Irigarea Culturilor In Nord Vestul Tarii
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL DE DOCTORAT: AGRONOMIE
TEZA DE ABILITARE
IRIGAREA CULTURILOR ȘI AGROTEHNICĂ DIFERENȚIATĂ ÎN NORD VESTUL ROMÂNIEI
Prof.univ.dr.ing. CORNEL DOMUȚA
Membru corespondent
Academia Oamenilor de Știință din România
2015
CUPRINS
ABSTRACT
The undersigned prof. dr. eng. CORNEL DOMUTA, Researcher I, corresponding member of the Academy of Romanian Scientists, is a graduate of the current University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Bucharest since 1983, with double expertise research (ICCPT Fundulea) – production. Since the first of November 1983 I have been an employee of the Agricultural Research and Development Station Oradea (ARDS), and since 1998 I have been a scientific secretary of this research unit.
Starting with 01.10.1998, I held the position of lecturer through contest, holder of disciplines: Agricultural Technology and Herbology and Crop Irrigation. Since 01.10.2000 I have held the position of associate professor by contest, as a holder of the same disciplines. Since 01.10.2008 I have been a professor.
The scientific directions addressed in the 38 years of continuous research conducted at the Agricultural Research and Development Station Oradea, and since 1998 also at the Faculty of Environmental Protection, University of Oradea, were:
1. Crop Irrigation in the North-Western part of Romania
2. Differentiated Soil Management in the North-Western part of Romania and green manure technology with C / N ratio favorable to humification.
In these research directions I had 5 research contracts with foreign organizations. I co-operated, as an area responsible, in four research themes of Research Institute for Irrigation and Drainage Băneasa Giurgiu, in nine research themes of Research Station for Soil Erosion Perieni, in eight research topic of Research Institute for Cereales and Technical Crops Fundulea and other two research themes of the Ministry of Agriculture. I was a theme responsible in two international projects, manager of two national projects, scientific director in four projects of the national research plan and collaborator to other seven projects.
I achieved two patents, I submitted seven patent applications to the State Office for Inventions and Trademarks (SOIT), based on research results obtained in the research fields that I coordinate.
In the Crop Irrigation field, the thematic subdivisions of the scientific achievements
were (are) the following:
Substantiation of the opportunity for irrigations in the North-Western part of Romania;
Using advanced techniques for determining soil moisture to determine water consumption of plants in Crișurile Plain;
Study of the possible ways to improve the water use efficiency in the crops;
Irrigation scheduling in the field and horticultural crops from Crișurile Plain
In the field of Agricultural Soil Management, research subdivisions were:
1. Agricultural Technology and Phytotechny of Irrigated Crops
2. Quantification of the influence of tillage systems on sloping land upon soil loss, soil characteristics, production and exploitation of water by crops from Bihor. Crop rotation and fertilization of sloping lands in Bihor.
3. Technology of green manure. Their influence on soil, production and water valorisation by the crops in Bihor.
Original contribution in the crop irrigation:
determination of the number of days with the water supply on the irrigation depth under the minimum threshold and withering coefficient;
introduction of the following indicators of soil water stress:
pedological drought –the period of water supply on the watering depth below easily available water content;
stressed pedological drough – period with water reserve on the irrigation depth below the wilting coefficient;
setting the correlations for "pedological drought and stressed pedological drought" indicators;
introduction of "hydroheliothermic index" climate indicator (Ihst);
introduction ”Domuța climate index” (ICD) indicator;
given the standard deviation values between the neutron moisture and gravimetric humidity I have proposed the following determination scheme of soil moisture to determine water consumption: 0-50cm – gravimetric determination; 50-150 cm – neutron determination;
proposed indicators for assessing water valorisation;
expressing the main production in nutrient units (EVAUN; EVAIUN); determines other hierarchy of the efficiency of water valorisation;
– expressing the main energy production (kWh) and calculation of EVAE;
– financial efficiency of irrigation (EFAI);
determination of the coefficients for the transformation of Thornthwaite, Bac and Piche reference evapotranspiration in optimum crop water consumption, respectively in water consumption in unirrigated crops;
establishment of transformation coefficients of Thornthwaite, Bac and Piche reference evapotranspiration for autumn cabbage, pepper and peach crops in terms of Crisurile Plain;
development of irrigation forecast methods in tomatoes and peppers crops in tunnel conditions based on the use of Piche evaporimeter and of "Kc"coefficients specific for each month and crop;
promotion of international terminology in the field of irrigation in order to substantially improve communication of Romanian specialists with those from abroad;
study of the use of some variable irrigation depths in the irrigation scheduling.
Patent 123437 of 30.05.2012, Method of Irrigation Forecast in Corn Crop, Authors: Domuta C. et co.
Original contribution in the differentiated soil management
quatification of the phytotechnical factors (crop rotation, cultivar, density, fertilizers, weds, eater regime of yield and water use efficiency in ten crops);
establishing of the soil modifications in the long term trial placed on the preluvosoil from Oradea;
quantifications of the losses of soil, nutrityive elements and yield in difference crop systems in the slopping land from North-Western Romania;
a new types of green fertilizer wich determine a better parameters of the soil.
Patents: Patent no. 123118 / 30.11.2010, Procedure of soils fertility improvement. Authors: Domuta C. et co.
SUMMARY
The undersigned prof. dr. eng. Cornel DOMUTA, Researcher I, corresponding member of the Academy of Scientists in Romania, is a graduate of the current University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Bucharest since 1983, with double expertise research (ICCPT Fundulea) – production.
Since the first of November 1983 I have been an employee of the Agricultural Research and Development Station Oradea (ARDS), and since 1998 I have been a scientific secretary of this research unit. I consider that the research conducted at ARDS Oradea is reflected in the projects granted by competition, acting as an author (Relansin, CNCSIS) or as a scientific director (Agral, World Bank, CNCSIS, PN II), but it is mostly evidenced by the fact that in 2006, ARDS Oradea was granted the project CEEX (no. 35 / 2007.2006) "Study of risk factors, quantifying their impact on agricultural systems, creation of new genotypes and technologies for sustainable development" with a budget of 1.49 million lei. The undersigned has been the scientific director of the project and consortium was composed of: ARDS Oradea – project leader, University of Debrecen, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca and Timișoara, University of Oradea, "Vasile Goldis" Western University Arad, ARDS Livada, RPDS Timișoara.
Starting with 01.10.1998, I held the position of lecturer through contest, holder of disciplines: Agricultural Technology and Herbology and Crop Irrigation. Since 01.10.2000 I have held the position of associate professor by contest, as a holder of the same disciplines.
Since 01.10.2008 I have been a professor, and besides the above-mentioned disciplines I have also taught the courses in: Rural Sociology, Experimental Techniques, Irrigation Facilities and Agricultural Land Evaluation.
Since 2009 I have been a member of the Environmental Engineering Department, and since 2011 I have been the head of this department. I am still the holder of the courses: Crop Irrigation and Irrigation Facilities, and within the specialization Biotechnical and Ecological Systems Engineering within the Department of Environmental Engineering, I have been the holder of the courses: Environmental Monitoring, Biotechnical and Ecological Systems Engineering and Sustainable Development.
Concerning the master programs within the Faculty of Environmental Protection, I was and still am the holder of the courses Water and Fertilization Management in Farms, Project Management, Sustainable Development, Depolluting Alternative Technologies, Water and Food Security, Disaster Management on Soils, Disaster Management of Field Crops Certification of Environmental Equipment, Disasters in Romania and Worldwide.
As an academic teacher, I consider that the elaboration of the NCSRAE (National Council of Scientific Research in Academic Education) project „Research Laboratory of Risk Factors for Agriculture, Forestry and Environment "(no. 81/2006) with a budget of 2.500.000 lei that was running between 2006-2008 was a special achievement. I was the scientific director of the project because the Applicant Guidelines required as the project manager to be a doctoral supervisor (prof. dr. Vasile Bara was a doctoral supervisor of the University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca). The project delivered the research platform of the Faculty of Environmental Protection equipped with the latest equipment: gas chromatograph, atomic absorption spectrophotometer, HPLC, FTIR, farinograph etc). The infrastructure created by the project and the long lasting experience from ARDS Oradea facilitated further gaining of other research projects.
Over the years, I have been the author (single, first or coauthor) of 22 university courses and practical course manuals, 23 scientific books, 10 ISI papers, 122 scientific papers published in journals included in international databases (IDB), 93 papers published in the international conferences publications, 77 papers published in the national recognized publications.
I participated with scientific papers the international conferences, as follows:Vienna, 1997; Lisboa, Portugal, 1999; Brno and Prague 2001; Bled Slovenia, 21-25 April 2002; Debrecen, 2002; USA, 1-5 September 2003; Pretoria South Africa, 27-30 September 2004, Udine, Italy, 2006; Debrecen Agrotudomany Eyetem 1999; 2000; 2001; 2002; 2003; 2005; 2007; 2008; Frankfurt (Oder), Germany and Slubice, Poland 15 – 19 May 2005;Viena Austria, 25-29 August 2008; Presov, 2012; Brno and Prague 2001; Debrecen-Nyírlugos”, 31st May – 1st June, 2007; Nyiregyhaza, 14-15 June 2001.Timișoara 2008, 2010; Cluj-Napoca, 2001, Oradea 2001-2014
Three of my books were awarded with:
”Gheorghe Munteanu Murgoci” awarded by the Romanian National Society of Soil Science for the book ,”Soil management of sloping land in the North-Western of Romania” (2005);
”Constantin Sandu Aldea” awarded by Academy for Agricultural and Forestry Sciences ”Gheorghe Ionescu Sisesti” Bucharest for the book ”Crop Irrigation in the Agricultural Systems” (2008)
”Amilcar Vasiliu” awarded by Academy of Romanian Scientists for the book ”Researcher in the Crisana Agriculture, 1983-2013” (2015)
The book ”Crop Irrigation in the Crisurilor Plain” was indexes in the strong international database CABI
During the period 2008-2012, I was the scientific secretary of the Faculty of Environmental Protection, and I initiated the International Scientific Symposium ”Risk Factors for Environment and Food Safety” which was the starting point for two B+ NCSRAE and IDB (CABI) journals and CABI indexed journal ”Natural Resources and Sustainable Development” – this is in a process of ISI Proceedings evaluation. I also coordinated the accreditation of the doctothe doctoral field ”Agronomy” within the Doctoral School of the University of Oradea.
Since March 2014, I have been a corresponding member of the Academy of Scientists in Romania.
The scientific directions addressed in the 38 years of continuous research conducted at the Agricultural Research and Development Station Oradea, and since 1998 also at the Faculty of Environmental Protection, University of Oradea, were:
1. Crop Irrigation in the north-western part of Romania
2. Differentiated Soil Management in the North-Western part of Romania and green manure technology with C / N ratio favorable to humification.
