Judetul Mehedinti

CUPRINS

Capitolul I Prezentare generală și analiza situației actuale

Cadrul turistic natural, social-economic și cultural

Resurse turistice

Analiza SWOT

Capitolul II Studiul de oportunitate

2.1. Structuri turistice

2.2. Structura circulației turistice și principalele forme de turism practicabile

Capitolul III Abordări și strategie turistică

3.1. Probleme strategice în dezvoltarea turistică a județului Mehedinți

3.2. Direcții strategice de dezvoltare a turismului în județul Mehedinți

3.3. Obiective și programe ale planului de dezvoltare a turismului în județul Mehedinți

Capitolul IV Proiecte de dezvoltare turistică

4.1. Propuneri de programe turistice în județul Mehedinți

Capitolul I. Prezentare generală și analiza situației actuale

Cadrul turistic natural, social-economic și cultural

Județul Mehedinți dispune de un potențial turistic diversificat reprezentat printr-o serie de monumente istorice, de mirificul peisaj format de defileul Dunării, de elemente floristice și faunistice deosebite, multe dintre ele regăsindu-se în rezervații științice.

Fig.1.1.1. Infrastructura tehnică

Această unitate administrativă este situată în partea de sud-vest a țării, la ieșirea Dunării din defileu, fiind înconjurată de județul Dolj în sud-est, de județul Gorj în nord, în vest de județul Caransebeș,iar în sud are graniță comună cu Serbia și Bulgaria . Ca suprafață însumează 4.933 km2 , ceea ce reprezintă 2,1% din suprafața țării. Din 1998 județul Mehedinți face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia alături de județele Olt, Dolj,Vâlcea și Gorj. Darea în folosință a Canalului Rin – Main – Dunăre dar și faptul că județul este traversat de șoseaua europeană E70 face ca reședința Drobeta Turnu Severin, să fie în legătură directă cu toate orașele riverane de la Marea Neagră pâna la Marea Nordului.

Relieful județului este alcătuit atât din câmpie și dealuri dar și din munți fiind dispus pe trepte ce urcă dinspre sud-sud-est spre nord-nord-vest.

Cea mai joasă unitate este Câmpia Blahniței care este alcătuită în cea mai mare parte din terasele Dunării și văile largi ale râurilor Blahnița și Drincea, urmată de câmpia înaltă a Bălăciței. Treapta mijlocie este alcătuită din Dealurile Motrului și Podișul Mehedinți. Munții Cernei și Mehedinți reprezintă treapta cea mai înaltă și fac parte din Carpații Meridionali, grupa Retezat-Godeanu, altitudinea maximă fiind de 1928m în vf. Dobrii, respectiv 1466m în vf. Stan.

Faptul că zonele nordice, cele mai înalte ale județului sunt locuite și circulate se datorează prezenței unor văi largi și depresiuni precum: Baia de Aramă, Comănești – Halânga dar și depresiunea de tip subcarpatic Topolnița.

Clima județului este temperat continentală cu influențe mediteraneene în zona municipiului Drobeta Turnu Severin și zona Cazanelor. Aceste influențe se resimt, în special, iarna când invaziile maselor de aer umede și calde de origine mediteraneene și oceanice fac în așa fel încât acest anotimp să fie mai bland iar vara să fie călduroasă și secetoasă, dar și prin prezența anumitor elemente floristice și faunistice specifice. Temperatura în județul Mehedinți este una dintre cele mai ridicate din țara, astfel medie anuală este în jur de 10o C. Luna ianuarie înregistrează o medie cuprinsă între -2o și -4oC iar luna iulie are o temperatură medie de peste 28oC. Vânturile specifice sunt Austrul și Foehn-ul.

