Lucrari DE Protectie Impotriva Inundatiilor PE Raul Dambovita , Amonte DE Acumularea Vacaresti

Diverse2

Lucrari DE Protectie Impotriva Inundatiilor PE Raul Dambovita , Amonte DE Acumularea Vacaresti

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INUNDATIILOR PE RAUL DAMBOVITA , AMONTE DE ACUMULAREA VACARESTI

CUPRINS

I. DATE DE AMPLASAMENT

Denumirea obiectivului de investiții

Amplasamentul lucrărilor

Necesitatea și oportunitatea lucrărilor

Obiective ce trebuiesc apărate împotriva inundațiilor și a eroziunilor active și

încadrarea lor în clasa de importanță

Suprafața și situația juridică a terenurilor ce urmează a fi ocupate

Studii de teren și documentații folosite la elaborarea prezentei

documentații

Studiu topografic

Date geotehnice

Date hidrologice

1.7. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasamentul lucrărilor

Date geotehnice și hidrogeologice

Date geologice.

Date hidrogeologice

Date climatice

1.7.5.Considerații geotehnice și hidrogeologice în zona

perimetrului cercetat

II. ELEMENTE DE CALCUL

Valori de calcul a parametrilor fizico-mecanici ai pământurilor

și rocilor

Calculul debitelor de inundație

Determinarea caracteristicilor de curgere a apelor

Calculul la răsturnare

Calculul volumelor de excavare și urnpluturi

2.6. Calculul cheii limnimetrice

III. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

Caracteristicile geofizice și adâncimea de îngheț din

amplasamentul lucrărilor

Descrierea lucrărilor proiectate

Utilizarea gabioanelor la consolidarea malurilor și taluzurilor

Lucrări din gabioane – Calculul necesarului de materiale

Propuneri și recomandări de proiectare lucrări

IV. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRLNCIPALE

Durata de realizare și etapele principale

Grafic de realizare a lucrărilor de amenajare a râului Dambovița pe traseul

Lucieni – Văcărești pe stadii fizice

V. DATE PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIȚIEI

VI. SURSE DE POLUANȚI SI PROTECȚIA

FACTORILOR DE MEDIU

6.1.Emisii de poluanți în ape și protecția calității lor

6.2.Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului

Sursele și protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Gospodărirea deșeurilor

VII. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ.PRINCIPALII

INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI

Capacități în unități fizice și valorice

Evaluări privind lucrările de amenajare a râului Dambovița

VIII. FINANTAREA INVESTITIEI

IX . CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

I. DATE DE AMPLASAMENT

Denumirea obiectivului de investiții:

„Lucrări de protecție împotriva inundațiilor pe râul Dâmbovița amonte de acumularea Vacaresti”

1.2 Amplasamentul lucrărilor

Lucrările hidrotehnice propuse sunt amplasate pe râul Dâmbovița,cod cadastral X-1.025.00.00.00.0. Din punct de vedere administrative lucrările propuse sunt amplasate în dreptul comunei Lucieni, județul Dâmbovița.

APLASAMENTUL COM. LUCIENI CU BARAJUL DE ACUMULARE VACARESTI

Perimetrul de interes este situate în lunca râului Dâmbovița, în apropierea localității Lucieni, jud. Dâmbovița. Accesul în zonă este asigurat de DN 72 Găiești – Târgoviște, DJ 702B Oncești – Lucieni – Șuța, uliță sat.

RAUL DAMBOVITA:

TRASEUL LUCIENI – VACARESTI

CURSUL RAULUI DAMBOVITA PE TRASEUL LUCIENI – VACARESTI

Necesitatea și oportunitatea lucrărilor:

Zonele propuse petru amenajare cu lucrări de regularizare și apărări de maluri pe râul Dâmbovița au fost puternic afectate în urma ploilor abundente din ultimii 20 ani. Procesele de degradare și distrugere se manifestă prin eroziuni puternice pe cursul principal al râului Dâmbovița

Cursul râului Dâmbovița pe sectorul studiat prezintă următoarele caracteristici:

curs meandrat și foarte meandrat cu lățimi variabile ale albiei;

albia râului Dâmbovița a fost supusă unor fenomene intense morfo – dinamice la

fiecare viitură, ceea ce a dus la apariția eroziunilor regresive, coborârea cotei

talvegului până la roca de bază în unele zone;

malurile sunt foarte joase cu o stabilitate relativă în stare uscată, dar degradabile prin udare cu frecvente surpări și alunecări de teren;

local se produc colmatări cu aluviuni nisipoase rezultate ca urmare a eroziunilor

puternice, ceea ce duce la formarea de insule cu vegetație, acestea având influențe

asupra scurgerii la ape medii și mari.

DESPRINDERI DE MAL DATORITA EROZIUNII HIDRICE

Principalele cause care au dus la producerea degradărilor enumerate mai sus au fost:

ploile abundente ;

panta talvegului foarte mare

eroziuni puternice pe cursul pâraielor cu coborârea cotei talvegului până la roca de bază și alunecării de maluri;

natura geologică a patului albiei râului Dâmbovița ;

exploatarea de balast din albia râului Dâmbovița.

Acestea se concretizează prin schimbarea cursului albiei, eroziunea elementelor de rezistență ale podețelor, inundarea gospodăriilor particulare, a terenurilor agricole, a drumurilor județene și comunale.

Se constată îngustări ale secțiunii de scurgere a albiilor prin dezvoltarea vegetației, blocări cu material lemnos și aluviuni care determină deversări ale apelor în afara cursului principal, ceea ce duce la formarea de insule cu vegetație, aceasta având influențe asupra scurgerii la ape medii și mari.

RAUL DAMBOVITA

Sunt prezente numeroase zone de eroziuni puternice cu prăbușiri de maluri, pentru care sunt necesare realizări de lucrări de consolidare a malurilor și praguri de fund sau epiri de colmatare.

Se menționează ca la ultimele viituri produse in anul 2005 (lunile iulie și septembrie), a fost inundata parte a localitații Lucieni, respectiv satul Ciurari, înregistrandu-se:

8 gospodării afectate;

străzile din satul Ciurari;

curți, grădini, fântâni din intravilan;

suprafețe agricole afectate aparținând satului Ciurari 55 ha.

Lucrarile propuse în prezența documentație sunt necesare pentru stoparea eroziunilor de mal care pun în pericol obiectivele amplasate în imediata vecinatate a râului și sunt oportune deoarece se creează condiții de dezvoltare în sigurantă localitaților conform planurilor de urbanism.

SUPRAFETE AFECTATE DE INUNDATII

Pentru limitarea pe viitor a pagubelor produse de inundații, se impune necesitatea regularizării și amenajării râului Dâmbovița, în special în zonele joase și de curbură.

1.4. Obiective ce trebuiesc apărate împotriva inundațiilor și a eroziunilor active și încadrarea lor în clasa de importanță:

Obiectivele ce trebuiesc apărate împotriva inundațiilor sunt următoarele :

Satul Ciurari, com. Lucieni

ulițe și gospodării ale riveranilor râului Dambovița

terenuri agricole

Lucrările hidrotehnice care se propun sunt lucrări de apărare împotriva inundațiilor a riveranilor râului Dâmbovița din satul Ciurari, com. Lucieni.

Lucrările hidrotehnice proiectate se încadrează conform STAS 4273/83, tabel nr.10, în categoria construcțiilor hidrotehnice 4, având în vedere numărul de locuitori afectați din zonă (sub 2.000 locuitori).

SUPRAFETE AFECTATE DE INUNDATII

Conform STAS 4068/2 – 87 lucrările hidrotehnice din clasa a IV-a de importanță se dimensionează pentru debitele de calcul cu probabilitatea de depășire de 5%.

Conform STAS 9268-89 "Lucrările de regularizare a albiei râurilor" gărzile pentru diguri sunt:

Hg = 0,70 … 1,0 m pentru cursuri de apă mari

Hg = 0,30 … 0,70 m pentru celelalte cursuri de apă

Pentru râul Dâmbovița garda peste nivelul de calcul 5% pentru diguri va fi cuprinsă între 0,50 – 0,70 m.

Lucrările din cadrul amenajării mai sus menționată corespund categoriei de importanță "C" (construcție de importanță NORMALĂ) conform HG 766/1997.

În conformitate cu STAS 4273-83 tabel 9 paragraf 4.1 după rolul funcțional în cadrul amenajării hidrotehnice se încadrează la lucrări secundare.

1.5. Suprafața și situația juridică a terenurilor ce urmează a fi ocupate

Suprafețele de teren ce se ocupă definitiv și temporar de lucrările propuse sunt amplasate în albia râului Dâmbovița care este în administrarea A.N. ”Apele Române” – Direcția Apelor Argeș Vedea

1.6. Studii de teren și documentații folosite la elaborarea prezentei documentații

Studiu topografic

Studiile topografice s-au întocmit de către student [anonimizat] în lunile ianuarie – februarie și constau în:

– actualizare plan de situație scara 1:1000 în zonele solicitate prin tema de proiectare, în care s-au produs eroziuni puternice ale malurilor;

– profile transversale prin albia râului Dâmbovița scara 1:100 în aceleași zone;

– profil longitudinal scara 1:1000

1.6.2. Date geotehnice

Ca cerințe, se solicită la această fază de proiectare, următoarele:

litologia albiei minore și a malurilor în amplasamentul viitoarelor lucrări;

estimarea caracteristicilor geotehnice și hidrogeologice ale formațiunilor geologice ce se dezvoltă în cadrul perimetrului;

regimul hidrogeologic al apelor subterane;

cariere de materiale locale de construcție.