In these research directions I had 5 research contracts with foreign organizations. I co-operated, as an area responsible, in four research themes of Research Institute for Irrigation and Drainage Băneasa Giurgiu, in nine research themes of Research Station for Soil Erosion Perieni, in eight research topic of Research Institute for Cereales and Technical Crops Fundulea and other two research themes of the Ministry of Agriculture. I was a theme responsible in two international projects, manager of two national projects, scientific director in four projects of the national research plan and collaborator to other seven projects.
I achieved two patents, I submitted seven patent applications to the State Office for Inventions and Trademarks (SOIT), based on research results obtained in the research fields that I coordinate.
Based on the research conducted in the field research at the Agricultural Research and Development Station Oradea, five doctoral theses were developed that approached exclusively or partially the irrigation problems; I have also offered scientific support to other three theses addressing the problem of irrigation.
In the Crop Irrigation field, the thematic subdivisions of the scientific achievements
were (are) the following:
Substantiation of the opportunity for irrigations in the north-western part of Romania
Using advanced techniques for determining soil moisture to determine water consumption of plants in Crișurile Plain
Study of the possible ways to improve the efficiency of water exploitation by the crops in Crișurile Plain
Irrigation forecast and warning in the field and horticultural crops from Crișurile Plain
In the field of Differentiated Soil Management, research subdivisions were:
1. Agricultural Technology and Phytotechny of Irrigated Crops
2. Quantification of the influence of tillage systems on sloping land upon soil loss, soil characteristics, production and exploitation of water by crops from Bihor. Crop rotation and fertilization of sloping lands in Bihor.
3. Technology of green manure. Their influence on soil, production and water valorisation by the crops in Bihor.
FIELD: CROP IRRIGATION IN THE NORTH-WESTERN ROMANIA
Thematic subdivision 1: Substantiation of irrigation opportunities in the north-western part of Romania
This thematic subdivision was (is) approached from 1987 to present. The research started in 1987 by taking over the regional responsibilities related to the national research program "Operation of irrigation and drainage facilities " coordinated by prof.dr.eng. Nicolae Grumeza within the Institute for Research and Technological Engineering for Irrigation and Drainages, Băneasa – Giurgiu.
The research was conducted in the field of soil’s water balance, site experiment located in Oradea in 1976 by Eftimie Stepănescu.
Research continued according to the research sheet
Determination of the daily water consumption of wheat, corn, sunflower, soy, bean, potato, sugar beet, alfalfa, double culture corn silage;
Determination of total water consumption and cover sources for the crops above;
Determination of production and water recovery efficiency for the field crops in the soil’s water balance;
Quantification of water consumption – production correlation.
Original Research
a) determination of the number of days with the water supply on the irrigation depth under the minimum threshold and withering coefficient. This was possible because the research sheet of the experiment also included the realization of dynamic graphics of the soil water reserve on the watering depth; scientific work in which the original research was published: PhD thesis (1995); citations: Tușa C. (2001), Petrescu E. (1998), Vegh (2005), Borza I. (2006), Ardelean I. (2007), Șcheau V. (2003).
b) introduction of the following indicators of soil water stress:
1. pedological drought –the period of water supply on the watering depth below the minimum threshold
2. stressed pedological drough: period with water reserve on the irrigation depth below the wilting coefficient
Motivation for introducing the indicators of soil drought: the definition of soil drought in the literature is too vague ("drought considered to be due to low moist soil, which, even under satisfactory atmospheric conditions does not allow absorption by plants of a sufficient amount of water from soil" Mrs. Cornea et al. 1977 Dictionary of soil science) and I proposed as the concept to be related to the soil hydro-physical indices, the minimum threshold (the point in the range of available moisture up to which the soil humidity can drop without the crops are affected, Botzan M., 1953) and the withering coefficient (meaning the wilting coefficient as a point in an interval and not as a fixed point, whereas under field conditions, soil moisture could decrease below the withering coefficient without the plants to wither and die, Canarache A., 1990).
c) setting the correlations for "pedological drought and stressed pedological drought" indicators with the water consumption for eight field crops from Crisurile Plain, with their production and with the quality of wheat, corn, soybean and sugar beet productions.
d) introduction of "hydroheliothermic index" climate indicator (Ihst)
where:
Ihst = hydroheliothermic index;
P = precipitations (and waterings), mm;
∑t = sum of active biological temperatures, 0C;
D.s.s. = duration of sunshine, hours.
e) introduction ”Domuța climate index” (ICD) indicator:
where:
W = water (precipitations, waterings, groundwater intake); mm;
A = air humidity, %;
Σt = sum of daily average temperatures, ºC;
D.ss = duration of sunshine;
12.9 = coefficient obtained as a ratio of the multiannual average of rainfall and multiannual average of air humidity
Users: Sabău N.C. (2000), Ciobanu Gh. (2005), Pălcuț N. (2001), Borza I. (2006), Brejea R. et co. (2005), Domuța Cr. (2009).
The two climate indicators quantified better the climate-production correlation in comparion with than other well-known climate indicators: Palfai aridity index, Seleaninov hydrothermal coefficient.
Motivation to achieve the two climate indicators:
Inclusion in the same calculation formula of several climatic elements can provide better correlation coefficients for climate – production connection.
Thematic subdivision no. 2. Usage of advanced techniques for determining the soil moisture to determine water consumption of plants in Crișurile Plain
Knowledge of the plant water consumption is of particular importance in the design and operation of irrigation facilities. Water consumption data correctly established avoids the overdimensioning of the water transport and distribution and the proper time of watering application; thus, there are avoided the negative environmental and economic consequences.
The root system of the crop plants reaches and exceeds (by far in some crops) the depth of 150 cm. Consequently, the depth in the soil water balance for determining the crop water consumption is considered 0-150 cm. The provision of an optimum water consumption involves maintaining the soil moisture between the minimal threshold and field capacity; Therefore it is necessary the systematic determination (from 10 to 10 days) soil moisture. Determination of soil humidity from 10 to 10 days presupposes a sufficient workforce, capable of great physical effort. The research sheet of the soil water balance from Ressearch Institute for Irrigation and Drainage Băneasa Giurgiu network included the establishment of water consumption for a large number of crops; in Oradea they were: wheat, corn, sunflower, soy, bean, potato, sugar beet, first year alfalfa, second year alfalfa, third year alfalfa, dual culture silage corn (1976-2014), autumn cabbage, pepper (1990-2014). At the same time, the efficiency of determining soil moisture was quite reduced due to the large number of soil samples. To correct these shortcomings, since 1985, in the soil water balance in Oradea, the soil moisture has been determined by the neutron method with the device UVA-2 produced by IFIN Bucharest-Magurele.
The undersigned has performed a calibration of UVA-2 device different from the one proposed by the manufacturer, quantifying the direct correlations between the probe’s pulses and soil humidity. The correlations were quantified according to the bulk density at different depths. Up to a depth of 30 cm, the correlations were not statistically ensured. Further the regression functions and correlation coefficients on depths are presented: 0-30 cm: DA= 1.41 g/cm3; y = 0.6292x + 12.181; R = 0.68; 40-50cm: DA = 1.5 g/cm3, y = 0.647x + 7.4325; R = 0.76 ; 50-100 cm: DA = 1.55 g/cm3, y = 1.7295x + 14.036; R = 0.81; 100-150 cm: DA = 1.66 g/cm3, y = 0.8019x + 4.6134; R = 0.94.
Original Contribution: given the standard deviation values between the neutron moisture and gravimetric humidity I have proposed the following determination scheme of soil moisture to determine water consumption: 0-50cm – gravimetric determination; 50-150 cm – neutron determination.
Thematic subdivision no. 3. Study of the possible ways to improve the efficiency of water valorisation by the crops in Crișurile Plain
The decline of freshwater resources is a topical issue and establishing some ways to improve the efficiency of water use and exploitation of irrigation water is very important.
Water recovery efficiency can be expressed as the ratio between the quantity of production (production gain) obtained for 1 m3 of consumed water or as a ratio of the amount of water used to produce 1 kg of yield (production gain). Both indicators were studied for the crops: wheat, corn, sunflower, soy, bean, potato, sugar beet, alfalfa, dual culture silage corn; studied period: 1976-2014. The two indicators were also studied in the following horticultural crops: autumn cabbage and peppers under field conditions, tomatoes and cucumbers in terms of tunnel condition and in peach crop.
For the corn crop in the period 2001-2014 some experiments were placed where the influence of the following technology items were studied:
1. hybrid, group FAO : 100-200; 200-300; 300-400; 400-500; 500-600; over 600;
2. density (plants/ha): 25.000; 40.000; 55.000; 70.000; 85.000;
3. crop rotation: monoculture; wheat-corn; wheat-corn-soybean;
4. fertilization: unfertilized control sample; manure 30 t/ha + N90P45;
5. protection against weeds: non-herbicide and herbicide control sample;
6. irrigation: Experiment 1. (1988-2000)
– irrigation with 1/1 m
– irrigated with ½ m
Experiment 2. (2000-2014)
V1 – Irrigated, without watering suspension;
V2 – Irrigated, with suspension of watering in May
V3 – Irrigated, with suspension of watering in June;
V4 – Irrigated, with suspension of watering in July;
V5 – Irrigated, with suspension of watering in August;
V6 – Unirrigated
Proposed indicators for water use efficiency
– expressing the main production in nutrient units (EVAUN; EVAIUN); determines other hierarchy of the efficiency of water valorisation
– expressing the main energy production (kWh) and calculation of EVAE
– financial efficiency of irrigation (EFAI)
Where:
VS –production gain value obtained by irrigation, in lei;
Σm – irrigation norm, m3/ha.
The results show that with annual and perennial leguminous crop rotations, cultivating varieties (hybrids) adapted to the area, with densities adapted to climatic conditions and using an organo-mineral fertilizing system, protecting crops against weeds and using proper irrigation rules, the highest water recovery efficiency values are obtained. It was also shown that the analysis of results using Duncan test determines more conclusive conclusions than those obtained by analysis of variance.
Thematic subdivision no. 4. Forecast and warning irrigation in field and horticultural crops from Crișurile Plain
The watering forecasts and warnings primarily aims the establishment of the watering application timing and transmission of information to beneficiaries. The correct setting of the time of watering application was and still is an important concern of specialists in the field, as this is essential in achieving the targeted yields and prevent some negative phenomena in the evolution of soil and groundwater.
Personal research in the field of watering forecasting and warning were included in the national program of ICITID Baneasa Giurgiu "Operation of irrigation and drainages facilities " or were original research within some projects granted by competition within national research programs.
Original Contributions
1.Determination of the coefficients for the transformation of Thornthwaite, Bac and Piche reference evapotranspiration in optimum crop water consumption, respectively in water consumption in unirrigated crops. Reference evapotranspiration was determined according to the known methodology (Grumeza N., et al, 1989).
2.Establishment of transformation coefficients of Thornthwaite, Bac and Piche reference evapotranspiration for autumn cabbage, pepper and peach crops in terms of Crisurile Plain.
3.Development of irrigation forecast methods in tomatoes and peppers crops in tunnel conditions based on the use of Piche evaporimeter and of "Kc"coefficients specific for each month and crop.