Hidrografia aparține în cea mai mare parte fluviului Dunăre, ce străbate județul pe o lungime de 192 km și aduna apele mai multor afluenții ai săi: Blahnița, Drincea, Topolnița, Bahna, Cerna, excepție facând partea de nord-est a județului unde colector este bazinul râului Motru cu râurile care se varsă în acesta: Hușnița și Coșuștea. Rețeaua hidrografică este completată de lacul natural Zaton, ce s-a format în depresiuni carstice și lacurile antropice hidroenergetice Porțile de Fier și Ostrovul Mare.

În ceea ce privește vegetația, se resimt și în acest sector influențele mediteraneene prin extinderea zonelor calcaroase și prezența smochinului, castanului comestibil, migdalul. În Câmpia Blahniței întâlnim pâlcuri de stejar pufos în amestec cu stejar brumăriu, cer, garniță și ulm, rămașițe ale vegetației de silvostepă, iar pe suprafețe mari ale Munților Mehedinți, Podișul Mehedinți și Defileul Dunării se găsesc numeroase specii de plante termofile precum: liliac, moșdrean, cărpiniță, ghimpele, alunul turcesc, dar și specii rare ca: laleaua, tisa și arțarul trilobat. Pe lânga acestea, în zona de munte se mai întâlnesc păduri de fag, de gorun, cât și păduri de cer și garniță.

Fauna este bogată și diversificată fiind reprezentată în mare parte de speciile caracteristice pădurilor de foioase: misteț, viezure, urs, căprior, jder, râs, vulpe, veveriță, pisică sălbatică, lup. La fel ca și la vegetație își fac simțită prezența elementele mediteraneene prin: scorpionul carpatic, broasca țestoasă de uscat, vipera cu corn, gușterul vărgat, radașca.

Fig.1.1.2.

Populație și așezări. Conform Direcției Județene De Statistică, la 1 ianuarie 2014, județul înregistra o populație de origine română totală de 283.791, având o densitate de 53,8 locuitori/km2. Din numărul total, 139.383 sunt bărbați,ceea ce înseamnă 49,1%, iar 144.408 sunt femei însumând 50,8% iar în ceea ce privește locul de proveniență, 137.903 locuitori trăiesc în mediul urban, reprezentând 42,2% ..

Din punct de vedere al minorităților etnice, în 2011 maghiarii însumau un număr de 153 locuitori, rromii 10.919, germanii 151, ucrainienii 13, sârbii 996, turcii 40, cehii 466, grecii 21.

Transporturile sunt rutiere, feroviare dar și navale. La Drobeta Turnu Severin întâlnim unul dintre principalele porturi fluviale ale țării pe Dunăre. Cu privire la infrastructura rutieră, aceasta nu este foarte bună, exceptie făcând autostrada E70 ce traversează județul și se continuă în Serbia. Cea mai importantă rețea feroviară este București – Drobeta Turnu Severin – Timișoara.

În domeniul culturii, județul are o bogată cultură reprezentată de Societatea Culturală Biblioteca Ion G. Bibicescu care a luat naștere pentru a ridica conștiința naționala a mehedințenilor, Muzeul Regiunii Porților de Fier înființat în anul 1881 care are un bogat și divers patrimoniu, Palatul Cultural „Theodor Costescu” în interiorul căruia funcționează o bibliotecă, un cinematograf, o casa de cultură dar și diferite cursuri de calificare pentru tineri.

1.2.Resurse turistice. Județul Mehedinți este înzestrat cu un potențial turistic natural grandios concentrat în jumătatea nordică.

