară de l :2000.”
3.2. Rețeaua geodezică de sprijin
3.2.1. Materializarea
„Marcarea este operația de fixare a mărcilor topografice la suprafața solului sau zidăria construcțiilor, în scopul materializării permanente a punctelor topografice. Marcarea punctelor se face în mod diferențiat după importanța și destinația lor.
Pentru desfășurarea lucrărilor topografice, precum și pentru referirea lucrărilor ulterioare de actualizare și/sau trasare, pe lângă fiecare teren în parte în lucrare se va realiza un sistem de puncte bornate.
În cadrul lucrării executantul va furniza și planta borne amplasate de-a lungul traseului de drum la distanțe de cca. 2 km între ele, astfel încît să se asigure o densitate medie de 0,5 puncte /km de traseu. Costul unei borne este de cca. 10 dolari bucata. Sunt necesari cca. 70.000 dolari pentru realizarea bornelor pentru întreaga rețea de drumuri.În zonele de deal si munte distanța dintre borne se poate reduce până la l km.
Bornele vor fi amplasate cât mai aproape de drum, de regula în zona de protecție, urmărind asigurarea condițiilor de stabilitate, accesibilitate și stabilitate.
Pe lîngă fiecare teren izolat reprezentând un amplasament al AND se vor planta cel puțin 2 borne cu vizibilitate între ele. Bornele se vor realiza din beton armat, conform schiței din figura 4.2.1.1 (dimensiunile sunt date în cm) :
Fig 4.2.1.1 – Borne topografice
Fiecare bornă va purta inscripția AND și un cod (denumire) având forma d.nnn, unde D este numărul de ordine (codul) DRDP pe teritoriul căruia este amplasat punctul, iar nnn, un număr de ordine unic în cadrul DRDP-ului respectiv.”
Materializarea punctelor pe teren prin borne cu reper în subsol se execută respectând următoarele condiții:
axa de simetrie a bornei să coincidă cu verticala locului ce trece prin punctul materializat;
reperul la sol și cel din subsol să fie pe aceeași verticală, neadmițându-se o abatere mai mare de 1 cm;
între marca din subsol și marca la sol se va forma un strat semnalizator, gros de 15-20 cm, constituit din cărbune, cărămidă sfărâmată sau zgură.
Punctele de drumuire din localități se materializează de regulă cu borne prevăzute cu placă de fontă protectoare.
În locul bornelor din beton se pot folosi și borne de piatră naturale cioplite la fața superioară și pe fețele laterale, iar restul cu o cioplitură brută. Pe fața superioară, la mijloc se va încastra un bulon de fier cu cap rotund.
Marcarea se mai poate face cu picheți de fier sau țeava în intravilan, iar in extravilan prin țăruși de lemn cu un cui bătut la partea superioară.
La orașe, punctele poligonometrice se materializează prin borne sau prin repere încastrate în construcții.
În vederea vizării de la depărtare, punctele marcate la sol trebuie semnalizate. Semnalizarea se realizează astfel:
prin semnale permanente pentru punctele rețelei de sprijin și de îndesire (triangulație, intersecție) constând din piramide cu poduri, piramide la sol, balize la sol și în arbori ;
prin semnale portabile(jaloane) pentru punctele de drumuire.
Modul de semnalizare se stabilește în urma recunoașterii și studiului executat asupra înălțimii semnalelor.
Semnalul geodezic sau topografic este o construcție sub forma unei piramide sau balize cu scopul punerii în evidență a unui punct geodezic sau topografic făcându-l observabil de la distanță.
Baliza este un semnal confecționat dintr-o manelă sau riglă de 3-5 m lungime și de 7-10 cm grosime, care se introduce într-o cutie de 22x190x800 mm, îngropată în pământ în poziție verticală. La partea superioară se găsesc fluturi formați din 4 scânduri de 12x170x800 mm,
Pentru a fi perfect vizibil și ușor de identificat, semnalul se vopsește pe toată lungimea cu un var alb pregătit cu clei, iar în mijlocul semnalului pe o lungime de l m se vopsește în negru.
Baliza în arbore este asemănătoare cu cea de la sol, fiind fixată pe arbori în poziție verticală.
3.2.2. Determinarea
„Punctele de sprijin vor fi determinate planimetric în sistemul de coordonate Stereografic 1970 și altimetric în sistem de cote Marea Neagră 1975.
Punctele aferente unui traseu sau unui amplasament vor fi încadrate într-o rețea unitară măsurată cu instrumente și metode care să asigure o precizie interioară planimetrică de ± 5 cm și altimetrică de ± l cm (drumuire planimetrică de precizie, triangulație, GPS, nivelment geometric).
Observațiile efectuate în rețelele de sprijin respective se vor prelucra prin metoda celor mai mic pătrate. Dacă precizia relativă a punctelor din rețeaua de stat utilizate pentru determinarea rețelei de sprijin nu permit asigurarea preciziilor interioare menționate, rețeaua de sprijin se va prelucra ca rețea liberă încadrată pe punctele rețelei de stat.”
3.3.Rețele de sprijin, triangulație, intersecții, drumuiri.
„Pentru efectuarea unei ridicări topografice este necesară existența unei rețele de sprijin constituită din puncte de triangulație. Forma și dimensiunea rețelei de triangulație depind de mărimea și forma suprafeței de ridicare.
În general se consideră două mari categorii de rețele de triangulație:
A. Rețele de sprijin formate din triangulația geodezică
B. Rețele de sprijin formate din triangulația topografică locală.
Rețeaua de triangulație geodezică constă în folosirea unor puncte pe întinderi mari formată din puncte de ordin I, II, III, IV, V
Ridicările topografice se sprijină pe puncte de ordin IV, V. Fiecare punct geodezic este definit prin coordonatele X, Y, H .
Cazul A: Prezintă următoarele caracteristici:
se desfășoară pe suprafețe întinse, mari
oricărui punct de ordin I, II, III i se determină atât coordonatele geografice cât și rectangulare într-un sistem de coordonate la nivelul țării
distanțele sunt reduse la nivelul zero
distanțele suferă o anumită deformație.
În general este necesară folosirea unui sistem de proiecție cartografic. Indiferent de sistemul de proiecție adoptat suprafața va fi proiectată pe o suprafață plană.
Rețeaua de sprijin legală și obligatorie este rețeaua geodezică de stat.
Cazul B: Constituie o excepție care se aplică numai în cazuri speciale și cu anumite aprobări.
• atunci când rețeaua de triangulație geodezică lipsește de pe suprafața unde se face ridicarea.
• când suprafața de ridicat este relativ mică și nu se justifică din punct de vedere economic cheltuielile de ridicare.
• utilizată în unele ridicări speciale în care deformații liniare, unghiulare sunt inadmisibile.
Principalele caracteristici ale cazului B :
se desfășoară pe suprafețe limitate, fără a depăși totuși o suprafață prea mare
proiecția punctelor se face pe un plan orizontal paralel cu suprafața geoidului sau elipsoidului de referință.
nu se ține seama de curbura Pământului
deformațiile suprafețelor, distanțelor și unghiurilor sunt considerate aproape nule
forma, dimensiunea și direcția după care se desfășoară în general triangulația topografică locală depind de suprafața de ridicat
fiecare triangulație topografică locală are un sistem propriu de axe de coordonate
și uneori și altitudinile sunt date față de o suprafață de nivel luată arbitrar.”
Executarea unei triangulații topografice locale comportă o serie de operații care se desfășoară astfel :
studiul pe hartă (proiectarea triangulației).
recunoașterea pe teren.
marcarea și semnalizarea punctelor.
măsurarea bazelor de triangulație și calculul lungimilor ei.
măsurarea tuturor unghiurilor rețelei de triangulație (compensarea unghiurilor în stație).
compensarea unghiurilor în rețea.
orientarea rețelei de triangulație determinată fie prin măsurători astronomice, cu giroscopul, giroteodolitul sau magnetic; de cele mai multe ori se iau valori arbitrare.
calculul lungimii laturilor de triangulație.
alegerea sistemului de axe de coordonate.
calculul coordonatelor punctelor de triangulație;
întocmirea dosarului tehnic al lucrării.
În funcție de forma terenului și de obstacolele pe care trebuie să le evităm și funcție de relieful terenului se aleg tipuri de rețele de triangulație:
poligon cu punct central, cu bază normală și cu baza scurtă;
lanț de poligoane cu punct central;
patrulater cu diagonale observate;
lanț de patrulatere
lanț de triunghiuri;
3.3.1. Clasificarea drumuirilor
„Drumuirea este o metodă de ridicare în vedere determinând poziției planimetrice a punctelor rețelei de sprijin sau a punctelor de detaliu și constă în măsurarea pe teren a unghiurilor a pe care le fac între ele aliniamentele care constituie drumuirea, precum și lungimile S ale acestor aliniamente, adică laturile drumuirii.
Drumuirea se dezvoltă între punctele de triangulație de ordin I și V, între punctele rețelelor poligonometrice, precum și între punctele de intersecție.
a) după ordinul punctelor pe care se sprijină:
drumuiri principale, atunci când acestea se sprijină pe puncte de triangulație, intersecție sau poligonometrie
drumuiri secundare, atunci când se dezvoltă între un punct de triangulație sau poligonometrie și un punct de drumuire principal sau când ambele capete de drumuire se sprijină pe puncte de drumuire principală.
b) după forma pe care o au:
• drumuiri întinse sprijinite pe două puncte de coordonate cunoscute
Fig. 4.3.1.1 Drumuire cu punct nodal
Fig. 4.3.1.2 drumuiri închise pe puncte de plecare
Executarea drumuirilor în circuit închis se admite numai în cazuri excepționale, cu condiția ca pe parcurs să se dea vize de control către punctele de triangulație din jur. Unghiurile formate între vizele de control și traseul drămuirii să fie înjur de 100 g .
după modul de măsurare a lungimilor laturilor:
• drumuiri cu laturi măsurate direct• drumuiri cu laturi măsurate indirect – stadimetric
d) după modul de execuție:
• drumuiri cu stații sărite
Fig 3.3.1.3. Drumuire cu statii sarite
Se aplică în terenurile descoperite sau inaccesibile și fără prea multe detalii, încât stațiile sărite pot reprezenta chiar punctele de detaliu ale terenului. Staționarea cu teodolitul nu se face în fiecare punct, ci din două în două puncte. • drumuiri de aliniament
Fig. 3.3.1.4 Drumuire in aliniament
drumuiri cu stație unică care se aplică în terenurile descoperite și constă în aceea că pe teren se staționează într-un singur punct al drumuirii, de unde se vizează celelalte puncte; în teren se măsoară unghiurile © și laturile l
drumuiri fără măsurarea unghiurilor
drumuiri fără închidere pe orientare în punctul final de sprijin
drumuiri care se sprijină pe două puncte de coordonate cunoscute, fără nici o viză de orientare
drumuiri de mare precizie
drumuire paralactică”
e) după modul de determinare a orientărilor:
drumuire cu orientări deduse prin calcul
drumuiri cu orientări directe
drumuiri cu orientări magnetice
3.3.2 Ridicări de detaliu
Prin ridicarea detaliilor se înțelege determinarea poziției reciproce a punctelor de detaliu ale trenului față de rețeaua de ridicare formată din puncte de intersecție, retrointersecții, drumuiri planimetrice, etc., astfel încât pe baza acestor determinări să se poată obține planul topografic. Punctele de detaliu sunt puncte caracteristice ale ridicărilor planimetrice și altimetrice.
Ridicarea detaliilor poate fi efectuată pe cale numerică, grafică, etc.
Ridicarea detaliilor de planimetrie pe cale numerică se sprijină pe rețeaua de ridicare și se realizează prin următoarele metode:
A) Metoda drumuirii
Drumurile pot servii efectiv prin punctele lor la ridicarea poziție unor puncte de detaliu ( puncte de frângere la drumuri – canale , căi ferate, limită de parcele- rețele edilitare-tehnice, etc.).
Fig. 3.2.2.1 Metoda radierii
„În mod frecvent, o dată cu executarea drumuirii se ridică și punctele accesibile prin radierii fapt pentru care această metodă mai este denumită metoda drumuirilor cu radieri.
B) Metoda radierii
Se folosește la ridicarea detaliilor planimetrice în jurul unui punct pe o rază a cărei lungime maximă variază în funcție de scara ridicărilor.
Fig. 3.2.2.2 Ridicarea detaliilor planimetrice
Coordonatele plane ale punctului 1 radiat se calculează:
X1=XA+d1cos0AA-1
Y1=yA+d1sin0A1 in care:
d1=l1cosa1 – distanța orizontală măsurată direct sau redusă la orizontală
0A -1=0A-B+co -orientarea direcției sper punctul 1.
In cazul determinării mai multor puncte din aceeași stație, toate vizele sunt cuprinse într-un tur de orizont.
C) Metoda absciselor și ordonatelor
Se aplică în terenuri aproximativ orizontale la ridicarea fațadelor străzilor și curților în localități, ridicarea detaliilor din interioarele curților, ridicarea malurilor râurilor, conturul lacurilor, limite de parcele, etc.
3.2.3.Elemente topografice de bază
In ridicările topografice, ca și în trasarea construcțiilor, se folosesc unele noțiuni de bază, specifice:
1) planul de proiecție, orizontal întotdeauna, pe care se transpun ortogonal punctele din teren, poate avea poziții diferite față de globul pământesc considerat ca sferă (unghi-drept – proiecție ortogonală este proiecția dată de picioarele perpendicularelor duse din fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție): secant unic, coborât cu 1,39 km în cazul protecției stereografice v70, secant local ce trece prin zona de interes, sau mai rar tangent la sferă în centrul acestei zone (fig. 4.2.3.1, fig. 4.2.3.2.).
aliniamentul AB, definit de linia ce unește punctele topografice A și B, linie conținută în planul vertical trece prin aceste două puncte;
distanța înclinată Lab, (IaBB) respectiv segmentul de dreaptă determinat de punctele A și B situate pe suprafața fizică a Pământului (fig. 3.2.3.1 si 3.2.3.2)
Lab = A
4) distanța redusă la orizont Dab, (dab), ca proiecție a distanței înclinate pe planul
de referință, folosită în prezent pe planuri topografice.
Dab = ABo
Fig. 3.2.3.3 Elemente topografice ale terenului a) în plan vertical [V], b) în plan orizontal [H]
unghiul vertical, exprimat fie ca unghi de înclinare jAB format din linia AB a terenului cu orizontala, având valori pozitive sau negative, fie ca unghi zenital zAB, dat în raport cu verticala locului;
unghiul orizontal a, definit de proiecțiile ortogonale ale direcțiilor SA și SBdin spațiu, de fapt unghiul diedru al planelor verticale (V1 și V2) ce cuprind cele două direcții ;
(diedru = figură geometrică formată din două planuri care se intersectează după o dreaptă)
orientarea 6AB, unghiul orizontal format din direcția nord luată ca referință și direcția AB, măsurat în sens direct, adică în sens orar (fig.3.2.3.3). În funcție de polul nord considerat, se disting orientări geografice și magnetice;
suprafața de nivel a unui punct oarecare A sau B reunește, de fapt, punctele de același potențial gravitațional și, pe porțiuni limitate, ea poate fi asimilată cu planul orizontal al locului ;
suprafața de nivel zero, ca referință pentru cote, se consideră geoidul, corp neregulat rezultat din prelungirea pe sub scoarța terestră a oceanelor și mărilor deschise, presupuse în echilibru (fig. 3.2.3.5);
Fig. 3.2.3.5 Sisteme de referință în țara noastră; a- pe sferă; b- în plan; c- în înălțime
10) altitudinea sau cota absolută ZA sau ZB , notată uneori cu HA, sau HB, reprezintă distanța verticală de la suprafața de nivel zero până la suprafața de nivel a punctului A sau B;
11) diferența de nivel AZab (AHab) sau cota relativă, reprezintă distanța pe verticală
între suprafețele de nivel ce trec prin cele două puncte A și B, fiind legată de cotele absolute ale acestora prin relațiile
AZab = ZA – ZB respectiv ZB = ZA + AZab
12) panta terenului pAB, sau tangenta trigonometrică a unghiului de înclinare jAB a
liniei AB, exprimată de regulă în procente și mai rar în promile(a mia parte dintr-o cantitate):
p%AB = tg jABx100 sau p%o = tg (pAB*1000
13) coordonatele carteziene definesc poziția unui punct de pe suprafața topografică
în plan și spațiu, prin vectorii măsurați în lungul celor trei axe ale uni sistem de referință
– coordonatele absolute plane, XA, YA, considerate de la origine și cota ZA de la nivelul zero al mării;
– coordonatele relative plane, Axab Ayab și diferența de nivel Azab, definite de proiecțiile punctelor A și B pe cele trei axe, rezultate din măsurătorile topografice ce conduc la coordonate absolute:
Xb=Xa+Axab,
Yb =Ya+Ayab, Zb = Za+AZab
coordonatele polare ale unui punct 1, date de raza vectoare d1 și unghiul polar a1, ce definesc poziția în plan a acestui punct față de unul cunoscut M și o direcție de referință MN (3.2.3.6 .)
coordonatele echerice XM1 și YM1, ca două distanțe perpendiculare, ce determină poziția în plan a unui punct 1 în raport cu o direcție MN dată și un punct de referință M (3.2.3.6 );
suprafața terenului, delimitată prin punctele de contur A, B, E, a căror proiecție ortogonală Ao, Bo, Eo, pe planul orizontal de referință, definesc suprafața productivă, sau baza construcțiilor.”
3.3.2. Principiile topografiei
Descompunerea detaliilor în puncte caracteristice.