4.Promotion of international terminology in the field of watering forecasting and warning in order to substantially improve communication of Romanian specialists with those from abroad.
The following terminology was used in the academic courses on crop irrigation published in 2000, 2005 and 2009, in the scientific papers published in the academic courses and practical works for undergraduate students in Agriculture and Horticulture in the period 1998-2014:
– reference evapotranspiration (ET0) for all forms of evapotranspiration (Thornthwaite, Penman-Monteith, Papadakis etc.) that do not cause the evapotranspiration of a particular crop;
– usage of "Kc" symbol for the transformation coefficients of reference evapotranspiration in optimum water consumption as it is customary in significant international literature (Doorembos I. and Pruitt W.O., 1992), and not the use of some symbols ( "Kt" – Grumeza N ., et co., etc. or "Kp" – Magdalina I.) that create real difficulties in the international scientific communication of the Romanian specialists.
5. Promotion of the use of some variable irrigation depths in irrigation scheduling (not fixed as indicated in the Romanian literature) with positive consequences on irrigation water costs.
Patent 123437 of 30.05.2012, Method of Irrigation Forecast in Corn Crop, Authors: Domuta C. et co.
Patent application submitted to SOIT:
FELIX (variety), Certificate no. 160 / 27.01.1992, published in BOPI No. 4/2010 of 30.12.2010. Certificate no. 1002431 Authors: Viorel Scheau …. DOMUȚA C. et co.
Method of irrigation forecast in wheat crop, Patent Application no. A / 01231 of 25.11.2011. Authors: Domuta Cr., Domuta C., et co.
Method irrigation scheduling in peach drip irrigation crop, Patent Application no. A / 00311 dated 17.04.2014 Authors: Domuta Cr., … Domuta C., et co.
FIELD: DIFFERENTIATED SOIL MANAGEMENT
IN NORTH WESTERN ROMANIA
Thematic subdivision no.1. Agricultural technology and phytotechny of irrigated crops
Agricultural technology of irrigated crops is a specific one due to the direct action of water that can have a destructuring effect on soil, it can cause secondary compaction with negative effects thereof; the fertilization system must be designed to be correlated with the nutrient export with harvest, preventing the degradation of chemical parameters of soil fertility. Protection of crops against weeds, diseases and pests pose more problems in irrigation conditions. Also e establishment of tvarieties or hybrids as well as of the most appropriate densities are important issues in irrigated crop agricultural technique.
Elements of agricultural technology and differentiated phytotechny of the studied irrigated crops:
– The influence of crop rotation (wheat-monoculture; corn- monoculture; wheat- corn, wheat-corn-soybean; alfalfa ameliorative rotation) on physical parameters (structure, bulk density, total porosity, penetration resistance, hydraulic conductivity), chemical parameters (humus, pH, N-NH4+NO3, PAL, KAL, Ca, Mg) and biological parameters (dehydrogenase, catalase, phosphatase, sucrose, urease activity) of the preluvosoil from Oradea after prolonged use of irrigation (1976-2014; 1990-2014);
– behavior of corn hybrids from different FAO groups in irrigation conditions;
– optimization of the corn density under irrigation and non-irrigation conditions;
– influence of mineral and organo-mineral fertilization on corn crop;
– influence of weeds on the crops of corn, wheat, potato and sugar beet;
– dynamics of leaf turgidity and content in nitrogen, phosphorus and potassium; NPK translocation from leaves to grains under the influence of irrigation in corn;
– contribution of the layer subjacent the watering depth for the daily water consumption at corn, wheat, sun flower; soy, bean, sugar beet, alfalfa and dual culture silage corn.
The results show the importance of using crop rotation with annual legumes and especially of the alfalfa ameliorative crop rotation, of some later hybrids with an optimal density, organo-minerally fertilized, water free competition in the case of weeds. It was also highlighted the extension of the leaf photosynthetic activity of the basal leaves in irrigated corn, a higher content in nitrogen, phosphorus and potassium and a nitrogen better translocation in grains and therefore a higher protein content in irrigated corn. It was also found that 70-80% of the water consumption of plants was performed on the irrigation depth of each crop.
Thematic subdivision no. 2. Quantification of the influence of tillage systems on sloping land upon the soil loss, soil characteristics, production and water exploitation by the crops in Bihor.
The soil erosion on slopes is also present in the north-west of Romania, and the study of their working system influence upon the soil and nutrients loss and upon the fertility parameters of soils, poduction and water recovery was achieved in the control plots for the runoffs located in Beiuș (1990-1994) on a side slope of 15% and in Oradea (1999-2014) on a side slope of 10%. The plots were of 45×3.5 m in size and their delineation was done by panels with metal base (5 m) and with earth little dams; soil and water collection was done by metal basins of 1.5 m3. The studied variants were: V1 –fallow; V2 – corn from hill to valley; V3 – corn on the contour line; V4 – wheat; V5 – meadow
The results show that the greatest loss of soil and nutrients was registered for the fallow variant, and the lowest for the meadow variant. For the corn cultivated from hill to valley the soil losses were of 652% higher than in the case of corn cultivated on the contour line direction, with 1020% higher than the soil losses in the case of wheat and with 1970% than in the meadow situation. Extrapolated to Bihor county, the soil losses in the current crop system of the sloping land are between 270 548 t / ha / year and 1 364 417 t / ha / year.
The results also highlight the degradation of physical, chemical and biological soil parameters, differences between their values at the top of the slopes versus the bottom of the slopes; it is also emphasized the differences in production obtained at the top and bottom of the slope, with higher values for the corn grown from the hill to the valley. The maintainance of water in the soil is strongly influenced, so that the difference between the amount of corn produced for 1 m3 of water consumed at the bottom of the slopes is greater than the value obtained at the top of the slopes with 12-50%, for the corn sown in the direction from hill to valley being recorded the biggest differences.
Thematic subdivision no. 3. Crop rotation and fertilization of sloping land in Bihor
În această subdirecție am conceput și realizat 3 experiențe:/ In this subdirection, I designed and conducted three experiments:
Experiment no.1 Ameliorative fertilization of eroded soil from Pocola, Bihor
Year of placement: 1988. Land slope: 24%
Factor A: ameliorative fertilization: a1 –control; a2 –manure 15 t/ha; a3 – manure 30 t/ha; a4 – manure 60 t/ha; a5 – straws 1/1; a6 – straws ½; a7 – straws 1/1 + 25 N; a8 – straws 1/1 + 50 N; a9 – lupine; a10 – lupine + P80; a11 – lupine + P160; a12 – lupine + K80; a13 – lupine + K160; a14 – lupine + P80 K80; a15 – lupine + P160K80
Factor B: annual nitrogen fertilization: b1 – N0; b2 – N150
Experiment no. 2. Influence of crop rotation and fertilization on eroded soil and production under the conditions from Beius
Year of placement: 1990. Land slope: 20%.
Factor A: crop rotation: a1 – corn – wheat; a2 – corn – corn – wheat; a3 – oat – corn – corn – wheat; a4 – oat + alfalfa – alfalfa – corn – wheat
Factor B: ameliorative fertilization: b1 –control, unfertilized;b2 – manure 30 t/ha; b3 – manure 60 t/ha; b4 – lupine, green manure; b5 –millet+ lupine + oat, green manure; b6 – rye + lupine +oat, green manure; b7 – vetch + rye + ryegrass, green manure; b8 – chemical fertilization equivalent to 30 /ha manure; b9 – chemical fertilization equivalent to 60 /ha manure; b10 – straws + 50 N
Factor C : annual fertilization: c1 – unfertilized; c2 – N90P45; c3 – N90P45K90
Experiment no. 3. Influence of crop rotation and fertilization on the eroded soil from Oradea and upon the production and water valorisation.
Year of placement: 1999. Land slope: 10%
Factor A: crop rotation: a1 –corn– wheat; a2 –corn- oat + alfalfa –alfalfa-wheat
Factor B: organic fertilizer: b1 –control; b2 – manure 25 t/ha; b3 – manure 50 t/ha; b4 – lupine, green manure, double culture; b5 – lupine + oat + rape, green manure, double crop
Factor C: annual fertilization: c1 – N0P0K0; c2 – N90P45K45
The results highlight the need for ameliorative fertilization (manure, green manure, straws) on eroded soils and the need of fertilization with nitrogen before incorporating the straws. If the ameliorative fertilization falls into an ameliorative crop rotation with alfalfa, the production results and those regarding the evolution of soil fertility parameters are the best. The annual mineral fertilization is required in all cases.
Thematic subdivision no. 4. Technology of green manure. Their influence on soil, yield and water valorisation by the crops in Bihor
Although the use of green fertilizers has been known since antiquity, the research published in the mid-twentieth century have shown that the use of lupine as green manure, due to its low C / N ratio can cause explosive microbiological processes and ultimately decreases the humus reserve in soil. Roger, 1976 (cited by Eliade GH., et co. 1983) explains the failure of the green manure thanks to the use of the pure crops unsufficiently rich in cellulose. The mixtures promoted by Roger (vetch+rye+ryegrass; vetch+rye and oats +ryegrass) have the drawback that vetch is a traditional forage crop and therefore promoted replacing it with lupine. Research began in 1990 in Beius and the experimental device is shown above; everything in this direction is presented to the experimental device located in Oradea in 1999 within the project "Research to develop a system of sustainable agriculture on the anti-erosion developed or undeveloped sloping arable land"; the project was granted within the national research program Relansin, the first program in competitive regime in Romania. Also in this project we placed an experience that aimed to set the green fertilizer technology. The experimental device was
Factor A: green manure type: a1 – unfertilized control; a2 – lupine; a3 – vetch + oat + ryegrass; a4 – lupine + oat; a5 – lupine + oat + rape; a6 – rape; a7 – rape + oat; a8 –manure 25 t/ha; a9 – manure 50 t/ha
Factor B: period of establishment of green manure: b1 – 15 July; b2 – 30 July; b3 – 15 August
Factor C : annual fertilization: c1 – N0P0; c2 – N120P90
The results show that in the conditions of the north-western part of Romania, the establishment of green manure crop is a double 100% success only if the sowing date is before July 15th. The mixtures lupine + oat+rape and lupine+ oat caused the achievement of greated production gains in comparison to the control, than using pure lupine crop, as well as than the mixture vetch+oat+ ryegrass (recommended by the biological school, Roger); the gains are close to those obtained by using manure 25 t / ha both in the first and second year. Using mixtures of plants as green manure resulted in increased soil macrostructural hydrostability of the soil aggregates, improving values of bulk density, total porosity, hydraulic conductivity and penetration resistance and mild increases in phosphorus and potassium content; dehydrogenase activity, acid phosphatase activity, alkaline phosphatase activity and catalase activity also improved.
Patent no. 123118 / 30.11.2010, Procedure of soils fertility improvement. Authors: Domuta C. et co.
Applications for patents submitted to SOIT:
Technology to improve the successively affected soil by moisture excess and deficit. Patent Application no. A / 01233 of 25.11.2011. Authors: DOMUTA C. et co.
