Life Smart

Life smart

MODULE

Introducere

Abilități de comunicare

Autoaprecierea

Obținerea sprijinului

Gestionarea banilor

Managementul stresului

Gestionarea timpului

Luarea deciziilor

Controlul furiei

Încheiere

Life Smart este un pachet de activități destinate să ajute formabilii să dobândească abilitățile de viață necesare obținerii eficienței la școală sau la locul de muncă. Activitățile sunt destinate, de asemenea acelor adulți care trec printr-o perioadă dificilă a existenței lor profesionale sau școlare și care au dificultăți de reîncadrare sau reorientare profesională. Life Smart oferă acele abilități de viață care stau la baza schimbărilor pozitive în propria persoană.=

Ordinea parcurgerii modulelor nu este obligatorie, cu excepția începutului și sfârșitului. Se recomandă ca formatorul să determine nevoile presante ale grupului și să înceapă cu modulele care răspund acestora. Nu e obligatoriu să fie parcurse toate modulele.

Fiecare modul constă din câteva exerciții destinate lucrului în grup sau individual. Pentru lucrul în grup întregul pachet Life Smart se parcurge în aproximativ 2 săptămâni (6 ore pe zi). Grupul trebuie să aibă 12-18 participanți.

INTRODUCERE

Activitate

Gestionarea programului

Obiectiv

Informarea participanților asupra regulilor de bază ale sesiunilor (program, pauze etc.); cunoașterea reciprocă.

Activitate

Să începem să ne cunoaștem!

Obiectiv

Participanții încep să se cunoască unii pe alții.

Desfășurarea activității

Se grupează participanții în perechi și li se spune că au la dispoziție câte 5 minute pentru a afla cât mai multe lucruri unul despre celălalt.

Pe o foaie de hârtie se notează următoarele întrebări: Care este serviciul ideal pentru tine? Ce te indispune cel mai mult? Ce ai face dacă ai câștiga 100 milioane lei?

Se lasă timp suficient pentru cunoașterea reciprocă. Fiecare partener trebuie să obțină de la celălalt răspunsurile la întrebările de mai sus.

După ce formabilii s-au cunoscut suficient, fiecare îl va prezenta pe celălalt grupului, povestind ce a aflat de spre partener.

Activitate

Ce aveți în comun?

Obiectiv

Formarea unor microgrupuri coezive, prin punerea participanților în situația de a identifica ceea ce au în comun.

Desfășurarea activității

Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-5 participanți. Fiecărui participant i se dă o foaie de hârtie și un creion.

În microgrupuri, fiecare participant va nota pe o foaie de hârtie ce lucruri comune are cu ceilalți.

Fiecare microgrup prezintă lista în fața grupului.

Li se explică participanților că deși sunt persoane diferite, au multe lucruri în comun, iar acum cel mai important este acela de a se reîncadra cu succes în școală sau la un loc de muncă.

Activitate

Așteptări

Obiectiv

Participanții și formatorul își vor expune așteptările legate de acest program.

Desfășurarea activității

Grupul își va expune așteptările pe care le are de la program și de la formator. Opiniile sunt scrise pe o foaie de panou. Formatorul va răspunde dacă programul poate sau nu să răspundă la aceste așteptări.

Formatorul își va expune propriile așteptări. Să fie punctual, să anunțe dacă va lipsi, confidențialitate, implicare, respect față de participanți etc. Toate acestea sunt notate pe o foaie de panou.

Cele două liste vor fi lipite pe un perete.

Activitate

Ținerea unui jurnal

Obiectiv

Participanții vor învăța să țină un jurnal.

Introducere

Participanții își vor nota în jurnal la sfârșitul fiecărei sesiuni câteva idei, gânduri, sentimente, preocupări etc. Acest mod de lucru este util pentru că le permite formabililor să-și exprime ideile, să-și dezvolte abilitățile de comunicare în scris și le oferă o recapitulare a activităților de peste zi. Formatorul va anunța la început dacă va citi sau nu aceste jurnale și va discuta structura jurnalului. La sfârșitul zilei, persoanele care doresc pot înmâna formatorului jurnalul pentru a le răspunde verbal sau în scris, păstrându-se astfel nota personală. Desfășurarea activității este utilă deoarece oferă formatorului feedback.

Desfășurarea activității

Formatorul va propune o structură pentru jurnal și va preciza modul în care va răspunde la observații.

Formatorul îi va informa pe participanți că se așteaptă ca ei să țină un jurnal și va preciza cine mai are acces la el.

Se vor împărți caiete pentru ținerea jurnalului

Activitate

Cutia cu "maimuțe"

Obiectiv

Formabilii exersează abilități de rezolvare a problemelor.

Desfășurarea activității

Într-un colț al camerei se pune o cutie pe care se scrie "Cutia cu maimuțe" și participanții sunt informați că ori de câte ori au o problemă pe care vor s-o rezolve o pot scrie pe o bucată de hârtie pe care o vor pune în cutie.

Se împart foi de hârtie pe care formabilii își pot nota problemele care îi preocupă. Foile vor fi introduse în cutie.

Din când în când, în timpul sesiunilor, formatorul îi va ruga pe participanți să se așeze în cerc pentru a comunica mai bine.

Se distribuie foaia intitulată "Rezolvarea problemelor". Se pune un exemplar pe perete.

Formatorul extrage un bilet din cutie și citește cu voce tare problema după care va cere grupului să ofere soluții.

Se citesc 1-2 bilețele pe zi.

Activitate

Scopurile personale

Obiectiv

Participanții își vor defini scopurile pentru care participă la acest program.

Desfășurarea activității

Fiecărui participant i se dau o foaie de hârtie și un plic.

Participanții vor scrie cel puțin trei motive pentru care vor să participe la acest program.

Se colectează plicuri pe care fiecare și-a scris numele și li se spune că plicurile le vor fi înapoiate la sfârșitul programului.

ABILITĂȚI DE COMUNICARE

Introducere

Abilitățile de comunicare sunt acele abilități de care ne folosim pentru a construi relațiile cu ceilalți oameni. Dacă ne însușim abilități de comunicare corecte, ne vom îmbunătăți relațiile cu ceilalți. Obiectivele comunicării : să fim receptivi, să fim înțeleși, să fim acceptați, să provocăm o reacție.