Ridicarea topografică și trasarea au drept obiect definirea poziției în plan și în spațiu a detaliilor topografice respectiv materializarea construcțiilor pe teren. În acest scop, orice detaliu de planimetrie (fig. 3.2.3.7 a,b) sau de nivelment (fig. 3.2.3.7 c,d), natural (fig. 3.2.3.7 b,c) sau artificial (fig. 3.2.3.7 d), cu contur din linii frânte (fig. 3.2.3.7 a,d) sau curb (fig. 3.2.3.7. b,c), poate fi definit și conturat de o serie de puncte judicios alese, la schimbarea de direcție a liniilor de contur sau la schimbarea pantei pantă. Punctele caracteristice reprezintă numărul minim al acestora, condiționat de scară și de precizia cerută, ce definesc forma și mărimea detaliilor și permit atât reprezentarea pe plan cât și trasarea lor. În urma acestor operații, figurile neregulate se geometrizează, liniile sinuoase devin linii frânte, ce pot fi poziționate și reprezentate mai ușor (fig. 3.2.3.7 b, c).
Fig. 3.2.3.7 Descompunerea detaliilor în puncte caracteristice
Încadrarea în rețeaua de sprijin. Indiferent de precizia cerută, scara de reprezentare sau mărimea suprafeței, ridicarea sau tranșarea se execută pe baza unor rețele de sprijin constituite dintr-o serie de puncte marcate pe teren și a căror poziție este definită cu precizie prin coordonatele lor. Asemenea rețele se realizează în prealabil prin metode geo-topografice în funcție de nevoile ridicării în plan sau/și trasării.
Alegerea sistemelor de referință. Punctele rețelelor geodezice sunt definite numeric față de sisteme de referință specifice, legate de suprafața Pământului, concepute și alese în așa fel încât să asigure legătura funcțională, bilaterală, între reprezentare și teren. Pentru ridicările planimetrice referința o constituie sistemul cartografic adoptat, iar pentru cele altimetrice suprafața de nivel zero . Prin excepție și în condițiile când punctele geodezice în zonă lipsesc, încă se mai admit ridicări și trasări bazate pe rețele independente (locale).
Marcarea punctelor. Toate punctele rețelei de sprijin, ca și cele ce vor servi la ridicarea sau trasarea de noi puncte, se materializează pe teren în mod durabil. Punctele caracteristice, care definesc detaliile topografice, se semnalizează cu prisme reflectoare atunci când sunt vizate și se marchează doar în cazul trasărilor, în mod specific.
„Reducerea distanțelor la orizont. În lucrările topografice realizate pe arii restrânse, încadrate în rețelele geodezice, punctele caracteristice de pe suprafața topografică sunt trecute în planul orizontal prin proiecții paralele, perpendiculare pe acesta. În consecință, distanțele înclinate din teren sunt reduse la orizont, astfel încât pe planuri și hărți este reprezentată întotdeauna suprafața utilă de construcție respectiv i suprafața productivă . La trasare, distanțele de pe plan trebuie trecute la panta terenului înainte de a fi aplicate. Punctele rețelelor geodezice se trec însă de elipsoidul de referință prin proiectante normale la suprafața lui, ce converg în centrul Pământului .
Etape de lucrări. Pentru ridicarea în plan se execută succesiv proiectarea lucrărilor, măsurători în teren și operațiuni de birou (calcule, raportare); la trasarea construcțiilor ordinea ultimelor două se schimbă. Evident, toate etapele sunt importante, dar hotărâtoare se dovedește faza de proiectare, în care se stabilește modul de încadrare a ridicării în rețeaua geodezică și se aleg punctele rețelei de ridicare. Operațiile sunt definitorii pentru personalitatea operatorului în raport cu lucrările de rutină ce se desfășoară în continuare.
Succesiunea determinărilor. Ridicarea în plan, ca și trasarea, se execută din aproape în aproape, de la puncte cunoscute la cele necunoscute, respectiv de la punctele rețelei geodezice la cele de detaliu. Un punct nou (necunoscut) odată determinat (trasat) devine vechi (cunoscut) și poate servi la determinarea (trasarea) altora noi.
Modul de lucru presupune, de regulă, staționarea în puncte vechi din care se vizează la puncte noi; uneori aparatul se instalează și în punctele de determinat (intersecția înapoi) sau în puncte oarecare (nivelmentul geometric). Indiferent de situație, se vor duce mai întâi vizele (viza) de referință spre punctele cunoscute sau staționate deja și apoi vizele de determinare spre punctele noi necunoscute încă.
h) Controlul lucrărilor. Ridicarea în plan, ca și trasarea, presupune în mod obligatoriu
executarea unor controale specifice, parțiale și finale. Prin încadrarea erorilor în toleranțe se
confirmă corectitudinea lucrărilor, iar depășirea acestora semnalizează unele greșeli comise și
în consecință impune refacerea lor.
i) Alegerea soluțiilor. Orice situație din teren admite soluții multiple. Important este ca
să se aleagă metoda, respectiv varianta, aparatura și modul de lucru, care să asigure precizia
cerută cu maximum de randament și minimum de cheltuieli. Această etapă a lucrărilor este
așadar hotărâtoare, definind în esență competența și profesionalismul operatorului.”
3.3.3 Construirea profilului topografic
“Profilul topografic este un element de bază al analizei reliefului, deoarece dă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a particularităților morfologice și morfometrice ale acestuia. El rezultă din intersecția unui plan vertical cu suprafața terestră și poate fi întocmit doar în cazul în care relieful este reprezentat prin metoda curbelor de nivel.
Pentru a construi un profil topografic se procedează astfel:
se aleg punctele între care dorim să construim profilul (Fig. 3.3.3.1 A) și se determină altitudinile acestora (în cazul în care nu sunt puncte de cotă cunoscută);
se unesc punctele cu o linie subțire și de-a lungul acesteia se așează o bandă de hârtie pe care se vor marca toate punctele de intersecție ale liniei de profil cu curbele de nivel și cu talvegurile văilor pe care acesta le traversează, înscriindu-se și altitudine punctelor respective (Figura 3.3.3.1 B);
pe o hârtie milimetrică se trasează un sistem de axe YOX, unde pe abscisă vom avea scara orizontală (sau scara distanțelor), iar pe ordonată scara verticală (sau scara înălțimilor);
se alege o scară verticală adecvată, de exemplu 1 cm = 100 m, și se vor înscrie apoi pe ordonată valorile de altitudine pornindu-se din origine nu cu valoarea 0 (cu excepția situațiilor când se execută profile în zone de câmpie), ci cu o valoare mai mică decât altitudinea minimă întâlnită de-a lungul liniei de profil;
se așează banda de hârtie de-a lungul abscisei (Figura 3.3.3.2) și din dreptul punctelor înscrise pe ea se ridică perpendiculare până la altitudinea corespunzătoare fiecăruia dintre acestea;
punctele rezultate pe hârtia milimetrică se vor uni în ordinea raportării lor, obținându-se astfel linia profilului topografic.
În final, profilul se trasează în tuș și se completează cu o serie de elemente, și anume: titlu, scară, orientare și denumiri (Figura 3.3.3.3).
Titlul trebuie să scoată în evidență felul profilului (topografic, geomorfologic, longitudinal, transversal, etc.), dar în același timp trebuie să conțină și elemente de localizare, care să dea posibilitatea identificării regiunii în care a fost realizat.
Scara este un element esențial al oricărei reprezentări grafice sau cartografice. În cazul profilului topografic apar două scări: scara orizontală și scara verticală. Scara orizontală este dată de scara hărții pe care s-a executat profilul, iar scara verticală este cea pe care o stabilim în funcție de caracteristicile reliefului. „
a.
b.
Fig. 3.3.3.1 – Sector de hartă pe care se execută un profil topografic
alegerea punctelor A și B
marcarea pe banda de hârtie a punctelor
de intersecție ale liniei de profil cu curbele
de nivel și talvegul văilor
Fig. 3.3.3.2 – Raportarea punctelor pe hârtia milimetrică
Fig. 3.3.3.3 – Profil topografic
„Profilul topografic poate fi construit cu scara verticală normală sau exagerată. În primul caz cele două scări au aceeași valoare, în timp ce exagerarea se referă la faptul că cele două scări diferă. Mărimea exagerării poate fi calculată cu ajutorul formulei:
unde:
E = exagerarea verticală a profilului
N = numitorul scării orizontale
n = numitorul scării verticale
Alegerea scării verticale nu trebuie făcută la întâmplare, ci ea trebuie să țină cont de o serie de considerente, și anume:
profilul topografic trebuie să redea cât mai fidel aspectul reliefului din regiunea studiată. De exemplu, în zonele deluroase relieful este alcătuit în general din culmi rotunjite și culoare de vale mai largi (Figura 3.3.3.4 a). Dacă vom exagera prea puțin pe verticală zona deluroasă va căpăta mai degrabă aspectul unei regiuni de câmpie (Figura 3.3.3.4 b), iar dacă exagerarea va fi prea mare, aceasta se va transforma într-un relief montan tipic, cu creste ascuțite și culoare de vale înguste, cu versanți abrupți (Figura 3.3.3.4 c);
Figura 3.3.3.4– Profil topografic cu scări verticale diferite
exagerare adecvată
exagerare prea mică
exagerare prea mare
întotdeauna exagerarea va fi mai mică în regiunile montane, medie în zonele deluroase și mare în cele de câmpie;
cu cât amplitudinea reliefului va fi mai mare, scara verticală va fi mai mică, și invers, cu cât amplitudinea va fi mai mică, scara verticală va fi mai mare;
Orientarea liniei de profil se referă la dispunerea acesteia față de punctele cardinale și intercardinale. Ea prezintă o importanță deosebită deoarece ne arată din ce direcție a fost privită secțiunea realizată prin scoarța terestră. De asemenea, în cazul profilelor executate după linii frânte ea indică direcția fiecărui segment al acestora (Figura 3.3.3.5).”
Figura 3.3.3.5 – Profil topografic executat după o linie frântă
„Denumirile elementelor traversate de linia profilului topografic trebuie și ele avute în vedere. De obicei, denumirile formelor negative de relief și ale elementelor hidrografice specifice acestora se scriu mai jos decât cele ale formelor pozitive întâlnite în lungul liniei de profil (Figura 3.3.3.3). „
CAP IV. LEGI, ACTE NORMATIVE CARE PREVĂD NECESITATEA EFECTUĂRII DE RIDICĂRI TOPOGRAFICE PENTRU PROIECTELE DE INFRASTRUCTURĂ
Ordinul nr. 912/1997 pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului rețelelor edilitare în localități.
4.1 Dispoziții generale. Definiții.
“Rețele edilitare sunt rețelele tehnice care deservesc locuințele, ansamblurile social culturale, instituțiile, agenții economici etc. precum și retelele tehnice industriale din spatiul urban; rețelele edilitare pot fi pozate atât la suprafată cât și în subteran.
Cadastrul rețelelor edilitare este partea cadastrului fondului urban care se ocupă cu inventarierea și evidența sistematică a dotărilor edilitare subterane și supraterane din perimetrul intravilanului unei localităti, atât sub aspect tehnic cât și sub aspect calitativ, precum și cu efectuarea lucrărilor de întretinere și actualizare.
● Obiectivele și scopul metodologiei
1. Obiectivele cadastrului rețelelor edilitare
Obiectivele cadastrului rețelelor edilitare urmăresc stabilirea procedeelor, metodelor, tehnicilor și mijloacelor care să asigure și să definească din punct de vedere tehnic, economic și juridic sfera, continutul și produsele:
– cadastrului general în localităti;
– cadastrului retelelor edilitare;
– sistemelor informatice ale teritoriului care au la bază date cadastrale despre retelele edilitare.
2. Scopul metodologiei de realizare a cadastrului rețelelor edilitare
Scopul acestei metodologii constă în asigurarea realizării următoarelor obiective:
– stabilirea elementelor care aparțin de cadastrul general și care de cadastrul de specialitate precum și corelarea acestora pentru buna desfășurare a activității de cadastru în localități;
– realizarea unui conținut standard pentru produsele cadastrului rețelelor edilitare, respectiv pentru planurile cadastrale, fișele arterelor (unicat și standard), situațiile centralizatoare, etc.;
– stabilirea unor metode unitare de realizare a cadastrului rețelelor edilitare sub aspectele tehnic și economic, precum și al preciziei;
– stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea și recepția lucrărilor și produselor privind cadastrul rețelelor edilitare;
– corelarea activităților, din cadrul cadastrului rețelelor edilitare, desfășurate într-o localitate de diferiți agenți abilitați să execute aceste lucrări, pentru eliminarea suprapunerilor și a golurilor;
– stabilirea unor criterii care trebuie să fie îndeplinite obligatoriu de către agenții care vor fi abilitați să execute lucrări de cadastru rețelelor edilitare în localități;
– furnizarea de informații reale și de calitate;
– stabilirea metodologiei și a elementelor necesare realizării unui sistem informatic bazat pe date cadastrale, care să contribuie la gestionarea eficientă a localităților.
● Corelarea cadastrului rețelelor edilitare cu cel imobiliar și cu cel general
Cadastrul rețelelor edilitare trebuie să contină elementele specifice cadastrului general și în același timp să furnizeze elemente de conținut pentru cadastrul general și imobiliar. Componenta cadastrului general din cadrul cadastrului rețelelor edilitare este formată din elemente apartinând aspectului tehnic și se referă la:
– evidența și inventarierea rețelelor edilitare pe tipuri de rețele;
– determinarea poziției în plan și a modului de pozare a traseelor rețelelor principale și de distribuție;
– determinarea poziției în plan a construcțiilor și amenajărilor tehnice edilitare;
– determinarea cotelor elementelor/punctelor semnificative ale rețelelor edilitare (capacele căminelor de vizitare, radierele, conductele dintr-un cămin, etc.).
Componenta cadastrului de specialitate este formată în principal din elemente aparținând aspectului calitativ, precum și din celelalte elemente tehnice care nu au fost încadrate în cadastrul general, și se referă la:
– fișele conținând diferite informații (fișele de artere, fișele unicat, fișele standard etc.);
– informații privind natura materialului de construcție a conductelor precum și diametrele lor;
– informatii privind starea rețelelor;
– informații privind debitele, capacitățile etc.
Elementele de legătură cu cadastrul fondului imobiliar sunt prezentate la lucrările efectuate pentru realizarea cadastrului fiecărui tip de retea. În cadrul acțiunii de corelare a lucrărilor de cadastru desfășurate într-o localitate, este obligatorie comunicarea către cadastrul general a tuturor modificărilor intervenite în situația rețelelor edilitare, modificări puse în evidență în cadrul activității de întreținere, sau de actualizare, a cadastrului rețelelor edilitare.
Această activitate de corelare trebuie făcută de organismele care coordonează cadastrul general și cele de specialitate, în momentul lansării lucrărilor, a verificării și recepționării lucrărilor efectuate de diferiti agenți, precum și periodic, în conformitate cu Legea cadastrului și publicității imobiliare, și a instrucțiunilor de aplicare a acesteia. “
4.2 Structura datelor și informațiilor specific cadastrului rețelelor edilitare
Datele și informațiile care alcătuiesc continutul cadastrului fondului edilitar sunt de două categorii:
– cele care sunt componente ale cadastrului general și care practic concură la obtinerea planului cadastral al retelelor edilitare la sc. 1:500 sau 1:1000;
– cele care constituie continutul cadastrului de specialitate și care vin să completeze informatiile continute de planul cadastral, sau să furnizeze o serie de elemente suplimentare legate de aspectul calitativ: debite, capacităti, stare, detalii tehnice etc.; aceste informatii constituie deobicei un volum foarte mare, sunt structurate pe nivele (artere, elemente constructive, zone amenajare etc.), și sunt specifice fiecărui tip de retea.
● Tipurile de rețele edilitare
3. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă
Rețeaua de alimentare cu apă este constituită din:
– rețeaua de alimentare cu apă potabilă;
– rețeaua de alimentare cu apă pentru scopuri de întretinere a spatiilor verzi, străzilor etc.;
– rețeaua de alimentare cu apă industrială.
“Rețeaua de alimentare cu apă în general se referă la sistemele de captare, de pompare, de ameliorare a calitătii apei în sistemele de înmagazinare și sistemele de transport ale apei de la rezervoare sau statiile de pompare la bransamentele consumatorilor.
Cele trei tipuri de retele de apă pot exista separat în marile centre populate, sau unite într-o singură retea în centrele populate mici.
Din punct de vedere al pozitiei în plan retelele de distributie pot fi ramificate (în centrele populate mici) sau inelare (în centrele populate mari).
Retelele de distributie orăsenesti au, în general, o formă inelară cu ramificatii în zona periferică, și sunt constituite din conducte principale care transportă apa de la rezervoare la sectoarele de consum, și din conducte de serviciu, care transportă apa de la conductele principale la bransamentele consumatorilor.
În legătură cu rețeaua de alimentare cu apă trebuie să se furnizeze toate elementele privind:
– captarea apei (din subteran sau de la suprafată);
– constructiile și instalatiile de tratare în vederea îmbunătătirii calitătii apei;
– rețeaua de transport a apei la rezervoarele de tratare și înmagazinare;
– rezervoarele de tratare și înmagazinare (subterane, la sol sau supraterane), de compensare sau de pompare a apei;
– statiile de pompare;
– rețeaua de distributie a apei de la rezervoarele de înmagazinare până la bransamentele consumatorilor.
4. Rețeaua de canalizare
Sistemul retelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte și dispozitive care colectează, transportă, epurează și evacuează apele uzate și pluviale într-un emisar.
Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul cadastrului retelelor edilitare sunt:
– rețeaua de canalizare exterioară (rețeaua stradală și colectoare);
– statii de pompare sau repompare;
– instalatii de preepurare și epurare;
– colectorul de descărcare și gura de descărcare;
Sistemele de canalizare pot fi de trei tipuri:
– sistem unitar, în care colectarea și evacuarea apelor uzate și pluviale se face printr-o retea unică;
– sistemul separativ sau divizor, în care colectarea și evacuarea apelor uzate se face printr-o retea independentă fată de cea a apelor pluviale;
– sistemul mixt în care se foloseste sistemul unitar în anumite zone iar în anumite zone iar în altele sistemul separativ.