Technology to prevent Diabrotica virgifera virgifera Le Conte species (Western corn rootworm) through agrophytotechnical and chemical measures. No. A / 01232 of 25.11.2011. Authors: C. Ciobanu, G. Ciobanu, DOMUTA C. et al.
Wheat production technology with superior bakery quality. Patent Application no. A / 01230 of 25.11.2011. Authors: M. Sandor, Domuta C., et co.
INTRODUCERE
Teza de abilitare cuprinde o scurtă prezentare a rezultatelor obținute de autor în două domenii: 1) Irigarea culturilor în Nord-Vestul României; 2) Agrotehnica diferențiată în Nord-Vestul României.
Contextul cercetărilor privind irigarea culturilor
Câmpia Crișurilor era cunoscută mai ales prin suprafețele mari cu exces de umiditate, însă amenajările complexe (canale de desecare, îndiguiri, regularizări, etc) au transformat puternic peisajul zonei, suprafețele cu exces permanent de umiditate aproape au dispărut , iar în contextul schimbărilor climatice excesul temporar de umiditate se manifestă tot mai rar și în perioade scurte.
Cercetările sistematice efectuate la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea, au evidențiat fenomenul de secetă pedologică în special în lunile iulie și august.
Primele cercetări privind irigarea culturilor din Câmpia Crișurilor au fost efectuate începând cu 1967 la Girișu de Criș, în cadrul programului de cercetare al Institutului de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice (ICCPT) de la Fundulea. Cercetările au fost efectuate de către Eftimie Stepănescu, directorul de atunci al Stațiunii Experimentale Oradea și de către Victor Mihăilescu. Cercetările vizau „regimul de irigare prin scurgerea la suprafață la culturile porumb, lucernă, porumb siloz, grâu și sfeclă de zahăr” la care s–au adăugat ulterior culturile de cartof și soia. Cercetările de agrotehnică a culturilor irigate din cadrul programelor de cercetare a ICCPT Fundulea (comportarea soiurilor și hibrizilor, fertilizare, pesticide) au fost coordonate de către Mate Ștefan până în anul 1988 și de către Țucudean Ioan până în 1998; lucrările publicate de cei doi cercetători specificau că sunt obținute rezultate în condiții de irigare fără a specifica regimul de irigare.
În anul 1969, Stepănescu realizează experiență cu irigații pe nisipuri la Valea lui Mihai. Cercetările privind irigarea mărului sunt valorificate de către Bunea Aurel.
În 1973, în cadrul programului de cercetare „exploatarea amenajărilor de irigații și drenaje”coordonat de către Nicolae Grumeza la Institutul de Cercetări pentru Inginerie Tehnologică, Irigații și Drenaj Băneasa Giurgiu și de către Stepănescu E la S.E.A Oradea, se amplasează la Girișul de Criș un câmp de cercetare a bilanțului apei în sol în condițiile cernoziomului cambic cu aport freatic. Datorită datelor contradictorii obținute ca urmare a aportului freatic, începând cu 1976, cercetările privind bilanțul apei în sol se desfășoară la Oradea pe un amplasament care a rămas neschimbat până în prezent. Cercetările privind bilanțul apei în sol au fost coordonate de către Eftimie Stepănescu până în 1980, de către Mihaela Buta în perioada 1981 – 1983, de către Maria Colibaș în perioada 1984-1985, de către Maria Colibaș și Maria Șandor în 1986 iar din 1987 până în 2009 de către Domuța Cornel. Aceste cercetări se vor regăsi în diferite părți ale prezentei lucrări.
După 1988, Domuța Cornel inițiază cercetări de irigare a culturilor în cadrul programelor Institutului de Cercetare pentru Cereale și Plante Tehnice de la Fundulea. Acestea vizau influența irigației asupra compoziției chimice a plantelor și recoltei, activitatea biologică în solurile irigate, influența unor elemente de tehnologie (hibrid, desime, fertilizare, buruieni, suspendarea udărilor, asolament) asupra eficienței valorificării apei consumate și de irigație. Sunt efectuate cercetări privind înmagazinarea precipitațiilor în perioada rece, influența irigației asupra însușirilor solului, folosirea metodei neutronice în determinarea umidității solului și a consumului de apă al plantelor, prognoza și avertizarea udărilor, influența subasigurări cu apă a culturilor de porumb, sfeclă de zahăr, soia, irigarea legumelor etc.
Până în anul 1987 „cercetările privind irigarea culturilor de câmp în Câmpia Crișurilor” s- au publicat în doar două lucrări științifice. Din anul 1997 și până în anul 2009 Domuța C. a publicat 216 lucrări științifice.
După 1999, finanțarea cercetărilor privind irigarea culturilor s-au realizat din fondurile proprii ale Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea (SCDA). În anul 2001, Institutul de Cercetări pentru Inginerie tehnologică Irigații și Drenaje (ICITID) Băneasa Giurgiu câștigă un proiect Agral (nr.175/2001), director de proiect dr. ing. Corneliu Tușa. Proiectul s-a numit „Soluții și măsuri necesare aplicării raționale a irigației ca măsură principală de combatere a secetei”, s-a derulat până în anul 2004 și a avut ca responsabil de proiect la SCDA Oradea pe Domuța Cornel. Proiectul a continuat problematica anterioară referitoare la exploatarea amenajărilor de irigații.
Problematica de irigare a culturilor s-a regăsit și în alte proiecte de cercetare care au fost câștigate de SCDA Oradea:
Proiectul Agral de „Cercetare privind managementul de protecție a culturii porumbului împotriva atacului speciei Diabrotica virgifera-virgifera în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă în partea de nord – vest a României”, Perioada 2004-2006. Director de proiect: Prof. dr. Cornelia Ciobanu. Director științific proiect: Prof. dr. ing. Domuța Cornel. În proiect s-a studiat influența asolamentului neirigat și irigat și a suspendării udărilor în diferite luni ale perioadei de vegetație a porumbului asupra atacului de Diabrotica virgifera- virgifera.
Proiectul nr. 856/2003 finanțat de către Banca Mondială și Guvern României; Tehnologii cu imput-uri reduse pentru cultura de grâu și porumb adaptate solurilor afectate succesiv de exces și deficit de umiditate în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă în nord – vestul României. Perioada 2003-2005. Director de proiect. Prof. dr. ing. Gheorghe Ciobanu. Director științific proiect. Conf. dr. ing. Cornel Domuța. S-au studiat aspecte legate de perfecționarea prognozei și avertizării udărilor bazată pe folosirea evaporimetrelor Bac și Piche.
Pe baza cercetărilor efectuate la SCDA Oradea în câmpul de cercetare condus de către Domuța C. s-au elaborat teze de doctorat care abordează exclusiv sau parțial probleme de irigarea culturilor:
1. Vegh Zoltan – Cercetări privind tehnologia culturi și regimul de irigare la cartof în zona de vest a Transilvaniei: USAMV Cluj – Napoca 2004. Conducător științific: Prof. dr. ing. Nagy Zoltan.
2. Borza Ioana Maria – Cercetări privind influența unor măsuri fitotehnice asupra eficienței valorificări apei de către cultura porumbului în condițiile Câmpiei Crișurilor. USAMV Cluj – Napoca 2006 Conducător științific: Prof. dr. ing. Leon Sorin Munteanu.
3. Ardelean Ileana – Contribuții la cunoașterea și modificarea influenței rotației culturilor asupra capacității și calității recoltei de grâu cultivat pe solurile acide din nord – vestul României, USAMV Cluj-Napoca 2006. Conducător științific: Prof.dr.ing. Petru Guș.
Altele teze de doctorat privind irigarea culturilor la care coordonatorul acestor rânduri a acordat asistență științifică:
1. Șcheau Violeta – Influența irigării localizate asupra creșterii și fructificării piersicului, USAMV București, 2005. Conducător științific Prof.univ.dr.ing. Mihai Iancu.
2. Cărbunar Mihai – Contribuții la studiul mulcirii solului și irigării prin picurare la cultura tomatelor în solarii, acoperite cu folie de lungă durată, USAMV Cluj-Napoca, 2005. Conducător științific Prof.univ.dr.ing. Dumitru Indrea
În perioada 2006-2008 cercetările privind irigațiile au fost finanțate prin proiectul CEEX 35/2006 „Studiul factorilor de risc, cuantificarea impactului acestora asupra sistemelor, de agricultură, crearea de noi genotipuri și tehnologii necesare unei dezvoltări durabile”. Director de proiect: Prof. dr. ing. Gh. Ciobanu. Director științific proiect; Prof. dr. ing. C. Domuța. Realizarea proiectului a fost coordonată de către SCDA Oradea, membrii consorțiului fiind Universitatea din Debrecen, USAMV Cluj-Napoca, USAMVB Timișoara, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Universitatea din Oradea, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Livada și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Timișoara. Au fost abordate aspecte privind seceta ca factor de risc și irigația ca principală măsură de combatere a acesteia, perfecționarea prognozei și avertizării udărilor, studiul posibilităților de îmbunătățire a valorificării apei consumate și de irigație.
Proiectul CNCSIS nr. 81/2006 „Laborator de cercetare a factorilor de risc pentru agricultură, silvicultură și mediu înconjurător”. Director proiect: Prof. dr. Vasile Bara. Director științific proiect: Prof. dr. ing. Cornel Domuța s-a derulat în perioada 2006-2008 și a fost destinat achiziționării de aparatură de laborator în valoare de 2.541.000 RON. Proiectul a fost câștigat la licitația publică și a cuprins și aspecte privind seceta și irigarea culturilor de câmp și horticole, modificările însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului în experiență de lungă durată cu irigații.
O bună oportunitate de continuare a cercetărilor privind irigarea culturilor la SCDA Oraea a constituit-o câștigarea la licitația publică organizată în anul 2008, în cadrul PNII Idei a finanțării pentru proiectul „Studiul relațiilor din sistemul sol-apă-plantă-atmosferă pe terenurile afectate succesiv de exces și deficit de umiditate din nord-vestul țării în vederea îmbunătățirii cantității și calității producțiilor”. Director de proiect: conf.univ.dr.ing. Maria Șandor; Director științific proiect: Prof.univ.dr.ing. Cornel Domuța. Valoare: 990.000 RON. Perioada de derulare: 2009-2011. Activitățile proiectului au în vedere următoarele: studiul influenței separate și asociate a asolamentelor, lucrărilor solului și amendamentelor asupra regimului apei și asupra cantității și calității producției de grâu și porumb; influența asolamentelor și regimului apei asupra valorificării apei consumate de către culturile de grâu, porumb, și soia; influența lucrării de bază a solului asupra regimului apei și asupra calității producțiilor; influența separată și asociată a fertilizării organice și minerale asupra regimului apei și asupra cantității și calității producțiilor de grâu și porumb; studiul concurenței pentru apă dintre planta de cultură și buruieni la grâu, porumb și floarea soarelui și determinarea influenței îmburuienării asupra eficienței valorificării apei de către cultură; perfecționarea prognozei și avertizării udărilor bazată pe metoda bilanțului apei în sol a evaporimetrului Bac clasa A și a coeficienților de cultură.