Activitate

Bariere în comunicare

Obiectiv

Participanții învață să recunoască barierele care intervin în comunicare.

Desfășurarea activității (1)

Participanții sunt invitați să se așeze în cerc.

Formatorul șoptește la urechea unuia dintre ei o frază fără sens: "Vin cal pur ben", care la rândul lui o șoptește la urechea următorului s.a .m.d.

În final, se discută de ce ultima persoană nu a înțeles mesajul așa cum a fost transmis inițial.

Desfășurarea activității (2)

Formatorul scrie pe o bucată de hârtie, fără să-l vadă ceilalți: "La Paris e primăvară".

Formatorul spune grupului că are 5 secunde să citească propoziția apoi să scrie ce au văzut.

Se discută de ce majoritatea au scris "La Paris e primăvară".

Notă

Când primesc o informație nefamiliară, oamenii au tendința de a-i schimba sensul astfel încât să devină familiar.

Activitate

Bariere în comunicare

Obiectiv

Participanții identifică barierele care împiedică o bună comunicare.

Desfășurarea activității

Se împarte grupul în microgrupuri de 3-4 persoane. Se împarte fișa intitulată "Bariere în comunicare".

Se alocă 5-10 minute pentru ca grupul să facă o listă cu toate barierele care intervin în comunicare.

Se trec pe o listă, se numerotează și se adaugă alte bariere care lipsesc.

Lista ar trebui să cuprindă: tonul vocii, modul de folosite al limbajului (cuvinte), trunchierea cuvintelor, limbajul corporal, contactul vizual, zgomotul de fundal, mediul, factori de distragere a atenției, nivelul de interes, nervozitatea.

Se discută cum pot fi îndepărtate aceste bariere.

Discuție

Pentru a putea comunica mai bine, e necesar să fim conștienți de barierele potențiale și să găsim moduri de a le depăși. Ca emițător de mesaje, trebuie să păstrăm suficient timp pentru a gândi ceea ce avem de spus. Ca receptor, trebuie să cerem clarificarea mesajului sau să-i spunem emițătorului că n-am înțeles bine. Aceste dificultăți de transmitere sau de receptare a mesajului se numesc bariere în comunicare.

Activitate

Ascultăm și desenăm

Obiectiv

Participanții vor înțelege importanța comunicării pe două căi.

Desfășurarea activității

Formatorul va avea pregătită o foaie de hârtie pe care se află desenate niște forme geometrice.

Fiecare participant va primi o foaie de hârtie goală.

Unui participant care s-a oferit voluntar, care stă în spatele grupului astfel încât ceilalți să nu-l vadă i se dă foaia cu desenul geometric pe care trebuie să-l descrie în timp ce ceilalți încearcă să-l deseneze.

Participanții nu pot pune întrebări.

La sfârșit, li se arată participanților desenul original.

Se cere altui voluntar să repete activitatea de mai sus, numai că el va sta în fața grupului, iar ceilalți vor putea să pună întrebări.

Formatorul va pune în final următoarele întrebări: care desen a fost mai ușor de executat? De ce? Cum v-ați simțit în primul caz când trebuia să desenați fără să puneți întrebări? Ați fost vreodată într-o situație în care nu vă asculta nimeni sau nu puteați să puneți întrebări? Primul voluntar este întrebat dacă s-a simțit frustrat atunci când nu a putut primi feedback de la grup.

Activitate

Prima impresie

Obiectiv

Înțelegerea importanței limbajului non-verbal în reflectarea atitudinii.

Introducere

La prima întâlnire cu oamenii ne formăm o opinie despre ei. Pe măsură ce-i cunoaștem, ne putem schimba sau confirma prima impresie. Când ne formăm prima impresie, luăm o decizie privind oamenii care se bazează pe ceea ce vedem. Ne uităm la aspectul general, expresia facială, poziția corporală. Toate acestea sunt mesaje non-verbale.

Desfășurarea activității

Se folosesc 6 fotografii ale unor persoane (cu o varietate de expresii faciale și poziții corporale).

Se expune fiecare fotografie (numerotată) în fața grupului pe un perete, la nivelul ochilor.

Se distribuie fișa de activitate intitulată "Prima impresie"; participanții sunt rugați să analizeze fiecare fotografie (cum arată persoana, ce fel de om este) pentru fiecare fotografie se alocă 30 secunde.

Când au terminat toți, formatorul arată grupului fiecare fotografie și pune următoarele întrebări: de ce ați răspund diferit la unele fotografii? De ce unii au reacționat pozitiv la anumite fotografii iar alții au reacționat negativ?

Activitate

Emiterea unui mesaj

Obiectiv

Recunoașterea diferitelor moduri de a trimite un mesaj și a modurilor variate în care oamenii îl percep.

Introducere

Oamenii răspund în mod diferit la situații similare, în funcție de stilul de comunicare al fiecăruia și de situație. Există moduri diferite de a comunica, unele eficiente, altele ineficiente.

Desfășurarea activității

Se distribuie fișa intitulată "Trimite mesajul" care este analizată cu grupul.

Se distribuie fișa de activitate intitulată "Trimite mesajul" pe care o vor completa individual. La fiecare scenariu din prima foaie li se cere răspunsul pe foaia de răspuns.

Se solicită apoi răspunsuri întregului grup.

Formatorul va pune grupului următoarele întrebări: ați avut vreodată vreo ocazie să fiți agresiv / pasiv, pasiv-agresiv? Dacă un participant dă un exemplu, i se cere grupului să-și exprime acordul sau dezacordul. Gândiți-vă la o situație când ați reacționat în unul din următoarele moduri: pasivitate; agresivitate; pasivitate și agresivitate; ați regretat ulterior. Dacă v-ați putea întoarce în timp, cum v-ați modifica răspunsul? Gândiți-vă la un moment când cineva v-a răspuns într-un mod inadecvat. Cum v-ați simțit? Cum ar fi putut să vă răspundă mai bine?

Se continuă activitatea, incluzându-se și mesajele non-verbale. Se împarte grupul în două, fiecărui microgrup dându-i-se câte un scenariu din cele la care au răspuns anterior.