În legătură cu rețeaua de canalizare cadastrul retelelor edilitare trebuie să furnizeze toate elementele privind:
– canalele (conductele) de racord – cele care duc apele uzate de la consumator la rețeaua de canalizare;
– canalele secundare – cele care primesc apele din canalele de racord;
– colectoarele secundare și principale – sunt canalele care primesc apele de la canalele secundare;
– canalele deversoare – sunt canalele care duc apele uzate la emisar sau la statiile de epurare;
– statiile de pompare utilizate la traversări peste obstacole și puncte obligate;
– statiile de epurare, formate din constructiile și instalatiile care au rolul de a face apele uzate nepoluante.
Datele privind rețeaua de canalizare se obtin, în principal, prin "ridicarea" căminelor de vizitare (elementele care marchează traseul canalelor la suprafată).
5. Rețeaua de gaze naturale
Rețeaua de gaze naturale se referă la traseele care duc gazele naturale de la conducta de transport la posturile de reglare de la consumator, pentru care cadastrul retelelor edilitare trebuie să furnizeze toate elementele privind:
– conducta de transport care aduce gazele în localitate;
– statiile de predare existente între conducta de transport și rețeaua de repartitie, amplasate suprateran;
– rețeaua de repartitie care duce; gazele de la rețeaua de transport în diferite sectoare (poate fi subterană sau supraterană);
– statiile de reglare la sector, situate deobicei suprateran;
– rețeaua de distributie spre consumatori care poate fi subterană sau supraterană;
– conductele de bransament;
– posturile de reglare fixate în nise practicate în zidul clădirilor sau în gardurile de zid, fie aplicate pe zidurile exterioare ale clădirilor.
Conductele subterane de gaze sunt pozitionate (în mod obisnuit), sub spatiile verzi, la adâncimea de 0.90 m sau sub trotuare, alei pietonale, sau chiar sub partea carosabilă la adâncimea de 1.0 m.
Rețeaua de repartitie pentru gaze poate fi inelară sau ramificată.
Când conductele de gaze sunt pozate în galeriile tehnice montarea lor se face în partea de sus a acestora iar galeriile sunt prevăzute cu sistem de ventilare. Vanele conductelor de gaze sunt amplasate în căminele adiacente galeriei tehnice și ele trebuie amplasate pe planurile cadastrale separat.
6. Rețeaua de termoficare
Rețeaua de termoficare este folosită la transportul apei fierbinti, aburului, condensului provenit din aburul industrial, sau a altor medii purtătoare de căldură, de la agentul producător la consumator. Pentru această retea, cadastrul retelelor edilitare trebuie să furnizeze toate datele privind:
– conductele magistrale – transportă agentul termic de la sursă la cartierele de locuinte, sau la zonele industriale având diametre între 0,4 m și 1,0 m;
– rețeaua de distributie – de la conductele magistrale la consumatori, având diametre între 0,2 m și 0,4 m;
– constructiile auxiliare care se găsesc pe traseele de conducte (reazeme fixe sau mobile, lire de dilatare, stâlpi de sustinere – scunzi sau înalti etc.);
– robineti, vane, ventile de aerisire sau de golire, instalatii de măsurat cu termometre și manometre etc, care se găsesc pe traseele conductelor, deobicei în cămine de vizitare.
Conductele de termoficare pot fi supraterane (pe stâlpi) sau subterane, montate în canale de cărămidă sau beton armat, ori direct în pământ (cu măsuri de izolare termică).
Retelele de termoficare pot fi radiale sau buclate.
7. Rețeaua de cabluri electrice
Cablurile electrice pot fi suspendate pe stâlpi sau pozate direct în pământ (sub trotuare sau spatii verzi la adâncimi de 0,8 m până la 1.10 m. Pentru ele, cadastrul retelelor edilitare trebuie să furnizeze toate datele privind:
– rețeaua de transport (tensiune peste 1kw), constituind rețeaua de alimentare;
– rețeaua de distributie spre consumatori (de joasă tensiune), pornind de la punctele de alimentare ale retelei;
– punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;
– camerele de distributie pentru cabluri de joasă tensiune și camerele de tragere;
– cablurile subterane de 110kw și 220kw (pozate în canale cu instalatii de răcire cu ulei), având traseele marcate la sol prin borne.
La culegerea datelor privind această retea se are în vedere ca la pozarea în pământ a cablurilor se respectă următoarele reguli:
– ordinea de asezare sub trotuare sau spatii verzi, dinspre clădire spre carosabil, este:
– cablurile de distributie de joasă tensiune;
– cablurile de distributie de medie tensiune;
– cablurile de curent continuu;
– cablurile de iluminat public.
– traversarea străzilor se face deobicei perpendicular, și pe la capetele acestora (intersectii);
– pozarea lor se face deasupra celorlalte retele edilitare, cu exceptia retelei de gaze, direct în pământ, sau în blocuri de beton prefabricate cu găuri, sau în canale de cabluri electrice.”
8. Rețeaua de telecomunicații
“ Această retea cuprinde retelele telefonică, telegrafica televiziune și radio. Retelele pot fi pozate suspendat pe stâlp: sau subteran fie în tuburi de beton sau PVC, fie în blocuri d beton prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la adâncimi între 0,8 m și 1,20 m.
Cadastrul retelelor edilitare trebuie să furnizeze pentru ele toate elementele privind:
– traseele liniilor telefonice principale (instalate deobicei în blocuri de beton cu mai multe goluri);
– traseele liniilor telefonice secundare instalate în tuburi, ele se identifică prin căminele de vizitare și camerele de tragere
– traseele liniilor telefonice supraterane, prin pozitia stâlpilor și săgeti de directie;
– traseele liniilor T.V. supraterane sau subterane.
9. Retelele de semaforizare pentru vehicole și pietoni
Ele sunt de obicei pozate subteran, în tuburi de PVC, sub spatiile verzi sau trotuare, la adâncimea de 0,7 m.
Cadastrul retelelor edilitare trebuie sâ furnizeze despre ele toate elementele privind:
– traseele cablurilor subterane prin căminele și camerele de tragere;
– semafoarele montate pe stâlpi, console sau suspendate; stâlpii speciali de semaforizare;
– cablurile aeriene de legătură pentru semafoarele suspendate;
– automatele pentru dirijarea circulatiei;
– detectoarele de saturatie sau pentru dirijare adaptivă.
10. Retele tehnice industriale
Retelele tehnice industriale sunt cele cu specific tehnologic cum ar fi:
– rețeaua de apă industrială (uneori tratată special);
– retele de uleiuri (oleducte), sau saramuri (saleducte);
– retele pentru aer comprimat sau pentru oxigen;
– retele pentru combustibili gazosi sau lichizi;
– retea de cabluri cu tensiuni speciale;
– retea de cabluri de comandă și control;
– retea de cabluri de avertizare;
– retea de aer comprimat, etc.
Pentru aceste retele se culeg aceleasi tipuri de date ca pentru retelele curente, numai la solicitarea beneficiarului.
11. Alte retele edilitare
Pe lângă retelele obisnuite într-o localitate, mai pot exista o serie de retele specifice zonei, sau posibilitătilor financiare ale primăriei, agentilor economici, etc. și pentru care se culeg aceleasi informatii ca pentru retelele analoage, prezentate. Aceste retele pot fi:
– retea de ape gazoase/minerale, captate;
– retea de ape termale captate;
– retea pentru posta pneumatică;
– retea pentru telecomunicatii prin fibre optice, TV prin cablu, etc.
● Informatii despre tipurile de retele edilitare
Prin lucrările cadastrului retelelor, edilitare trebuie să se furnizeze date și informatii legate de:
– pozitia în plan și înăltime a fiecărei retele;
– elementele și instalatiile privind fiecare retea;
– elementele calitative ale fiecărei retele.”
● Informatii despre constructiile și amenajările tehnice edilitare
“Constructiile și amenajările tehnice edilitare reprezintă părti componente ale retelelor edilitare pe care le deservesc și sunt:
– căminele de vizitare;
– captările de apă, apeductele, rezervoarele, constructiile și instalatiile de îmbunătătire a calitătii apelor;
– căminele de vizitare specializate (pentru vane-, robineti aerisire etc.);
– gurile de vărsare;
– statiile de pompare;
– statiile de epurare;
– statiile de reglare-măsurare la consumatorii importanti;
– statiile de predare;
– punctele termice de racordare sau de preparare a apei calde menajere;
– posturile și punctele de alimentare, posturile de transformare subterane, la sol, sau pe stâlpi;
– camerele de distributie și cele de tragere cabluri;
– galeriile tehnice principale sau de racord magistrale sau secundare.
Pentru aceste constructii și amenajări edilitare se furnizează informatii și se culeg date necesare pentru asigurarea continutului cadastrului general sau al cadastrului de specialitate: pozitia în plan și înăltime, functia, natura materialului de constructie, starea lor, etc.
În afara constructiilor edilitare mentionate, care deservesc direct retelele edilitare, o serie de alte constructii pot fi încadrate de asemenea în categoria constructiilor cu caracter edilitar, și anume:
– tunelele de serviciu sau abandonate;
– pasajele rutiere, pietonale și garajele subterane;
– depourile și hangarele subterane;
– grupurile sociale subterane (W.C. publice, adăposturile ALA);
– sălile și halele tehnologice, hrubele și depozitele subterane etc.
Precum și următoarele constructii supraterane:
– podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele;
– liniile de tramvai și cale ferată din localităti, depourile, garajele;
– funicularele și telecabinele;
– liniile de înalta tensiune;
– crematoriile de reziduuri menajere;
– metrourile – reprezentate de regulă prin liniile de contur ale zonei care înglobează toate componentele sale.
Lucrările subterane cu caracter secret, din aria urbană, nu fac obiectul cadastrului retelelor edilitare.
● Limitele/zonele pe care se execută cadastrul retelelor edilitare
Cadastrul retelelor subterane se execută în spatiul care contine aceste retele, spatiu care apartine în cea mai mare parte domeniului public (arterele de circulatie, aleile pietonale dintre blocuri, spatiile verzi etc.), dar și domeniului privat în unele cazuri (în special traversări).
Limitele acestui spatiu sunt stabilite în functie de fiecare tip de retea, astfel:
– la rețeaua de apă potabilă limita este stabilită la apometrul din curtea abonatilor, sau în punctul unde conducta străpunge zidul exterior al constructiilor mari (blocuri);
În rețeaua de canalizare limita este dată de căminul de vizitare de unde pleacă conducta de racord spre canalul din stradă, în cazul curtilor, sau punctul prin care iese canalul din zidul blocurilor;
– la rețeaua de termoficare limita este dată de punctul de intrare a conductelor în clădiri;
– la rețeaua de gaze limita este dată de postul de reglare-măsurare, când acesta se găseste în exteriorul clădirii, sau de punctul de intrare în clădire, când postul se găseste în interiorul ei;
– la rețeaua de energie electrică limita este dată de punctul de intrare în clădire (cofret), sau de punctul de oprire la consumatorul public (stâlpi de iluminat public, ceasuri electrice, etc);
– la rețeaua telefonică limita este la intrarea cablurilor subterane în clădiri, sau la cutiile terminale de pe peretii exteriori, sau la cabinele telefonice în exteriorul clădirilor;
– la rețeaua de semaforizare limita este dată de semafoarele montate pe stâlpi, sau la cele suspendate;
– la retelele tehnice industriale limita este dată de punctul de intrare în incinta industrială;
– la conductele de combustibili lichizi (benzina, motorina) limita se opreste la incinta consumatorului industrial, sau în dreptul pompelor de distributie, sau la rezervoarele subterane, sau supraterane din intravilan.
Limitarea zonei pe care trebuie să se execute lucrările de cadastru pentru retelele edilitare poate fi făcută și arbitrar, în functie de urgente, posibilităti financiare, finantator etc. și ca urmare se pot întâlni următoarele cazuri:
– limite administrative, stabilite de autoritătile locale și detinătorii de retele;
– limite impuse de tipurile de retea pentru care se execută cadastrul;
– limite impuse de gradul de detaliere a informatiilor care trebuie obtinute;
– limite impuse de zonele scoase la licitatie
– limite impuse de continutul care trebuie asigurat, după cum se execută cadastrul general sau cel de specialitate, etc.”
4.3 Etapele de realizare a lucrărilor cadastrului rețelelor edilitare
● Organizarea și desfăsurarea lucrărilor la introducerea cadastrului retelelor edilitare
“Organizarea și desfăsurarea lucrărilor la introducerea cadastrului retelelor edilitare se realizează în functie de documentatia care se preia de la cadastrul general, deosebindu-se două situatii:
a. când lucrările pentru introducerea cadastrului retelelor edilitare se. execută în acelas timp cu lucrările pentru cadastrul general;
b. când lucrările pentru introducerea cadastrului retelelor edilitare se execută după realizarea lucrărilor pentru cadastrul general.
În primul caz se va analiza orice document existent în zona care poate fi folosit într-o măsură mai mare sau mai mică la introducerea cadastrului retelelor edilitare, și în acest scop se va face o evaluare a acestora pentru a întocmi proiectul lucrărilor de introducere a cadastrului.
În al doilea caz se vor prelua planul cadastral la sc. 1:1000 și elemente numerice de la cadastrul general, din care se vor extrage datele necesare pentru cadastrul retelelor edilitare. Aceste date se vor completa în teren cu elementele specifice cadastrului retelelor edilitare.
Indiferent de situatie este necesar să se facă mai întâi o analiză competentă a documentelor existente, după care se întocmeste proiectul de executare a lucrărilor pentru cadastrul retelelor edilitare.
12. Evaluarea documentației existente
În vederea reducerii la maximum a cheltuielilor și volumului lucrărilor pentru realizarea produselor finale ale cadastrului retelelor edilitare se consulta toată documentatia existentă în zonă, referitoare la planul topografic de bază și planurile cadastrale vechi, detinute de oficiile de cadastru, geodezie și cartografie serviciile de specialitate ale primăriei, precum și toate planurile și documentele privind retelele edilitare detinute de agentii economici care le gestionează.
Aceste documente se evaluează atât cantitativ cât și calitativ pentru a stabili gradul de utilitate al lor, în lucrările cadastrulu retelelor edilitare.
Evaluarea se va face după următoarele criterii:
– gradul de fiabilitate a lor (măsura în care documentele reflectă realitatea din teren);
– gradul de acoperire a zonei pe care se desfăsoară lucrării) pentru cadastrul retelelor edilitare;
– continutul documentelor în informatii utile pentru realizarea lucrărilor cadastrului retelelor edilitare;
– modalitătile în care au fost obtinute elementele utile cadastrului, pe care aceste documente le contin, pentru a stabil gradul de încredere privind corectitudinea lor;
– diversitatea informatiilor/elementelor, referitoare la retelele edilitare, continute de aceste documente;
– existenta unor elemente de suprafată, apartinând retelelor edilitare, care să permită efectuarea de sondaje pe teren.
Această evaluare se face atât prin studiul la birou a documentelor mentionate, cât și prin parcurgerea terenului în cadrul actiunii de recunoastere.
După evaluare se pot întâlni următoarele situatii:
– elementele de planimetrie din planurile consultate, care servesc drept fond pentru pozitionarea retelelor edilitare prezintă:
– modificări substantiale, care necesită determinarea lor în întregime, sau în proportie de cel putin 50%, caz în care trebuie efectuată o nouă ridicare topografică;
– mici, modificări fată de realitatea din teren (până la 50%) caz în care este necesară actualizarea planurilor respective;
– zero modificări, caz în care acestea se preiau în întregime.
– elementele privind retelele edilitare (pozitii în plan și cote), continute de documentele de la regiile care gestionează retelele sunt preluate:
– din teren prin determinări directe, caz în care vor fi folosite în întregime;
– din proiectele de trasare a retelelor, caz în care acestea vor fi folosite numai cu caracter informativ;
– partial din determinări directe în teren și partial din proiectele de trasare, caz în care acestea vor fi folosite numai după verificarea lor în teren.
Aprecierea gradului de corectitudine a elementelor privind retelele edilitare, continute de documentele consultate, se va face, în functie de tipul acestor documente:
– precis pentru retelele de canalizare, de apa potabilă, de telefoane, de termoficare etc., care au suficiente elemente de suprafata, si
– aproximativ pentru retelele de cabluri pozate direct în pământ, cu putine elemente de identificare la suprafată; ca urmare pentru aceste retele, documentele vor fi preluate numai cu caracter informativ.”
13. întocmirea proiectului de executare a lucrărilor cadastrului retelelor edilitare
Proiectul pentru executarea lucrărilor cadastrului retelelor edilitare trebuie să contină următoarele elemente:
– memoriul tehnic cu justificarea solutiilor propuse.;
– delimitarea zonei pe care se execută cadastrul retelelor edilitare, acoperirea zonei cu foi de plan și nomenclatura acestora;
– stabilirea elementelor de fond pe care trebuie să le contină planul cadastral al retelelor edilitare (puncte din rețeaua de sprijin și de ridicare, limite de st) azi, de proprietăti, de spatii verzi, de ape, de zone fără acces, de zone industriale etc.