1.6.3.Date hidrologice

Studiul hidrologic a fost elaborat de Serviciul hidrologie din cadrul D.A. Argeș Vedea în anul 2008 și conține debitele maxime cu diverse probabilități de depașire (1%, 5%) în regim natural de scurgere în situația actualț de folosire a terenului și nu conțin sporul de siguranță.

Debit cu probabilitatea de depășire 1 % = 740 mc/s

Debit cu probabilitatea de depășire 5% = 405 mc/s

Conform datelor din Atlasul Cadastrului Apelor din România ediția 1992 Cod cadastral X-l.025.00.00.00.0 Secțiunea: amonte de confluența Gârlița Satului

Lungime: 138 km

Altitudine: la izvor 1800 mdM;

la congruența cu Gârlița Satului 209 mdM

Panta medie: 12‰

Coeficient de sinuozitate: 1.51

Suprafața: 988 kmp

Suprafața fondului forestier: 51192

1.7. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasamentul lucrărilor

Cadru natural

Perimetrul de interes este situat în lunca râului Dâmbovița, în apropierea localității Lucieni, jud. Dâmbovița. Accesul în zona este asigurat de DN 72 Găiești-Târgoviște, DJ 702B Oncești-Lucieni-Șuța, ulită sat.

1.7.1. Date geotehnice și hidrogeologice

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul se încadrează în lunca râului Dâmbovița, ce străbate pe o direcție generală NV-SE Subcarpații Ialomiței (zona amonte) și Câmpia Cricovului (zona aval).

Subcarpații Ialomiței formează treapta colinară înalta ce constitute partea amonte a perimetrului. Sunt alcătuiți dintr-o asociere de dealuri și depresiuni, acestea din urmă fiind generate de eroziunea diferențială și dispuse în lungul văilor principale.

Câmpia Cricovului este formată din câmpuri interfluviale relativ înguste, separate de văi cu albii instabile, cu zone de înmlaștinire și cu numeroase albii părăsite. Caracterul esențial este dat de faptul că luncile au o lățime foarte mare, devenind uneori comune pentru două râuri vecine

Etajul colinar, alcatuit în cea mai mare parte, din dealuri și depresiuni aparținând Subcarpaților Ialomiței se înscrie în cadrul perimetrului prin cel mai mare potențial morfodinamic. Procesele de modelare au un caracter agresiv, cu o mare capacitate de degradare a terenurilor. Dintre acestea apar ca specifice și predominante: pluvio-denudarea și eroziunea în suprafață, eroziunea fluvio-torențială și alunecările de teren.

Etajul câmpiei cuprinde jumătatea sudică a zonei cercetate. Aici, în contrast, pe podurile interfluviale se remarcă doar procese de pluvio-denudare și eroziune în suprafață, iar acțiunea activă a proceselor geomorfologice este concentrată în lungul văilor. Procesele dominante sunt cele fluviatile. Ele se manifestă prin acumularea permanentă în albia minora și ritmică, în lunci și prin eroziunea laterală a malurilor.

1.7.2. Date geologice

Structura geologică regională are următoarea alcătuire litologică în adâncime: Depozitele acoperitoare

• HOLOCEN SUPERIOR (qh2):

depozite aluvdM

Panta medie: 12‰

Coeficient de sinuozitate: 1.51

Suprafața: 988 kmp

Suprafața fondului forestier: 51192

1.7. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasamentul lucrărilor

Cadru natural

Perimetrul de interes este situat în lunca râului Dâmbovița, în apropierea localității Lucieni, jud. Dâmbovița. Accesul în zona este asigurat de DN 72 Găiești-Târgoviște, DJ 702B Oncești-Lucieni-Șuța, ulită sat.

1.7.1. Date geotehnice și hidrogeologice

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul se încadrează în lunca râului Dâmbovița, ce străbate pe o direcție generală NV-SE Subcarpații Ialomiței (zona amonte) și Câmpia Cricovului (zona aval).

Subcarpații Ialomiței formează treapta colinară înalta ce constitute partea amonte a perimetrului. Sunt alcătuiți dintr-o asociere de dealuri și depresiuni, acestea din urmă fiind generate de eroziunea diferențială și dispuse în lungul văilor principale.

Câmpia Cricovului este formată din câmpuri interfluviale relativ înguste, separate de văi cu albii instabile, cu zone de înmlaștinire și cu numeroase albii părăsite. Caracterul esențial este dat de faptul că luncile au o lățime foarte mare, devenind uneori comune pentru două râuri vecine

Etajul colinar, alcatuit în cea mai mare parte, din dealuri și depresiuni aparținând Subcarpaților Ialomiței se înscrie în cadrul perimetrului prin cel mai mare potențial morfodinamic. Procesele de modelare au un caracter agresiv, cu o mare capacitate de degradare a terenurilor. Dintre acestea apar ca specifice și predominante: pluvio-denudarea și eroziunea în suprafață, eroziunea fluvio-torențială și alunecările de teren.

Etajul câmpiei cuprinde jumătatea sudică a zonei cercetate. Aici, în contrast, pe podurile interfluviale se remarcă doar procese de pluvio-denudare și eroziune în suprafață, iar acțiunea activă a proceselor geomorfologice este concentrată în lungul văilor. Procesele dominante sunt cele fluviatile. Ele se manifestă prin acumularea permanentă în albia minora și ritmică, în lunci și prin eroziunea laterală a malurilor.

1.7.2. Date geologice

Structura geologică regională are următoarea alcătuire litologică în adâncime: Depozitele acoperitoare

• HOLOCEN SUPERIOR (qh2):

depozite aluviale din cadrul luncilor (pietrișuri cu nisipuri și bolovăniș, acoperite în suprafață de pământuri coezive ÷ slab coezive);

pământuri argilo-prăfoase din alcătuirea șesului aluvial; HOLOCEN INFERIOR (qh1):

pietrișuri și nispuri ale terasei joase, acoperite de pământuri coezive;

• PLEISTOCEN MEDIU-SUPERIOR (qp2-qp3):

– depozite de terasă alcatuite în bază din pietrișuri și nisipuri, acoperite de
pământuri loessoide;

• PLEISTOCEN INFERIOR (qp1):

– strate de Cândești;

Roca de bază

• LEVANTIN {ROMANIAN} (lv):

– este reprezentat prin succesiuni de marne, nisipuri, cărbuni și argile;

• DACIAN(dc):

– nisipuri cu rare pietrișuri și argile cu cărbuni;

• PONȚIAN(p):

– alternanțe de marne, argile, nisipuri cu strate de cărbuni;

• MEOȚIAN(m):

– succesiuni de nisipuri, gresii, argile,

marne;
• SARMAȚIAN (sm):

alternanțe de marne, argile, nisipuri și calcare; TORTONAN (to):

marne, șisturi argiloase,brecii, tufuri, sare;

• HELVEȚIAN (sm):

– gresii, marne, gipsuri, conglomerate;

• LATTORFIAN-CHATTIAN (lf-ch):

strate de Fusaru, gresii de Kliwa și strate de Podu Morii;

• EOCEN(Pg2):

fliș cu argile bariolate, gresii și șisturi;

1.7.3. Date hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic, zona este situată în cadrul marei unități a Depresunii Getice – zona amonte și Depresiunii Valahe – zona aval. Principalele tipuri de structuri hidrogeologice sunt:

hidrostructuri aluvionare în lunci, terase și conuri de dejectie, în general cu nivel liber și alimentare din rețeaua hidrografică, dar pentru nivelele superioare din terasă și o alimentare pluvio-nivală. Acviferele din nivelele superioare de terasă se pot descărca sub forma de izvoare, formând aliniamente de izvoare. În conurile de dejecție și uneori în aluviuni, apele subterane se pot găsi sub ușoară presiune

hidrostructuri de adâncime, cantonate în depozitele mio-pliocene și pleistocen inferioare. Apele se află sub presiune și manifestă artezian pe văi.

1. 7.4. Date climatice

Perimetrul aparține sectorului cu climă continentală (ținutului climatic al Câmpiei Române și ținutului climatic al Subcarpaților).

Ținutul cu climă de câmpie se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații moderate și ierni nu prea reci, cu viscole rare și frecvente intervale de încălzire, care duc la topirea stratului de zăpadă. Pentru sectorul cu climă continental-moderată sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitații abundente și iernile foarte reci, cu viscole frecvente și strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ținutul Subcarpaților reprezintă caracteristici climatice intermediare.

Temperatura aerului variază în limite largi din cauza diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale depășesc 10,0°C în ținutul de câmpie și coboară până sub 9,0°C în ținutul Subcarpaților.

Cantitățile medii anuale de precipitații ajung în câmpie la 550 ml și 750 ml în zona Subcarpaților.

1.7.5. Considerații geotehnice și hidrogeologice în zona perimetrului cercetat

În zona perimetrului de interes au fost identificate o serie de aspecte geotehnice, fizico-geologice și hidrogeologice distincte. La această fază de proiectare prospecțiunile de teren au avut în vedere cartări geotehnice și hidrogeologice oferite de deschiderile naturale. De asemenea au fost utilizate date din literatura de specialitate (secțiuni hidrogeologice transversale, vezi planșa nr. 2). Identificarea pământurilor s-a facut conform prescripțiilor din STAS 1243-88: "Teren de fundare – CLASIFICAREA SI IDENTIFICAREA PĂMÂNTURILOR" – Capitolul 3 (Identificarea preliminară pe teren a pământurilor), tabelele nr. 22 și 23.