Fig. 1.2.1. Resurse turistice naturale

Defileu Dunării, sau cum mai este numit Clisura Dunării, este unul dintre cele mai frumoase peisaje din țară și formează Cazanele Mari și Cazanele Mici pe o lungime de circa 9 km. Acestea din urmă fac parte din Rezervația care le poartă numele. Alte rezervații pe care le întâlnim în Mehedinți sunt: Rezervația Botanică Gura Văii – Vârciorova, cuprinde o vegetație cu specii rare precum: mărarul Porților de Fier,dar și garofite, smochin, alunul turcesc etc , Rezervația Botanică Șvinița este o rezervație paleontologică fiind unul dintre cele mai importante puncte fosilifere din zona Carpaților dar și cele mai vechi din țară, Rezervația Valea Oglănicului este de mare interes științific ce ocrotește specii de bujor și săbiuță, Rezervația Botanică Pădurea de Liliac Ponoarele este declarată monument al naturii și protejează specii rare de animale precum vipera cu corn și broasca țestoasă. Un alt obiectiv natural, unic în țară, este Podul natural de la Ponoare sau Podul lui Dumnezeu, cum mai este numit. Acesta s-a format în urma prăbușirii tavanului unei peșteri, sub forma unei bolți fiind al doilea pod natural din Europa cu o lungime de 30 m, 9m lățime și 14m înălțime, pe suprafața căruia a fost amenajată șoseaua ce unește Drobeta Turnu Severin de Baia de Aramă. Tot datorită unicității se remarcă Câmpurile de lapiezuri Ponoare care sunt expesive prin adâncimea lapiezurilor și formele diversificate pe care le-au luat sculpturile în stâncă, având o adâncime de 30cm și o lungime a șanțurilor ce pot depășii 4-5m. Alte zone conservate ale naturii mai sunt: Rezervația Botanică Cracul Găioara unde întâlnim specia de colilie, Rezervația Botanică Cracul Crucii ce deține o mare valoare peisagistică, Rezervația Botanică Fața Virului cuprinde mici cascade și chei ce dau un peisaj pitoresc acestei zone, Rezervația Dealul Dohomnei ce are în alcătuirea sa pădurile de „osieci” și pădurile secular în care predomină gorunul și alunul turcesc. Dintre monumente ale naturii, mai importante sunt: peștera de la Podul Natural Ponoare, peștera Topolnița este una dintre cele mai mari din țară ce conține numeroase lacuri, galerii ornate cu stalactite , stalagmite , coloane, ghirlande, draperii, și valuri translucide din calcit imaculat, peștera Zăton cu lacul Zăton care este unul dintre cele mai frumoase lacuri de origine carstică din țară

În ceea ce privește potențialul turistic antopic acesta este, de asemenea, divesificat, exprimat printr-o serie de monumente istorice, arhitecturale, de arta, religoase unele unice prin valoarea și ineditul lor.

Chipul lui Decebal este una dintre atracțiile turistice din zona Clisurii Dunării care a devenit rapid cunoscuta și vizitată atât de turiști români cât și străini. Sculptura în stâncă se află în apropierea orașului Orșova și are o înălțime de 55m și 25m lățime, construcție ce s-a realizat în 10 ani și a costat peste 1 milion de dolari.

Ruinele podului lui Traian se află în apropierea municipiului Drobeta Turnu Severin, construcție ce s-a realizat între anii 103 și 105 sub îndrumarea renumitului arhitect Apolodor din Damasc și a avut drept scop facilitarea transportului a trupelor romane conduse de Traian.

Printre cetățile medievale se enumeră: Cetatea Medievală a Severinului, Cetatea Tricule, Castelul de Apă ce reprezintă un monument emblemtic al orașului, Palatul Theodor Costescu, Cula Vladimirescu și Cula Cutui.

Dintre monumentele religioase se remarcă: Mănăstirea Strehaia aflată în centrul orașului cu același nume ce poartă hramul „Sfânta Treime”, Mănăstirea Topolnița din comuna Izvorul Bârzii ce poartă hramul ,, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, Mănăstirea Gura Motrului din satul cu același nume, comuna Butoiești care adăpostește o colecție de icoane de lemn și obiecte de cult și poartă hramul ,,Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Mănăstirea Sfânta Ana din Orșova care adăpostește Muzeul Memorial Pamfil Șeicaru, Mănăstirea de lemn din Brabina ce adăpostește hramul ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și care este reprezentativă pentru bisericile din Oltenia datorită formei de navă pe care o are.