– abonati principali – locuinte, institutii, constructii social-culturale, complexe agro-alimentare etc.);
– stabilirea elementelor care trebuie culese în teren pentru fiecare tip de retea, precum și pentru constructiile și amenajările cu caracter tehnic edilitar (elemente pentru pozitionarea în plan și în înăltime a capacelor căminelor de vizitare, a racordurilor și bransamentelor, a camerelor de tragere, a constructiilor auxiliare, a traseelor, etc.);
– proiectarea retelei de sprijin și de ridicare care să satisfacă pe lângă cerintele necesare întocmirii planului pentru cadastrul imobiliar, și cerintele pentru ridicarea în plan și înăltime a retelelor edilitare;
– stabilirea metodelor și instrumentelor care se vor folosi pentru culegerea datelor planimetrice și altimetrice necesare pentru pozitionarea elementelor de suprafată și stabilirea traseelor pentru retelele edilitare subterane, precum și pentru retelele supraterane;
– stabilirea lungimilor tronsoanelor de arteră, a intervalului între profilele transversale pe artere, precum și a continutului profilelor longitudinal și transversale;
– stabilirea informatiilor care trebuie culese pentru fiecare tip de retea edilitară: diametre (dimensiuni) cămine de vizitare, diametre eonducte de canalizare, materialul de constructie, număr de cabluri pozate la un loc, tensiuni, capacităti, presiuni, adâncimi, pante și ruperi de pante, precum și o serie de informatii privind arterele: denumiri, numere postale, îmbrâcâminti, lungimi și lătimi carosabil și trotuare, etc.
– stabilirea planurilor tematice care trebuie întocmite, folosind semnele conventionale pentru fiecare tip de retea;
– stabilirea fiselor care se întocmesc pentru fiecare tip de retea și a continutului acestora;
– modul de executare a desenului planului retelelor edilitare;
– modul de stocare a datelor și informatiilor privind retelele edilitare
Proiectul urmează să fie definitivat după recunoasterea terenului din zona în care se execută cadastrul retelelor edilitare.
14. Organizarea și desfăsurarea lucrărilor în cadrul cadastrului retelelor edilitare
“ Organizarea lucrărilor de cadastru retelelor edilitare constau în:
– procurarea documentatiei și evaluarea acestora din punct de vedere calitativ și cantitativ.
– executarea lucrărilor de teren care se impun, în functie de situatia care s-a stabilit, în urma analizei documentatiei existente, cu care ocazie s-au precizat omisiunile din documente și care trebuie completate;
– executarea lucrărilor de birou pentru obtinerea documentelor finale.
Executarea lucrărilor de teren
Lucrările de teren, după realizarea retelelor de sprijin și de ridicare, constau în culegerea elementelor necesare "ridicării" componentelor retelelor edilitare, care apar la suprafată, folosind metoda drumuirii cu radieri.
În cazul în care există planuri topografice sau cadastrale la scările 1:500 sau 1:1000 pentru întocmirea planului tehnic edilitar complex se vor prelua din acestea elementele de planimetrie privind trama stradală, parcele cu număr cadastral și abonatii principali.
În cazul in care nu există asemenea planuri, elementele de planimetrie enumerate mai sus se vor prelua prin măsurători la teren, odată cu preluarea elementelor retelelor edilitare.
Pentru căminele de vizitare se determină: pozitia planimetrică a centrului capacului căminului, cota acestuia și cota radierului, precum și releveul căminului, diametrul acestuia folosind un compas de reductie, cotele și diametrele conductelor care ajung în căminul respectiv, folosind un echer din lemn, montat la capătul unei mire sau stinghii din lemn gradată.
Traseele retelelor edilitare, în plan, se obtin unind capacele căminelor de vizitare, sau ale camerelor de tragere, cu linii conventionale.
Traseele retelelor edilitare, în plan vertical, se obtin în profilul în lung folosind releveele căminelor de vizitare.
Există două metode pentru obtinerea traseelor retelelor edilitare, în plan și în înăltime: metoda directa și metoda indirectă.
Metoda directă – constă în "ridicarea." pozitiei retelei în timpul pozării acesteia (înaintea astupării santurilor). Ea permite realizarea unei viteze de lucru și precizii mari.
Pozitia planimetrică și altimetrică a punctelor caracteristice (capace, guri aerisire, vane, conducte etc.) se determină din punctele drumuirilor planimetrice și din cele ale drumuirilor de nivelment geometric de ordinul V.
Metoda directă poate folosi și releveele căminelor de vizitare și gurile de aerisire, pentru obtinerea traseelor, acestea fiind amplasate axial pe trasee, adâncimea determinându-se cu dispozitive speciale.
Traseele retelelor edilitare determinate prin metoda directă se vor repera prin profilele transversale, care se execută, de regulă, înainte și după intersectie, în punctele de schimbare ie pantă în cadrul profilului în lung, precum și la schimbările ie directie.
Metoda indirectă – se utilizează în cazul retelelor subterane, ale căror trasee și adâncimi nu se cunosc. Această metodă necesită uneori executarea de săpături de identificare, și deci un volum mare de timp și muncă. Aplicarea acestei metode în cazul retelelor metalice, sau sub tensiune, poate fi înlesnită foarte mult prin utilizarea detectoarelor electromagnetice, care asigură totodată și o precizie suficienta (+/- 10 cm).
Determinarea adâncimilor diferitelor retele edilitare subterane prin căminele de vizitare se face folosind diferite dispozitive improvizate: mire cu prelungitoare, echere cu talpă mobilă, bastoane culisabile etc., și se evidentiază în cadrul profilelor longitudinale. Aceste profile se execută deobicei la retelele de canalizare și alimentare cu apă.
Traseele retelei de canalizare se pot identifica prin folosirea unui lichid colorat care se toarnă în rețeaua de scurgere, pentru a uni corect căminele de vizitare.
Pentru reperarea cadastrală a unor retele se pot folosi și indicatoarele speciale de tipul celor din care sunt plăcute metalice având inscriptii negre în relief, pe un fond galben, încadrate într-un chenar, plăcute care sunt amplasate pe constructii, ziduri sau stâlpi de beton, la o înăltime de cel mult 2,5 m fată de sol. Fiecare asemenea plăcute sau reperi cadastrali au 3 sau 4 câmpuri dispuse pe verticală continând inscriptii.
Executarea lucrărilor de birou
Lucrările de birou cuprind:
– calculele necesare determinării coordonatelor și cotelor punctelor din rețeaua de sprijin locală;
– calculele privind legarea retelei de sprijin locală, de rețeaua natională;
calculele privind determinarea coordonatelor și cotelor punctelor din rețeaua de ridicare;
– calculele privind determinarea coordonatelor și cotelor punctelor radiate care apartin retelelor edilitare, precum și elementelor de fond ale planului cadastral;
– redactarea pe cale clasică, sau automată, a planului cadastral cuprinzând traseele retelelor edilitare în totalitate (planul cadastral complex), sau pe grupe de retele "înnădite" (planurile tematice), cu respectarea Normativului C110/69, și folosind semnele conventionale se face în conformitate cu "Atlasul de semne conventionale pentru planurile la sc. 1:500; 1:1000; 1:2000; și 1:5000" elaborat de MAIA în anul 1978. Practic pentru fiecare tip de retea se procedează după cum urmează:
a. Pentru rețeaua de alimentare cu apă reprezentarea în plan se face prin linii discontinue de culoare albastră, cu simbolul "A", prin unirea capacelor căminelor, reprezentate prin semne conventionale. Pe traseul conductei se trece și diametrul nominal (Dn), al tronsonului, în mm. Dacă lângâ valoarea diametrului se face specificatia "PREMO", conducta este executată din beton precomprimat.
b. Pentru rețeaua de canalizare centrele capacelor se unesc pe schită, direct în teren, pentru obtinerea traseelor conform măsurătorilor, constatărilor și avizelor regiei de apa canal. Pe plan, rețeaua de canalizare se reprezintă prin linii discontinue, de culoare maron, cu simbolul "C", care unesc capacele căminelor reprezentate prin semne conventionale.
c. Pentru rețeaua de alimentare cu gaze naturale pe plan se reprezintă prin linii discontinue de culoare galbenă, cu simbolul "G", care unesc căminele de vizitare și capacele de detectare a fisurilor, reprezentate prin semne conventionale.
d. Rețeaua de termoficare se reprezintă în plan prin linii discontinue de culoare rosie cu simbolul "t", prin unirea capacelor căminelor de vizitare reprezentate prin semne conventionale. Pe traseele retelei de temoficare se trec și căminele de vizitare precum și intrările și iesirile din subteran.
e. Pentru rețeaua electrică reprezentarea pe plan se face prin linii discontinue de culoare verde cu inscriptia "e", urmând traseul obtinut prin unirea bornelor de avertizare a traseelor cablurilor de înaltă tensiune cu specificarea numărului de cabluri, felul tensiunii (IT – înalta tensiune, JT – joasă tensiune), precum și a valorii tensiunii,
f. Pentru rețeaua de telecomunicatii reprezentarea pe plan se face prin linii discontinue de culoare neagră, cu inscriptia "T", care unesc căminele de vizitare și camerele de tragere reprezentate prin semne conventionale. Pe planul cadastral cu retelele de telecomunicatii se trec pozitia fiecărei camere de tragere, natura și lungimea, numărul de cabluri și sectiunea blocului care contine cablurile.
– calculul elementelor și redactarea profilelor longitudinal și transversale;
– întocmirea inventarului cu coordonatele punctelor care apartin retelelor edilitare (centrele capacelor căminelor de vizitare, sau ale camerelor de tragere, constructiilor și amenajărilor edilitare auxiliare, gurilor de aerisire, racordurilor etc.).
– redactarea releveelor căminelor de vizitare;
– redactarea schemelor cu tronsoanele de fetele edilitare;
– redactarea fiselor de arteră, standard și unicat.
15. Întocmirea documentației finale
Planul tehnic-edilitar complex la scările 1:500 sau 1:1000, pe sectiuni standardizate, cartografiate pe materiale nedeformabile. Desenarea lui se va face după raportarea punctelor caracteristice fiecărei retele, folosind semnele conventionale specifice fiecărui tip de retea edilitară.
Planul tehnic-edilitar complex cuprinde toate retelele edilitare desenate pe un fond planimetric minim, extras din planul topografic de bază, din planul cadastral pus la dispoztie de cadastrul general, sau, când acestea nu există, "ridicat" direct în teren, odată cu culegerea elementelor pentru determinarea retelelor edilitare.
Elementele de fond continute de planul tehnic edilitar complex sunt:
– punctele din rețeaua de sprijin și de ridicare;
– limitele și axele arterelor de circulatie, precum și ale aleilor, pietelor, proprietătilor, spatiilor verzi, apelor zonelor interzise, zonelor industriale;
– abonatii principali ai retelelor: constructiile de locuinte, institutii, constructii social-culturale, magazine, complexe agro-alimentare etc;
– inscriptii: denumiri de artere, numere postale, denumiri spatii publice (parcuri, grădini, complexe sportive, zone de agrement, stranduri), statii de metrou, lucrări de artă, servituti, abonatii principali, zone industriale, zone interzise, ape etc.
Elementele de continut specific din planul cadastral complex sunt:
– capacele căminelor de vizitare (desenate prin semne conventionale) având scrise alături, sub formă de fractie,
– cotele la capac (numărătorul fractiei) și la radier (numitorul ei);
– stâlpii retelelor electrice sau telefonice, desenati prin semne conventionale; bornele pentru traseele subterane, tensiuni, număr de cabluri etc.;
– traseele retelelor edilitare cu toate echipările, racordurile și bransamentele la abonati: cămine, hidranti, vane, robinete de concesie, apometre, cismele, fântâni, desenate prin semnele conventionale corespunzătoare fiecărui tip de retea;
– constructiile și amenajările edilitare auxiliare, reprezentate la scară, sau prin semne conventionale, când sunt mici;
– inscriptii asociate retelelor edilitare: diametre conducte, număr cabluri pozate la un loc, materiale de constructie, presiuni, tensiuni, cote etc. toate sub formă de cifre sau simboluri;
– inscriptii asociate constructiilor și amenajărilor edilitare (simboluri, materiale de constructie etc.).
Planul tehnic-edilitar complex poate fi întocmit pe întreaga zonă (mai multe foi în plan), sau numai pentru o arteră (mai multe tronsoane), cuprinzând și zona ei de influentă (zona de influentă a unei artere se stabileste, de regulă, împreună cu beneficiarul).
Planurile tematice –întocmite la acelesi scări ca și planul cadastral complex, sau mai mari (în functie de dorinta beneficiarului), prezentate pe sectiuni sau tronsoane de arteră, cuprinzând numai un tip de retea, retele “înrudite”, sau retele care nu se “încomodează” reciproc, și care sunt obtinute pe acelesi căi ca și planul tehnic-edilitar complex.
Continutul planurilor tematice este acelasi ca și cel al planului cadastral complex, cu referire numai la retelele edilitare pe care le redă.
Planurile tematice mai pot contine și anumite obiecte selectate de pe întreaga zonă, sau pe anumite artere, precum și selectii de anumite constructii și dotări tehnico-edilitare din întreaga zonă, sau de pe anumite artere. De asemenea, continutul planului tematic se mai poate stabili și în functie de solicitările beneficiarului.
Planurile tematice se redactează pe materiale transparente pentru a se da posibilitatea suprapunerii continutului acestora peste cel al planurilor cadastrale de bază sau al planurilor tehnice-edilitare complexe, în scopul analizării simultane.
Profilul longitudinal – se întocmeste numai pentru rețeaua de canalizare și pentru cea de alimentare cu apă. Scara distantelor se alege egală cu scara planului, sau mai mică dacă traseul este lung și dotările anexe sunt rare, iar scara înăltimilor se va alege în functie de pantele specifice terenului din localitatea respectivă scara poate chiar să difere în functie de zone.”
Profilul longitudinal trebuie să contină:
a) Pentru rețeaua de canalizare
– numerele de ordine ale căminelor de vizitare (în concordantă cu cele din fisa arterei;
– distantele partiale între căminele de vizitare;
– distantele cumulate la căminele de vizitare;
– cotele la capace, radier, intrări și iesiri conducte în minele de vizitare;
– diametrele conductelor de canalizare la intrare, iesire și racorduri;
– sectiunea căminelor de vizitare;
– materialul de constructie al conductei, natura capacului;
– detalii suplimentare (înfundat, colmatat partial sau total, deteriorări etc).
b) Pentru rețeaua de alimentare cu apă:
– numerele de ordine ale punctelor de pe profil și ale căminelor de vizitare;
– distantele partiale între punctele sau căminele de vizitare de pe traseul conductei;
– distantele cumulate în dreptul acelorasi puncte;
– cotele la capacele căminelor de vizitare și la radier;
– cotele pe conducte în căminele de vizitare;
– diametrele conductelor și materialele din care sunt făcute;
– sectiuni prin căminele de vizitare; detalii suplimentare.
Profîlele transversale având scara distantelor 1:100 și cea a înăltimilor 1:10 sau 1:50 Profilele transversale se vor prezenta grupat pentru fiecare arteră și vor contine:
– punctele care definesc capetele profilelor;
– simbolurile retelelor edilitare reperate în profil;
– distantele partiale între retele;
– distantele cumulate de la capătul din stânga la fiecare retea;
– cotele retelelor de canalizare și alimentare cu apă obtinute prin măsurători pentru capace, radier, pe conducte și la racorduri;
– adâncimile de pozare pentru restul retelelor tehnice obtinute din detectări cu aparatură adecvată, sau din informatii de la regiile care le gestionează.
“Releveele căminelor, camerelor de vizitare și ale altor constructii auxiliare care vor fi desenate la scări convenabile, stabilite de comun acord cu beneficiarul și în functie de continutul acestora.
Schema tronsoanelor pe tipuri de retele care se întocmeste în cadrul fisei arterei; la scară convenabilă, pentru a prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului respectiv de retea.
Fisele cu informatii complementare:
a) Fisa de arteră
Această fise contine .atât date referitoare la arteră, cât și date referitoare la fiecare tip de retea. Datele referitoare la arteră:
– identificatorii arterei: număr fise, cod și tip arteră, denumire arteră, sectiuni de acoperire etc;
– schema arterei: axa arterei, numărul și pozitiile profilelor transversale, axele și denumirile arterelor cu care se intersectează;
– elemente constructive: lungimea arterei, lătimea carosabilului la arteră și trotuare, natura îmbrăcâmintii etc.
Date referitoare la retelele edilitare:
– întreprinderea de exploatare: denumirea, adresa, tel., fax;
– schema retelei: traseele conductelor împărtite pe trosoane, abonatii principali și numerele postale, constituie auxiliare;
– constructiile și instalatiile auxiliare: tipul, coordonatele plane, cotele (la capac, conducte și radier), numere codurile fiselor standard și unicat în care sunt detalia
– conductele: tronsonul și lungimea lui, tipul conducte (transport, serviciu), diametre nominale, modul de poza
– diverse: datele de punere în functiune, starea lor, infomatii despre avarii etc.
b) Fisa unicat – care contine elemente constructive din alcătuirea retelelor;
c) Fisa standard care contine detalii de pozare etc.
35. Documente diverse care au folosit la întocmirea proiectului:
– planurile topografice sau cadastrale vechi;
– planurile preluate de la detinătorii retelelor, cu adnotări rezultate din analiza și recunoasterea terenului;
– schite, scheme, sectiuni, întocmite în teren pentru stat perimetrări, reperaje, profile etc.
– carnetele de teren cu observatii, calcule, note tehnice, note explicative și justificative etc.
● Realizarea lucrărilor la actualizarea cadastrului retelelor edilitare
Actualizarea cadastrală este operatiunea de aducere la zi a planurilor, registrelor și fiselor cadastrale, în concordant cu situatia reală din teren.
În conformitate cu noua lege a cadastrului, "tinerea la zi se va face în baza cererilor și comunicărilor făcute de agent economici, precum și periodic, la intervale de cel mult 6 ani când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriul adminii trativ, pentru a înregistra și opera toate elementele modificate.