Din examinarea secțiunii hidrogeologice transversale și pe baza lucrărilor de cartare de suprafață se pot evidenția următoarele aspecte:

râul Dâmbovița prezintă fenomene de despletire și meandrare a albiei pe diferite tronsoane se observă eroziuni accentuate ale malurilor în coturile de meandru;

în zona albiei majore, în suprafată, o pătură de pământ vegetal cu grosimi de circa 0,2-0,4 m — grosime ce crește spre aval. Urmează în continuare până la adâncimi de 1,5÷3,0 m, pământuri coezive÷slab coezive compuse din argile, argile prăfoase și nisipuri argilo-prăfoase. Sub acestea se dezvoltă depozite aluviale macrogranulare necoezive ce au în alcătuire pietrișuri și nisipuri cu elemente de bolovănișuri-în zona amonte și nisipuri cu pietriș și rar bolovăniș în zona aval;

– albia minoră areîin compunere pământuri necoezive alcătuite granulometric din
pietrișuri și nisipuri cu bolovăniș – zona amonte și nisipuri cu pietriș și rar
bolovăniș în zona aval;

– nivelul freaticului din cadrul albiei majore este situat la adâncimi de 1,0÷4,0 m
(funcție de cota terenului natural), alimentarea acestuia realizându-se predominant din râu și subordonat din aport pluvio-nival și de pe versanții văii;

Formațiunile geologice ce se dezvoltă în perimetru, sunt de vărstă Holocen superior (qh2), aluvionare, reprezentate prin pământuri coezive÷slab coezive și macrogranulare necoezive (pietrișuri cu nisip și bolovaniș).

Ca fenomene fizico-geologice actuale au fost identificate urmatoarele:

colmatări ale albiei – depozite formate în urma viiturilor și depuse în zona de luncă

eroziuni de mal și ale patului albiei.

II. ELEMENTE DE CALCUL

2.1. Valori de calcul a parametrilor fizico-mecanici ai pământurilor și rocilor

La acesta fază de proiectare se estimează următoarele valori de calcul a parametrilor fizico-mecanici ai pământurilor și rocilor ce se dezvoltă în cadrul perimetrului:

Conform STAS 3300/2-85 – "Teren de fundare – CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE ÎN CAZUL FUNDARII DIRECTE", se pot avea în vedere următoarele valori de bază ale presiunii convenționale (pconv) și ale coeficientului de frecare pe talpa fundației (µ):

Ca materiale locale de construcție pentru umpluturi se vor avea în vedere cele dezvoltate în zona de luncă alcătuite din materiale necoezive granulare în zona amonte și fin granulare coezive în zona aval.

Fundarea elementelor de apărare se va face în albia minoră sub adâncimea maximă de afluiere a pământurilor macrogranulare.

Pentru pământurile ce se dezvoltă în perimetrul cercetat se vor avea în vedere următoarele valori ale vitezei critice de eroziune a apei asupra pământurilor în albii deschise:

Conform: NORME ORIENTATIVE DE CONSUMURI DE RESURSE PE ARTICOLE DE DEVIZ PENTRU LUCRĂRI DE TERASAMENTE – "Ts" – ediția 1994, elaborat de I.S.P.C.F. în colaborare cu I.N.C.E.R.C. – Buc. și aprobate de M.L.P.A.T. cu ordinul 1/N din 03.04.1992, pământurile în care se vor executa săpături se încadrează în următoarele categorii:

Perimetrul cercetat se încadrează din punct de vedere seismic, în macrozona de intensitate seismică "81" (conform SR 11.100/1-93: "Zonare seismică -MACROZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI"), iar potrivit normativului P 100-1/2004, în zona de hazard seismic cu o valoare a accelerației pentru proiectare ag=0,24g și o perioadă de colț TC=1,0 sec.

Conform STAS 6.054/77 – "Teren de fundare – ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHEȚ – Zonarea teritoriului României", adâncimea maximă de îngheț este de 1,0 m (zona amonte) și 0,9 m (zona aval).

2.2. Calculul debitelor de inundații

Date hidraulice de bază:

Cota talveg profil 1: 237.49 mdM

Cota talveg profil 7: 235.26mdM

Distanța dintre profile: 1349 m

Diferența de nivel: 2.23 m

Panta: 2.23 : 1349 = 0,00165‰

I = 0,165‰

coeficient de rugozitate 0,04 (pietriș, pietre rotunjite, bolovani rari)

Y=¼

Q 5% = 405 mc/s

Q 1% = 740 mc/s

Formule de calcul:

Secțiunea tip I

Dig din pământ Apărare de mal din gabioane și

dig din pământ

A aria secțiunii de calcul H=2 m

(120 x 1)+ 1×2/2 = 121 (120 x 1)+ 1×2/2 =122

TOTAL =243 mp

P Perimetrul udat al secțiunii de calcul 4.47+120+1+1+1 = 127.47 ml

R Raza hidraulică R=A/P

243 : 127.47 = 1.906

C Coeficientul lui Chezy C = 1/n RY

Unde: n = coeficient de rugozitate 0,04 (pietriș, pietre rotunjite, bolovani rari) Y = ¼

C = 1/0.04 x 1.9061/4 =29.38

V Viteza V = C √ R I

Unde: C = 29.38 R = 1.906 I = panta hidraulică 0.17%

V= 29.38 √ 1.906 x 0.17% = 1.67 m/s

Q debit Q=VA Unde V=1.67 M/S

A= 243 mp

Q= 1.669 x 243 = 45.81 mc/s Q5% = 405 mc/s

Secțiunea poate tranzita un debit cu probabilitatea de depășire de 5 %

A aria secțiunii de calcul H=3 m

(120×1)+ 1×2/2 = 121

(121×1)+1×2/2 = 122

(136+140) x 1/2 = 138

TOTAL = 381 mp

P Perimetrul udat al secțiunii de calcul

2.23 +4 + 4.47+120+1+1+1 + 2.23 = 135.93 ml

R Raza hidraulică R=A/P

381 : 135.93 = 2.80

C Coeficientul lui Chezy C = 1/n RY

Unde: n = coeficient de rugozitate 0,04 (pietriș, pietre rotunjite, bolovani rari)

Y=¼

C = 1/0.04 x 2.801/4 =32.35

V Viteza V = C √ R i Unde: C = 32.35

R = 2.80

I = panta hidraulică 0.165%

V= 32.35 √ 2.80 x 0.165% =2.198 m/s

Q debit Q=VA

Unde V=2.198 m/s

A= 381 mp

Q= 2.198×381 =837.76 mc/s

Q 1% = 740 mc/s

Secțiunea poate tranzita un debit cu probabilitatea de depășire de 1 %

Secțiune tip II

Dig din pământ dig din pământ

A aria secțiuni de calcul H=2 m (120+128)x2/2 = 248

P Perimetrul udat al secțiunii de calcul 4.47+120+4.47 = 128.94 ml

R Raza hidraulică R= A/P 248 : 128.94 = 1.923

C Coeficientul lui Chezy C = 1/n RY

Unde: n = coeficient de rugozitate 0,04 (pietriș pietre rotunjite, bolovani rari) Y = ¼ C = 1/0.04 x 1.9231/4 = 29.44

V Viteza V = C √ R i

Unde: C = 29.44

R= 1.923

I = panta hidraulică 0.165%

V= 29.44 √ 1.923x 0.165% = 1.658 m/s

Q debit Q=VA

Unde V=l.658 m/s

A= 243 mp

Q= 1.658 x 248 = 411.26 mc/s

Q 5% = 405 mc/s

Secțiunea poate tranzita un debit cu probabilitatea de depășire de 5 %

A aria secțiunii de calcul H=3 m

(120+ 128) x 2/2 = 248 (136+140)xl/2 = 138

total =386mp

P Perimetrul udat al secțiunii de calcul

2.23 + 4 + 4.47+120+4.47 + 4 + 2.23 = 141.40 ml

R Raza hidraulică R=A/P

386: 141.40 = 2.73

C Coeficientul lui Chezy C = 1/n RY

Unde: n = coeficient de rugozitate 0,04 (pietriș, pietre rotunjite, bolovani rari)

Y = ¼

C= 1/0.04 x 2.731/4 =32.13

V Viteza V = C √ R i Unde:

C = 32.13

R = 2.73

I = panta hidraulică 0.165%

V= 32.13 √ 2.73×0.165% = 2.156 m/s Q debit Q=VA

Unde V=2.156 m/s A=386mp

Q= 2.156 x 386 = 832.50 mc/s

Q 1% = 740 mc/s Secțiunea poate tranzita un debit cu probabilitatea de depășIre de 1 %

2.3 Determinarea caracterizticilor de curgere a apelor

Profil transversal nr. 1

Dig din ballast – apărare de mal

Profil transversal nr. 2

Dig din balast – apărare de mal

secțiune neamenajată

secțiune amenajată

Profil transversal nr.3

Dig de balast – apărare de mal

secțiune neamenajată

secțiune amenajată

Profil transversal nr. 4

Dig din balast – Dig din balast

secțiune neamenajată

secțiune amenajată

Profil transeversal nr. 5

Dig din balast – Dig din ballast

secțiune neamenajată

sectiune amenajată

Profil transversal nr. 6

Dig din balast- Dig din balast

secțiune neamenajată

secțiune amenajată

Profil trasnsversal nr. 7

Dig din balast- Dig din balast

secțiune neamenajată

secțiune amenajată

2.4. Calculul la răsturnare

Pp =forța de impingere a pământului ka – tg (45 – φ 2)= coeficientul de împingere activă