Fiecare va veni în fața grupului și va "interpreta" răspunsurile folosindu-se de limbajul corporal și de voce.

Exemplu

Situația în care profesorul subevaluează lucrarea unui elev. Răspunsurile elevului pot fi:

Pasiv. "Nu sunt sigur, dar nu cred că lucrarea mea a fost evaluată corect" (privire în jos, vorbește încet, arată speriat).

Agresiv. "M-ați furat! Știu că lucrarea asta merita mai mult!" (Privire ostilă, vorbește tare, trântește lucrarea pe masă).

Pasiv-agresiv. Spune altui participant: "profesorul m-a furat. O să regrete!"

Asertiv. "Am urmat instrucțiunile pe care ni le-ați dat în clasă și cred că am răspuns corect. Nu cred că nota aceasta reflectă efortul meu. Aș aprecia dacă ați revedea lucrarea.". (Vorbește clar și confidențial, privire înțelegătoare).

Discuție

A fi asertiv înseamnă că te exprimi în cel mai potrivit mod. Dacă în mod curent răspunzi unei situații într-un mod sau altul (pasiv, agresiv, pasiv-agresiv), învață-te să te oprești și să gândești înainte de a reacționa. Aceste reacții nu îți aduc de obicei răspunsul pe care îl dorești de la ceilalți. Încearcă să te schimbi și să fii asertiv.

Activitate

Folosirea persoanei I ca formulă de adresare.

Obiectiv

Participanții se vor obișnui cu folosirea persoanei I.

Introducere

Cel mai bun mod de a face pe cineva să înțeleagă ce ne preocupă este folosirea persoanei I în vorbire, deoarece indică faptul că suntem niște persoane deschise și nu îndreaptă atenția către cel cu care vorbim.

Desfășurarea activității

Participanților li se împart fișele cu informații și de activitate intitulate "Folosirea persoanei I" , solicitându-li-se răspunsuri la scenariile prezentate.

Discuție

Folosirea persoanei I atunci când te adresezi cuiva este cel mai bun mod de a-i comunica celuilalt modul în care te simți fără să-l faci să creadă că dai vina pe el. Cel mai adesea, atunci când ne simțim frustrați tindem să dăm vina pe cel care ne-a făcut să ne simțim astfel. Acest mod de comunicare îl face pe celălalt să devină defensiv. Dacă folosim fraze care includ persoana I, comunicăm mai bine celuilalt modul în care acțiunile lui ne-au afectat. Acesta este cea mai uzuală cale dea produce o modificare de comportament.

Exemplu: Soțul / colegul de cameră nu te ajută deloc la întreținerea casei. Nu ai timp să le faci pe toate.

Răspuns nepotrivit: "Ești așa de leneș! De ce nu faci și tu ceva?"

Răspuns potrivit: Mă supăr foarte tare când vin acasă și trebuie să mă apuc să fac curat deoarece cred că ar trebui să facem acest lucru amândoi."

Activitate

Folosirea lui "eu"

Obiectiv

Participanții își vor însuși folosirea frazelor la persoana I.

Desfășurarea activității

Timp de 3 zile, participanții vor încerca să folosească cât mai multe fraze la persoana I plural în relația cu prietenii, părinții, copiii, colegii.

În aceste situați, vor nota reacțiile generate.

Apoi se discută cu grupul experiențele trăite.

Activitate

Capacitatea de a asculta

Obiectiv

Participanții își vor exersa abilitatea de a asculta.

Desfășurarea activității

Formatorul alege două articole din ziare pentru a fi citite grupului.

Fără nici o introducere, le spune participanților că le va citi două articole de ziar și va începe să citească primul articol.

Apoi, formatorul va pune întrebări specifice referitoare la conținutul articolelor. Probabil că puțini participanți vor putea răspunde corect.

Formatorul va anunța din nou grupul că va citi un articol de ziar și la sfârșit va pune întrebări iar cel care va răspunde cel mai bine va primi un premiu.

În acest caz, diferența este că participanții vor lua notițe în timpul lecturii și vor putea răspunde corect.

Formatorul pune următoarele întrebări: ați ascultat prima lectură, totuși puțini dintre voi au reușit să răspundă la întrebări. De ce? De ce s-întâmplat altfel cu al doilea articol. Diferența a fost că a existat o motivație pentru a asculta cu atenție. Ce vă motivează să ascultați cu atenție la cursuri?

Formatorul discută cu participanții următoarele lucruri: am învățat să transmitem eficient mesaje, dar a le reține corect este o altă problemă. În acest sens, trebuie exersată capacitatea de a asculta, prin câteva exerciții. De asemenea, trebuie acordată atenție și mesajelor non-verbale, limbajului corporal, contactului vizual și expresiei faciale.

Se împarte fișa cu informații intitulată "Cum poți să fii un bun ascultător"?

Activitate

Practicarea abilităților de comunicare eficientă

Obiectiv

Participanții vor învăța să folosească tehnici eficiente de comunicare.

Desfășurarea activității

Se împarte grupul în două microgrupuri. Fiecărui microgrup i se dă câte un scenariu din foaia de informații intitulată "Jocul de rol".

Se vor decide rolurile. Li se spune că persoana A comunică bine, are o voce corespunzătoare și un limbaj corporal adecvat. Persoana B poate alege să fie pasivă, agresivă, pasiv-agresivă sau asertivă.

Fiecare microgrup interpretează scenariul în fața grupului.

După fiecare rol, observatorii (restul grupului) răspund la următoarele întrebări: Ce stil de comunicare a fost folosit? Postura corporală s-a potrivit cu conținutul comunicării? Tonul vocii a corespuns cu stilul comunicării? Răspunsurile au fost deschise și într-o manieră potrivită? Ce a fost bine? Ce ar putea fi îmbunătățit?

AUTOAPRECIEREA

# #Activitate: construirea autoaprecierii

Obiectiv: participanții învață să-și identifice propriile calități pozitive , să facă și să primească complimente.

Desfășurarea activității

Participanții se așează în cerc . formatorul se include și el ca membru al grupului.

Se începe prin a-și stabili fiecare o calitate pe care o apreciază la el însuși. Aceasta se va referi la calități interioare, nu la trăsături exterioare ca zâmbetul, părul, ochii etc.