16. Documentele folosite la actualizarea cadastrului rețelelor edilitare
Documentele care se preiau de la Cadastrul general și le la Cadastrul de specialitate în vederea executării lucrărilor le actualizare sunt:
– copie de pe planul cadastral al zonei, furnizat de Cadastrul general;
– copii ale planurilor executate în zonă de către agenti economici și care pot folosi la actualizare;
– proiectele și datele puse la dispozitie de titularii cadastrelor de specialitate:
– planul tehnic edilitar complex și planurile tematice cuprinzând tipurile de retele care fac obiectul actualizării;
– proiectele retelelor edilitare furnizate de regiile care le gestionează;
– fisele cu informatii complementare privind diferitele tipuri de retele, furnizate de asemenea de către regiile respective.
17. Analiza documentelor și întocmirea proiectului de actualizare
După consultarea documentelor enumerate și parcurgerea terenului se va face evaluarea acestora și cuantumul modificărilor stabilindu-se în care din situatiile prezentate la acelasi paragraf se încadrează activitatea de actualizare. Corespunzător acestei situatii se va întocmi proiectul de executare a lucrărilor de actualizare.
18. Organizarea și desfăsurarea lucrărilor la actualizarea cadastrului retelelor edilitare
Lucrările de teren. Aceste lucrări urmăresc culegerea elementelor și datelor necesare reprezentării pe plan a modificărilor intervenite în traseele retelelor edilitare precum și actualizării fiselor cadastrale continând informatiile complementare legate de retelele edilitare.
Aceste elemente și date se preiau fie din proiectele care cuprind modificările în retele, existente la regiile care le administrează, dar numai după verificarea lor în teren, fie prin metodele prezentate.
19. Documentația finală la actualizare
Documentatia finală care se întocmeste după terminarea lucrărilor de actualizare a cadastrului retelelor edilitare după operarea modificărilor, se vor face, în tus, specificatiile: "Actualizat (data), întocmit (fază de teren), Desenat (fază de birou).”
4.4 Verificarea, recepția și avizarea lucrărilor cadastrului rețelelor edilitare
● Verificarea lucrărilor
20. Verificarea lucrărilor de teren
Verificarea lucrărilor de teren are scopul de a constata dacă prescriptiile referitoare la executarea lor au fost respectate.
Verificarea se execută prin sondaj pentru cel putin 10-15% din lucrare și se referă la:
– desenul și continutul planului tehnic edilitar complex, precum și planurilor tematice;
– desenarea și continutul releveelor căminelor și constructiilor și instalatiilor auxiliare;
– executarea de măsurători de diametre și cote, pentru verificare;
– felul materialelor de constructie a conductelor;
– verificare prin sondaj a 1-2 profile transversale;
– verificarea prin sondaj a modului de întocmire și a continutului pentru 2-3 fise de arteră, standard și unicat.
21. Verificarea lucrărilor de birou
Verificarea la birou se execută spre a se constata concordanta între elementele și informatiile culese pe teren și înscrierea lor în documentele finale.
Verificarea se execută prin sondaj pentru 10-20% din lucrare și constă în:
– controlul folosirii lucrărilor executate anterior;
– confruntarea elementelor și informatiilor culese în teren cu cele înscrise pe planuri și în fise;
– redactarea planurilor și continutul lor;
– înscrierea corectă și clară a datelor în fisele specifice.
Rezultatele verificării se consemnează într-o notă de verificare internă, întocmită de verificator, pentru întreaga lucrare, și va cuprinde:
– procentul căminelor traseelor și fiselor verificate;
– elementele majore urmărite;
– constatări: pozitive, negative;
– corectarea lipsurilor;
– calificativ propus.
● Avizarea și receptia lucrărilor
Se execută de către comisia tehnică de specialitate, și va urmări:
– respectarea elementelor continute în temă;
– procentul de refolosire a lucrărilor existente;
– respectarea prevederilor normativelor tehnice în vigoare și a solicitărilor beneficiarului;
– verificarea prin sondaj a principalelor elemente: plan tehnic edilitar complex sau tematic, cămine de vizitare; trasee, constructii auxiliare, fise arteră standard sau unicat, corectitudinea datelor sintetice etc.
Prin procesul verbal de avizare și receptie încheiat, Comisia stabileste calificativul general al lucrării.
4.5 Editarea, conservarea și evidența lucrărilor cadastrului rețelelor edilitare
● Editarea documentatiei și predarea la beneficiar
“ Editarea documentelor finale prezentate se va face, la cerere, pe suport de plastic transparent nedeformabil și pe un suport magnetic, în scopul valorificării lor de către beneficiar, în cadru proiectării asistate de calculator.
Predarea se execută pe bază de proces verbal de constatare a terminării lucrării, cu nominalizarea pe artere și tronsoane a retelelor pentru care se predă documentatia.
● Înregistrarea pe suport magnetic a datelor grafice și nongrafice din documentatia existentă
Datele grafice și nongrafice se vor înregistra, preda și păstra pe suport magnetic, în format compatibil cu sistemele de gestiune de tip G.I.S.
Cerinte și restrictii relative la datele gestionate:
– unitatea de gestiune este intravilanul localitătii;
– sistemul de referintă pentru coordonatele X,Y, Z este un sistem de coordonate într-un plan stereo local, încadrat optim în sistemul national, în proiectia STEREO 1970;
– reprezentarea structurii datelor entitătilor cadastrale și a nomenclatoarelor.
Restrictii privind datele grafice:
– nesuprapuneri între suprafetele tronsoanelor arterelor;
– partitionarea coerentă și fără goluri a teritoriului localitătii;
– calitatea datelor privind conformitatea și precizia. Editarea rapoartelor de iesire se va face la cererea beneficiarului.
● Conservarea și evidenta lucrărilor
Pentru o identificare operativă și manevrare eficientă, se organizeză o evidentă selectivă exprimată prin:
– evidenta scriptică, pe cartoteci sau registre, a planurilor tematice și fiselor de arteră, standard sau unicat;
– evidenta inventarelor cu coordonate și cotele căminelor de vizitare în dosare înregistrte.
Conservarea lucrărilor se va face în dosare de carton, păstrate în dulapuri sau rafturi, ferite de umezeală.
4.6 Măsuri de protecția muncii la realizarea lucrărilor cadastrului rețelelor edilitare
Pe tot parcursul executiei lucrărilor de cadastru retelelor edilitare, se vor respecta prevederile legale în vigoare, referitoare la protectia muncii în lucrările geotopografice și de cadastru.”
CAP V. STUDIU DE CAZ. Ridicări topografice necesare executării proiectelor de infrastructură în comuna Șoimi, localitățile Ursad, Poclușa de Beiuș
5.1 Date generale
Comuna Șoimi este situată în partea de sud a județului Bihor, la limita dintre munții Codru Moma și Câmpia Crișurilor. Are în componență 8 sate: Șoimi (reședință), Borz, Codru, Dumbrăvița de Codru, Poclușa de Beiuș, Sânnicolau de Beiuș, Ursad și Urviș de Beiuș. Comuna cuprinde o parte din deflieul Crișului Negru, in satul Borz. Comuna Șoimi se situeaza pe linia celor mai ridicate temperaturi medii anuale din județul Bihor.
Localitatea Șoimi are ca și statut de resedință a comunei, din anul 1968 o dată cu noua organizare administrativ – teritorială. Cele două Sfaturi Populare Ursad și Dumbravita de Codru se unesc formând comuna Șoimi. Pe teritoriul comunei Șoimi – respectiv în tranzitarea râului Crișul Negru la localitățile Urviș de Beius și Sinnicolau de Beiuș, fiintează două poduri, cu structuri de metal, lemn și beton. În comuna Șoimi se află deasemenea un turn vechi datat în secolul XV lea, care acum este considerat monument istoric.
Satul Poclușa este asezat la poalele Vârfului Poclușa, pe partea superioară a pârâului Poclușa. Pe partea inferioară a acestui pârâu este așezat satul Ursad, iar valea care strabate satul a primit denumirea de Valea Ursadului.
Apele curgătoare, lacurile și apele subterane ale comunei Șoimi, aparțin cursului mijlociu al bazinului hidrografic al Crisului Negru.
Crisul Negru, după ce izvorăște din Muntii Bihorului și străbate Depresiunea Beiușului, intră în comuna Șoimi prin Poarta Borzului, o zonă de defileu deosebit de frumoasă.
Pe terasele acestui râu se găsește satul Borz, șoseaua județeană 709/A, calea ferată care face legătura între satul Șoimi și Beiuș.
Localitatea Ursad este asezata pe terasa IV, de pe malul stâng al Crișului Negru și în zona de versant a dealurilor limitrofe. Localitatea este străbătută de la sud la nord de valea Poclușa. Acest curs de apă este regularizat până în aval de localitate. De aici în amonte, albia nu a fost amenajată și este colmatată cu aluviuni și vegetație. Din acest motiv, în zona centrală a localității se produc inundații și afectează cateva gospodării.
În concluzie, localitatea are nevoie urgentă de o rețea edilitară care să asigure desfășurarea normală a activităților și un trai normal.
Scopul lucrării
S-au efectuat ridicări topografice care au ca scop executarea proiectelor de infrastructură în comuna Șoimi, localitățile Ursad, Poclușa de Beiuș. Aceste proiecte de infrastructură se execută în vederea obținerii autorizației de construire și a vizelor. Beneficiarul lucrării este cumuna Șoimi. Lucrarea are ca scop construcțiile necesare canalizării și apă.
Metoda de lucru
Pentru efectuarea ridicărilor topografice s-a folosit metoda drumuirii, metoda radierii, metoda GNSS statică. S-a folosit sistemul de proiecție Stereografic 1970, iar sistemul de referință Marea Neagră 1975. Lucrările s-au executat pe o suprafață de aproximativ 3,76 ha.
Descrierea aparaturii folosite
Pentru măsurătorile făcute în comuna Șoimi, localitățile Ursad și Poclușa de Beiuș s-a folosit aparatul Trimble 3605 cu precizie de măsurare a unghiurilor 5” și precizie de măsurare a distanțelor ±2 mm+2 ppm.
“Trimble 3605 redefinește caracteristicile stațiilor totale cu cel mai performant
senzor de unghi și sistem servo. Acestea asigură masurători rapide și precise
chiar și în cele mai grele condiții de lucru. Cu tehnologia servo MagDrive
instrumentul Trimble 3605 oferă o mișcare fină, rapidă și o precizie excepțională.
Tehnologia Direct Reflex de la Trimble permite efectuarea de masurători fără
prisma chiar și la distanțe foarte mari. Punctele greu accesibile nu constituie un
obstacol pentru stația Totală Trimble 3605. Masurătoarea se poate face rapid și în
siguranță fără a fi afectată precizia.
Indiferent că se măsoară în prima sau în a doua poziție a lunetei, că se vizează
manual sau cu Autolock, cu stația totală Trimble S3, punctul vizualizat în centrul
firelor reticulare este și punctul măsurat. Sistemul optic, de fabricație Carl Zeiss
este coaxial și oferă încredere în datele măsurate.”
Punctele rețelei geodezice de sprijin
Măsurătorile s-au făcut pornind de la puncte din rețeaua geodezică. În cazul nostru s-a pornit de la bornele 501, 502, 503, 504 și 900 din rețeaua geodezică. Aceste puncte de coordonate cunoscute au fost determinate prin măsurători GPS. Pentru a face măsurările necesare de-a lungul rețelei edilitare am avut nevoie de mai multe puncte de stație, astfel am folosit 56 de puncte de stație (de la stația nr. 1 până la stația nr. 55 și 80).
Puncte cunoscute din rețeaua de sprijin
501 581421.300 277924.190 146.210 1
502 581352.230 277968.860 145.210 1
503 580087.420 277646.980 152.500 1
504 580189.250 277662.270 152.520 1
900 576232.360 276380.240 360.790 1
Punctele retelei de ridicare
Nr.pct. X Y Z cod
1 576542.630 276858.530 315.340 1
2 576506.020 276896.370 305.450 1
3 576358.130 276954.220 285.590 1
3 579871.510 278017.510 152.630 1
4 576327.200 277075.750 274.390 1
4 579883.710 278072.960 148.600 1
5 576319.310 277158.450 267.280 1
6 576312.010 277272.640 252.460 1
7 576292.860 277353.990 240.730 1
8 576295.370 277410.270 237.080 1
9 576424.750 277367.050 233.800 1
10 576484.990 277373.550 233.770 1
11 576617.290 277365.620 231.130 1
12 576685.280 277353.410 228.480 1
13 576735.070 277371.790 226.820 1
14 576861.610 277338.850 224.440 1
15 577000.790 277336.740 222.440 1
16 577193.030 277340.420 214.940 1
17 577286.310 277303.650 213.260 1
18 577379.580 277293.250 211.360 1
19 577440.020 277238.750 210.540 1
20 577486.080 277236.970 209.270 1
21 577698.100 277282.950 203.420 1
22 577833.510 277283.250 198.880 1
23 577962.050 277232.480 197.410 1
24 578113.110 277199.980 192.480 1
25 578280.710 277061.590 189.390 1
26 578354.440 277038.290 185.840 1
27 578431.370 277037.740 184.200 1
28 578548.430 277023.510 182.010 1
29 578717.660 277016.850 178.540 1
30 578851.570 277039.440 177.370 1
31 578961.080 277102.190 172.680 1
32 579179.410 277158.160 167.860 1
33 579293.290 277191.070 165.480 1
34 579445.460 277232.780 162.970 1
35 579464.820 277314.770 161.490 1
36 579532.840 277346.000 160.590 1
37 579566.470 277439.720 159.060 1
38 579602.990 277471.660 158.410 1
39 579622.850 277507.770 157.720 1
40 579716.710 277531.390 156.150 1
41 579814.790 277566.670 155.060 1
42 579870.880 277408.970 159.800 1
43 579907.260 277602.460 154.070 1
44 579856.740 277631.040 153.910 1
45 579918.370 277288.040 158.740 1
46 580005.190 277197.710 157.980 1
47 580047.280 277091.190 157.870 1
48 579858.250 277734.870 152.480 1
49 579877.360 277801.230 156.000 1
50 579870.030 277970.000 154.350 1
51 579871.560 278018.320 152.680 1
52 576237.210 276410.580 359.920 1
53 576368.380 276525.160 348.550 1
54 576538.660 276635.380 331.390 1
55 576546.330 276711.460 327.340 1
80 581256.360 277842.000 147.240 1
Puncte radiate
1000 576548.920 276735.090 324.990 18
1000 579867.400 278018.550 153.040 10
1001 576546.360 276735.240 324.970 18
1001 579865.830 278012.990 153.740 10
1002 576547.810 276735.070 325.030 19
1003 576543.810 276735.530 325.010 70
1004 576551.090 276734.990 324.960 70
1005 576542.910 276760.130 323.180 32
1005 579869.270 278014.550 152.550 18
1006 576542.220 276760.110 323.150 32
1006 579869.070 278016.720 152.600 18
1007 576541.600 276760.130 323.180 7
1007 579869.450 278015.780 152.490 19
1008 576541.390 276773.350 321.980 29
1008 579857.070 278018.060 153.760 10
1009 576541.700 276765.910 322.760 32
1009 579857.060 278018.640 153.860 10
1010 576542.520 276766.130 322.730 32
1010 579857.800 278017.390 153.710 79
1011 576540.840 276779.070 321.830 32
1011 579865.860 278017.880 153.220 79
1012 576541.430 276778.960 321.800 32
1012 579848.440 278011.420 154.240 10
1013 576540.530 276782.800 321.540 32
1014 576541.210 276782.860 321.460 32
1014 579848.360 278012.580 153.910 18
1015 576539.590 276782.410 321.740 10
1015 579848.090 278014.750 153.680 18
1016 576540.900 276784.790 321.070 29
1016 579848.390 278013.790 153.810 19
1017 576543.510 276781.910 321.420 18
1017 579848.080 278016.940 154.290 10
1018 576546.620 276781.830 321.310 18
1019 576544.940 276782.030 321.360 19
1020 576548.050 276782.040 322.300 47
1021 576549.270 276782.930 321.150 7
1022 576547.450 276791.730 321.840 47
1023 576541.080 276787.190 321.210 32
1024 576541.070 276791.270 321.150 32
1025 576540.520 276787.150 321.400 32
1026 576540.370 276791.300 321.110 32
1027 576538.980 276799.980 320.600 11
1028 576546.810 276798.710 320.130 79
1029 576540.330 276799.960 320.150 29
1031 576540.520 276800.500 320.360 28