Pal, Pa2 = presiunea laterală a apei

Gl, G2, G3 = centrii de greutate a gabioanelor

Gp = centrul de greutate al pământului

n= 2 Gl = 1,8 x (0,5 x 2,15) = 2,58 to ; bl = 1,45 + 0,25 = 2,2m

G2 = 1,8 x (2,85 x 1,00/2) = 2,59 to ; b2 = 0,95 +2/3 x 1 = 1,62 m

G3 = 1,8 x (3,2 x 1,2) = 6,91 to ; b3 – 3,2/2 = 1,6m

Gp = 2,0x (2,85 x 0,75) = 4,28 to ; b4 = 0,95 +1,5 +0,75/2 = 2,83m

Pp =½ x 2,0 x 1,2 n x tgn (45 + 31°/2) = 4,5 to ; b4 = 1,2/3 = 0,4m

Pal = l/2 x 2,0 x 4,05n x tgn (45 – 31°/2) = 5,25 to ; b5 = 4,05/3 = 1,35m

Pa2 = ½ x 2,0 x 2 x 4,05 x tg n (45 – 31°/2) = 2,6 to ; b6 = 4,05/2 = 2,03m

Σ(+) M = 2,58 x 2,2 + 2,59 x 1,62 + 6,91×1,6 + 4,28 x 2, 83 + 4,5×0,4 = 35 tm Σ(-) M – 5,25 x 1,35 + 2,6 x 2, 03 = 12 tm

y Σ v/ ΣM = 0,3 ( 2, 58 + 2, 59 + 6, 91 + 4, 28 )/ 5, 25 + 2, 6 – 4,5 – 0,3 16,36/3,35= 1,75 – suprasarcină

2.5. Calculul volumelor de excavare și umpluturi

VOLUM EXCAVAT

VOLUM UMPLUTURI DIG MAL DREPT 600 M

(in spatele gabioanelor)

VOLUM UMPLUTURI DIG MAL DREPT 760 M

(în preiungirea gabioanelor)

VOLUM UMPLUTURI

DIG MAL STANG 1 360 M

2.6. Graficul cheii limnimetrice

III. DESCRIEREA LUCRARILOR

3.1. Caracteristicile geofizice și adâncimea de îngheț din amplasamentul
lucrărilor

Perimetrul cercetat se încadrează din punct de vedere seismic, în macrozona de intensitate seismică "81" (conform SR 11.100/1-93: "Zonare seismică -MACROZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI"), iar potrivit normativului P 100-1/2004, în zona de hazard seismic cu o valoare a accelerației pentru proiectare ag=0,20g și o perioadă de colț Tc=l,5 sec.

Conform STAS 6.054/77 – "Teren de fundare – ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHEȚ – Zonarea teritoriului României", adâncimea maximă de îngheț este de 0,9 m.

3.2. Descrierea lucrărilor proiectate

Alegerea soluției tehnice proiectate și dimensionarea lucrărilor au ținut cont de:

obiectivele apărate și clasa de importanță a lucrărilor;

configurația în plan a terenului;

datele geotehnice ale pamânturilor și rocilor ce se dezvoltă în cadrul

perimetrului;

datele hidrologice, respectiv debitele maxime cu probabilitatea de depășire de

5% și debitele medii multianuale în secțiunile cu lucrări;

calculele hidraulice;

calcule de rezistență și stabilitate.

Lucrările propuse vor asigura curgerea debitului maxim de calcul și a celorlalte debite caracteristice, fără eroziuni sau colmatări importante. Tranzitarea debitelor lichide va fi asigurată prin realizarea unor secțiuni corespunzătoare, pentra a se realiza vitezele medii de curgere corespunzătoare.

Soluția propusă a fost analizată din punct de vedere tehnic, din punct de vedere economic și a ușurinței de realizare în teren, cât și din punct de vedere al siguranței în exploatare, astfel încât cheltuielile de întreținere să fie minore.

Lucrările sunt amplasate aval de podul Viișoara.

Lucrările proiectate au fost grupate pe obiective în scopul eșalonării și etapizării execuției, funcție de posibilitățile financiare ale beneficiarului și de situația exactă a terenului la data atacării lucrărilor.

Astfel se vor realiza următoarele tipuri de lucrări de regularizare a albiei:

• varianta A: Lucrări de apărări de mal executate din gabioane L=600 m: Profil transversal tip 1

Lucrările constau din: executarea unei secțiuni protejate numai pe malul stâng cu gabioane cutii cu secțiunea (1,0 x 1,0 x 4,0) ; (1,0 x 1,50 x 4,0) fundate pe saltele de gabioane (0,5 x 3,0 x 4,0).

În spatele gabioanelor pe toată înălțimea lor se va așeza un filtru din material geotextil pentru a nu fi antrenat materialul din umplutura din spatele gabioanelor,

Gabioanele sunt cutii din plasă de sârmă galvanizată, având formă paralelipipedică.

Principalele elemente care intră în alcătuirea gabioanelor sunt:

oțel-beton pentru carcase; oțel-beton cu diametrul Φ 16 mm pe contur
exterior respectiv Φ 12 mm la contur interior

plase de sârmă zincată pentru cutii (2.8 mm)

agregate de carieră (bolovani de râu) pentru umplerea cutiilor.

Dimensiunile bolovanilor de râu trebuie să fie de 2 ori mai mari decât dimensiunea maximă a ochiului plasei.

UMPLEREA GABIOANELOR CU BOLOVANI

Ordinea de execuție a lucrărilor este următoarea :

trasarea și marcarea pe teren a amplasamentului lucrării cu țăruși și șabloane pe care se vor nota cotele;

excavarea amplasamentului; săpătura pentru pozarea lucrării;

poziționarea saltelelor de gabioane la cota din proiect;

montarea succesivă a gabioanelor;

în spatele gabioanelor se vor executa umpluturi din materialul rezultat din amenajarea aibiei. Umpluturile se vor compacta cu maiul mecanic sau manual;

– în continuarea gabioanelor, taluzul se protejează cu un strat de pământ vegetal, înierbat de 10 cm grosime;

– gabioanele vor fi protejate împotriva efracției cu beton simplu, clasa

C 12/15, cu o grosime de 10 cm;

verficarea calității lucrărilor executate

APARARE DIN GABIOANE

• varianta B: Lucrări de apărări de mal executate din pereu din beton și grindă de reazem L=600 m. Profil transversal tip 3

Secțiunea tip a digului – diguri din materiale locale.

Taluzul dinspre incinta apărată se va proteja prin înierbare, iar taluzul udat se va proteja cu pereu din beton simplu, clasa C12/15 cu grosimea de 10 cm. Pereul din beton reazemă pe o grindă din beton simplu clasa C12/15 cu dimensiunile 0,50 x 0,80 m. Cota superioară a pereului din beton simplu este cea a nivelului cu probabilitatea de depășire de 5%,

Coronament 1=4.00 m

Coronamentul digului are o lățime de 4.00 m, este situat deasupra pereului din beton la o înălțime de gardă, de aproximativ 1,00 m și este carosabil. Cota digului corespunde nivelului cu probabilitatea de depășire de 1%. Pante ale taluzului de 1:2 (înspre incinta apărată) și respectiv 1:1,5 (înspre albia râului).

Execuția lucrărilor de protecții de mal este în strânsă dependență de condițiile meteorologice și implicit de nivelurile de apă ale râului Dâmbovița și a afluenților acestuia.

Deoarece spre malul opus consolidării sunt create depuneri care obturează secțiunea de scurgere, s-a prevăzut recalibrarea secțiunii transversale având lățimea la fund B = 120 m pe o lungime de 1360 ml.

• Lucrări de terasamente valabile pentru ambele variante: Profil transversal tip 2 mal stâng L= 760 m; mal drept L= 1360 m

Lucrările de terasamente se vor executa pe cât posibil prin compensarea volumelor de excavații cu cele necesare umpluturilor.

Lucrări de pregătire

Lucrările de pregătire vor consta în amenajarea căilor de acces provizoriu la fâșia de lucru, amenajarea zonelor de manevră a utilajelor de încărcare și transport, precum și asigurarea operativă de evacuare a acestora la cote dominante în cazul producerii viiturilor.

Lucrări de executare a șenalului :

Pentru realizarea noului traiect al râului Dâmbovița vor fi executate lucrări de excavații în albia minora a râului. Acestea se vor executa mecanizat, cu excavatorul, buldozerul sau Wolla din dotarea constructorului.

Metodologia de execuție este cea a fâșiilor longitudinale cu lungime de până la 100 m, de-a lungul șenalului, lățimea de până la 10 m, funcție de morfologia terenului și de cota talvegului văii. În cadrul acestor fâșii longitudinale se vor trasa fâșii de execuție transversale cu lățimea de 5 m (în funcție de raza de acțiune a utilajelor)

Direcția de executare va fi din aval în amonte și dinspre axul șenalului spre cele două maluri, în final realizându-se un nou traseu al văii cu caracteristici hidraulice corelate cu panta și debitele râului, în aval și amonte de șenal.

Tehnologia de lucru utilizată va consta din:

– trasarea șenalului, conform planului de situație și materializarea lui pe teren prin bornare;

Model de bornare inscripționată pentru materializarea pe teren a profilelor etalon pentru măsuratori topo ante și post execuție

delimitarea fâșiilor longitudinale și transversale, conform cu metodologia terenului și caracteristicile tehnice ale utilajelor;

execuția șenalului se va realiza prin extracția balastului din râu cu ajutorul excavatoarelor și al draglinelor

pentru lucrări speciale de decopertare sau împingere a materialului în grămezi se utilizează buldozerul.

încărcarea în mijloace auto a balastului extras se face direct din fâșia de lucru, cu utilaje de extracție, iar transportul spre punctele de depozitare cu autobasculante .

Condițiile care pot influența negativ relizarea noului traiect de râu sunt cele induse de caracteristicile climatice din sezonul rece, respectiv numărul maxim de zile de îngheț din zonă.

De asemenea, viiturile sezoniere generează dificultăți în realizarea șenalului. În această situație lucrările de execuție se sistează pe durata viiturii, luându-se măsuri de asigurare a utilajelor.