Apoi se reia activitatea. Fiecare va atribui persoanei din stânga o calitate pe care o admiră cel mai mult la aceasta. Cel care este complimentat răspunde simplu cu "mulțumesc".

Se continuă până se închide cercul.

Observație: acest # #Activitate ar trebui repetat la începutul fiecărei sesiuni , deoarece contribuie la consolidarea grupului și crearea unei atmosfere pozitive.

# #Activitate: autoaprecierea înaltă și joasă

Obiectiv: participanții învață să recunoască acele calități asociate cu autoestimarea înaltă, respectiv joasă.

Introducere: autoaprecierea este ceea ce simțim despre noi înșine. Ea este o măsură a cât de mult ne apreciem și aprobăm pe noi înșine. Mulți oameni au un grad redus autoapreciere și se simt nesiguri, vinovați. Aceste sentimente afectează negativ comportamentul, relația cu alții și modul în care luăm deciziile. O autoapreciere înaltă presupune să ne simțim bine în propria piele, să fim convinși că suntem capabili să încercăm și lucruri noi și să câștigăm . oamenii de acest gen se aprobă pe ei înșiși în ciuda unor slăbiciuni inerente.

Desfășurarea activității

Cu întregul grup, se face o listă a calităților unui individ cu autoapreciere joasă, respectiv înaltă. Se alcătuiesc astfel două tabele.

Se împarte apoi participanților foaia cu informații intitulată "autoaprecierea înaltă și joasă". Se compară calitățile găsite de grup cu cele de pe foaia cu informații și se discută diferențele.

# #Activitate: de unde provine autoaprecierea?

Obiectiv: participanții identifică sursa autoaprecierii și explorează mesajele pe care le-au primit în copilărie.

Introducere: autoaprecierea nu este predeterminată la naștere. Sensul propriei noastre ființe provine dintr-o varietate de surse care joacă un rol major în construirea autoaprecierii. Mesajele pe care le primim în copilărie pot fi false sau neadecvate, totuși noi le interiorizăm și le acceptăm ca adevăruri. Ca adulți, este important să examinăm aceste mesaje ca posibili factori cu efect negativ asupra concepției despre noi înșine pe care o avem acum.

Desfășurarea activității

Grupul alcătuiește o listă cu toți factorii care influențează autoaprecierea în copilărie.

Formatorul solicită participanților să dea exemple.

Se distribuie foaia cu informații "Surse care influențează autoaprecierea".

Se discută cu grupul despre: mesajele din copilărie care ajută la edificarea autoaprecierii; mesajele din copilărie care distrug sau subminează autoaprecierea; cum continuă să ne influențeze la maturitate aceste mesaje, de obicei în mod negativ.

Observație: pentru participanții care au dificultăți în a schimba o imagine de sine negativă, formatorul le sugerează descărcarea emoțiilor negative prin consemnarea lor într-un jurnal, o discuție cu cineva de încredere, sport, muncă fizică etc.

# #Activitate: autoaprecierea – atunci și acum

Obiectiv: participanții explorează mesajele pe care le-au primit în copilărie și examinează autoaprecierea lor ca adulți.

Introducere: în copilărie am primit multe mesaje despre noi înșine de la alți oameni, care ne-au afectat pozitiv sau negativ autoaprecierea. Modul în care gândim despre noi ca adulți poate afecta foarte mult modul în care alții se raportează la noi .

Desfășurarea activității

Se împarte foaia de # #Activitate numită "autoestimarea atunci și acum".

Participanții răspund în scris la întrebări. Ei sunt informați în prealabil că răspunsurile sunt confidențiale și nu sunt nevoiți să le împartă cu ceilalți.

# #Activitate: o imagine a autoaprecierii

Obiectiv: participanții învață să-și exprime vizual autoaprecierea

Desfășurarea activității

participanții vor desena două imagini. Una a autoaprecierii lor în copilărie și una a autoaprecierii lor ca adulți.

Exemplu: o sticlă de bere pentru o autoapreciere joasă; o rachetă de tenis pentru o autoaprecieze înaltă.

După ce grupul a terminat, fiecare participant va explica întregului grup semnificația desenelor făcute .

# #Activitate: îmbunătățirea autoaprecierii

Obiectiv: participanții conștientizează modalități de a-și îmbunătăți autoaprecierea.

Desfășurarea activității

Se împarte grupul în microgrupuri de câte 4 persoane.

Fiecare microgrup alege câte un vorbitor și un "înregistrator" care va nota pe o foaie răspunsurile.

Fiecare microgrup face o listă cu modurile în care poate fi îmbunătățită autoaprecierea.

După ce au terminat, se adună toți și discută modalitățile descoperite.

Se împarte foaia de informații numită "moduri de îmbunătățire a autoaprecierii". Se adaugă la acestea unele din exemplele găsite de microgrupuri.

# #Activitate : construirea autoaprecierii

Obiectiv : participanții învață să-și construiască autoaprecierea

Introducere : dezvoltarea unei autoaprecieri înalte presupune repetarea zilnică a unor exerciții până când ne intră în sânge, ceea ce necesită timp și efort. O atitudine pozitivă ne va îmbunătăți raporturile cu ceilalți. Putem să învățăm să ne autoapreciem în ciuda slăbiciunilor și defectelor noastre. O modalitate foarte bună este aceea de a ne îmbunătăți imaginea de sine este de a folosi zilnic cât mai multe afirmații pozitive. În discuție interioare noi înșine trebuie să evităm exprimările sarcastice sau ironice.

Desfășurarea activității

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Afirmații".

În timp ce scriu afirmațiile, participanții se ghidează după următoarele: afirmațiile trebuie să fie persoane, adresate propriei persoane; asigurați-vă că sunt pozitive; trebuie să fie exprimate la timpul prezent, ca și cum tocmai v-ați îndeplinit un scop sau a avut loc o schimbare.

Lista astfel completată va fi citită în fiecare dimineață înainte de a începe ziua de lucru și seara înainte de culcare.

# #Activitate: autoeducarea

Obiectiv: identificarea căilor de autoeducare.