Tot în competiția menționată mai sus, s-au câștigat alte două proiecte:
„Cercetări privind posibilitățile de îmbunătățire a calității producției de grâu în condițiile din nord-vestul României”. Director de proiect: Șef.lucr.dr.ing. Lucian Bara; Director științific proiect: Prof.univ.dr.ing. Cornel Domuța. Perioada de derulare: 2009-2011. Valoare: 950.000 RON. Unul dintre obiectivele specifice ale proiectului are în vedere studiul indicilor de calitate ai producției de grâu în raport cu parametrii fizici, chimici și biologici de fertilitate ai solului într-o experiență de lungă durată cu asolamente și regimul apei.
„Cercetările privind particularitățile bioecologice și posibilitățile de control al speciei Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în condițiile adaptării acesteia la plante gazdă alternative”. Director de proiect: Prof.univ.dr.ing Cornelia Ciobanu. Valoare: 980.000 RON. Perioada: 2009-2011. Una dintre activități are în vedere studiul efectului umidității solului asupra dezvoltării și mobilității larvelor în sol și a dezvoltării adulților.
Autorul prezentei teze consideră că în viitor abordarea problemei irigării culturilor trebuie făcută în contextul general al managementului apei în ecosistemele agricole deoarece în atenția cercetătorului, specialistului trebuie să stea, toate sursele de apă pentru o cât mai bună valorificare a lor, în condițiile protecției solului și a biodiversității și a obținerii unor producții performante și de cea mai bună calitate. Ca urmare trebuie acordată atenție tuturor elementelor de tehnologie cu impact asupra regimului apei, perfecționării prognozei și avertizării udărilor, a tehnicii de irigare.
În ce privește suprafețele irigate în Câmpia Crișurilor se constată existența de preocupări în special în ce privește culturile de legume și cultura căpșunului. Cultura căpșunului cunoaște un reviriment semnificativ, folosindu-se tehnologii moderne (tunel, irigare prin picurare), investițiile fiind realizate de autohtoni și din multe situații de investitori străini. Interesul pentru irigarea culturilor de câmp, furajere, pomilor și viței de vie este redus.
Agrotehnica diferențiată cu referire la folosirea îngrășămintelor verzi
Practica îngrășării solului prin încorporarea în sol a unei culturi de plante verzi, de obicei o cultură de leguminoase este cunoscută încă din vremea Greciei Antice și a Imperiului Roman. Agricultorii lumii antice recunoșteau în această metodă un mijloc de revitalizare a solului, de creștere a fertilității sale și, concomitent, a producțiilor ce se obțineau; înființarea îngrășământului verde se făcea fie sub forma unei culturi în ogor propriu, care era încorporată în sol la un moment dat al dezvoltării sale, fie sub forma unei culturi ascunse sau a unei culturi duble (Gh. Eliade și colab., 1983).
Cercetările din a doua parte a secolului XX (Broadbent și Norman, Hallam și Bartholomew, Stotzky și Martensen, Domsch, citați de Gh.Eliade și colab., 1983) au semnalat unele aspecte de natură să limiteze folosirea îngrășămintelor verzi (leguminoase). Ei au arătat că prin încorporarea de îngrășământ verde, mai ales dacă plantele sunt mai tinere (și, deci, se caracterizează printr-un raport C/N mic) se declanșează în procese microbiologice explosive de natură să intensifice mineralizarea humusului stabil al solului, iar în final asistăm la o scădere rapidă a rezervelor de humus în solurile îngrășate cu îngrășământ verde. Gh. Eliade și colab. (1983) dau o altă explicație fenomenului de intensificare a mineralizării humusului stabil al solului, considerând că mineralizarea mai puternică a humusului se datorează mai puțin compușilor solubili rezultați din descompunerea îngrășămintelor în sol și care stimulează înmulțirea microorganismelor specializate în cometabolizarea humusului original al solului (puternic polimerizat).
Roger (1976), citat de Gh. Eliade și colab. (1983), un cercetător aparținând agriculturii biologice, consideră că eșecurile utilizării îngrășământului verde se datorează utilizării culturilor vegetale pure, insuficient de bogate în celuloze. El recomandă să se lucreze cu amestecuri de plante având un raport optim de monozaharide/celuloză/azot. Același cercetător consideră că la alcătuirea amestecului de semințe se ține seama de cultura precedentă; după o experiență de peste 50 de ani de agricultură biologică, Roger recomandă amestecul: măzăriche: 30-40 kg/ha; secară: 80 kg/ha; raigras italian: 0-10 kg/ha. Autorul citat recomandă o proporție mai însemnată de secară dacă solul este infestat cu pir, înlocuirea celor 80 kg secară cu un amestec de 40 kg secară și 50kg ovăz, dacă terenul este infestat cu ciulini; dacă predomină muștarul sau rapița sălbatică se vor folosi 50 kg semințe de secară și 5-10 kg de rapiță. Tehnologia îngrășămintelor verzi din România, atât pe terenurile plane cât și pe terenurile în pante presupune folosirea culturilor pure (Davidescu D., 1978, Crucița Ursu, 2002) cu dezavantajele amintite anterior in ce priveste humificarea.
Pornind de la concluziile lui Roger (1976) C. Domuta, începând cu 1988, la Pocola și în 1990 la Beiuș, folosește amestecurile: lupin + mei + ovaz; lupin + secara + rapița , rezultatele fiind publicate in 2000 , 2001 și 2002 , 2003. S-a avut în vedere faptul că lupinul este un îngrășământ verde mai cunoscut în România, precum și faptul că măzărichea – planta leguminoasă din îngrășământul verde recomandat de Roger – este cunoscută în România (și nu numai) ca o componentă a borceagurilor, iar schimbarea acestei percepții este mai greu de realizat.
Originalitatea cercetărilor referitoare la tehnologia îngrășămintelor verzi a contribuit esențial la câștigarea la licitație publică de către C. Domuța a următoarelor proiecte: „Cercetări pentru elaborarea unui sistem de agricultură durabilă pe terenurile arabile în pantă amenajabile și neamenajabile antierozionale din Bihor”, program Relansin, 1999-2003; „Cercetări pentru îmbunătățirea agrotehnicii terenurilor arabile în pantă din nord-vestul României în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă” program CNCSIS, 2005-2007. De asemenea în proiectul CEEX (2006-2008) „Studiul factorilor de risc, cunatificarea impactului acestora asupra sistemelor de agricultură, crearea de noi genotipuri și tehnologii necesare unei dezvoltări durabile” (director proiect: Gh. Ciobanu, director științific proiect: C. Domuța), cercetările privind îngrășămintele verzi au ocupat un loc important.
PARTEA I
PRINCIPALELE REZULTATE ȘTIINȚIFICE ȘI DEZVOLTAREA CARIEREI ȘTIINȚIFICE ȘI PROFESIONALE
Capitolul 1
ACTIVITATEA DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ – SINTEZĂ A CONTRIBUȚIILOR ORIGINALE
Rezultatele științifice originale s-au obținut în două domenii: 1) Irigarea culturilor în nord-vestul României; 2) Agrotehnica diferențiată în nord-vestul României
În domeniul Irigării culturilor din nord-vestul României subdirecțiile tematice ale realizărilor științifice au fost (sunt) următoarele:
Fundamentarea oportunității irigațiilor în nord-vestul României
Folosirea de tehnici avansate pentru determinarea umidității solului în vederea stabilirii consumului de apă al plantelor în Câmpia Crișurilor
Studiul posibilităților de îmbunătățire a eficientei valorificării apei de către culturile din Câmpia Crișurilor
Prognoza și avertizarea irigației la culturile de câmp și horticole din Câmpia Crișurilor
Priorități
Rezultatele cercetarilor efectuate in cadrul subdirectiilor au permis realizarea unui brevet de inventie și a 3 cereri de brevet de invenție
Brevet de invenție 123437 din 30.05.2012, Metoda de prognoza a irigatiei la cultura porumbului, Autori: Domuta C. si colab.
Cereri de brevete de nvenție depuse la OSIM:
FELIX (soi), Adeverinta nr 160/27.01.1992, Publicat în BOPI Nr. 4/2010 din 30.12.2010Adeverință nr 1002431 Autori: Scheau Viorel,…. Domuța C. și colab.
Metodă de prognoză a irigației la cultura grâului, Cerere de brevet de invenție nr. A/01231 din 25.11.2011. Autori: Domuța Cr., Domuța C., și colab.
Metodă de prognoză a irigației la cultura piersicului irigat prin picurare, Cerere de brevet de invenție nr. A/00311 din data de 17.04.2014 Autori: Domuța Cr., … Domuța C., si colab.
În domeniul Agrotehnicii diferențiate din nord-vestul României subdirecțiile realizărilor științifice au fost următoarele:
Agrotehnica si fitotehnia culturilor irigate
Cuantificarea influenței sistemului de lucrare a terenurilor în pantă asupra pierderilor de sol, însușirilor solului, producției și valorificării apei de către culturile din Bihor.
Asolamentele și fertilizarea terenurilor în pantă din Bihor.
Tehnologia îngrășămintelor verzi. Influența acestora asupra solului, producției și valorificării apei de către principalele culturi din Bihor.
Priorități:
Cercetările efectuate în domeniul Agrotehnicii au permis realizare unui brevet de invenție și a 3 cereri de brevet de invenție
Brevet de inventie nr. 123118/30.11.2010, Procedeu de ameliorare a fertilitatii solurilor erodate. Autori: Domuta C. si colab.
Cereri de brevete de invenție depuse la OSIM:
Tehnologie de ameliorare a solurilor afectate succesiv de exces și deficit de umiditate. Cerere de brevet de invenție nr. A/01233 din 25.11.2011. Autori: Domuța C. și colab.
Tehnologie de combatere a speciei Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (viermele vestic al rădăcinilor de porumb) prin măsuri agrofitotehnice și chimice. Nr.A/01232 din 25.11.2011. Autori: Ciobanu C., Ciobanu G., Domuța C. și colab.
Tehnologie de producție a grâului cu calități superioare de panificație. Cerere de brevet de invenție nr. A/01230 din 25.11.2011. Autori: Șandor M., Domuța C., si colab.
Sinteza rezultatelor științifice originale din domeniul irigării culturilor din nord-vestul României
Cercetări originale din subdirecția tematică nr.1: Fundamentarea oportunității irigațiilor în nord-vestul României
Această subdirecție tematică a fost (este) abordată în perioada 1987- prezent. Cercetările au început în anul 1987 prin preluarea responsabilitatilor zonale din programul national de cercetare „Exploatarea amenajarilor de irigatii si drenaje” coordonat de către prof.dr.ing. Nicolae Grumeza în cadrul Institutului de Cercetare și Inginerie Tehnologică pentru Irigații și Drenaje Băneasa – Giurgiu.