Ca obiecte culturale întâlnim în județul Mehedinți : Muzeul de Artă Drobeta Turnu Severin ce se află pe lista monumentelor UNESCO sub denumirea de Palatul Baroc adăpostind opere de sculptură atât pentru arta religioasă cât și pentru arta brâncovenească, decorativă modernă și contemporană și Muzeul Regiunii Porților de Fier care conține elemente de istorie, arheologie, științe ale naturii și etnografie.

Fig. 1.2.2. Resursele turistice antropice

În ceea ce privește arta și tradițiile populare, Mehedinți are printre cele mai frumoase festivaluri și sărbători din țară unde în fiecare an se strâng tot mai mulți turiți. Astfel la îceputul lunii mai are loc Serbarea liliacului de la Ponoarele fiind renumită și pentru spectacolele extraordinare de muzică populară care au loc aici iar la sfârșitul lunii are loc Sărbătoarea teiului la Strehaia. În iunie, la Drobeta Turnu Severin are loc Festivalul cântecului, dansului și portului mehedințean unde fiecare locuitor se mândrește cu portul popular și Festivalul ,, Munte, munte brad frumos” la Baia de Aramă. Pe 20 iulie în fiecare an, are loc târgul din satul Aurora, comuna Cujmir cu ocazia sărbătoririi Sfântului Ilie. Tot în iulie are loc manifestarea folclorică ,,Sărbătoarea grâului” și festivalul folcloric ,,Maratonul cântecului și dansului sârbesc” de la Șvinița. În august, la Cireșu, are loc Sărbătoarea Peșterii Topolnița unde mehedințenii iau parte la spectacolul dedicat peșterii impunătoare și complexe. La data de 2 septembrie la Șvinița, are loc Sărbătoarea smochinului.

1.3. Analiza SWOT

Puncte forte:

Diversitatea faunei și florei ce conține unele specii de animale și plante unice în țară

Biodiversitatea zonelor geografice

Prezența a două porturi fluviale la Drobeta Turnu Severin și Orșova;

Prezența podului de la sistemul hidroenergetic și de navigație ,,Porțile deFier” ce face legatura dintre Drobeta Turnu Severin și vestul Europei;

Traversarea județului de drumul european E70;

Tradiții locale deosebite;

Parcuri naturale și alte zone protejate cu suprafețe întinse ce reprezintă obiective turistice;

Climă favorabilă specifică cu influențe mediteraneene;

Dispune de un potențial turistic divesificat;

Puncte slabe:

Poluarea făcută de mulțimea de turiști care nu respectă regulile zonelor protejate;

Lipsa parcărilor auto și a grupurilor sanitare moderne în apropierea obiectivelor și traseelor turistice;

Lipsa activității de colectare și reciclare a deșeurilor,

Lipsa punctelor de informare turistică

Lipsa infrastructurii de acces spre obiectivele turistice;

Lipsa de promovare a turismului rural;

Infrastructura de utilități și mediu este slab dezvoltată;

Slaba promovare a potențialului turistic;

Ofertă restrânsă pentru agrement;

Inexistența locurilor de campare a corturilor și rulotelor auto;

Oportunități:

Interes crescut în domeniul turismului din partea ONG-urilor;

Posibilitatea accesării unor fonduri nerambursabile ale UE precum Fondurile Structurale;

Existența unor programe de finanțare pentru dezvoltarea rurală;

Existența programelor pentru calificarea și perfecționarea forței de muncă din domeniul turismului;

Potențial de exploatare a Dunării ca un coridor de transport cu cost redus;

UE alocă fonduri substanțiale pentru protecția mediului si resurse naturale;

Potențial crescut pentru agroturism și agricultura ecologică;

Amenințări:

Stagnarea dezvoltării turismului rural în zonele monoindustriale;

Insuficiența fondurilor alocate pentru reabilitarea infrastructurii de transport;

Degradarea obiectivelor turistice datorită eroziunii și activității omului;

Degradarea rezervațiilor botanice prin distrugerea florei;

Investiții scăzute în infrastructura turistică;

Degradarea monumentelor istorice și de artă;

Capitolul II Studiul de oportunitate

2.1. Structuri turistice. Infrastructura și serviciile de transport.

Prin poziția geografică, județul Mehedinți este un teritoriu de tranzit având puncte de trecere spre Iugoslavia pe la Orșova și Drobeta Turnu Severin.