Introducere: autoeducarea este un mod de a dovedi o înaltă autoapreciere. Ea presupune să avem grijă de respectarea regulilor zilnice ale vieții noastre.

Desfășurarea activității

se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "autoeducarea".

Participanții identifică moduri de autoeducare.

În final, se discută pe marginea următoarelor întrebări: cum v-ați autoeducat în copilărie? Ce părere aveți despre autoeducare? Cum s-ar schimba viața dvs. dacă v-ați autoeduca potrivit unor reguli bine stabilite? Ce angajament puteți face privind autoeducarea dvs. viitoare?

# #Activitate: ce am realizat până acum?

Obiectiv: participanții identifică realizările de până acum din viața lor.

Desfășurarea activității

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Ce am realizat până acum?"

Fiecare face o listă cu realizările din viața lui. Acestea pot fi mari sau mici, terminate sau neterminate.

Dacă unii consideră că nu au realizat nimic, formatorul îi va ajuta.

OBȚINEREA SPRIJINULUI

# #Activitate : sprijinul personal

Obiectiv: participanții vor identifica posibilitățile de a primi sprijin.

Desfășurarea activității

Se distribuie foaia de informații intitulată "Sprijinul personal".

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Sprijinul personal". Li se solicită să identifice alte surse de sprijin. Dacă întâmpină dificultăți, formatorul le va acorda ajutor sugerându-le alte surse.

# #Activitate: alte surse de sprijin

Obiectiv: participanții vor conștientiza tipurile și sursele de sprijin de care pot beneficia.

Desfășurarea activității

Se distribuie foaia de informații intitulată "Alte surse de sprijin". Se citesc informațiile și se solicită grupului alte idei.

Formatorul îi întreabă pe participanți dacă au nevoie și de alt gen de sprijin , de exemplu, transport. Ce fac dacă nu au bani să cumpere abonament de autobuz?

# #Activitate: nevoile mele de sprijin

Obiectiv: participanții vor identifica nevoile și vor găsi soluții pentru satisfacerea acestora. Sprijin.

Desfășurarea activității

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "nevoile mele de sprijin". Participanții vor completa fiecare secțiune.

Participanții vor marca aria unde au nevoie de cel mai mult sprijin.

Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-6 participanți. În fiecare microgrup membrii își vor identifica nevoile și vor face o listă cu toate mijloacele de a le satisface.

Fiecare microgrup va prezenta grupului concluzia la care a ajuns.

GESTIONAREA BANILOR

# #Activitate: bugetul lunar

Obiectiv: participanții vor învăța să-și planifice bugetul lunar și să-și determine situația financiară.

Desfășurarea activității

Se distribuie foaia de informații intitulată "Bugetul" care cuprinde sursele de venituri și exemplele de cheltuieli. Participanții vor completa și alte surse de venituri și cheltuieli.

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Bugetul lunar pe care o vor completa.

# #Activitate: gestionarea veniturilor și cheltuielilor

Obiectiv: participanții vor învăța să-și mărească veniturile și să-și reducă cheltuielile.

Desfășurarea activității

Se împarte grupul în trei microgrupuri. Fiecare microgrupuri va dispune de o foaie de hârtie și un creion.

Cele trei microgrupuri li se dă una din următoarele teme pentru a o discuta (brainstorming): cum se pot reduce cheltuielile de ex. pentru hrană sau haine)?dați câteva idei pentru distracții gratuite sau puțin costisitoare. Cum se pot mări veniturile. Cum se pot câștiga suplimentar?

Fiecare microgrupuri va prezenta lista în fața grupului. Se va alcătui lista finală pe baza listelor microgrupurilor și va fi distribuită tuturor.

# #Activitate: economisirea sau investirea banilor

Obiectiv: definirea diferitelor forme de economisire sau investire a banilor.

Introducere: deși pensionarea pare a fi un eveniment îndepărtat pentru mulți dintre noi, e bine să ne gândim deja la economisirea unor fonduri pentru perioada retragerii din activitate.

Sugestie: formatorul ar trebui să invite un specialist în domeniu.

Desfășurarea activității

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "economii și investiții" în care sunt enumerate sursele posibile de economisire și investire a banilor (CEC, bacă, fonduri mutuale, acțiuni etc.)

Câțiva voluntari vor strânge informații în domeniu referitoare la dobânzi și alte posibilități de investire pe care le vor prezenta grupului.

Grupul va face observații asupra surselor enumerate referitoare la siguranța și eficacitatea acestora.

Se discută despre importanța planificării financiare pentru asigurarea viitorului.

]

# #Activitate: obiectivele financiare

Obiectiv: participanții își vor stabili obiectivele financiare.

Desfășurarea activității

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată " obiectivele financiare ".

Participanții își vor stabili obiective de scurtă și de lungă durată.

Participanții vor completa în partea de jos a foii de # #Activitate , enumerând motivele pentru atingerea scopurilor de scurtă durată.

Participanții își vor prezente motivele enumerate anterior întregului grup.

MANAGEMENTUL STRESULUI

# #Activitate: care sunt cauzele apariției stresului?

Introducere: stresul face parte din viața noastră. Stresul poate fi un factor pozitiv sau negativ depinde cum știm să-l stăpânim. Avem de ales între a face stresul să lucreze pentru noi sau împotriva noastră. Factorii care cauzează stresul pot fi plăcuți sau neplăcuți. Lumea înconjurătoare este plină de factori stresanți. Există două mari categorii de factori stresanți: externi, care nu sunt sub controlul nostru direct (de ex., un accident de mașină) și interni, adică sentimentele valorile și obișnuințele individuale (de ex., sentimentul de vinovăție că nu ți-ai sunt părinții).

Obiectiv: participanții vor identifica factorii de stres din viața personală precum și metode de a reduce stresul.

Desfășurarea activității

Se enumeră cu grupul factorii generatori de stres (brainstorming). Se înregistrează răspunsurile pe o listă. Li se reamintește că ceea ce este stresant pentru o persoană poate să nu fie pentru o alta.

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Ce cauzează stresul?" . participanții o vor completa cu proprii lor factori stresanți pe care vor trebui să-i identifice ca fiind interni sau externi.