Variantele constructive de realizare a investiției, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Pentru proiectul “ Amenajarea râului Dâmbovița pe traseul Lucieni – Văcărești” care constituie obiectul prezentului studiu de fezabilitate s-au analizat două soluții tehnice:

varianta I analizată, ca alternativă, o constituie realizarea apărărilor de mal din gabioane (zid de sprijin) pe o lungime de 600 m

varianta II care constituie și soluția optimă selectată pentru realizarea proiectului și constă în realizarea unui pereu și grindă de reazem pereu realizate din beton simplu pe aceeași lungime de 600 m;

Între cele două variante, varianta pereului din beton și grindă reazem pereu este superioară după cum rezultă și din analiza punctelor tari și slabe.

Punctele tari ale variantei pereu comparativ cu varianta gabioane:

costurile pe care trebuie să le suporte Comunitatea Locală pentru execuție sunt mai reduse;

durata de realizare mai scurtă;

distanțe de transport mult mai reduse;

durata normală de exploatare este mai mare;

intervențiile asupra pereului, în cazul unor reparații viitoare se fac după o perioadă de timp mult mai mare decât în cazul gabioanelor;

nu mai necesită periodic eventuale completări de piatră, lucrări pe care Comunitatea Locală trebuie să le execute prin forțe proprii sau cu o firmă specializată;

Punctele slabe ale variantei pereu comparativ cu varianta gabioane:

reparațiile ulterioare trebuiesc efectuate cu unități specializate în lucrări hidrotehnice.

structurile rigide, care în cursul deplasărilor și deformațiilor suportului ca urmare a dinamicii morfologice a albiei, își schimbă poziția prin înclinare, răsturnare, răsucire, creând spații libere între elemente sau între acestea și suport, ori rupându-se pur și simplu sub acțiunea unor eforturi pe care nu sunt capabile să le preia; aceste structuri nu permit în general restabilirea echilibrului morfologic și ecologic al albiei; exemplele tipice sunt lucrările din beton de ciment, simplu sau armat, respectiv ziduri de sprijin, praguri, peree cu plăci mari, captușeli de protecție a malurilor etc.;

Analizând eficiența cost – durabilitare, durata de viață prezentate în punctele tari și slabe, este evident că soluția pereului din beton cu grindă de reazem este cea mai optimă.

Situația existentă a utilităților

Lucrarea de investiții este amplasată în albia minoră a râului Dâmbovița în dreptul comunei Lucieni. Râul Dâmbovița se poate constitui ca sursă de apă industrială în procesele tehnologice impuse. Ca sursă de energie electrică se va utiliza rețeaua electrică locală, cu posibilități de racordare la cca 300 m. Ca sursă altemativă de energie electrică se pot folosi generatoare. Apa potabilă necesară organizării de șantier se va procura din surse locale.

Configurația terenului în zona de lucru permite amplasarea Organizării de Șantier în imediata vecinătate.

– soluții tehnice de asigurare cu utilități;

Pe timpul execuției va exista personal tehnic de speciaiitate care să asigure respectarea prevederilor ordinului MLPAT nr. 77/N/28.10.1996. Îndrumătorul pentru atestarea tehnico profesională a specialiștilor cu activitate in construcții.

De asemenea produsele folosite la execuția lucrărilor trebuie să fie dupa caz omologate, atestate, certificate sau agreate în mod corespunzător. Prefabricatele au un sistem special de asimilare și omologare prevăzut în norme.

3.3 Utilizarea gabioanelor la consolidarea malurilor și taluzurilor

Gabioanele – materiale de construcție pentru consolidarea malurilor și taluzurilor

În lucrările de regularizare a cursurilor de apă se utilizează materiale și elemente de construcție diverse, cu caracter local sau ușor de procurat, care să suporte cu ușurintă solicitarile produse la ape mari.

Gabioanele cutii – sunt elemente de formă prismatică rectangulară, construite dintr-o armătură și plasă metalică, cu ochiuri hexagonale, dublu răsucite, ca în cazul plaselor tip Maccaferri. Extremitățile cutiei sunt întărite printr-o sarmă cu diametrul mai mare decat al sârmei din care e confecționată plasa propriu-zisă. Asigurarea unei protecții totale contra coroziunii, necesară daca lucrările funcționează în mediu marin sau foarte poluat, se asigură prin protecția sârmei printr-o înfăsurare din P.V.C. cu grosimea de 0,4 – 0,6 mm. Se produc și gabioane fară diafragmă sau gabioane cu celule multiple (fig.l;2).

Gabioane saltele – sunt alcătuite dintr-o structură metalică de forma paraielipipedică foarte largi și puțin înalte. Sarma folosită, galvanizată are diametrul mai mic decât în cazul cutiilor. Pentru asigurarea unei rezistențe sporite se utilizează diafragme la distanța de 1 m creându-se astfel o structură celulară. Conturul saltelei și diafragmele sunt realizate din sârmă cu diametrul mai mare.

Gabioanele cilindrice – sunt construite dintr-o singură foaie de plasă

care alcătuiește un cilindru deschis la unul din capete sau ambele capete închise..

Gabioanele s-au impus în domeniul construcților datorit[ unui ansamblu

de factori mai favorabili decât alte material.

armare rezistență la toate solicitările chiar și la tracțiune. Gabioanele nu constituie un ansamblu de cutii suprapuse ci o structura omogenă și monolitică ale cărei dimensiuni se stabilesc în funcție de forțele la care e supusă;

flexibilitate, respectiv capacitatea de absorbție a unor solicitări neprevăzute chiar localizate cu caracter extraordinar. Această caracteristică se evidențiază la toate elementele structurii care poate urmării mișcările și tasările fundației fără pericolul pierderii rezistenței;

permeabilitatea care se manifestă prin posibilitatea infiltrării apei dinspre teren spre emisar, infiltrații care constituie unul din principalii factori de instabilitate. Aceasta calitate asigură un drenaj corespunzător al terenurilor cărora la ameliorează caracteristicile fizice și mecanice;

economicitatea. Nu e necesară forța de muncă specializată pentru amplasarea la locul lucrării. Lucrarea poate fi executată în mediul uscat și în apă. Structura intră în funcțiune imediat e cutiile sunt umplute și lrgate unele de altele. Lucrările de întreținere sunt minime;

durată lungă de exploatare. Eventuală deteriorarea a plasei de sârmă este foarte lentă. În medii agressive (poluate) se poate utilize sârmă protejată din îmbrăcăminte din P.V.C. Gabioanele favorizează o stare natural de echilibru în timp, superioară altor structuri.

caracter ecologic. Integrarea acestor structuri în mediul natural este rapidă și satisfăcătoare deoarece spațiile goale dintre piese se umplu cu particule de p[mânt și gabioanele sunt acoperite cu vegetație, astfel se conservă peisajul ceea ce constituie un aspect favorabil ecologic.

3.4 Lucrări de gabioane – Calculul necesarului de materiale

Necesar de materiale consolidarea albie mal stâng

Gabioane 4,0(3,0)m x 5,0 x 0,5 m – Saltea = 1buc

a)OB 370Φ 16mm

Lungime pe cadru = 240m

1cadru x 365m/cadru= 240m

Greutate OB 370Φ 16mm pe m = l,578kg/m

240 mx l,578kg/m = 379kg

b)Plasa de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafață plasă pe cadru= 100,76mp

1 cadru x 153,23 mp= 100,76mp

Greutate plasă pe mp=21,56 kg

100,76 x 2,156 kg/mp= 217,23k g

c)Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru= 20.25 mc Volum bolovani necesar:

1 cadru x 20, 25 mc/cadru= 20,25mc

d) Număr suduri

Număr suduri pe cadru = 245mc

1 cadru x 373buc/cadru = 245buc

2)Gabioane 5,0m x 2,0m x 0,5m – Protecția taluz = 2buc

a)OB 37 Φ 16mm

Lungime pe cadru = 480m 2cadre x 480m/cadru=: 960m

Greutate OB 37Φ 16mm pe m = l,578Kg/m

960m x l,578kg/m = 1514,88kg

b)Plasa de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafață plasa pe cadru= 212,45mp

2cadrex 212,45mp= 424,90 mp

Greutate plasa pe mp=21,56 kg

524,90 mp x 2,156 kg/mp= 916,08kg

c) Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru= 39,34mc

Volum bolovani necesar:

2cadre x 39,34mc/cadru= 78,68mc

d) Număr suduri

Număr suduri pe cadru = 503m

cadre x 766buc/cadru = 1532buc

2) Gabioane 5,0(4,0)m x 5,0m x 0,5m – Saltea = 1buc

a)OB 37Φ16mm

Lungime pe cadru = 192m

1 cadru x 192m/cadru = 192m

Greutate OB 37Φ16mm pe m = 1,578kg/m

192 mx 1,578kg/m = 303kg

b) Plasă de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50mm

Suprafața plasă pe cadru = 81,67 mp

1 cadru x 81,67mp = 81,67mp

Greutatea plasă pe mp = 21,56 kg

81,67 mp x 2,156 kg/mp- 176k g

c) Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru= 16,85mc Volum bolovani necesar:

1cadru x 16,85mc/cadru = 16,85 m

d) Numar suduri

Numar suduri pe cadru = 195buc 1 cadru x 195buc/cadra= 195bu

3) Gabioane 5,0m x 2,0m x 0,5m – Protecție taluz = 2buc

a)OB 37Φ 16mm

Lungime pe cadru =480 m 2cadre x 480m/cadru= 960m

Greutate OB 37Φ 16mm pe m = l,578Kg/m

960m x l,578kg/m = 1514,88kg

b)Plasa de sârm[ zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafață plasa pe cadru= 12,45mp 2cadrex 212,45mp=2424,90mp

Greutate plasă pe mp=21,56 kg

424,90mp x 2,156 kg/mp= 916kg

c)Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru=39,34mc. Volum bolovani necesar:

2cadre x 39,34mc/cadru= 78,68 mc

d) Număr suduri

Numar suduri pe cadru = 504buc

2 cadre x 504buc/cadru= 1008buc

Total necesar materiale consolidare mal stâng

37Φ 16 mm =3711,76 kg

Plasă de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm = 2225 kg

Bolovani de râu = 174.2lmc

Număr suduri = 1992 buc

Necesar de materiale consolidarea albie mal drept

1)Gabioane 3,0(2,0)m x 2,5m x 0,5 – Protecței taluz = 2buc

a)OB 37Φ 16mm

Lungime pe cadru = 319,66m

2cadre x 319,66m/cadru= 639,32m

Greutate OB 37Φ 16mm pe m = l,578Kg/m

639,32m x l,578kg/m = 1008,54kg

b)Plasă de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafață plasă pe cadru=141mp

2cadre x 141mp= 282mp

Greutate plasă pe mp=21,56 kg

282mp x 2,156 kg/mp= 609kg

c)Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru = 21mc

Volum bolovani necesar:

2cadre x 21 mc/cadru= 42mc

d) Număr suduri Număr suduri pe cadru = 405,83mc

2 cadre x 405.83buc/cadru= 81 l,66buc

2)Gabioane 2,5m x 2,0m x 0,5 m – Saltea = 1buc

a)OB 37Φ16mm

Lungime pe cadru = 383,6m

1 cadru x 383,6m/cadru= 383,6m

Greutate OB 37Φ16mm pe m = l,578kg/m

383,6m x l,578kg/m = 605,32kg

b)Plasă de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafață plasă pe cadru= 154,5mp 1 cadru x 154,5 mp= 154,5mp

Greutate plasă pe mp=2,156 kg

I54,5mp x 2,156 kg/mp= 333,10 kg

c)Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru= 26,84mc Voium bolovani necesar:

1 cadru x 26,84mc/cadru= 26,84 mc

d) Număr suduri

Numar suduri pe cadru = 469 buc

1 cadru x 469buc/cadru= 469buc

3) Gabioane 2,6(2,0)m x 0,5m x 0,5m – Elevație pinten = 1buc

a)OB 37Φ 16mm

Lungime pe cadru = 368,84m

1 cadru x 368,84m/cadru= 368,84m

Greutate OB37Φ16mm pem = l,578kg/m

368,84mx l,578kg/m – 582kg

b)PIasa de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri rlc 50 i 50 mm

Suprafață plasă pe cadru= 114mp

1 cadru x 114mp= 228mp

Greutate plasă pe mp=21,56 kg

228mp x 2,156 kg/mp= 492k g

c)Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru= 18mc Volum bolovani necesar:

1 cadrux 18mc/cadru= 18 mc

d) Număr suduri

Numar suduri pe cadru = 628buc 1 cadru x 373buc/cadru= 628buc

4) Gabioane 4,0m x 1,0m x 0,5m – Pinten = 1buc

a)OB 37 Φ16mm

Lungime pe cadru = 240m

b)Plasă de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafață plasă pe cadru= 101 mp 1 cadru x 101mp= 202mp

Greutate plasă pe mp=21,56 kg

202mp x 2,156 kg/mp= 436 kg

c)Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru= 15,48mc Volum bolovani necesar:

1 cadru x 15,48mc/cadru= 15,48mc

d) Număr suduri

Număr suduri pe cadru = 3 l 0buc

1 cadru x 31 0buc/cadru= 310buc

5)Gabioane 2,0m x 1,0m x 0,5m – Pinten = 2buc

a)OB 37Φ16mm

Lungime pe cadru = 480m 2cadre x 480m/cadru= 960m

Greutate OB 37Φ16mm pe m = l,578Kg/m

960m x l,578kg/m = 1514,88k g

b)Plasă de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafață plasă pe cadra= 198mp 2cadre x 198mp=396mp

Greutate plasă pe mp=21,56 kg

396mpx 2,156 kg/mp= 853,77kg

c)Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru= 28,23mc Volum bolovani necesar:

2cadre x 28,23mc/cadru= 56,46mc

d) Număr suduri

Număr suduri pe cadru – 678mc

2 cadre x 678buc/cadru= 1356buc

6)Gabioane 4,0(2,0)m x 5,0m x 0,5 m – Saltea = 1buc

Greutate OB 37Φ 16mm pe m = l,578kg/m

240mxl,578kg/m = 380kg

b)Plasă de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafață plasaă pe cadru= 104mp

1 cadru x 104mp – 104mp

Greutate plasă pe mp=21,56 kg

104mp x 2,156 kg/mp= 224,22k g

c)Bolovani de râu

Volum de bolovani pe cadru= 20,5mc Volum bolovani necesar:

1 cadru x 20,5mc/cadru=20,5mc

d) Număr suduri

Număr suduri pe cadru = 279mc 1 cadru x 279buc/cadru= 279buc

Total necesar materiale consolidare albie maldrept OB37Φ16 mm = 4469.74 kg

Plasă de sârmă zincată 2,8mm cu ochiuri de 50 x 50 mm = 2948 kg

Bolovani de râu = 179.28 m³

Număr suduri = 3854 buc

3.5 Propuneri și recomandări de proiectare a lucrărilor

Zidurile de sprijin din gabioane sunt structuri elastice ce se comportă în mod diferit față de zidurile de sprijin clasice din beton sau din zidărie care conferă ansamblul un caracter monolit.

Ele se analizează ca ziduri de greutate, deoarece folosesc greutata lor pentru a rezista la presiunea laterală a pământului.

La proiectarea zidurilor de sprijin, trebuie să se aibă în vedere următoarele: Acțiunea apei se manifestă numai asupra unor suprafețe etanșe și rigide și de aceea, în cazul gabioanelor apar următoarele particularitați:

împingerea apei pe parametrul exterior este nulă, deoarece gabionul este permeabil;

din același motiv, împingerea apei aflată ân masivul de pământ este nulă;

subpresiunea nu se manifestă pe talpa de fundație, deoarece apa patrunde în gabion;

daca nivelul apei crește peste talpa de fundare, greutatea umpluturii de piatră din gabioane aflate sub nivelul apei se reduce cu valoarea densității apei (γª=1)

Greutatea proprie a gabionului depinde in principal de doi faciori:

– greutatea volumică a materialuiui din care provine piatra de umplutuă;

– modul de așezare a materialuiui în gabion, care poate asigura o ocupare mai mică sau mai mare a spațiului.

Împingerea pămîntului (presiunea activă) se poate calcula în două moduri:

H2

Pa = Ka x Da x — sau Pa = 1/2DaxH²xtg²(45º – φ/2)

2

IV. DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPALE

Durata estimată de realizare a obiectivului de investiții "Lucrări de amenjare a râului Dâmbovița pe traseul Lucieni – Văcăresți" este de aproximativ 12 luni.

4.1. Durata de realizare și etapele principale

4.2. Grafic de realizare a lucrărilor de amenajare al râului Dâmbovița pe traseul Lucieni – Văcarești pe stadii fizice

V. DATE PRTVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ

REALIZAREA INVESTIȚIEI

Exploatarea și intreținerea lucrărilor executate sunt în sarcina Consiliului Local al Com. Lucieni cu ajutorul administratorului cursurilor de apă din zona, A.N. "Apele Române " — Direcția Apelor Argeș Vedea, prin S.H. Vacarești.

VI. SURSE DE POLUANȚI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU

Lucrările au un efect benefic asupra factorilor de mediu, contribuind la combaterea eroziunilor active de mal din zona localității Lucieni, creand un cadru care va permite dezvoltarea socială și economică a întregii zone.

Datorită specificului obiectivului de investiții pentru care s-au propus lucrări, sursele de poluanți vor fi analizate pentru două perioade si anume: perioada de execuție perioada de exploatare

6.1.Emisii de poluanți in ape și protecția calitații lor

În perioada de execție a lucrărilor propuse descrise se pot identifica următoarele surse directe de poluare ale apelor: pierderi de hidrocarburi din utilajele terasiere (excavatoare, buldozere, etc);

În perioada de exploatare, lucrările de consolidare împotriva eroziunilor active de mal nu reprezintă direct o sursă de poluare ale apelor de suprafață și subterane.

6.2.Emisii de poluanți in aer și protecția calitații aerului

În perioada de exectie a lucrărilor propuse poluarea aerului se produce prin: gazele provenite din arderea carburanților în motoarele utilajelor terasiere și de transport (excavatoare, buldozere, autobasculante) pulberile antrenate prin circulația autovehicolelor in șantier și pe drumurile de acces la lucrare și pe drumurile publice.

În perioada de exploatare, nu se produc și nu se emit poluanți in atmosfera.

6.3. Sursele și protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Sursele sunt datorate funcționării utilajelor terasiere, de construcții și de transport în perioada de execuție a lucrărilor proiectate.

Ca măsuri compensatorii pentru protecția riveranilor se recomanda : prevederea de panouri fonoabsorbante pentru locuițele aflate în imediata apropiere a șantierului.;

adaptarea programului de lucru în șantier în acord cu perioadele de odihndă ale comunității riverane.

În perioada de exploatare, ne se poluează sonor zona.

6.4. Gospodărirea deșeurilor

În perioada de execuție deșeurile rezultate sunt următoarele categorii:

deșeuri menajere produse de personalul care lucrează pe șantierul de construcții. Deșeurile menajere pot fi colectate în pubele și depozitate în locuri special amenajate, de unde se evacuează la rampa de gunoi a localitații. Cantitatea de deșeuri menajere variază în funcție de personalul angajat pentru diverse faze de execuție a lucrării;

deșeuri tehnologice produse la, întretinerea utilajelor terasiere.