1032 576539.940 276800.260 320.340 28
1033 576544.690 276811.770 319.200 18
1034 576541.330 276812.380 319.100 18
1035 576543.090 276811.810 319.170 19
1036 576546.350 276810.960 319.830 47
1037 576548.780 276812.070 320.070 7
1038 576538.540 276820.190 318.940 10
1039 576546.650 276829.410 318.190 79
1040 576548.020 276827.590 318.440 10
1041 576539.670 276828.210 318.530 32
1042 576540.340 276828.170 318.550 32
1043 576539.590 276831.210 318.430 32
1044 576540.110 276831.360 318.410 32
1045 576539.590 276835.550 317.650 29
1046 576545.910 276836.320 317.860 32
1047 576545.730 276838.460 317.680 32
1048 576546.780 276836.630 317.940 32
1049 576546.610 276838.470 317.750 32
1050 576538.210 276838.740 317.670 10
1051 576547.500 276846.350 317.240 10
1052 576538.150 276840.370 317.450 10
1053 576539.030 276840.930 317.410 28
1054 576545.810 276846.030 316.800 28
1055 576539.790 276840.840 317.360 28
1056 576544.890 276845.980 316.800 28
1057 576545.370 276845.980 316.660 29
1058 576537.850 276844.500 317.170 10
1059 576542.870 276845.530 316.780 19
1060 576538.780 276845.690 318.000 47
1061 576544.300 276845.850 316.820 18
1062 576540.660 276845.600 316.730 18
1063 576546.690 276849.730 317.080 79
1064 576537.590 276850.010 316.450 7
1065 576546.490 276851.700 316.860 9
1066 576539.400 276855.420 315.440 18
1067 576542.450 276856.410 315.470 18
1068 576540.800 276855.840 315.320 19
1069 576534.730 276869.790 313.050 19
1070 576535.280 276861.390 314.140 70
1071 576533.750 276860.550 315.260 7
1072 576536.610 276871.110 313.110 18
1073 576533.880 276869.050 313.050 18
1074 576541.070 276866.820 314.140 32
1075 576539.220 276871.220 313.540 32
1076 576541.700 276867.200 314.230 32
1077 576539.740 276871.300 313.480 32
1078 576542.740 276868.270 314.740 7
1079 576540.880 276871.580 313.480 10
1080 576538.120 276873.220 312.670 29
1081 576532.150 276880.470 311.400 29
1082 576537.280 276874.800 313.150 32
1083 576535.170 276877.390 312.750 32
1084 576537.110 276874.340 313.070 32
1085 576534.680 276877.270 312.740 32
1086 576531.130 276880.870 311.850 47
1087 576528.520 276878.990 311.140 19
1088 576533.250 276882.240 311.640 11
1089 576525.510 276876.590 310.790 70
1090 576531.920 276881.090 311.600 28
1091 576531.430 276880.730 311.500 28
1092 576523.420 276875.550 312.090 7
1093 576529.980 276880.130 311.210 18
1094 576527.110 276878.390 310.980 18
1095 576527.770 276885.560 310.710 32
1096 576527.320 276885.160 310.720 32
1097 576524.860 276888.280 310.200 32
1098 576524.230 276887.900 309.970 32
1099 576522.040 276893.590 309.470 10
1100 576519.750 276892.500 308.360 28
1101 576520.450 276892.980 309.260 28
1102 576520.290 276892.510 308.670 29
1103 576512.390 276902.670 306.430 7
1104 576509.920 276896.870 305.960 19
1105 576511.130 276898.400 306.160 18
1106 576508.220 276896.600 305.730 18
1107 576506.200 276893.710 306.340 47
1108 576509.690 276904.780 306.580 7
1109 576509.780 276903.850 305.960 70
1110 576504.210 276893.300 305.520 70
1111 576481.810 276903.650 299.540 70
1112 576498.980 276906.090 303.130 18
1113 576481.970 276905.460 299.730 18
1114 576497.860 276902.780 302.840 18
1115 576483.060 276909.150 299.680 18
1116 576498.240 276904.750 302.940 19
1117 576482.460 276906.990 299.600 19
1118 576495.020 276911.500 302.830 7
1119 576468.300 276907.580 298.120 7
1120 576467.830 276906.170 299.220 7
1121 576469.520 276911.430 297.550 19
1122 576470.420 276912.580 297.690 18
1123 576469.430 276909.490 297.860 18
1124 576468.030 276908.230 297.410 29
1125 576471.130 276914.040 297.800 70
1126 576468.460 276908.570 298.000 28
1127 576468.090 276907.860 297.960 28
1128 576468.870 276908.510 299.300 47
1129 576465.590 276917.070 297.120 7
1130 576454.030 276913.990 296.450 32
1131 576453.650 276913.170 296.430 32
1132 576453.920 276912.970 296.800 7
1133 576447.040 276914.360 295.770 7
1134 576452.700 276912.090 296.770 7
1135 576448.550 276915.400 295.380 29
1136 576449.190 276915.800 295.800 32
1137 576448.950 276914.950 296.080 32
1138 576448.270 276916.100 295.650 32
1139 576447.750 276915.400 295.770 32
1140 576451.620 276916.880 295.890 18
1141 576452.680 276920.220 295.770 18
1142 576451.950 276918.710 295.750 19
1143 576441.560 276917.950 294.680 29
1144 576444.020 276917.620 295.240 32
1145 576443.750 276916.510 295.520 32
1146 576439.380 276918.540 295.280 32
1147 576439.700 276919.100 295.080 32
1148 576434.790 276921.050 294.340 32
1149 576434.630 276920.320 294.910 32
1150 576433.590 276921.010 293.650 29
1151 576433.100 276922.180 295.090 47
1152 576432.920 276923.970 293.670 18
1153 576434.020 276927.520 293.400 18
1154 576433.380 276925.590 293.490 19
1155 576435.430 276929.560 293.080 7
1156 576435.020 276928.750 293.060 70
1157 576425.370 276923.770 293.170 9
1158 576425.480 276923.890 293.170 28
1159 576425.770 276924.510 293.030 28
1160 576424.080 276925.120 292.900 32
1161 576423.840 276924.500 293.110 32
1162 576420.860 276925.590 292.900 32
1163 576421.200 276926.410 292.650 32
1164 576426.260 276933.370 292.290 9
1165 576418.060 276931.470 291.630 19
1166 576417.300 276930.060 291.690 18
1167 576418.810 276933.240 291.550 18
1168 576417.310 276936.000 291.610 15
1169 576414.400 276936.950 291.210 15
1170 576414.290 276936.950 291.200 10
1171 576406.970 276939.380 290.110 10
1172 576408.370 276937.830 289.750 70
1173 576407.370 276935.770 289.800 19
1174 576407.710 276937.100 289.830 18
1175 576406.770 276934.220 289.810 18
1176 576406.480 276932.500 290.590 47
1177 576405.960 276931.770 289.970 29
1178 576406.400 276931.990 290.430 28
1179 576405.950 276931.410 291.250 28
1180 576392.470 276938.090 288.480 32
1181 576392.000 276937.160 288.630 32
1182 576388.120 276939.850 288.260 32
1183 576387.750 276938.920 288.420 32
1184 576387.130 276936.490 288.780 9
1185 576388.770 276942.640 288.010 19
1186 576388.120 276941.330 288.050 18
1187 576389.220 276943.920 288.030 18
1188 576381.960 276941.990 287.020 29
1189 576387.300 276946.850 287.940 9
1190 576378.670 276943.410 287.170 32
1191 576378.260 276942.780 287.310 32
1192 576374.770 276944.770 286.920 32
1193 576374.410 276943.900 287.190 32
1194 576403.170 276928.860 292.230 7
1195 576373.450 276940.990 287.770 7
1196 576373.560 276943.400 287.180 7
1197 576380.510 276949.810 286.560 7
1198 576383.550 276948.530 287.640 15
1199 576382.180 276949.040 287.610 15
1200 576375.810 276948.960 286.480 19
1201 576376.760 276950.680 286.430 18
1202 576374.390 276948.120 286.430 18
1203 576365.030 276958.480 284.670 18
1204 576361.020 276956.350 284.740 18
1205 576363.020 276957.550 284.660 19
1206 576365.750 276945.870 286.230 7
1207 576368.700 276958.050 284.940 7
1208 576366.490 276947.380 286.210 47
1209 576363.380 276951.610 285.590 32
1210 576366.200 276947.820 285.910 32
1211 576362.830 276951.150 285.720 32
1212 576367.070 276948.320 285.880 32
1213 576361.120 276943.320 286.380 7
1214 576361.350 276936.830 287.200 7
1215 576360.610 276936.710 287.100 10
1216 576356.670 276953.630 285.350 11
1217 576359.120 276951.660 285.710 37
1218 576359.150 276956.860 284.640 28
1219 576358.740 276956.330 285.080 28
1220 576358.410 276956.590 284.420 28
1221 576359.520 276956.060 284.010 29
1222 576367.940 276960.260 284.980 11
1223 576362.970 276966.050 284.270 11
1224 576361.830 276966.080 283.890 7
1225 576360.250 276965.150 283.270 70
1226 576358.180 276963.780 283.750 19
1227 576356.580 276962.910 283.770 18
1228 576359.130 276964.570 283.670 18
1229 576354.720 276962.460 283.930 32
1230 576355.460 276962.930 283.930 32
1231 576352.770 276965.170 283.460 32
1232 576353.610 276965.820 283.450 32
1233 576351.540 276964.970 283.530 11
1234 576352.040 276967.730 282.530 29
1235 576349.420 276971.350 282.550 32
1236 576350.520 276971.970 282.550 32
1237 576347.450 276971.630 282.850 10
1238 576348.020 276976.600 281.980 32
1239 576347.070 276976.180 282.060 32
1240 576346.500 276977.070 282.410 79
1241 576345.400 276982.330 280.950 29
1242 576343.430 276981.630 281.600 9
1243 576344.510 276982.060 281.300 7
1244 576343.840 276982.030 281.670 47
1245 576346.010 276981.760 281.520 28
1246 576345.170 276982.160 281.430 28
1247 576347.090 276982.970 281.560 18
1248 576350.480 276983.810 281.690 18
1249 576348.500 276983.260 281.610 19
1250 576354.330 276982.840 282.580 10
1251 576356.560 276974.030 282.850 7
1252 576353.090 276982.310 282.110 32
1253 576352.330 276982.010 281.990 32
1254 576350.970 276985.970 281.600 32
1255 576351.890 276986.280 281.680 32
1256 576344.270 276986.610 281.140 32
1257 576343.430 276986.300 281.170 32
1258 576342.920 276990.640 280.890 32
1259 576342.070 276990.410 280.970 32
1260 576351.300 276993.760 280.960 11
1261 576350.030 276993.620 280.640 10
1262 576348.920 276993.210 279.930 29
1263 576346.720 277001.890 279.810 32
1264 576345.960 277001.630 279.700 32
1265 576345.980 277005.090 279.570 32
1266 576345.010 277004.800 279.360 32
1267 576345.740 277005.790 279.080 32
1268 576345.050 277005.590 279.060 32
1269 576345.480 277005.370 278.600 29
1270 576346.730 277005.860 279.530 11
1271 576344.270 277009.570 278.790 32
1272 576344.900 277009.450 278.930 32
1273 576343.170 277006.050 279.060 18
1274 576339.870 277005.340 278.910 18
1275 576341.630 277005.300 279.010 19
1276 576338.100 277004.110 278.530 29
1277 576337.580 277004.270 279.240 9
1278 576337.820 277003.740 279.140 28
1279 576338.660 277003.920 278.920 28
1280 576335.750 277013.400 278.380 32
1281 576336.300 277013.460 278.320 32
1282 576335.590 277013.370 278.370 7
1283 576333.980 277013.620 278.650 7
1284 576332.880 277017.380 278.450 9
1285 576335.050 277017.530 277.160 29
1286 576335.560 277017.820 277.760 32
1287 576334.650 277017.280 277.780 32
1288 576334.670 277017.660 277.820 32
1289 576335.630 277017.540 277.750 32
1290 576334.920 277020.870 277.510 32
1291 576333.960 277020.760 277.630 32
1292 576334.110 277022.700 276.890 29
1293 576332.260 277020.920 277.780 10
1294 576335.100 277022.660 278.170 47
1295 576338.140 277023.780 277.170 19
1296 576336.670 277023.390 277.280 18
1297 576340.010 277023.620 277.250 18
1298 576342.800 277019.580 277.810 28
1299 576343.240 277019.570 278.390 28
1300 576342.950 277019.450 277.530 29
1301 576340.430 277034.540 276.300 11
1302 576344.640 277018.590 278.410 10
1303 576330.490 277030.620 277.060 11
1304 576331.280 277035.090 276.710 32
1305 576332.160 277035.200 276.740 32
1306 576331.470 277040.770 276.330 32
1307 576330.350 277040.610 276.350 32
1307 579922.710 277761.140 152.210 7
1308 576330.830 277041.350 275.920 29
1308 579911.450 277753.590 152.240 7
1309 576328.120 277044.070 276.310 11
1310 576339.310 277043.000 275.890 15
1310 579878.420 277747.180 151.240 29
1311 576338.980 277046.070 275.700 15
1311 579878.030 277749.110 151.170 29
1312 576330.050 277044.080 276.220 32
1312 579877.350 277750.620 151.730 28
1313 576330.960 277044.260 276.130 32
1313 579888.780 277758.380 152.130 28
1314 576329.220 277049.850 276.110 32
1314 579888.980 277757.630 151.260 29
1315 576329.900 277049.870 276.060 32
1315 579890.350 277755.010 151.290 29
1316 576336.630 277052.520 275.160 28
1316 579891.170 277752.450 151.980 28
1317 576337.310 277052.580 275.150 28
1317 579906.300 277757.710 151.700 28
1318 576325.990 277059.730 275.820 11
1318 579905.470 277759.640 151.020 29
1319 576336.540 277054.750 274.930 29
1319 579904.290 277761.800 151.050 29
1320 576328.730 277055.790 274.820 29
1320 579902.930 277762.850 151.790 28
1321 576337.380 277058.440 275.060 9
1321 579902.460 277763.870 152.400 7
1322 576328.590 277058.880 275.340 32
1322 579916.090 277761.470 151.620 28
1323 576336.660 277058.280 275.130 32
1323 579915.890 277763.160 150.910 29
1324 576327.790 277058.750 275.490 32
1324 579914.920 277764.870 150.940 29
1325 576335.770 277057.790 275.140 32
1325 579913.880 277766.680 151.700 28
1326 576327.590 277060.210 275.460 32
1326 579906.850 277765.870 152.380 7
1327 576335.920 277064.530 274.950 32
1327 579910.860 277768.480 152.400 7
1328 576328.350 277060.370 275.170 32
1329 576334.960 277064.650 274.920 32
1330 576327.320 277064.930 274.310 29
1331 576335.320 277065.030 274.420 29
1332 576328.390 277064.130 275.970 47
1333 576331.380 277064.160 274.900 19
1334 576329.290 277063.990 274.960 18
1335 576333.330 277064.160 274.830 18
1336 576326.700 277066.290 275.020 32
1337 576335.440 277066.900 274.800 32
1338 576327.500 277066.280 274.970 32
1339 576334.760 277066.660 274.770 32
1340 576326.820 277071.270 274.870 32
1341 576326.000 277071.240 274.970 32
1342 576334.980 277069.600 274.510 32
1343 576334.400 277069.670 274.460 32
1344 576335.900 277070.100 274.740 10
1345 576323.740 277076.680 274.590 11
1346 576325.860 277076.350 273.750 29
1347 576326.180 277077.150 274.360 32
1348 576325.500 277077.110 274.400 32
1349 576326.010 277080.980 274.200 32
1350 576325.220 277080.820 274.130 32
1351 576333.350 277077.010 274.000 32
1352 576333.950 277077.280 273.980 32
1353 576333.330 277081.060 273.830 32
1354 576332.700 277081.160 273.770 32
1355 576333.730 277076.220 273.740 29
1356 576324.670 277093.790 272.860 29
1357 576323.930 277093.440 274.310 47
1358 576332.270 277094.080 273.280 11
1359 576327.960 277094.160 273.070 19
1360 576331.410 277094.050 272.750 29
1361 576326.350 277093.980 273.130 18
1362 576329.760 277094.250 273.030 18
1363 576331.560 277094.380 273.020 28
1364 576330.940 277094.190 272.960 28
1365 576324.180 277095.370 273.260 32
1366 576324.950 277095.380 273.190 32
1367 576324.210 277101.340 272.860 32
1368 576323.370 277101.340 273.000 32
1369 576325.470 277116.910 271.150 19
1370 576328.790 277117.510 270.740 29
1371 576321.110 277118.390 270.650 29
1372 576326.850 277118.510 271.000 18
1373 576323.270 277118.180 271.120 18
1374 576328.170 277117.930 270.890 28
1375 576322.120 277118.450 271.090 28
1376 576329.280 277117.510 271.010 28
1377 576320.280 277118.180 271.080 28
1378 576329.810 277117.610 271.200 9
1379 576319.630 277118.790 271.530 9
1380 576329.110 277122.510 271.230 10
1381 576328.000 277129.000 270.910 32
1382 576326.900 277128.760 270.560 32
1383 576327.880 277133.380 270.550 32
1384 576326.660 277133.350 270.230 32
1385 576325.030 277131.940 270.170 18
1386 576321.830 277130.930 270.090 18
1387 576323.660 277131.510 270.060 19
1388 576319.480 277130.690 271.250 47
1389 576328.140 277137.880 270.290 10
1390 576318.940 277129.430 270.730 7
1391 576326.230 277141.600 268.780 29
1392 576319.590 277138.800 269.040 29
1393 576319.180 277138.800 269.400 28
1394 576320.030 277138.800 269.460 28
1395 576328.140 277149.510 270.170 9
1396 576325.180 277156.040 267.830 32
1397 576324.250 277155.850 267.710 32
1398 576323.670 277160.920 267.100 32
1399 576324.550 277160.850 267.200 32
1400 576318.100 277158.350 266.670 29
1401 576317.820 277158.150 267.360 28
1402 576318.550 277158.190 267.230 28
1403 576316.170 277158.910 267.370 11
1404 576317.080 277164.970 266.800 32
1405 576317.710 277165.030 266.800 32
1406 576316.890 277168.800 266.630 32
1407 576317.580 277168.840 266.370 32
1408 576317.050 277170.400 265.520 29
1409 576315.520 277170.250 267.630 47
1410 576319.770 277170.510 265.970 19
1411 576317.980 277170.330 266.090 18