Cu grupul se discută ce urmări ar putea avea stresul atunci când nu poate fi controlat . Cum se comportă oameni în condiții extrem de stresante?

Se discută pornind de la modul specific al fiecăruia de a face față stresului. Participanții sunt invitați să reflecteze asupra modului în care sunt afectați de stres. Odată ce ați identificat ce vă stresează, puteți să vă gândiți cum ați putea înlătura aceste efecte.

# #Activitate: identificarea factorilor de stres

Obiectiv: participanții vor examina factorii de stres și strategiile de a le face față.

Desfășurarea activității

Se distribuie fișa de activitate intitulată "Factorii de stres care acționează asupra mea" pe care participanții o vor completa.

Se distribuie fișa de informații intitulată "Factori de stres și managementul stresului".

Se discută cu grupul: dacă vreți să schimbați situația stresantă, va trebui să faceți față factorilor de stres atât prin reducerea lor cât și prin elaborarea unor strategii de a le face față. Dacă nu poate fi redus stresul, atunci vor trezi exersate câteva tehnici de management al stresului

Participanții vor identifica din listata completată anterior ce factori de stres pot controla sau nu pot controla și vor enumera modalitățile de control de care dispun (le pot scrie în partea dreaptă a listei).

Participanții vor ține această listă la îndemână astfel încât, atunci când formatorul va prezenta tehnicile de management al stresului, să decidă care li se potrivesc cel mai bine.

# #Activitate: cum facem față stresului

Obiectiv: participanții își vor însuși câteva tehnici de management al stresului.

Introducere: reacțiile noastre la stres depind de sentimentele pe care le avem față de situația respectivă. Dacă este un factor de stres pe termen lung, va trebui să găsim o soluție pe termen lung. La fel pentru factorii de stres pe termen scurt. După ce am determinat ce ne stresează, va trebui să aflăm dacă putem controla

Desfășurarea activității

Cu grupul se face o listă cu toate posibilitățile de a face față stresului (brainstorming).

Se distribuie fișa cu informații intitulată "Cum facem față stresului". Ea este discutată cu grupul.

Se practică tehnicile de respirație abdominală, exerciții de relaxare și vizualizare.

Se distribuie fișa de activitate intitulată "Cum facem față stresului". Participanții vor identifice metodele pe care vor să le încerce.

Discuție : avem mai multe opțiuni de a face față stresului. Cel mai bine este să încercăm mai multe până o descoperim pe cea care merge cel mai bine. De asemenea, nu trebuie să uităm că pentru fiecare situație este nevoie de o altă metodă. Stresul poate fi însă și un factor pozitiv. De exemplu, el se poate transforma în factor motivator pentru a munci mai mult. A avea control asupra stresului înseamnă o reducere generală a anxietății, energie și productivitate crescute, memorie și concentrare mai bune, prevenirea și reducerea îmbolnăvirilor.

GESTIONAREA TIMPULUI

# #Activitate: cât de bine vă organizați timpul?

Obiectiv: participanții vor conștientiza cum își petrec timpul și cât de bine îl organizată.

Introducere: avem atât de multe de făcut și atât de puțin timp, organizându-vă timpul vă puteți rezolva mai bine problemele.

Desfășurarea activității

Se împarte foaia de # #Activitate numită "Cât de bine îți organizezi timpul?"

Se discută rezultatele după ce fiecare și-a completat fișa.

# #Activitate: unde vă petreceți timpul?

Obiectiv: participanții vor conștientiza cum își petrec timpul acum și cum ar dori să și-l petreacă în viitor.

Desfășurarea activității

se distribuie fișa de activitate intitulată "Unde vă petreceți timpul?" se completează individual.

Se discută răspunsurile cu grupul.

# #Activitate: tipuri de management al timpului

Obiectiv: explorarea metodelor de management eficient al timpului.

Desfășurarea activității

Se distribuie fișa cu informații intitulată "Tipuri de management al timpului?"

Formatorul va informa grupul că fiecare metodă va fi explorată în detaliu.

# #Activitate: alcătuirea listelor

Obiectiv: alcătuirea listei de activități zilnice

Desfășurarea activității

Se distribuie fișa de # #Activitate intitulată "Ce am de făcut". Participanții o vor completa cu ceea ce au de făcut pentru a doua zi.

După două zile, se împarte grupul în microgrupuri formate din patru persoane. Fiecare va prezenta lista grupului și va spune cât a reușit să o respecte. Dacă nu, va explica de ce nu a reușit . ce ar putea să schimbe ca să-și atingă toate obiectivele?

La fiecare sfârșit al zilei , participanții vor completa o astfel de listă. Din când în când, formatorul va verifica dacă au reușit să respecte programul propus.

Fișa de activitate

Planificare săptămânală

# #Activitate: eliminarea amânărilor

Obiectiv: dezvoltarea tehnicilor de eliminare a tendinței de a amâna

Desfășurarea activității:

Se distribuie fișa cu informații intitulată "Eliminarea amânărilor" și se analizează împreună cu grupul .

Se distribuie fișa de activitate intitulată " Eliminarea amânărilor". Participanții își vor stabili o sarcină de îndeplinit până la sfârșitul sesiunii.

Se dă câte un plic fiecărui participant , în care se introduce fiecare foaia completată anterior și își va trece numele pe el. Formatorul strânge plicurile.

La sfârșitul programului ,formatorul va împărți plicurile și îi va întreba dacă și-au îndeplinit sau nu sarcina propusă . Dacă nu, se va discuta de ce și cum ar putea fi îndeplinită.

8. Luarea deciziilor

# #Activitate: luarea unei decizii

Obiectiv: prezentarea unei modalități de a lua o decizie; participanții vor exersa pașii pe care îi vor face atunci când iau o decizie.

Introducere : există mai multe feluri de a lua o decizie. câteodată ne bazăm pe instinct, alteori ne asumăm riscul. Metoda pe care o vom învăța ne ajută să luam o decizie pas cu pas.

Desfășurarea activității:

Se distribuie foaia cu informații intitulată "Pașii în luarea unei decizii". Acesta este un mod de luare a unei decizii. Acest proces poate fi folosit și în rezolvarea unei probleme.