Cercetările s-au realizat în câmpul de bilanț al apei din sol, experiență staționară amplasată la Oradea în anul 1976 de către Eftimie Stepănescu. Până la preluarea responsabilitatilor de cercetare de către subsemnatul cercetările din câmpul de bilanț au fost coordonate de către Stepănescu E. (1976-1980), Buta Mihaela (1981-1982) și Colibaș Maria (1983-1986).
Cercetări continuate conform fișei de cercetare
determinarea consumului zilnic de apă al culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui, soia, fasole, cartof, sfeclă de zahăr, lucernă, porumb pentru siloz cultură dublă;
determinarea consumului total de apă și a surselor de acoperire la culturile de mai sus;
determinarea producției și a eficienței valorificării apei la culturile din câmpul de bilanț al apei din sol;
cuantificarea corelației consum de apă- producție.
Cercetări originale
a) stabilirea numărului de zile cu rezerva de apă pe adâncimea de udare sub plafonul minim și sub coeficientul de ofilire. Acest lucru a fost posibil întrucât fișa de cercetare a experienței a inclus și realizarea de grafice de dinamică a rezervei de apă din sol pe adâncimea de udare; lucrarea științifică în care s-a publicat cercetarea originală: teza de doctorat (1995); citări: Petrescu E. (1998), Tușa C. (2001), Șcheau V. (2003), Vegh (2005), Borza I. (2006), Ardelean I. (2007).
b) introducerea următorilor indicatori de stres hidric din sol:
1. seceta pedologică – perioada de rezervă de apă pe adâncimea de udare sub nivelul plafonului minim
2. seceta pedologică accentuată – perioada cu rezervă de apă pe adâncimea de udare sub nivelul coeficientului de ofilire
Motivarea introducerii indicatorilor privind seceta din sol: definirea secetei pedologice în literatura de specialitate este prea vagă („seceta pedologică este considerată a fi datorată umiditații reduse a solului, care, chiar în condiții atmosferice satisfăcătoare, nu permite absorția de către plante a unei cantități suficiente de apă din sol” D-na Ana Conea și colab. 1977, Dicționarul de știința solului”) și am propus ca noțiunea să fie legată de indicii hidrofizici ai solului, plafonul minim (punctul din intervalul umidității accesibile până la care umiditatea din sol poate să scadă fără ca recoltele să fie sensibil afectate, Botzan M., 1953) și coeficientul de ofilire (înțelegând coeficientul de ofilire ca un punct dintr-un interval și nu ca un punct fix, întrucât în condiții de câmp, umiditatea solului poate să scadă sub coeficientul de ofilire, fără ca plantele să se ofilească și să moară, Canarache A., 1990).
c) stabilirea corelațiilor indicatorilor „secetă pedologică și secetă pedologică accentuată” cu consumul de apă al 8 culturi de câmp din Câmpia Crișurilor cu producția acestora și cu calitatea producțiilor de grâu, porumb, soia și sfeclă de zahăr.
d) introducerea indicatorului climatic „indicele hidroheliotermic” (Ihst)
în care:
Ihst = indicele hidroheliotermic;
P = precipitațiile (și udările), mm;
∑t = suma temperaturilor biologic active, 0C;
D.s.s. = durata de strălucire a soarelui, ore.
e) introducerea indicatorului „indicele climatic Domuța” (ICD):
în care:
W = apa (precipitații, udări, aport freatic); mm;
A = umiditatea aerului, %;
Σt = suma temperaturilor medii zilnice, ºC;
D.ss = durata de strălucire a soarelui;
12,9 = coeficient obținut ca raport între media multianuală a precipitațiilor și media multianuală a umidității aerului.
Utilizatori: Sabău N.C. (2000), Pălcuț N. (2001), Ciobanu Gh. (2005), Brejea R. și colab. (2005), Borza I. (2006), Domuța Cr. (2009). Cei doi indicatori climatici au cuantificat mai bine corelația climă-producție comparativ cu alți indicatori climatici foarte cunoscuți: indicele de ariditate Palfai, coeficientul hidrotermic Seleaninov.
Motivația realizării celor doi indicatori climatici:
Includerea în aceeași formulă de calcul a mai multor elemente de climă poate asigura coeficienți de corelație mai buni pentru legătura climă-producție.
Cercetări originale din subdirecția tematică nr. 2. Folosirea de tehnici avansate pentru determinarea umidității solului în vederea stabilirii consumului de apă al plantelor în Câmpia Crișurilor
Cunoașterea consumului de apă al plantelor are o deosebită importanță în proiectarea și exploatarea amenajărilor de irigații. Datele de consum de apă corect stabilite evită supradimensionarea rețelei de transport și distribuție a apei și corecta stabilire a momentului aplicării udărilor; se evită astfel consecințele negative de mediu și economice.
Sistemul radicular al plantelor de cultură atinge și depășește (cu mult la unele culturi) adâncimea de 150 cm. Drept urmare adâncimea de bilanț al apei în sol pentru stabilirea consumului de apă al culturilor este considerată 0-150 cm. Asigurarea unui consum de apă optim presupune menținerea umidității solului între plafonul minim și capacitatea de câmp; ca urmare este necesară determinarea sistematică (din 10 în 10 zile) a umidității solului. Determinarea umidității solului din 10 în 10 zile presupune existența unei forțe de muncă suficiente și capabile de efort fizic mare. De asemenea fișa de cercetare a câmpurilor de bilanț al apei în sol din rețeaua ICITID Băneasa Giurgiu includea stabilirea consumului de apă la un număr mare de culturi, la Oradea acestea fiind: grâu, porumb, floarea soarelui, soia, fasole, cartof, sfecla de zahăr, lucernă anul I, lucernă anul II, lucernă anul III, porumb pentru siloz cultură dublă (1976-2014), varză de toamnă, ardei gras (1990-2014). Totodată, operativitatea stabilirii umidității solului era destul de redusă datorită numărului foarte mare de probe de sol. Pentru a corecta aceste neajunsuri, începând cu anul 1985, în câmpul de bilanț al apei în sol de la Oradea, umiditatea solului s-a determinat prin metoda neutronică cu aparatul UVA -2 produs de IFIN București-Măgurele.
Subsemnatul a realizat o etalonare a aparatului UVA-2 diferită de cea propusă de fabricant, cuantificând corelațiile directe dintre impulsurile sondei și umiditatea solului.Corelațiile s-au cuantificat în funcție de densitatea aparentă pe diferite adâncimi. Până la adâncimea de 30 cm, corelațiile nu au fost asigurate statistic. În continuare se prezintă funcțiile de regresie și coeficienții de corelație pe adâncimi: 0-30 cm: DA= 1,41 g/cm3; y = 0,6292x + 12,181 R = 0,68; 40-50cm : DA = 1,5 g/cm3, y = 0,647x + 7,4325 R = 0,76 ; 50-100 cm: DA = 1,55 g/cm3, y = 1,7295x + 14,036; R = 0,81; 100-150 cm: DA = 1,66 g/cm3, y = 0,8019x + 4,6134 R = 0,94.
Contribuție originală: având în vedere valorile abaterii standard dintre umiditatea neutronică și umiditatea gravimetrică am propus următoarea schemă de determinarea umidității solului în vederea stabilirii consumului de apă: 0-50cm – determinare gravimetrică; 50-150 cm – determinare neutronică. Schema a avut în vedere faptul că abaterea standard a diferențelor dintre umiditatea neutronică și umiditatea gravimetrică a fost de 3,17% pe 0-50 cm adâncime și de 1,27% pe 50-100 cm și de numai 0,45% pe 100-150 cm adâncime.
Cercetări originale din subdirecția tematică nr. 3. Studiul posibilităților de îmbunătățire a eficientei valorificării apei de către culturile din Câmpia Crișurilor
Scăderea resurselor de apă dulce este o problemă de actualitate iar stabilirea unor modalități de îmbunătățire a eficienței valorificării apei consumate și a apei de irigație folosite este foarte importantă.
Eficiența valorificării apei poate fi exprimată ca raport între cantitatea de producție (spor de prducție) obținută la 1 m3 apă consumată sau ca raport între cantitatea de apă folosită pentru a obține 1 kg de producție (spor de producție). Ambii indicatori au fost studiați la culturile: grâu, porumb, floarea soarelui, soia, fasole, cartof, sfeclă de zahăr, lucernă, porumb pentru siloz cultură dublă; perioada studiată: 1976-2014. De asemenea cei doi indicatori au fost studiați la următoarele culturi horticole: varză de toamnă și ardei gras în condiții de câmp, tomate și castraveti în condiții de solar și la cultura piersicului.
La cultura porumbului în perioada 2001-2014 s-au amplasat experiențe în care s-a studiat influența următoarelor elemenete de tehnologie:
1. hibridul, grupa FAO : 100-200; 200-300; 300-400; 400-500; 500-600; peste 600;
2. desimea (plante/ha) : 25.000; 40.000; 55.000; 70.000; 85.000;
3. asolamentul: monocultură; grâu-porumb; grâu-porumb-soia;
4. fertilizarea: martor nefertilizat; gunoi de grajd 30 t/ha + N90P45;
5. protecția împotriva buruienilor: martor-neerbicidat; erbicidat;
6. irigația:
Experiența 1. (1988-2000)
– irigația cu 1/1 m
– irigat cu ½ m
Experiența 2. (2000-2014)
V1 – Irigat, fără suspendarea udărilor;
V2 – Irigat, cu suspendarea udărilor în luna Mai;
V3 – Irigat, cu suspendarea udărilor în luna Iunie;
V4 – Irigat, cu suspendarea udărilor în luna Iulie;
V5 – Irigat, cu suspendarea udărilor în luna August;
V6 – Neirigat
Propuneri de indicatori pentru aprecierea valorificării apei.
– exprimarea producției principale în unități nutritive (EVAUN; EVAIUN); determină o altă ierarhizare a eficienței valorificării apei
– exprimarea producției principale în energie (Kwh) și calcularea EVAE
– eficiența financiară a irigației (EFAI)
În care:
VS – valoarea sporului de producție obținut prin irigare, lei;
Σm – norma de irigare, m3/ha.
Rezultatele obținute arată că în asolamentele cu leguminoase anuale sau perene, cultivând soiuri (hibrizi) adaptate zonei, cu desimi adaptate condițiilor climatice, folosind un sistem de fertilizare organo-mineral, protejând cultura împotriva buruienilor și folosind norme de irigare corect stabilite se obțin cele mai ridicate valori ale eficienței valorificării apei. Totodată, s-a demonstrat că analiza rezultatelor obținute cu ajutorul testului Duncan determină concluzii mai concludente decât cele obținute prin analiza varianței.
Cercetări originale din subdirectia tematica nr. 4. Prognoza și avertizarea irigației la culturile de câmp și horticole din Câmpia Crișurilor
Prognoza si avertizarea udarilor are ca obiectiv principal stabilirea momentului aplicarii udarilor si transmiterea informatiilor beneficiarilor. Stabilirea corecta a momentului aplicarii udarilor a constituit si constituie o preocupare importanta a specialistilor din domeniu intrucat aceasta este esentiala in obtinerea productiilor vizate si in prevenirea unor fenomene negative in evolutia solului si a apei freatice.