1412 576321.150 277170.920 265.910 18
1413 576322.920 277171.510 265.260 29
1414 576322.280 277171.620 265.830 28
1415 576323.760 277171.810 265.930 28
1416 576314.060 277174.860 266.090 10
1417 576326.260 277168.880 268.840 7
1418 576315.920 277175.450 265.680 32
1419 576316.660 277175.670 265.650 32
1420 576316.050 277179.350 265.330 32
1421 576315.280 277179.120 265.530 32
1422 576316.440 277181.260 264.740 28
1423 576311.860 277188.490 264.060 9
1424 576317.760 277186.900 263.890 19
1425 576316.450 277186.490 263.930 18
1426 576319.030 277186.980 263.850 18
1427 576312.250 277195.640 262.760 32
1428 576313.210 277195.790 262.690 32
1429 576311.390 277201.210 262.220 32
1430 576312.370 277201.330 262.080 32
1431 576311.530 277202.760 261.600 29
1432 576314.910 277204.780 261.690 19
1433 576311.130 277203.410 263.230 47
1434 576318.550 277203.300 261.800 70
1435 576309.990 277202.320 262.530 7
1436 576320.530 277203.130 265.050 7
1437 576313.590 277203.920 261.870 18
1438 576316.390 277204.260 261.730 18
1439 576312.900 277243.430 257.330 18
1440 576309.560 277243.070 257.310 18
1441 576311.710 277243.250 257.320 19
1442 576306.600 277244.270 256.850 47
1443 576307.110 277243.220 256.700 29
1444 576308.290 277243.190 257.080 28
1445 576306.180 277242.800 257.240 28
1446 576305.030 277243.290 257.270 7
1447 576314.420 277244.240 256.870 70
1448 576306.320 277260.280 254.170 32
1449 576305.860 277265.030 253.680 32
1450 576305.160 277260.330 254.040 32
1451 576304.850 277265.220 253.660 32
1452 576302.890 277266.360 253.150 10
1453 576304.900 277272.370 251.790 29
1454 576304.500 277272.860 252.550 32
1455 576304.170 277277.280 252.410 32
1456 576305.330 277272.870 252.550 32
1457 576305.120 277277.380 252.290 32
1458 576301.230 277283.850 251.700 11
1459 576302.010 277284.350 252.110 47
1460 576303.530 277283.690 250.750 28
1461 576304.590 277283.820 250.620 28
1462 576303.850 277284.680 250.100 29
1463 576308.970 277285.020 250.270 19
1464 576306.720 277284.980 250.550 18
1465 576310.470 277285.240 250.190 18
1466 576312.630 277284.410 250.150 70
1467 576314.690 277284.160 250.890 70
1468 576307.710 277302.530 247.710 19
1469 576306.070 277302.580 247.790 18
1470 576309.100 277301.840 247.770 18
1471 576305.600 277315.640 245.590 18
1472 576309.170 277315.720 245.440 18
1473 576307.340 277315.760 245.410 19
1474 576302.440 277315.160 244.880 29
1475 576304.150 277314.300 245.780 28
1476 576301.370 277314.970 245.880 28
1477 576296.820 277320.420 245.650 15
1478 576297.670 277317.030 245.720 15
1479 576300.490 277321.750 245.030 7
1480 576297.960 277322.700 245.950 47
1481 576305.760 277325.390 243.860 19
1482 576301.420 277323.260 243.700 29
1483 576307.490 277325.650 243.880 18
1484 576303.930 277324.100 243.980 18
1485 576309.100 277326.240 243.390 70
1486 576302.370 277322.740 244.320 28
1487 576301.010 277322.150 244.420 28
1488 576302.910 277333.810 242.820 19
1489 576304.260 277334.260 242.780 18
1490 576301.420 277333.220 242.830 18
1491 576295.590 277339.430 241.800 7
1492 576293.390 277338.860 242.910 7
1493 576294.330 277354.530 240.600 19
1494 576291.730 277353.670 241.720 47
1495 576295.880 277355.290 240.640 18
1496 576293.220 277354.130 240.700 18
1497 576297.220 277355.900 240.270 70
1498 576292.050 277351.280 240.380 29
1499 576291.270 277350.920 240.860 28
1500 576292.880 277351.570 240.700 28
1501 576290.860 277362.240 239.910 18
1502 576293.860 277362.730 240.050 18
1503 576292.190 277362.440 239.910 19
1504 576296.230 277362.810 240.170 9
1505 576295.630 277362.470 239.660 29
1506 576295.960 277362.380 240.130 28
1507 576295.480 277362.270 240.140 28
1508 576285.210 277364.230 240.010 9
1509 576295.490 277365.780 239.840 32
1510 576294.850 277365.720 239.850 32
1511 576286.350 277363.720 239.510 28
1512 576288.270 277363.340 239.710 28
1513 576293.790 277372.030 239.310 32
1514 576294.490 277372.200 239.340 32
1515 576294.080 277379.700 238.590 10
1516 576292.810 277379.660 238.160 29
1517 576293.120 277379.810 238.570 28
1518 576292.560 277379.510 238.650 28
1519 576291.180 277379.480 238.640 18
1520 576288.000 277378.900 238.610 18
1521 576290.070 277379.220 238.580 19
1522 576285.180 277380.130 238.610 32
1523 576286.160 277380.220 238.650 32
1524 576286.100 277384.870 238.480 32
1525 576285.330 277384.990 238.560 32
1526 576285.030 277385.440 238.650 47
1527 576285.920 277385.630 238.020 29
1528 576283.850 277386.870 238.330 10
1529 576289.640 277386.830 238.230 19
1530 576291.990 277386.970 238.210 18
1531 576287.640 277387.070 238.260 18
1532 576294.070 277388.670 237.990 32
1533 576293.300 277388.870 238.040 32
1534 576294.650 277393.330 237.940 32
1535 576293.880 277393.380 237.930 32
1536 576294.800 277397.090 236.930 29
1537 576285.810 277391.330 238.090 32
1538 576284.820 277391.330 238.260 32
1539 576285.540 277395.730 238.020 32
1540 576284.680 277395.670 238.290 32
1541 576283.310 277403.990 238.110 10
1542 576284.680 277407.570 237.160 28
1543 576284.050 277404.760 238.090 28
1544 576283.290 277407.140 236.530 28
1545 576284.090 277406.940 236.330 29
1546 576287.610 277406.460 237.430 37
1547 576298.210 277405.280 236.980 7
1548 576297.010 277405.350 237.120 32
1549 576295.530 277405.800 237.220 32
1550 576295.060 277402.120 237.390 32
1551 576295.930 277401.980 237.350 32
1552 576297.140 277401.010 237.740 10
1553 576289.920 277407.850 237.000 18
1554 576293.870 277406.640 237.270 18
1555 576292.580 277407.400 237.190 19
1556 576287.010 277412.330 236.530 18
1557 576293.300 277416.720 237.060 18
1558 576287.660 277416.050 236.470 18
1559 576279.120 277417.550 235.330 18
1560 576274.360 277414.780 235.150 18
1561 576279.890 277418.240 235.490 28
1562 576267.250 277410.340 235.860 28
1563 576274.500 277416.480 234.930 29
1564 576257.310 277400.400 237.380 10
1565 576296.820 277415.910 237.110 18
1566 576295.450 277416.520 237.130 19
1567 576299.530 277413.420 235.960 28
1568 576302.110 277404.580 236.470 7
1569 576311.680 277404.440 235.170 28
1570 576297.980 277415.360 236.840 33
1571 576297.670 277415.560 237.040 33
1572 576293.050 277418.850 236.860 33
1573 576293.380 277418.660 237.230 33
1574 576299.680 277417.520 236.740 85
1575 576296.530 277423.860 237.130 33
1576 576301.500 277420.380 236.840 33
1577 576301.230 277420.550 237.080 33
1578 576296.880 277423.660 237.180 33
1579 576300.690 277421.030 237.090 18
1580 576297.350 277423.200 237.180 18
1581 576299.040 277421.970 237.170 19
1582 576298.660 277429.040 237.110 18
1583 576297.910 277436.320 237.110 18
1584 576305.300 277428.270 236.970 18
1585 576301.440 277437.670 237.200 18
1586 576306.800 277423.110 236.960 18
1587 576303.070 277426.230 237.020 19
1588 576303.390 277440.640 237.470 15
1589 576307.830 277429.710 237.220 47
1590 576305.140 277437.560 237.450 15
1591 576308.300 277431.720 237.270 10
1592 576299.310 277448.200 237.460 11
1593 576310.500 277427.980 236.940 11
1594 576291.740 277436.270 237.030 28
1595 576289.160 277435.330 234.920 29
1596 576285.700 277461.280 237.550 28
1597 576287.360 277461.980 238.190 47
1598 576290.490 277462.920 237.520 19
1599 576289.190 277462.520 237.510 18
1600 576292.530 277463.430 237.430 18
1601 576293.270 277462.370 237.530 34
1602 576285.450 277458.770 236.810 34
1603 576285.360 277458.760 236.310 34
1604 576293.440 277462.360 237.080 34
1605 576295.330 277463.020 237.490 11
1606 576298.280 277457.240 237.770 15
1607 576299.950 277454.270 237.800 15
1608 576290.110 277475.620 237.900 15
1609 576292.290 277472.140 237.910 15
1610 576286.200 277476.720 237.670 18
1611 576282.520 277476.440 237.700 18
1612 576284.500 277476.660 237.670 19
1613 576280.720 277475.800 237.660 28
1614 576285.710 277483.390 237.820 11
1615 576281.330 277488.580 238.180 10
1616 576273.360 277500.230 238.870 10
1617 576272.120 277500.060 239.620 47
1618 576270.300 277500.050 238.680 18
1619 576268.100 277497.340 238.570 18
1620 576269.850 277498.620 238.580 19
1621 576268.250 277494.670 238.370 28
1622 576268.880 277508.770 239.150 7
1623 576266.930 277515.950 239.030 7
1624 576265.400 277515.520 238.860 18
1625 576263.050 277514.060 238.740 18
1626 576264.630 277514.990 238.790 19
1627 576261.620 277514.390 238.650 28
1628 576263.900 277524.920 238.560 28
1629 576263.160 277525.800 238.370 29
1630 576262.220 277532.090 238.780 28
1631 576306.020 277421.630 236.790 34
1632 576308.140 277426.610 237.010 34
1633 576305.960 277421.560 236.530 34
1634 576308.130 277426.740 236.630 34
1635 576305.400 277421.650 236.680 28
1636 576305.060 277415.180 234.190 29
1637 576315.350 277416.640 236.960 28
1638 576317.180 277423.300 237.150 15
1639 576320.280 277421.120 237.360 15
1640 576320.260 277419.620 237.160 7
1641 576320.160 277418.100 236.920 18
1642 576318.650 277415.390 236.860 18
1643 576319.660 277416.900 236.850 19
1644 576329.720 277409.950 236.110 19
1645 576330.760 277412.070 235.930 7
1646 576328.740 277408.060 235.990 28
1647 576329.210 277408.760 236.120 18
1648 576330.240 277411.130 236.090 18
1649 576326.530 277403.890 233.860 29
1650 576349.600 277401.260 235.140 7
1651 576347.640 277397.740 234.930 18
1652 576349.160 277400.370 234.980 18
1653 576348.510 277399.110 235.030 19
1654 576346.990 277397.010 234.880 28
1655 576379.130 277386.830 234.300 9
1656 576378.350 277384.720 234.180 19
1657 576378.690 277386.040 234.210 18
1658 576377.890 277383.840 234.130 18
1659 576377.660 277383.330 234.120 28
1660 576377.070 277381.910 233.190 29
1661 576409.010 277373.200 233.890 19
1662 576407.040 277375.970 234.050 7
1663 576408.950 277371.870 233.790 18
1664 576409.590 277374.640 233.940 18
1665 576408.600 277370.520 233.630 28
1666 576410.170 277376.510 234.250 9
1667 576419.900 277375.540 234.210 7
1668 576423.960 277375.610 234.150 10
1669 576417.280 277371.590 233.920 19
1670 576418.140 277374.600 235.310 47
1671 576417.730 277373.130 234.010 18
1672 576417.490 277369.800 233.760 18
1673 576417.480 277367.420 233.400 28
1674 576416.900 277365.270 232.900 29
1675 576428.440 277375.790 234.300 15
1676 576431.540 277375.900 234.330 15
1677 576439.540 277375.110 234.940 47
1678 576440.950 277376.170 233.880 11
1679 576439.470 277372.500 233.740 18
1680 576439.800 277369.100 233.500 18
1681 576439.770 277371.100 233.640 19
1682 576438.410 277362.590 233.080 28
1683 576438.030 277361.500 232.110 29
1684 576442.120 277376.170 233.820 15
1685 576445.130 277376.320 233.740 15
1686 576445.180 277372.720 233.340 18
1687 576445.930 277369.440 233.220 18
1688 576445.430 277371.430 233.240 19
1689 576459.810 277375.450 233.670 47
1690 576460.440 277371.510 233.410 19
1691 576460.790 277376.840 233.370 10
1692 576460.560 277369.400 233.270 18
1693 576461.000 277372.830 233.380 18
1694 576453.120 277361.680 232.690 28
1695 576459.340 277359.800 231.480 29
1696 576468.350 277367.520 233.040 28
1697 576473.540 277369.490 233.810 33
1698 576477.410 277373.690 233.850 33
1699 576477.740 277374.090 233.470 33
1700 576473.370 277369.170 233.700 33
1701 576474.410 277370.230 233.830 18
1702 576476.980 277373.130 233.840 18
1703 576475.790 277371.740 233.840 19
1704 576482.620 277371.780 233.800 19
1705 576481.490 277370.400 233.800 18
1706 576484.060 277373.280 233.800 18
1707 576481.080 277369.950 233.820 33
1708 576484.640 277374.080 233.760 33
1709 576481.030 277369.650 233.790 33
1710 576485.010 277374.380 233.360 33
1711 576467.300 277378.190 233.100 10
1712 576467.010 277390.160 233.660 10
1713 576468.810 277390.770 233.520 18
1714 576470.380 277392.620 233.600 18
1715 576473.480 277386.180 233.320 18
1716 576470.420 277385.280 233.310 18
1717 576482.530 277384.110 232.210 28
1718 576484.320 277380.780 231.290 29
1719 576478.500 277374.560 233.310 28
1720 576472.740 277375.590 233.120 18
1721 576467.950 277376.090 232.990 18
1722 576480.260 277368.880 233.240 28
1723 576460.770 277377.940 233.400 10
1724 576478.760 277369.240 233.380 85
1725 576492.200 277370.080 232.950 18
1726 576494.190 277373.210 232.780 18
1727 576497.700 277369.590 232.510 18
1728 576493.740 277371.580 232.860 19
1729 576498.160 277362.590 233.260 70
1730 576492.190 277385.970 231.300 28
1731 576511.990 277363.790 233.240 18
1732 576510.650 277361.010 233.240 18
1733 576530.190 277354.650 235.220 18
1734 576512.160 277367.560 232.040 18
1735 576529.390 277352.110 235.300 18
1736 576513.460 277371.040 232.030 18
1737 576513.350 277369.340 231.990 19
1738 576560.410 277340.840 239.330 18
1739 576559.280 277338.730 239.440 18
1740 576514.360 277374.250 231.470 28
1741 576514.620 277374.660 230.810 29
1742 576529.380 277373.400 231.110 28
1743 576542.100 277370.280 230.750 28
1744 576542.020 277372.260 229.890 29
1745 576541.470 277367.270 230.960 70
1746 576541.080 277363.780 231.200 18
1747 576540.320 277359.700 231.300 18
1748 576540.700 277361.360 231.320 19
1749 576539.140 277357.400 231.520 70
1750 576561.070 277354.600 230.930 18
1751 576562.020 277357.840 230.840 18
1752 576561.480 277355.940 230.900 19
1753 576563.410 277360.020 230.570 28
1754 576561.970 277352.980 231.160 70
1755 576563.880 277362.040 229.590 29
1756 576575.510 277353.280 230.680 18
1757 576575.860 277356.490 230.580 18
1758 576575.750 277354.550 230.650 19
1759 576576.350 277358.280 230.300 28
1760 576591.250 277355.040 230.600 18
1761 576590.720 277358.330 230.490 18
1762 576591.740 277359.500 230.310 28
1763 576591.650 277353.090 230.720 70
1764 576593.230 277351.220 233.080 70
1765 576616.870 277370.810 230.570 28
1766 576619.270 277366.140 231.070 34
1767 576620.560 277360.570 231.390 34
1768 576619.230 277366.190 230.640 34
1769 576620.520 277360.430 230.870 34
1770 576619.470 277368.960 230.760 28
1771 576618.600 277368.750 230.650 28
1772 576618.900 277368.780 230.350 29
1773 576619.720 277359.080 231.420 70
1774 576619.320 277357.920 232.590 70
1775 576619.040 277365.100 231.210 18
1776 576620.170 277361.640 231.310 18
1777 576619.870 277363.240 231.230 19
1778 576620.030 277382.650 230.280 28
1779 576633.640 277357.350 232.570 70
1780 576633.780 277359.570 230.880 70
1781 576635.130 277377.730 229.520 28
1782 576634.880 277365.390 230.580 18
1783 576624.950 277373.690 230.350 70
1784 576634.930 277361.510 230.510 18
1785 576635.070 277363.320 230.540 19
1786 576635.510 277367.210 230.620 70
1787 576656.670 277354.490 231.680 70
1788 576656.430 277356.080 229.780 70
1789 576656.290 277359.390 229.610 19
1790 576656.250 277357.080 229.560 18
1791 576656.550 277360.580 229.580 18
1792 576656.730 277362.280 229.400 28
1793 576673.850 277352.130 228.960 18
1794 576674.490 277354.900 228.930 18
1795 576673.340 277351.220 230.450 70
1796 576674.310 277353.810 228.960 19
1797 576675.280 277356.030 228.780 28
1798 576675.580 277357.270 225.950 29
1799 576685.870 277350.100 228.510 18
1800 576685.870 277353.100 228.350 18
1801 576685.890 277351.520 228.410 19
1802 576686.020 277354.160 228.310 28
1803 576686.050 277349.200 228.760 70
1804 576685.780 277348.020 230.300 70
1805 576695.970 277351.400 228.320 70
1806 576698.020 277350.040 230.850 70
1807 576696.260 277352.700 228.120 18
1808 576694.570 277355.220 227.950 18
1809 576695.260 277353.680 228.060 19