Definirea deciziei / problemei

Identificarea opțiunilor

Obținerea informațiilor

Evaluarea alternativelor și ordonarea lor după valoare (de la cea mai buna la cea mai proastă)

Luarea unei decizii și elaborarea unui plan de acțiune

Se discută cu participanții aceste etape pe baza unui exemplu luat din practică.

Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-5 participanți.

Li se spune că fiecare grup va avea câte o decizie de luat. Li se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "tu decizi să…" și li sedă microgrupurilor câte o sarcină in care au o decizie de luat. De asemenea, se pot crea scenarii în care au de rezolvat câte o problemă.

În fiecare microgrup, participanții vor trece prin etapele de luare a unei decizii prezentate anterior și vor nota pe foaia de hârtie pașii prin care trec. Vor putea să se folosească de diverse materiale informative pe care formatorul le va pune la dispoziția participanților pentru informarea într-o problemă specifică.

După ce fiecare microgrup a luat o decizie, o va prezenta întregului grup, pas cu pas.

În final, formatorul va da următoarele explicații: există mai multe moduri de a lua o decizie și nu este necesar să parcurgeți aceste etape de fiecare dată. Există însă momente când parcurgerea unui asemenea proces vă va ajuta să organizați gândurile și să luați o decizie rațională.

# #Activitate: contractul personal

Obiectiv: învățarea unor abilități de stabilire a scopurilor; stabilirea unor scopuri accesibile.

Desfășurarea activității:

formatorul pune grupului următoarele întrebări:

ce este un scop?

De ce ne stabilim scopuri?

Cum ne stabilim scopurile?

Se distribuie fișa de informații "Contractul personal".

Se distribuie fișa de # #Activitate "contractul personal". Participanții își vor stabili câte un scop care poate fi realizat în următoarele trei luni și care să aibă legătură cu educația sau cariera proprie. De exemplu: voi studia câte două ore în fiecare seară. Voi da toate examenele din sesiunea aceasta.

Participanții vor semna contractul personal. Vor fi informați că aceste informații sunt confidențiale.

Li se dă câte un plic în care vor introduce contractul semnat și vor trece adresa pe el și numele.

După trei luni, formatorul va expedia prin poștă sau personal plicurile către fiecare.

# #Activitate: spargerea barierelor

Obiectiv: participanții vor identifica un scop, motivația pentru acel scop și ce îi împiedică să îl atingă.

Desfășurarea activității:

Grupul își va stabili un scop comun. De exemplu, să se lase de fumat până la sfârșitul programului de formare.

Pe o jumătate de foaie de panou se enumeră factorii motivatori.

Pe cealaltă jumătate a foii se vor enumera barierele care stau în calea atingerii acestui scop.

Formatorul le explică următoarele lucruri: pentru ca factorii care ne motivează să fie mai puternici decât barierele, va trebui să învingem pe rând toate acele forțe care stau în calea scopului. Vom lua pe rând fiecare barieră identificată și o vom analiza, căutând să descoperim modalități de a o înlătura.

Împreună cu grupul, se analizează barierele și se enumeră ideile posibile de a le înlătura.

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "spargerea barierelor". Fiecare își va stabili un scop și va enumera factorii care îl motivează și barierele care îi stau în cale. Apoi, va căuta idei de înlăturare a fiecărei bariere.

Fișa de # #Activitate

Spargerea barierelor

Scopurile mele sunt:

…………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………….

# #Activitate: înlăturarea barierelor

Obiectiv: participanții vor exersa stabilirea unor scopuri, vor identifica barierele și modalitățile de a le înlătura.

Introducere:

Adesea este mai ușor să renunți la un scop decât să treci de piedicile care se ivesc. În această sesiune participanții își vor evalua abilitățile și a le folosi ca metode de soluționare a unei probleme.

Desfășurarea activității:

Se împarte foaia de # #Activitate numită Înlăturarea barierelor".

Se vor acorda 5 minute pentru identificarea unii scop simplu și a unei bariere de trecut. Vor fi notate pe foia de # #Activitate. Exemplu: scop – să ajung la timp la lucru.

Bariera – am dificultăți să mă scol dimineața.

Apoi fiecare își va găsi un partener. La un semnal dat, unul îi va citi celuilalt scopul și bariera identificate și va aștepta ca celălalt să-i de-a toate soluțiile pe care le găsește , pe care le va nota pe foaia lui. Se acordă două minute.

Se schimbă rolurile între cei doi și se repetă # #Activitate.

Apoi fiecare își va găsi alt partener și va repeta # #Activitatea cu aceasta. Este ideal ca fiecare să exerseze cu câte trei parteneri.

Se discută cu întregul grup următoarele chestiuni:

Vrea cineva să prezinte scopul, bariera și modalitățile de a o înlătura pe care le-ai găsit?

Este cineva care nu a găsit nici soluție?

Dacă ați încercat propriul mod de a înlătura o barieră și nu a mers, încercați și modalitățile sugerate de alte persoane; unele soluții propuse de o persoană din afară pot fi cele mai bune în cazul tău.

# #Activitate: să scrutăm viitorul

Obiectiv: participanții își vor exersa abilitățile de stabilire a stabilirea unor scopuri, și de planificare a acțiunilor.

Introducere: o modalitate eficientă de a ne stabili scopuri de lungă durată (pa câțiva ani de zile) este de a împărți acest scop în etape mai mici, cu termene mai apropiate.

Desfășurarea activității:

Se împarte foaia de # #Activitate numită să scrutăm viitorul

Participanții se vor imagina ca fiind al pensie , stând într-un fotoliu și se gândesc la viața lor. În partea stângă a foii de # #Activitate vor enumera scopurile pe care și le doresc să le atingă în viață.

Se împarte grupul în microgrupuri formate din 3- 4 participanți. Unul din fiecare microgrup va citi scopurile pe care și le-a notat. Ceilalți îi vor sugera ceea ce ar putea să facă acum pentru atingerea acestor scopuri. Se acordă 5 minute de persoană.

Se repetă procesul până când fiecare din microgrupuri va trece prin acest proces.