Cercetarile personale din domeniul prognozei si avertizarii udarilor s-au incadrat in cadrul programului national al ICITID Baneasa Giurgiu „Exploatarea amenajarilor de irigatii si drenaje” sau au fost cercetari originale realizate in cadrul unor proiecte castigate in regim competitional in programe nationale de cercetare.
Contribuții originale
1. Determinarea coeficienților pentru transformarea evapotranspiratiei de referinta Thornthwaite, Bac si Piche in consum de apa optim al culturilor, respectiv in consum de apa al culturilor neirigate. Evapotranspiratia de referinta s-a determinat dupa metodologia cunoscuta (Grumeza N., si colab, 1989).
2. Stabilirea coeficienților de transformare a evapotranspiratiei de referinta Thornthwaite, Bac si Piche pentru culturile de varza de toamna, ardei gras si piersic in conditiile Campiei Crisurilor.
3. Elaborarea de metode de prognoza a irigatiei la culturile de tomate si ardei gras in conditii de solar bazate pe folosirea evaporimetrului Piche si a coeficientilor „Kc” specifici fiecarei luni si culturi.
4. Promovarea terminologiei internationale din domeniul prognozei si avertizarii udarilor in scopul imbunatatirii substantiale a comunicarii specialistilor romani cu specialistii din strainatate. In cursurile universitare de irigare a culturilor publicate in anii 2000, 2005 si 2009, in lucrarile stiintifice publicate in cursurile universitare si lucrarile practice tinute pentru studentii de la programele de studii universitare de studii de licenta „Agricultura” si „Horticultura” in perioada 1998-2014 s-a folosit urmatoarea terminologie:
– evapotranspiratie de referinta (ET0) pentru toate formele de evapotranspiratie (Thornthwaite, Penman-Monteith, Papadakis etc) care nu determina evapotranspiratia unei anumite culturi;
– folosirea simbolului „Kc” pentru coeficientii de transformare a evapotranspiratiei de referinta in consum optim de apa asa cum se obisnuieste in literatura internationala semnificativa (Doorembos I. And Pruitt W.O., 1992), si nu folosirea unor simboluri („Kt” – Grumeza N., si colab etc. Sau „Kp” – Magdalina I.) care creeaza reale dificultati in comunicarea stiintifica internationala a specialistilor romani.
5. Promovarea folosirii unor adancimi de udare variabile (si nu fixe, cum se indica in literatura de specialitate romaneasca) cu consecinte pozitive asupra costurilor cu apa de irigatie.
6. Folosirea de metode statistice (analiza variantei, testul Duncan, functii matematice) in vederea stabilirii metodelor de determinare a evapotranspiratiei de referinta (Penman-Monteith, evaporimetrului Bac, evaporimetrului Piche, Thornthwaite) care asigura rezultatele cele mai apropiate de evapotranspiratia reala optima si evapotranspiratia reala a 10 culturi de camp, 2 culturi de legume si a piersicului asigurand o mai buna prognoza a irigatiei sau o mai exacta dimensionare a lucrarilor de imbunatatiri funciare.
În continuare se prezintă o parte din rezultatele de cercetare obținute.
Priorități
Rezultatele cercetărilor efectuate in cadrul subdirectiilor au permis realizarea unui brevet de inventie și a 3 cereri de brevet de invenție depuse la OSIM.
Brevet de invenție 123437 din 30.05.2012, Metoda de prognoza a irigatiei la cultura porumbului, Autori: Domuta C. si colab.
Cereri de brevete de nvenție depuse la OSIM:
FELIX (soi), Adeverinta nr 160/27.01.1992, Publicat în BOPI Nr. 4/2010 din 30.12.2010Adeverință nr 1002431 Autori: Scheau Viorel,…. Domuța C. și colab.
Metodă de prognoză a irigației la cultura grâului, Cerere de brevet de invenție nr. A/01231 din 25.11.2011. Autori: Domuța Cr., Domuța C., și colab.
Metodă de prognoză a irigației la cultura piersicului irigat prin picurare, Cerere de brevet de invenție nr. A/00311 din data de 17.04.2014 Autori: Domuța Cr., … Domuța C., si colab.
Sinteza rezultatelor științifice originale din domeniul agrotehnicii diferențiate din nord-vestul României
Cercetări originale din subdirectia tematica nr.1. Agrotehnica si fitotehnia culturilor irigate
Agrotehnica culturilor irigate este una specifica datorita actiunii directe a apei care poate avea un efect de destructurare a solului, poate sa determine compactarea secundara cu efectele negative aferente; sistemul de fertilizare trebuie astfel conceput incat sa se coreleze cu exportul elementelor nutritive cu recolta, prevenind degradarea parametrilor chimici de fertilitate ai solului. Protecția culturilor împotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor pune mai multe probleme in conditii de irigare. Totodata stabilirea soiurilor sau hibrizilor precum si a celor mai potrivite desimi reprezinta probleme importante in agrotehnica culturilor irigate.
Elemente de agrotehnică și fitotehnie diferentiata a culturilor irigate studiate:
– influența asolamentului (grâu- monocultură; porumb- monocultură; grâu-porumb; grâu-porumb-soia;asolament ameliorativ cu lucernă) asupra parametrilor fizici (structură, densitate aparentă, porozitate totala, rezistența la penetrare, conductivitate hidraulică), chimici (humus, pH, N-NH4+NO3, PAL, KAL, Ca, Mg) și biologici (activitatea dehidrogenaza, catalaza, fosfataza, zaharoza, ureaza) ai preluvosolului de la Oradea după folosirea indelungată a irigației (1976-2014; 1990-2014);
– comportarea hibrizilor de porumb din diferite grupe FAO in condiții de irigare;
– optimizarea desimii porumbului în condiții de irigare și neirigare;
– influența fertilizarii minerale și organo-minerale asupra culturii porumbului;
– influența buruienilor asupra culturilor de porumb, grâu, cartof și sfeclă de zahăr;
– dinamica turgescenței frunzelor și a conținutului în azot, fosfor și potasiu; translocarea NPK din frunze în boabe sub influența irigatiei la cultura porumbului;
– aportul stratului subiacent adâncimii de udare la consumul total ți zilnic de apă al porumbului, grâului, florii sorelui, soiei, fasolei, sfeclei de zahăr, lucernei și porumbului pentru siloz cultură dublă.
Rezultatele obținute evidențiază importanța folosirii asolamentului cu leguminoase anuale și mai ales a asolamentului ameliorativ cu lucernă, a unor hibrizi mai tardivi cu o desime optimă, fertilizați organo minerală, lipsiți de concurența pentru apă a buruienilor. Totodată s-a evidențiat prelungirea activității fotosintetice a frunzelor bazale de porumb irigat, un conținut mai ridicat in azot, fosfor și potasiu și o translocare mai bună a azotului în boabe și ca urmare un conținut mai ridicat în proteină la porumbul irigat. De asemenea s-a constatat că 70-80% din consumul de apă al plantelor s-a realizat de pe adâncimea de udare a fiecărei culturi.
Cercetări originale din subdirectia tematică nr. 2. Cuantificarea influenței sistemului de lucrare a terenurilor în pantă asupra pierderilor de sol, însușirilor solului, producției și valorificării apei de către culturile din Bihor.
Eroziunea solurilor în pantă este prezentă și în nord vestul României, iar studiul influenței sistemului de lucrare a acestora asupra pierderilor de sol si elemente nutritive și asupra parametrilor de fertilitate ai solurilor, producției și valorificării apei s-a realizat în parcele de control al scurgerilor amplasate la Beiuș (1990-1994) pe un versant cu panta de 15% și la Oradea (1999-2014) pe un versant cu panta de 10%. Parcelele au avut dimensiunile de 45×3,5 m iar delimitarea lor s-a realizat prin panouri metalice la bază (5 m) și cu digulețe de pământ; colectarea apei și a solului s-a realizat prin bazine metalice de 1,5 m3. Variantele studiate: V1 – ogor negru;V2 – porumb din deal in vale;V3 – porumb pe curba de nivel;V4 – grâu;V5 – pajiste
Rezultatele obținute arată că cele mai mari pierderi de sol și elemente nutritive s-au înregistrat în varianta cu ogor negru, iar cele mai mici în varianta cu pajiște. În varianta cu porumb cultivat din deal în vale pierderile de sol au fost cu 652% mai mari decât în varianta cultivată cu porumb pe direcția curbelor de nivel, cu 1020% mai mari decât pierderile de sol din variantacu grâu și cu 1970% decât în varianta cu pajiste. Extrapolate la nivelul judetului Bihor pierderile de sol în actualul sistem de cultură a terenurilor în pantă sunt cuprinse între 270.548 t/ha/an și 1.364.417 t/ha/an.
Totodată rezultatele obținute evidențiază degradarea parametrilor fizici, chimici și biologici ai solului, diferențele dintre valorile acestora la vârful versanților comparativ cu baza versanților accentuându-se; se accentuează de asemenea diferențele de producție obținute la vârful și baza versantului, cu valori mai mari la porumbul cultivat din deal în vale. Menținerea apei în sol este puternic influențată astfel că diferența dintre cantitatea de porumb obținută la 1 m3 apă consumată la baza versanților este mai mare decât valoarea obținută la vârful versanților cu 12-50%, în cazul porumbului semănat pe direcția din deal în vale înregistrându-se cele mai mari diferențe.
Cercetări originale din subdirectia tematică nr. 3. Asolamentele și fertilizarea terenurilor în pantă din Bihor
În această subdirecție am conceput și realizat 3 experiențe:
Experiența nr.1.Fertilizarea ameliorativă a erodisolului de la Pocola, Bihor
Anul amplasarii: 1988. Panta terenului: 24%
Factor A: fertilizarea ameliorativă: a1 – martor; a2 – gunoi de grajd 15 t/ha; a3 – gunoi de grajd 30 t/ha; a4 – gunoi de grajd 60 t/ha; a5 – paie 1/1; a6 – paie ½; a7 – paie 1/1 + 25 N; a8 – paie 1/1 + 50 N; a9 – lupin; a10 – lupin + P80; a11 – lupin + P160; a12 – lupin + K80; a13 – lupin + K160; a14 – lupin + P80 K80; a15 – lupin + P160K80
Factor B: fertilizare anuala cu azot: b1 – N0; b2 – N150
Experienta nr. 2. Influenta asolamentului si fertilizarii asupra solului erodat si asupra productiilor in conditiile de la Beius
Anul amplasarii: 1990. Panta terenului: 20%.