Deșeurile tehnologice rezultate din activitatea de construcții intra în categoria materialului inert și pot fi utilizate ca atare la gropile de gunoi ale localitașii.

Deșeurile rezultate din activitatea de intreținere a utilajelor terasiere, în special uleiul uzat se colecteză în recipienți metalici (butoaie de tablă) și se livrează la utilizatori în vederea consumului pentru încalzire.

O atenție deosebită și exigentă trebuie să manifeste beneficiarul la recepția finală pentru a obliga constructorul să efectueze corespunzator lucrările de refacere a terenului ocupat temporar de șantier. Un volum important din aceste lucrări este reprezentat prin colectarea și indepărtarea deșeurilor tehnologice rezultate în urma diverselor faze de execuție .

În perioada de exploatare rezulta două categorii de deșeuri:

– deșeuri provenite de la personalul de întreținere și exploatare a lucrării.
Cantitatea de deșeuri menajere este redusă întrucât personalul de exploatare nu
este numeros;

– deșeurile menajere sunt colectate intr-o pubelă de plastic și evacuate periodic la
rampa de gunoi a localităților.

Factorii de mediu din zonele cu lucrări nu sunt afectați de poluare. Lucrarea hidrotehnică propusă menține cadrul natural existent și se încadreazaă în sistemul ecologic local.

La capitolul 1.3."Amenajări pentru protecția mediului inclusiv refacerea cadrului natural" din Devizul General au fost evaluate lucrările necesare redării la folosința initială terenului folosit drept banda de lucru și depozitare materiale, situată paralel cu lucrările proiectate. La terminarea lucrărilor acest teren inclusiv zona folosită pentru organizarea de șantier va fi amenajată și redată la folosință initiala.

VII. ANALIZA EONOMICO-FINANCIARĂ. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI

Analiza economică constă în stabilirea costurilor aferente lucrărilor de combatere a inundațiilor și compararea acestora cu beneficiile preconizate ale proiectului (respectiv pagubele evitate prin realizarea lucrărilor de aparare impotriva inundațiilor).

Astfel pagubele produse în urma precipitațiilor din ultimul timp sunt : (conform Rapoartelor de Sinteză privind apărarea impotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehice și poluărilor accidentale din jud. Dâmbovița)

Pagube produse în urma viituriior din 19-21 iunie 2001

Pagube produse în urma viituriior din 6-9 mai 2005

Pagube produse în urma precipitațiilor din intervalul 14 -25 august 2005

Pagube produse în urma precipitațiilor din intervalul 19-29 septembrie 2005

Pagube produse culturilor se estimeaza la cca. 270 de milioane de lei vechi

(legume, lucernă, porumb);

Pagube produse prin, distrugeri de mal si diminuarea unor suprafețe,

proprietatea cetățenilor (care necesită lucrări de consolidare a râului pe o

lungime de 1000 m) se ridică la cca. 10 miliarde de lei vechi.

7.1. Capacitați în unități fizice si valorice

Varianta A Zid de sprijin din gabioane

7.2. Evaluări privind lucrările de amenajare a râului Dâmbovița

Lucrari de amenajare râu Dâmbovița com. Lucieni, jud. Dâmbovița

Evaluare privind Pregătirea terenului

Evaluare privind Pregătirea terenului – decapare

Evaluare privind

Zid de sprijin din gabioane

Pregătirea terenului

Evaluare privind

Zid de sprijin din gabioane

Gabion cutie 1,0 x 1,0 x 4,0 m (150buc)

Evaluare privind

Zid de sprijin din gabioane

Gabion saltea 0,5 x 3,0 x 4,0 m (150 buc)

Evaluare privind

Zid de sprijin din gabioane

Beton protectie gabioane

Evaluare privind

Zid de sprijin din gabioane

Umpluturi în spatele gabioanelor – procurare material

Evaluare privind

Zid de sprijin din gabioane

Umpluturi în spatele gabioanelor – umpluturi

Evaluare privind

Zid de sprijin din gabioane

Inierbare taluz

Evaluare privind Dig din balast mal drept. Procurare material umpluturi

Evaluare privind Dig din balast mal drept. Umpluturi în corp dig

Evaluare privind Dig din balast mal drept. Inierbare taluz dig

Evaluare privind Dig din balast mal stang. Procurare material umpluturi

Evaluare privind Dig din balast mal stâng. Umpluturi în corp dig

Evaluare privind Dig din balast mal stâng. Inierbare taluz dig

VIII. FINANȚAREA INVESTIȚIEI

Fondurile necesare realizării investiției vor fi asigurate din bugetul local împreună cu Consiliul Județean Dâmbovița.

IX. CONCLUZII

Zonele propuse petru amenajare cu lucrări de regularizare și apărări de maluri pe râul Dâmbovița au fost puternic afectate în urma ploilor abundente din ultimii 20 ani. Procesele de degradare și distrugere se manifestă prin eroziuni puternice pe cursul principal al râului Dâmbovița

Principalele cause care au dus la producerea degradărilor enumerate mai sus au fost:

ploile abundente ;

panta talvegului foarte mare

eroziuni puternice pe cursul pâraielor cu coborârea cotei talvegului până la roca de bază și alunecării de maluri;

natura geologică a patului albiei râului Dâmbovița ;

exploatarea de balast din albia râului Dâmbovița.

Acestea se concretizează prin schimbarea cursului albiei, eroziunea elementelor de rezistență ale podețelor, inundarea gospodăriilor particulare, a terenurilor agricole, a drumurilor județene și comunale.

Se constată îngustări ale secțiunii de scurgere a albiilor prin dezvoltarea vegetației, blocări cu material lemnos și aluviuni care determină deversări ale apelor în afara cursului principal, ceea ce duce la formarea de insule cu vegetație, aceasta având influențe asupra scurgerii la ape medii și mari.

Sunt prezente numeroase zone de eroziuni puternice cu prăbușiri de maluri, pentru care sunt necesare realizări de lucrări de consolidare a malurilor și praguri de fund sau epiri de colmatare.

Se menționează ca la ultimele viituri produse in anul 2005 (lunile iulie și septembrie), a fost inundata parte a localitații Lucieni, respectiv satul Ciurari, înregistrandu-se:

8 gospodării afectate;

străzile din satul Ciurari;

curți, grădini, fântâni din intravilan;

suprafețe agricole afectate aparținând satului Ciurari 55 ha.

Lucrarile propuse în prezența documentație sunt necesare pentru stoparea eroziunilor de mal care pun în pericol obiectivele amplasate în imediata vecinatate a râului și sunt oportune deoarece se creează condiții de dezvoltare în sigurantă localitaților conform planurilor de urbanism.

Pentru limitarea pe viitor a pagubelor produse de inundații, se impune necesitatea regularizării și amenajării râului Dâmbovița, în special în zonele joase și de curbură.

Orasele din zona detin bunurile cu valoarea economica cea mai mare, supuse riscului la inundatii (industria importanta si infrastructura majora), in consecinta inregistrand cele mai mari pagube economice potentiale, directe si indirecte, in urma inundatiilor.

Aceasta evidentiaza concluzia ca pentru zonele inalte si respectiv, de ses sunt necesare abordari diferite in managementul riscului de inundatii.

Având în vedere obiectivele ce trebuie apărate împotriva inundațiilor, importanța apărării acestora, numărul de locuitori afectați din zonă, faptul că lucrările hidrotehnice proiectate se încadrează, conform STAS 4273/83, în categoria construcțiilor hidrotehnice 4, după rolul funcțional se încadrează la lucrări secundare și corespund categoriei de importanță C (construcție de importanță normală) ne conduce la concluzia că aceste lucrări hidrotehnice trebuie construite.

ANEXE

PROTECȚIA, SIGURANȚA ȘI IGIENA MUNCII

11.1. Măsuri pentru protecția, siguranță și igiena muncii

În vederea executării lucrărilor prevăzute în prezentul proiect se vor respecta cu strictețe normele și normativele de protecția muncii aflate în vigoare.

Șeful de șantier, de lot și de punct de lucru trebuie să cunoască temeinic prevederile tuturor documentelor, legilor și actelor normative în vigoare, care se referă la problemele de tehnica securității muncii.Din acestea cităm:

Norme generale de protecție muncii, elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în colaborare cu Ministrul Sănătății – 1996, Normele specifice de securitate a muncii precizate în anexa II;

Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9/N./15.09.1993;

Legea 90/1996 – Legea protecției muncii publicată în Monitorul Oficial nr. 157/23.07.1996.

Ordinul nr.388/1996 – Ordinul privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecției muncii nr.90/1996.

Ordinul nr.2977 din 23.11.1970 cu privire la lucrările de îmbunătățiri funciare.

În special se va avea în vedere:

CAP I – Organizarea șantierului(art.1-14)

CAP II – Săpături (art.15- 17)

CAP III – Executarea fundațiilor și săpăturilor (art. 18-33)

CAP V – Utilaj de construcții (art 301-354,358-365)

CAP VI – Norme de protecție muncii pentru exploatarea, repararea și controlul construcției (art 442- 540)

CAP VII- Lucrări de prevenire și stingerea incendiilor (art. 565-573)

De asemeni vor fi respectare:

Norme metodologice privind autorizarea funcționării persoanelor fizice și juridice din punct de vedere al protecției muncii.

Norme metodologice referitoare la certificarea calității din punct de vedere al securității muncii și echipamentelor tehnice.

Norme metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum și a celorlalți indicatori care definesc morbiditatea profesională.

Norme metodologice privind finanțarea cheltuielilor pentru realizarea măsurilor de protecție a muncii.

Norme metodologice privind locul de muncă cu pericol deosebit și pericol iminent de accidentare.