Principalele căi de acces în cadrul județului sunt cele rutiere și feroviare. În ceea ce privește infrastructura rutieră, aceasta este slab dezvoltată, cu exepția drumului european E70 ce străbate județul, însumând 1872 km în anul 2013.

Tabel 2.1.1. Drumurile publice

Sursa:Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

De asemenea, infrastructura feroviară este și ea destul de slab dezvoltată având o lungime de 124km, cum se poate poate observa în datele de la Direcția Județeană de Statistică Mehedinți cu privire la liniile de cale ferată în exploatare. Există însă o magistrală feroviară ce ajunge în județ, având traseul: București – Craiova – Drobeta Turnu Severin –Timișoara – Jimbolia și ieșire spre Belgrad – Serbia.

Tabel 2.1.2. Liniile de cale ferată în exploatare

Sursa : Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

În ce privește rețeaua aeriană, județul nu este dotat cu aeroport, cele mai apropiate aeroporturi găsindu-se la Craiova, Caransebeș și Timișoara.

Infrastructura și serviciile comunitare

Lungimea rețelei de alimentație cu apă în județul Mehedinți era în 2013 de 901,9 km, conform Direcției Județeană de Statistică Mehedinți și doar 43 de localități beneficiau de aceste servicii.

Rețeaua de canalizare publică are o lungume de 280,8 km în anul 2013, conform datelor Direcției Județeană de Statistică Mehedinți, iar suprafața spațiilor verzi însumează 214 km.

Rețeaua de distribuție a gazului natural în județ are o lungime de 24,1 km ce reprezintă aproximativ 0,01 din lungimea rețelei de gaz la nivel național de 24.000 km.

2.2. Structura circulației turistice și principalele forme de turism practicabile

Tabel. 2.2.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa : Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

Analizând datele din perioada 2007-2013 se observă o dinamică ascendentă în timpul anilor iar cele mai solicitate structuri de primire sunt hotelurile, hostelurile și motelurile. Acestea sunt urmate de pensiunile turistice rurale și pensiunile turistice urbane. Pe ultimele locuri, cu cele mai puține structuri de primire, se află vilele turistice și cabanele turistice, iar taberele de elevi și preșcolari.

În ceea ce privește evoluția sosirilor și a înnoptărilor turiștilor în structurile de primire turistică cuprinsă între anii 1995 și 2013(tabelul), se observă o creștere până în anul 2008 când se ajunge la boom-ul capacității și activității turistice. Urmează apoi o perioadă de scădere ce are loc până în present. Din analiza indicelui de utilizare netă a spațiilor de cazare se observă o scădere radicală în anul 2000 față de anul 1995 de la 31,4% la 26,4%. Urmează o evoluție ascendentă până în anul 2004 când atinge valoarea maximă de 39,2%. După o scădere a următorilor 4 ani se înregistrează un alt vârf al indicelui de 31,8% ce coincide cu maximul capacităților de cazare turistică. În ultima fază are loc scăderea indicelui ajungând la minimul de 20,4 în ultimul an.

Tabel. 2.2.2. Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

Forme de turism practicabile

Datorită patrimoniului natural și cel etno-cultural pe care îl deține județul Mehedinți, acesta oferă posibilitatea practicării tuturor formelor principale de turism.