1810 576694.370 277356.140 227.910 28
1811 576713.700 277361.310 228.170 70
1812 576713.440 277361.790 227.700 70
1813 576713.310 277362.600 227.560 18
1814 576711.660 277365.430 227.580 18
1815 576712.440 277364.020 227.600 19
1816 576711.640 277366.250 227.460 28
1817 576710.940 277367.140 226.600 70
1818 576723.840 277367.840 227.170 19
1819 576726.370 277372.420 226.630 28
1820 576725.890 277373.970 226.130 70
1821 576725.120 277365.690 227.160 70
1822 576725.180 277364.210 228.220 70
1823 576725.690 277370.280 227.060 18
1824 576725.730 277366.430 227.030 18
1825 576734.150 277367.970 226.800 18
1826 576734.220 277371.260 226.850 18
1827 576734.240 277369.290 226.840 19
1828 576735.020 277374.150 226.430 28
1829 576753.610 277370.300 225.500 70
1830 576753.320 277368.500 226.610 18
1831 576802.280 277354.320 225.780 18
1832 576752.960 277365.030 226.740 18
1833 576801.480 277351.000 225.680 18
1834 576753.220 277366.270 226.710 19
1835 576801.820 277352.570 225.770 19
1836 576752.160 277363.370 227.430 70
1837 576800.630 277349.450 226.230 70
1838 576751.430 277361.350 227.640 70
1839 576802.220 277356.000 224.950 70
1840 576801.830 277355.040 225.640 70
1841 576770.640 277365.060 226.400 28
1842 576822.690 277350.470 225.150 28
1843 576822.450 277351.070 224.060 70
1844 576770.760 277366.010 225.400 70
1845 576769.560 277364.250 226.540 18
1846 576822.450 277349.210 225.240 18
1847 576768.640 277361.380 226.470 18
1848 576821.990 277346.440 225.240 18
1849 576768.950 277363.040 226.500 19
1850 576822.130 277348.000 225.260 19
1851 576768.350 277359.770 227.050 70
1852 576821.270 277343.650 225.660 70
1853 576766.960 277348.720 227.730 70
1854 576849.880 277346.700 223.700 70
1855 576849.810 277345.860 224.490 28
1856 576849.690 277343.430 224.560 19
1857 576849.930 277344.660 224.560 18
1858 576849.210 277341.520 224.510 18
1859 576848.180 277339.970 225.150 70
1860 576847.620 277338.690 224.930 70
1861 576880.350 277338.540 224.210 19
1862 576867.270 277339.840 224.240 19
1863 576880.650 277340.030 224.160 18
1864 576867.590 277341.060 224.170 18
1865 576867.010 277338.180 224.260 18
1866 576880.880 277337.170 224.210 18
1867 576880.940 277335.930 224.420 70
1868 576867.690 277336.190 224.490 70
1869 576880.350 277334.470 225.580 70
1870 576867.690 277334.480 225.500 70
1871 576880.790 277341.800 223.110 70
1872 576868.090 277343.670 222.810 70
1873 576881.060 277340.750 224.120 28
1874 576868.210 277341.730 224.080 28
1875 576904.520 277343.140 223.480 28
1876 576904.250 277338.970 223.690 19
1877 576904.580 277340.440 223.630 18
1878 576904.600 277337.340 223.710 18
1879 576904.910 277335.420 223.870 70
1880 576904.010 277343.650 222.720 70
1881 576928.390 277333.370 224.410 70
1882 576928.920 277338.680 223.060 19
1883 576929.150 277336.510 223.000 18
1884 576928.920 277340.460 223.000 18
1885 576929.470 277343.620 222.990 70
1886 576929.410 277346.840 222.860 70
1887 576927.480 277356.660 221.120 28
1888 576921.930 277356.820 219.870 29
1889 576940.570 277364.250 220.880 28
1890 576944.890 277348.020 222.730 70
1891 576953.230 277337.830 222.490 19
1892 576953.450 277335.550 222.530 18
1893 576953.780 277339.420 222.460 18
1894 576953.800 277334.080 222.320 70
1895 576979.240 277338.670 222.410 28
1896 576979.400 277335.310 222.610 19
1897 576978.570 277332.680 222.590 70
1898 576979.400 277339.690 221.740 70
1899 576978.650 277333.340 222.630 18
1900 576979.050 277337.010 222.550 18
1901 576991.480 277333.860 222.490 19
1902 576991.120 277332.110 222.460 18
1903 576991.630 277335.350 222.470 18
1904 576991.430 277337.210 222.210 28
1905 577000.120 277327.490 222.710 70
1906 576971.060 277317.880 224.850 70
1907 576995.900 277313.920 224.260 70
1908 577007.710 277336.450 222.010 18
1909 577007.650 277332.890 222.020 18
1910 577007.580 277334.360 222.000 19
1911 577007.550 277339.120 222.050 70
1912 577007.980 277345.990 220.850 28
1913 577026.370 277328.670 221.410 70
1914 577028.500 277353.270 219.610 70
1915 577026.560 277332.650 220.940 70
1916 577026.580 277335.640 221.180 19
1917 577020.610 277364.820 217.970 28
1918 577027.200 277334.040 221.190 18
1919 577027.130 277337.610 221.170 18
1920 577017.950 277368.050 217.050 29
1921 577055.580 277370.190 216.040 29
1922 577052.550 277368.300 216.680 28
1923 577056.570 277358.150 217.190 28
1924 577056.970 277353.290 218.340 70
1925 577050.780 277324.430 222.560 70
1926 577053.790 277342.850 219.710 70
1927 577053.400 277337.520 220.090 18
1928 577052.790 277334.200 220.030 18
1929 577053.140 277335.620 220.050 19
1930 577053.190 277332.020 219.630 70
1931 577076.510 277332.250 219.130 19
1932 577076.290 277329.330 218.870 70
1933 577076.440 277330.440 219.110 18
1934 577076.910 277333.660 219.110 18
1935 577078.410 277338.200 218.460 70
1936 577078.890 277341.810 218.080 28
1937 577078.670 277343.400 215.150 29
1938 577091.490 277338.230 217.790 28
1939 577100.660 277341.350 216.730 28
1940 577100.460 277341.900 214.860 29
1941 577099.920 277334.510 217.740 70
1942 577099.570 277328.850 218.230 18
1943 577099.260 277326.900 218.270 19
1944 577092.210 277321.020 219.520 70
1945 577092.640 277315.130 220.200 70
1947 577119.260 277325.740 217.790 19
1948 577118.590 277322.830 217.360 34
1949 577118.540 277322.880 218.090 34
1950 577119.450 277327.810 217.000 34
1951 577119.420 277327.710 217.640 34
1952 577118.540 277324.490 217.890 18
1953 577118.860 277326.880 217.730 18
1954 577118.880 277328.190 217.580 28
1955 577120.230 277327.900 217.560 28
1956 577121.050 277336.080 216.250 28
1957 577122.640 277335.400 216.240 28
1958 577127.140 277344.220 214.510 29
1959 577122.050 277336.920 215.750 29
1960 577127.450 277343.480 215.350 28
1961 577125.510 277344.200 215.360 28
1962 577112.440 277347.360 215.380 28
1963 577141.040 277337.060 215.020 28
1964 577142.510 277333.460 217.430 70
1965 577143.100 277330.490 217.180 18
1966 577143.660 277327.120 217.210 18
1967 577143.430 277328.920 217.170 19
1968 577143.840 277325.940 217.270 70
1969 577144.600 277323.710 219.020 70
1970 577158.000 277334.250 216.570 70
1971 577158.430 277335.190 215.790 70
1972 577171.380 277332.980 216.200 19
1973 577171.260 277334.830 216.130 18
1974 577171.620 277331.380 216.260 18
1975 577171.560 277337.770 215.460 70
1976 577171.410 277329.710 216.060 70
1977 577171.650 277326.110 217.030 70
1978 577180.650 277340.900 214.260 28
1979 577179.850 277342.540 213.580 29
1980 577190.860 277333.440 215.470 19
1981 577190.520 277335.920 215.470 18
1982 577190.860 277332.130 215.470 18
1983 577190.620 277330.270 215.310 70
1984 577189.900 277323.190 218.150 70
1985 577192.410 277338.200 215.040 70
1986 577197.780 277349.500 214.380 70
1987 577196.540 277355.210 213.570 28
1988 577207.480 277358.090 213.460 28
1989 577195.930 277356.330 212.930 29
1990 577212.600 277359.030 212.710 29
1991 577212.670 277357.220 213.200 28
1992 577210.980 277352.280 213.890 70
1993 577210.830 277338.800 214.450 70
1994 577210.420 277333.710 214.870 18
1995 577209.990 277330.020 214.990 18
1996 577210.230 277331.560 214.990 19
1997 577210.020 277322.170 216.330 70
1998 577210.260 277327.330 214.960 70
1999 577234.450 277323.550 214.570 18
2000 577236.800 277327.080 214.490 18
2001 577235.790 277325.470 214.460 19
2002 577235.020 277321.470 214.820 70
2003 577238.830 277334.840 213.900 70
2004 577233.470 277316.390 215.200 70
2005 577241.120 277342.310 212.940 28
2006 577255.590 277337.130 211.200 29
2007 577269.710 277324.010 212.740 28
2008 577255.250 277333.800 212.610 28
2009 577269.050 277319.750 212.940 70
2010 577266.830 277312.030 213.610 19
2011 577267.580 277314.250 213.610 18
2012 577266.560 277310.480 213.630 18
2013 577265.810 277307.560 213.620 70
2014 577262.690 277300.760 215.050 70
2015 577284.050 277305.230 213.190 18
2016 577284.680 277308.630 213.030 18
2017 577284.240 277306.760 213.130 19
2018 577286.250 277314.840 212.210 28
2019 577303.880 277301.500 212.930 18
2020 577304.610 277304.670 212.930 18
2021 577304.300 277302.850 212.900 19
2022 577306.080 277307.810 212.000 28
2023 577304.100 277299.200 214.600 70
2024 577371.710 277294.720 211.420 19
2025 577372.360 277296.320 211.430 18
2026 577371.150 277293.120 211.460 18
2027 577356.600 277300.010 211.940 18
2028 577356.510 277296.550 211.950 18
2029 577356.590 277297.780 211.960 19
2030 577356.790 277302.960 210.860 18
2031 577349.540 277300.350 211.800 18
2032 577355.930 277305.910 210.800 18
2033 577341.490 277300.720 212.030 18
2034 577353.830 277306.530 210.790 28
2035 577340.780 277302.300 212.000 28
2036 577343.030 277299.040 212.050 19
2037 577343.150 277295.070 212.150 70
2038 577355.870 277293.750 213.970 70
2039 577326.840 277297.350 212.620 70
2040 577326.720 277296.030 214.180 70
2041 577327.260 277303.060 212.510 28
2042 577326.960 277299.910 212.410 19
2043 577327.150 277302.020 212.470 18
2044 577327.140 277298.530 212.380 18
2045 577326.880 277306.200 209.580 29
2046 577314.050 277298.360 214.580 70
2047 577389.590 277284.640 211.210 19
2048 577389.000 277283.410 211.230 18
2049 577390.560 277286.160 211.160 18
2050 577387.800 277280.880 214.150 70
2051 577392.930 277290.610 208.860 70
2052 577393.880 277292.310 208.920 18
2053 577380.740 277292.100 211.270 18
2054 577395.080 277295.180 208.920 18
2055 577379.270 277289.120 211.360 18
2056 577379.850 277290.590 211.350 19
2057 577403.190 277283.510 208.020 28
2058 577375.240 277288.660 213.980 70
2059 577395.500 277307.730 209.150 28
2060 577401.860 277274.230 210.670 19
2061 577401.070 277273.160 210.670 18
2062 577403.170 277274.940 210.600 18
2063 577398.590 277271.380 213.650 70
2064 577404.100 277276.380 210.620 28
2065 577407.370 277263.480 210.280 70
2066 577410.740 277265.400 210.310 19
2067 577410.050 277264.220 210.260 18
2068 577411.860 277266.460 210.270 18
2069 577412.710 277267.200 210.070 28
2070 577413.030 277257.760 209.720 28
2071 577418.150 277257.240 210.190 18
2072 577419.790 277259.700 210.190 18
2073 577417.670 277256.940 210.270 33
2074 577420.390 277260.290 210.270 33
2075 577420.550 277260.520 210.270 33
2076 577417.460 277256.760 210.270 33
2077 577420.330 277254.430 210.240 33
2078 577423.090 277258.040 210.280 33
2079 577423.250 277258.240 210.280 33
2080 577420.490 277254.610 210.230 33
2081 577418.720 277255.530 209.500 85
2082 577422.040 277259.520 209.530 85
2083 577420.180 277257.170 210.170 19
2084 577419.240 277250.320 210.420 28
2085 577419.080 277255.220 207.650 29
2086 577429.920 277247.660 210.270 19
2087 577431.000 277248.440 210.180 18
2088 577429.260 277246.310 210.340 18
2089 577442.120 277241.680 210.320 18
2090 577441.110 277238.830 210.540 18
2091 577441.740 277240.300 210.430 19
2092 577442.390 277242.230 210.110 28
2093 577440.370 277237.790 210.290 70
2094 577438.330 277233.270 211.330 70
2095 577455.270 277236.680 210.480 19
2096 577444.230 277243.200 208.910 70
2097 577455.610 277238.100 210.400 18
2098 577455.150 277235.340 210.530 18
2099 577456.660 277239.080 210.200 70
2100 577474.270 277237.620 209.540 70
2101 577475.010 277238.540 208.630 70
2102 577463.400 277234.330 210.290 18
2103 577474.160 277235.700 209.850 18
2104 577477.320 277232.020 209.620 18
2105 577465.960 277230.140 210.510 18
2106 577471.350 277228.140 210.230 18
2107 577474.530 277233.320 209.850 19
2108 577463.380 277221.660 211.540 18
2109 577460.290 277223.110 211.480 18
2110 577483.820 277239.560 207.470 70
2111 577488.150 277235.040 209.140 19
2112 577488.180 277233.760 209.200 18
2113 577488.080 277236.620 209.080 18
2114 577487.620 277233.340 209.100 34
2115 577488.370 277238.270 209.110 34
2116 577487.620 277233.160 208.450 34
2117 577488.280 277238.470 208.230 34
2118 577488.720 277230.630 211.460 70
2119 577488.490 277239.150 207.720 70
2120 577488.630 277232.260 209.140 70
2121 577508.840 277245.230 205.330 70
2122 577510.610 277237.270 208.370 70
2123 577508.910 277244.190 207.720 70
2124 577511.060 277235.840 210.380 70
2125 577509.470 277241.810 208.080 18
2126 577510.410 277238.970 208.180 18
2127 577509.970 277240.530 208.150 19
2128 577552.010 277252.070 206.960 19
2129 577551.620 277253.660 206.960 18
2130 577552.390 277250.470 206.980 18
2131 577551.330 277256.490 206.550 70
2132 577553.000 277248.680 206.760 70
2133 577548.460 277264.720 205.600 70
2134 577552.880 277247.190 207.960 70
2135 577553.420 277240.380 208.900 70
2136 577569.330 277251.290 206.240 70
2137 577567.560 277270.960 205.040 70
2138 577569.350 277246.210 207.850 70
2139 577568.600 277260.360 205.350 70
2140 577570.130 277256.140 206.210 18
2141 577570.070 277253.200 206.320 18
2142 577570.230 277254.750 206.280 19
2143 577597.330 277259.180 205.460 19
2144 577598.050 277257.480 205.500 18
2145 577596.950 277260.530 205.420 18
2146 577599.530 277253.460 205.560 70
2147 577597.550 277263.330 204.860 70
2148 577597.220 277270.530 204.560 70
2149 577601.810 277247.280 208.390 70
Concluzii
Lucrările Topografice și de cadastru cuprind un domeniu foarte amplu cu multe informații și multă responsabilitate.
În cazul de față ne sunt foarte folositoare pentru amenajarea rețelei edilitare care, in primul rând sunt necesare pentru o viață decentă în aceste localități, iar mai târziu va da posibilitatea dezvoltării altor domenii și evident și a zonei în dezvoltarea economică.
Realizarea unei astfel de lucrări topografice necesită parcurgerea anumitor etape de lucru pe care am încercat să le dezvolt pe parcursul lucrării. Chiar dacă aparatura avansată pe care am avut-o la dispoziție nu a avut nevoie de calcule matematice lungi executate la birou, am încercat să arat toate etapele de lucru pe care le procesează aparatura și ușurează munca executantului lucrării.
Această lucrare am împărțit-o în două părți:
în primele 4 capitole ale lucrării am înclus partea teoretică, care stă la baza realizării amenajării rețelei edilitare, canalizare și apă, prin anumite metode.
în partea a doua, partea practică, pe baza studiului realizat și a rezultatelor concrete obținute. Am constatat că alegerea unei metode adecvate și a tehnologiei corespunzătoare, reprezintă certitudinea unei interpretări corecte a valorilor obținute.
În ultimii ani, existență unei rețele de canalizare sau a unei rețele de apă a devenit o necesitate fără de care nu ne mai putem desfășura activitatea în mod normal. Astfel de lucrări topografice sunt necesare oricărei localități pentru că fiecare dintre noi avem dreptul de a duce o viață decentă.
Bibliografie
Topografie – Nuțiu Carmen
Topografie – N. Boș
Topografie inginereasca N.Cristescu
Tămăioagă, Gh., Tămăioagă, D., “Cadastrul general și cadastrele de specialitate”, Ed. Matrix Rom, București, 2000
NOTE DE CURS – Ș.l.dr.ing. AURELIAN-STELIAN BUDA
Ridicări topografice speciale – Aurel Sărăcin
Profile longitudinale ale principalelor râuri din România- C. Savin, 2001
Cristescu N. – 1978, Topografie Inginerească, Editura:Didactică și Pedagogică, București
Măsurători inginerești – Coșarcă Constantin
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrari Topografice Necesare Realizarii Proiectelor de Infrastructura Apa Si Canalizare (ID: 122045)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.