În cele ce urmează se atrage atenția în mod deosebit asupra unor măsuri de protecția muncii, care vor trebui să fie avute în vedere la desfășurarea activității de execuție pe șantier în scopul evitării producerii accidentelor de muncă.

Principalele măsuri și acțiuni pentru asigurarea protecției, siguranței și igiena muncii sunt:

luarea măsurilor tehnice și organizatorice pentru asigurarea condițiilor de securitate a muncii;

realizarea instructajelor de protecție a muncii ale întregului personal de execuție și consemnarea acestora în fișele individuale;

controlul aplicării și respectării normelor specifice de către întregul personal;

verificarea periodică a personalului privind cunoașterea normelor și măsurilor de protecție muncii;

Instructajele de protecție a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la:

semnalizarea și supravegherea lucrărilor;

transportul materialelor;

manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat;

execuția săpăturilor și umpluturilor;

obigativitatea folosirii echipamentelor de protecție și de lucru;

folosirea utilajelor de execuție.

Respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor, precum și echiparea cu mijloace de prevenire și stingere a incendiilor pe toată durata de execuție a lucrărilor.

Măsurile de protecție a muncii la lucrările prevezute în prezentul proiect se referă atât pe durata execuției cât și pe timpul exploatării respective, la terasamente, lucrări de piatră și arocamente, transportul, încărcarea și descărcarea materialelor, exploatarea utilajelor și autovehiculelor.

Se vor monta plăci avertizoare vizibile în toate locurile periculoase (gropi, șanțuri, utilije, instalații, depozite etc.)

Trecerea lucrărilor peste șanțuri și gropi se va face pe podele. Este interzisă santionarea muncitorilor în șanțuri, gropi sau sub maluri și pe margimea gropilor.

Lucrul cu utilaje terasiere trebuie să fie astfel organizat încât să evite răsturnarea, alunecarea sau înfundarea utilajului. După terminarea lucrului utilajele vor fi scoase din albie și staționate în zone înalte încât în cazul unei viituri sǎ nu fie afectate. De asemenea în cazul unor ploi de lungă durată sau torențiale se vor scoate din albie.

Este interzis lucrul său deplasarea cu mașinile trasiere sau de ridicat pe sub liniile electrice aeriene dacă nu există spațial de siguranță prescris ape verticală cât și pe orizontală.

În cazul executării unor lucrări în zonele traversate de linii electrice aeriene cu tensiuni peste 1KV cu utilaje mecanice se vor respecta următoarele:

în timpul lucrului este interzisă trecerea sau staționarea persoanelor pe sub săgeata sau cupa utilajului, în zonele rotative;

descărcarea pământului în autovehicol se va face de la înălțime redusă din spatele basculantei;

se interzice folosirea legăturilor la cablurile utilajelor de ridicare sau cârlige improvizate;

în timpul funcționarii utilajelor este interzisă repararea, curățarea sau alimentarea;

se va asigura semnalizarea în zonele periculoase;

se va folosi personal calificat în deservirea utilajelor.

Transportul pietrei se va face manual nedepășindu-se greutățile admise la transportul cu roaba, 70 Kg bărbate și 50 Kg femei.

Pentru greutăți mai mari se vor folosi utilaje.

Lucrul la gabioane se va face cu mănuși de protecție, muncitorii folosind foarfece și clești.

Pentru lucrările executate pe timp friguros se vor folosi echipamente adecvate.

Capitolul de NTSM din proiectul de față nu este limitative, constructorul trebuind să fie la current cu legislația în vigoare cu probleme de protecție a muncii atât în timpul pregătirii pentru execuție, în timpul execuției până la predarea lucrărilor către beneficiar.

11.2 Măsuri de prevenire și stingere a incendiilor.

La elaborarea prezentului proiectul s-au avut în vedere următoarele :

Norme generală de prevenire și stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul M.I. nr.775/1998;

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și de dotare cu mijolace tehnice de stingere pentru unitățile M.P. aprobate cu Ordinul nr. 869/1989;

Legea nr. 212/1997 pentru aprobarea O.G. nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor;

Normativ departamental pentru proiectarea și executarea instalațiilor din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor în industria extractive de țiței și gaze (N.C.P.I.P.G. – 1989);

Normativ departmental pentru stabilirea distanțelor din punct de vedere al prevederii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalațiilor tehnologice din industria extractive de petrol și gaze aprobat cu Ordinul Nr. 278/86;

Prevederile din normativele în vigoare.

Măsurile de prevenire și stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt limitative, după caz constructorul și beneficiarul urmând să ia și alte măsuri ce se impin.

După punerea în funcțiune a construcției este interzisă executarea de lucrări, de completări sau modificări ale construcției fără acordul scris al proiectantului.

INSTRUCȚIUNI

DE URMĂRIRE COMPORTĂRII CONSTRUCTORILOR INCLUSIV SUPRAVEGHEREA CURENTĂ A CONSTRUCȚIILOR

1. GENERALITĂȚI

1.1. Instrucțiunile au fost elaborate având la baza indicațiile din Legea 10/1995 privind asigurarea siguranței în exploatare, a funcționalității și calității construcțiilor, conform indicative P 130-88 ..Norme metodologice privind urmărirea comportării constructorilor, inclusive supravegherea curentă a stării tehnice a acestora” , ,,Normativ departamental” elaborate de I.C.P.P.G. Ploiești, Indicativ P 100-1619 RU ,,Norme tehnice ptivind întocmirea instrucțiunilor de urmărire a comportării construcțiilor,inclusive supravegherea curentă a construcțiilor din dotarea unităților Ministerului Petrolului”.

1.2. Supravegherea curentă a stării tehnice a construcțiilor cu character permanent. Durata ei coincide cu durata de serviciu efectivă a obiectelor de construcție urmărite

2. ORGANIZAREA ȘI CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII DE URMĂRIRE

2.1.Supravegherea curentă a stării tehnice se execută visual, prin observare directă și cu ajutorul unor mijloace de măsurare simple, de uz current.

2.2. Organizarea supravegherii curente a stării tehnice a obiectelor de construcții din dotare este sarcina beneficiarului de dotație sau a celui ce exploatează lucrarea sau a responsabilului cu urmărirea numit în acest scop, urmărirea făcând-o în situația :

– verificării periodica – obiligatoriu la interval de 3 luni în scopul depistării unor aspecte noi apărute în exploatarea so comportarea construcțiilor;

– verificării operative – după producerea unor evenimente naturale care pot afecta construcția (seisme, inundații, alunecări de teren, furtuni puternice, loviri accidentale, expunere accidentală la acțiunea agenților corozivi, aglomerări de zăpadă etc.), sau la primirea unor sesizări ale respomsabilului de obiect.

3. PROCEDEE DE INVESTIGARE, URMĂRIRE ȘI MĂSURI

În situația propusă prin proiect, urmărirea și supravegherea construcțiilor va fi făcută conform instrucțiunilor tehnice și a fiselor de verificare date în ,,Normativul departamental de urmărire a comportării construcțiilor din dotarea unităților Ministerul Petrolului “ , și anume:

Anexa nr. 1 -I- 7

Anexa nr. 1- I-8

4. VALORIFICAREA REZULTATELOR URMĂRIRII COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIILOR

4.1. Rezultatele investigațiilor, observațiilor, verificărilor și măsurilor obținute în activitatea de urmărire a comportării în timp a unei construcții vor fi consemnate în process verbal de constatare în care se vor anexa și releva cu porțiuni și mărimea fisurilor în elemente, planuri cu localizarea acestora. Materialul va fi înaintat conducerii unității care va dispune:

a) luarea măsurilor de întreținere și reparații legale, consolidarea elementelor deteriorate și ale intervenții pentru a evita accidente ce s-ar putea produce. Aceste măsuri sunt date în normele tehnice indicative 100/1619 R.R. – anexa 3;

b) trasmiterea către proiectantul ce a întocmit proiectul a procesului verbal de constatare și alistei meșurilor de la punctual ,,a” , solicitând în baza unei comenzi expertizareasituatiei și stabilirea măsurilor ce trebuiesc luate;

c) efectuarea lucrărilor indicate de proiectant.

Materialele de la punctele ,,a” , ,,b” și ,,c” vor fi anexate la Cartea tehnică a construcției și în jurnalul evenimentelor din Normativul C167-83.

Beneficiarul are obligația să întocmească annual o situatue privind starea tehnică a construcției, potrivit modelului din Aneza nr. 3. indicative P 130-88 publicat în Buletinul construcțiilor nr. 4/1989.

4.2. Prezentele instrucțiuni scrise ale proiectului vor fi atașate la Cartea tehnică a construcției prin grija beneficiarului sau a unității ce exploatează construcția.

PIESE DESENATE

Plan de amplasare în zonă scara 1: 10 000

Plan de situație scara 1: 1 000

Profil longitudinal scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P1-P1 – varianta A scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P2-P2 – varianta A scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P3-P3 – varianta A scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P4-P4 scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P5-P5 scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P6-P6 scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P7-P7 scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P1-P1 – varianta B scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P2-P2 – varianta B scara 1:1000/ 1:100

Profil transversal P3-P3 – varianta B scara 1:1000/ 1:100

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Petrescu, Mircea Podani (2004) – Amenajarea bazinelor hidrogrqfice, Editura Ceres

E. Lasita, V. Cosmulescu, I. Mihnea, Fl. Lazarescu, I. Cogalniceanu, Al. Cipurescu (1994) – Indrumător pentru dimnesonarea canalelor, condnctelor și drenurilor în lucrările de imbunătătiri funciare, Editura Ceres.

Ovidiu M. Murarescu (2004) – Resursele de apă din spațiul Carpatic și Subcarpatic dintre Dâmbovița și Prahova și valorificarea lor, Editura Transversal.