Formatorul va spune următoarele lucruri: avem și scopuri pe care vrem să le atingem în viață. De multe ori, aceste par a fi atât de îndepărtate încât ni separ imposibil de atins. Un mod de ale atinge este de a împărți aceste vise în părți mici pentru îndeplinirea cărora putem acționa în fiecare zi. În acest mod pot afla care sunt acele vise pe care mile doresc cu adevărat și să renunț la acelea pe care consider că nu mă interesează cu adevărat.

# #Activitate: viziuni

Obiectiv: participanții își vor vizualiza viitorul și ceea ce ardori să fie / să facă în anumite momente ale acestuia.

Desfășurarea activității:

Se împarte foaia de # #Activitate numită "Viziuni".

Fiecare va completa foia cu propriile viziuni.

Fiecare va prezenta lista întregului grup.

Foaia de # #Activitate

Viziuni

Stabiliți scopurile pentru fiecare din rubricile următoare:

9. Controlul furiei

# #Activitate: cum reacționăm la furie

Obiectiv: participanții vor recunoaște cum reacționează la furie.

Introducere: furia este o emoție puternică normală. Ea este un răspuns emoțional la situații pe care le percepem ca fiind amenințătoare, frustrante, periculoase. De asemenea, ne poate ajuta să muncim mai mult pentru atingerea unui scop. În situații de urgență, furia ne dă energia necesară de a acționa rapid. Agresivitatea poate fi însă o problemă atunci când se manifestă necontrolat și ne afectează relațiile cu ceilalți.

Desfășurarea activității:

Grupul face o listă cu modurile în care reacționează oamenii la furie. Ce se întâmplă cu omul atunci?

Se împarte foaia de # #Activitate numită "cum reacționează corpul tău la furie".

Fiecare se va gândi la modul în care reacționează la furie.

# #Activitate: controlul furiei

Obiectiv: participanții vor afla cât de bine pot să-și controleze furia

Desfășurarea activității:

Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Controlul furiei".

Fiecare va stabili din perspectivă proprie adevărul sau falsitatea expresiilor de pe foaie. Trebuie să se răspundă sincer.

La sfârșit, se face suma punctelor și se discută fiecare punctaj cu întregul grup și se solicită fiecăruia să spună ce părere are despre punctajul acumulat.

# #Activitate: o retrospectivă asupra furiei

Obiectiv: participanții vor explora mesajele pe care le-au primit referitoare la furie când erau copii.

Introducere: deciziile pe care le-am luat când eram copii asupra modului de a ne raporta la emoțiile noastre , ne-au format și ne afectează comportamentul de astăzi.

Desfășurarea activității:

se distribuie fișa de # #Activitate intitulată "O retrospectivă a furiei". Fiecare va răspunde la întrebări.

Câțiva voluntari vor prezenta întregului grup răspunsurile lor.

Formatorul va pune următoarele întrări pentru a ușura discuția:

Ce mesaje pozitive și negative ați primit referitoare la furie?

Ce decizie ați luat referitoare la furie ca efect al acestor mesaje?

# #Activitate: analiza furiei în prezent

Obiectiv: participanții își vor analiza modul de exprimare a furie în prezent .

Desfășurarea activității:

Se distribuie fișa de # #Activitate intitulată " analiza furiei în prezent" care va fi completată.

Câțiva voluntari vor prezenta grupului ce au notat.

Formatorul va pune câteva întrebări pentru a facilita discuția:

Cum au influențat experiențele trecutului modul în care vă purtați în prezent?

A descoperit cineva vreun tipar-model de la trecut la prezent?

Ce vă place la modul în care vă controlați furia?

Ce ați dori să schimbați la acest mod?

Când poate fi furia productivă?

# #Activitate: exprimarea furiei

Obiectiv: participanții învață să-și exprime furia în-un mod creator.

Desfășurarea activității:

Fiecare va desena furia proprie. Acesta poate fi din trecut sau din prezent. Exemplu: un vulcan, o sticlă cu bere etc.

Câțiva voluntari își vor prezenta desenele întregului grup.

# #Activitate: mit și adevăr

Obiectiv: o mai bună înțelegere a furiei.

Desfășurarea activității:

Se distribuie fișa de # #Activitate intitulată "Mit și adevăr".

Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-5 participanți. Fiecărui microgrup i se dau un număr egal de fraze pe care le vor discuta și vor decide dacă sunt adevărate sau nu.

Fiecare grup va prezenta rezultatele. Se discută fiecare frază.

Notă: frazele 1-4 sunt adevărate, iar 5-13 sunt false.

# #Activitate: controlul furiei

Obiectiv: participanții învață să-și controleze furia.

Desfășurarea activității:

Se distribuie fișa cu informații intitulată "ce să faci și ce să nu faci la furie".

Se citesc informațiile.

Câțiva voluntari vor interpreta rolurile descrise pe foaia "Jocuri d rezolvare a conflictelor"

Jucătorii vor primi feedback după fiecare interpretare.

# #Activitate: controlul furiei

Obiectiv: însușirea metodelor d controlare a furiei.

Desfășurarea activității:

Se distribuie foaia de informații intitulată "Controlul furiei" și se citește.

Participanților să dea și alte soluții de control al furiei.

Se concluzionează cu o discuție.:

Furia poate fi necontrolabilă dar este o parte din ceea ce suntem. Decât să ne simțim vinovați de furia noastră, mai bine să ne concentrăm asupra modului de a ne exprima eficient acest sentiment. Este important să recunoaștem că efectul pozitiv sau negativ al furiei depinde de modul în care alegem să o folosim. Furia nu trebuie să ne ia în stăpânire.

Final

# #Activitate: trecerea în revistă a scopurilor propuse.

Obiectiv: revederea scopurilor propuse la începutul programului.

Desfășurare:

Se dau înapoi participanților plicurile strânse la secțiunea intitulată "Scopuri personale"

Fiecare va reciti scopurile propuse.

Fiecare va face observații referitoare la aceste scopuri.:

E cineva care nu și-a atins scopurile? A fost greu? Ce anume te-a ajutat?

E cineva surprind de scopurile pe care și-le a propus inițial? De ce?

Care sunt câteva din motivele pentru care nu v-ți atins scopurile? Sunt încă valabile aceste scopuri?

Formatorul ca e în regulă chiar dacă nu și-a atins toate scopurile. Discutați în detaliu toate motivele.