Turismul cultural ocupă printre primele locuri, adresându-se unei categorii largi de turiști și se realizează prin vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric, a muzeelor dar și prin participarea la evenimentele cultural. O alta formă de turism este cel științific. O altă formă de turism este turismul rural ce se definește prin petrecerea timpului liber în spațiul rural și este motivate de dorința de întoarcere la natură, la obiceiurile tradiționale. Pentru asta, structurile de cazare agroturistice trebuie să fie situate în zone nepoluate și să dețină valori etnografice, cultural și stadiții sătești. Astfel de localități sunt: Dubova, Eșalnița, Orșova, Drobeta Turnu Severin. O altă formă principală de turism este cel de croazieră pe Dunăre. Pe traseu se pot observa obiective turistice precum : Statuia lui Decebal sculptată în stâncă, Tabula Traiana, parcurile și rezervațiile naturale cu păduri seculare protejate ce au în alcătuirea lor specii de plante și animale unice în lume însă cel mai pitoresc și mirific peisaj îl reprezintă sectorul Defileului Dunării cu cele două „cazane”fiind unul dintre cele mai impunătoare defilee.

Turismul de odihnă și recreere este susținut de cadrul natural al zone ce oferă condiții propice de practicare a acestuia, mai ales că această formă este puțin costisitoare și poate fi practicată de toate categoriile de vârstă și venit.

Pe ultimul loc ar fi turismul balnear ce se practică în singura stațiune din județ, și anume, Bala.

Capitolul III Abordări și strategie turistică

3.1. Probleme strategice în dezvoltarea turistică a județului Mehedinți

Slaba promovare a potențialului turistic al județului Mehedinți și accesul dificil la informație și la produsul turistic;

Investițiile reduse realizate în turism, în special în partea de agrement și servicii turistice;

Insuficienta valorificare în programe turistice a potențialului turistic local;

Investiții reduse realizate în turism;

3.2. Direcții strategice de dezvoltare a turismului în județul Mehedinți

Turismul în județul Mehedinți se bucură de existența unui potențial turistic de mare însemnătate. Elaborarea unor acțiuni trebuie analizată prin concentrarea în cadrul unei strategii de dezvoltare a produsului turistic gândită în contextul unor premise științifice și prin analizarea anterioară a unor direcții de valorificare a patrimoniului turistic al județului Mehedinți, spre a se putea contura căile și mijloacelor cele mai realiste pentru o astfel de valorificare . Între căile și mijloacele respective pot fi înscrise restructurarea politicii de produs turistic, adoptarea unei strategii flexibile în politica de prețuri și tarife, diversificarea canalelor de distribuție și promovarea unei mărci locale și regionale active.

Unul dintre domeniile importante care necesită o dezvoltare puternică este distribuția și comercializarea produsului turistic prin cooperarea între agențiile de turism locale cu celelalte din țară în vederea distribuirii produsului turistic în afara județului.

Și problemele legate de forța de muncă din turism sunt importante, în acest sens stabilindu-se niște criterii științifice de recrutare, formare și perfecționare a tuturor lucrătorilor din turism, fie ei simpli angajați.

3.3. Obiective și programe ale planului de dezvoltare a turismului în județul Mehedinți

Baza strategiei turismului în Mehedinți este reprezentată de conceptual de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creșteri economice și sociale prevăzute în Strategia Dezvoltării județului Mehedinți. Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creșterea economic și conservarea cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerințele actuale, cât și cele de perspectivă, având ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri și beneficial pe termen lung al întregului mediu social.

Capitolul IV Proiecte de dezvoltare turistică

4.1. Propuneri de programe turistice în județul Mehedinți

Conform Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, politica de dezvoltare regional reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori (privați, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creșteri economice, dinamice și durabile, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piața forței de muncă, atragerea investițiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătățirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurala, sănătate, educatie, învățământ, cultură.

Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele:

diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată); preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de acces la instrumentele financiare de asistență pentru țările membre (fonduri structurale și de coeziune);

corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării interregionale, interne și internaționale, care contribuie la dezvoltarea economică și care este în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile internationale încheiate de România. 

Bibliografie

http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=3217&t=Stiri

http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-mehedinti.html

http://www.referatele.com/referate/geografie/online15/Mehedinti–Localizare-si-caracterizare–Obiective-turistice–Nivelul-de-dezvoltare-social–Potential.php

http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=373