Factor A: asolamentul: a1 – porumb – grau; a2 – porumb-porumb-grau; a3 – ovaz -porumb-porumb – grau; a4 – ovaz + trifoi – trifoi – porumb-grau
Factor B: fertilizare ameliorativa: b1 – martor, nefertilizat;b2 – gunoi de grajd 30 t/ha; b3 – gunoi de grajd 60 t/ha; b4 – lupin, ingrasamant verde; b5 – mei + lupin + ovaz, ingrasamant verde; b6 – secara + lupin + ovaz, ingrasamant verde; b7 – mazariche + secara + raigrass, ingrasamant verde; b8 – fertilizarea chimica echivalenta a 30 /ha gunoi de grajd; b9 – fertilizarea chimica echivalenta a 60 /ha gunoi de grajd; b10 – paie + 50 N
Factor C : fertilizare anuala: c1 – nefertilizat; c2 – N90P45; c3 – N90P45K90
Experienta nr. 3. Influenta asolamentului si fertilizarii asupra solului erodat de la Oradea si asupra productiilor si valorificarii apei.
Anul amplasarii : 1999. Panta terenului : 10%
Factor A: asolamentul: a1 – porumb– grau; a2 – porumb-ovaz + trifoi – trifoi -grau
Factor B: fertilizare organica: b1 – martor; b2 – gunoi de grajd 25 t/ha; b3 – gunoi de grajd 50 t/ha; b4 – lupin, ingrasamant verde cultura dubla; b5 – lupin + ovaz + rapita, ingrasamant verde cultura dubla
Factor C : fertilizare anuala: c1 – N0P0K0; c2 – N90P45K45
Rezultatele evidentiaza necesitatea fertilizarii ameliorative (gunoi de grajd, ingrasaminte verzi, paie) pe solurile erodate si necesitatea fertilizarii cu azot inainte de incorporarea paielor. Daca fertilizarea ameliorativa se incadreaza intr-un asolament ameliorativ cu trifoi rezultatele de productie si cele privind evolutia parametrilor de fertilitate ai solului sunt cele mai bune. Fertilizarea minerala anuala este necesara in toate cazurile.
Cercetări originale din subdirectia tematica nr. 4. Tehnologia îngrășămintelor verzi. Influența acestora asupra solului, producției și valorificării apei de către culturile din Bihor.
Chiar daca folosirea ingrasamintelor verzi este cunoscuta inca din antichitate, cercetarile publicate la mijlocul secolului XX au evidentiat faptul ca folosirea lupinului ca ingrasamant verde, datorita raportului scazut C/N determina procese microbiologice explosive si in final scade rezerva de humus din sol. Roger, 1976 (citat de Eliade GH., si colab. 1983) explica esecul utilizarii ingrasamintelor verzi datorita utilizarii culturilor vegetale pure, insuficient de bogate in celuloza. Amestecurile promovate de Roger (mazariche + secara + raigras; mazariche + secara si ovaz + raigras) au neajunsul ca mazarichea este o cultura furajera traditionala si ca urmare au promovat inlocuirea acesteia cu lupinul. Cercetarile au inceput in anul 1990 la Beius, iar dispozitivul experimental este prezentat anterior; tot in aceasta directie este prezentat dispozitivului experiemtal amplasat la Oradea in anul 1999 in cadrul proiectului „Cercetari pentru elaborarea unui sistem de agricultura durabila pe terenurile arabile in panta amenajabile si neamenajabile antierozional”; proiectul a fost castigat in cadrul programului national de cercetare Relansin, primul program in regim competitional din Romania. Tot in cadrul acestui proiect am amplasat o experienta care avea drept scop stabilirea tehnologiei ingrasamintelor verzi. Dispozitivul experimental a fost urmatorul:
Factor A: tipul de ingrasamant verde: a1 – martor nefertilizat; a2 – lupin; a3 – mazariche + ovaz + raigras; a4 – lupin + ovaz; a5 – lupin + ovaz + rapita; a6 – rapita; a7 – rapita + ovaz; a8 – gunoi de grajd 25 t/ha; a9 – gunoi de grajd 50 t/ha
Factor B: perioada de infiintare a ingrasamantului verde: b1 – 15 iulie; b2 – 30 iulie; b3 – 15 august
Factor C : fertilizare anuala: c1 – N0P0; c2 – N120P90
Rezultatele obtinute arata ca in conditiile din nord-vestul Romaniei infiintarea ingrasamintelor verzi cultura dubla este o reusita de 100% doar daca data semanatului este inainte de 15 iulie. Amestecurile lupin + ovaz + rapita si lupin + ovaz au determinat obtinerea unor sporuri de productie fata de martor maimari decat folosirea lupinului cultura pura, dar si decat amestecul mazariche + ovaz + raigras (recomandat de scoala biologica, Roger); sporurile sunt apropiate de cele obtinute prin folosirea gunoiului de grajd 25 t/ha atat in primul cat si in al doilea an de efect. Folosirea amestecurilor de plante ca ingrasaminte verzi a determinat cresterea hidrostabilitatii macrostructurale a agregatelor de sol, imbunatatirea valorilor densitatii aparente, porozitatii totale, rezistentei la penetrare si conductivitatii hidraulice, precum si usoare cresteri ale continutului in fosfor si potasiu; de asemenea s-a imbunatatit activitatea dehidrogenazica, activitatea fosfatazica acida, activitatea fosfatazica alcalina, activitatea catalaz
Priorități:
Cercetările efectuate în domeniul Agrotehnicii au permis realizare unui brevet de invenție și a 3 cereri de brevet de invenție
Brevet de inventie nr. 123118/30.11.2010, Procedeu de ameliorare a fertilitatii solurilor erodate. Autori: Domuta C. si colab
Cereri de brevete de invenție depuse la OSIM:
Tehnologie de ameliorare a solurilor afectate succesiv de exces și deficit de umiditate. Cerere de brevet de invenție nr. A/01233 din 25.11.2011. Autori: Domuța C. și colab.
Tehnologie de combatere a speciei Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (viermele vestic al rădăcinilor de porumb) prin măsuri agrofitotehnice și chimice. Nr.A/01232 din 25.11.2011. Autori: Ciobanu C., Ciobanu G., Domuța C. și colab.
Tehnologie de producție a grâului cu calități superioare de panificație. Cerere de brevet de invenție nr. A/01230 din 25.11.2011. Autori: Șandor M., Domuța C., si colab.
Capitolul 2
REZULTATE OBȚINUTE PRIVIND IRIGAREA CULTURILOR
ÎN NORD-VESTUL ȚĂRII
Modificări produse de irigarea culturii grâului
Scăderea rezervei de apă sub nivelul plafonului minim pe adâncimea de udare determină în sol o secetă pedologică (Domuța C.,1995), fenomentul fiind considerat secetă pedologică (Domuța C., 2005). Pe adâncimea de 0-50 cm, adâncimea de udare a preluvosolului de la Oradea (Grumeza N. și colab.,1989), rezerva de apă a coborât sub nivelul plafonului minim în fiecare an al perioadei 1976-2014, frecvența maximă (100 %) a stresului hidric s-a înregistrat în luna iunie. Cel mai mare număr de zile cu secetă pedologică s-a înregistrat de asemenea în luna iunie (tabel 2.1.).
Tabel 2.1.
Seceta pedologică la cultura grâului neirigat, Oradea 1976-2014
Ra = rezerva de apă; PM = plafonul minim
Rezerva de apă pe adâncimea de udare a grâului a scăzut și sub nivelul coeficientului de ofilire înregistrându-se o secetă pedologică accentuată (tabel 2.2).
Tabel 2.2.
Seceta pedologică accentuată la cultura grâului neirigat, Oradea 1976-2014
CO = coeficientul de ofilire
Între numărul de zile cu secetă pedologică și producția de grâu obținută în condiții de neirigare s-a cuantificat o corelație inversă de forma y=-0,0032×2-0,0912x+66,834 (R2=0,65000). Tot o corelație inversă, dar cu un coeficient mai ridicat (R2=0,94000) s-a cuantificat între numărul de zile cu secetă pedologică accentuată și producție, expresia matematică a acesteia fiind y=65,164e-0,0224x.
Între numărul de zile cu secetă pedologică și sporul de producție obținute prin irigare, s-a stabilit o legătură directă de forma y=7,0967e0,0173x (R2=0,68000).
Toate aceste corelații susțin, de asemenea, oportunitatea irigării grâului în Câmpia Crișurilor, irigația fiind principala măsură de combatere a secetei.
Influența irigației asupra microclimatului la cultura grâului
La cultura grâului irigația determină îmbunătățirea raportului dintre apă și temperatură + lumină. Datele obținute în perioada 1976-2014 evidențiază diferențieri de 71,0 % în luna mai, 57 % în iunie și 18,8 % în aprilie (tabel 2.3).
Tabel 2.3.
Modificări ale raportului apă/temperatură + lumină (indicele climatic Domuța, ICD) sub influența irigației la cultura grâului, Oradea 1976-2014
Perioada IV-VI se caracterizează ca “umedă II” la grâul irigat față de “mijlociu umedă” la grâul neirigat între valoarea ICD din cele două variante înregistrându-se o diferență de 47,3 %.
Intre valorile ICD și producțiile de grâu s-a cuantificat o legătură directă de forma y= – 0,0047 x2 + 1,8543x + 30,654 (R2=0,60xxx).
Legătura directă dintre valorile ICD și producțiile de grâu obținute în condiții de neirigare și irigare evidențiază oportunitatea irigării grâului în condițiile în care principala metodă de îmbunătățire a condițiilor de microclimat este irigația (Domuța C și colab., 2000).
Modificări produse de irigare la cultura fasolei
În condițiile Câmpiei Crișurilor, la fasolea neirigată, rezerva de apă din sol pe adâncimea de 0-50 cm a scăzut sub nivelul plafonului minim în fiecare an al perioadei 1976-2014, cel mai mare număr de zile cu secetă pedologică înregistrându-se în luna iulie. (tabel 2.4.)
Frecvențele cele mai mari ale fenomenului s-au înregistrat în lunile august și iulie. În 15 % din ani seceta pedologică a fost accentuată, întrucât rezerva de apă a scăzut și sub nivelul coeficientului de ofilire.
Tabel 2.4.
Seceta pedologică la cultura fasolei neirigate, Oradea 1976-2014
Ra = rezerva de apă; PM = plafonul minim
Influența irigației asupra microclimatului la cultura fasolei
Folosirea irigației a determinat îmbunătățirea raportului apă/ temperatură + lumină cu 39,7 % în luna mai, 59,3 % în iunie și 85,5 % în iulie, iar pe întreg sezonul de irigare cu 60,3 % (Fig. 2.1)
Fig.2.1. Influența irigației asupra raportului apă/temperatură + lumină
(Ihst) la cultura fasolei, Oradea (1976 – 2008)
Modificări produse de irigare la cultura florii soarelui
În condiții de neirigare, rezerva de apă pe adâncimea de udare a culturii scade sub nivelul plafonului minim. Rezultatele obținute la Oradea în perioada 1976-2014 arată că seceta pedologică s-a manifestat în fiecare an. Lunile cu cel mai mare număr de zile (27) și cu cea mai mare frecvență a stresului hidric (100 %) au fost lunile iulie și august.
Un număr mare de zile cu secetă pedologică (27,3) și o frecvență foarte apropiată de cea din luna august s-a înregistrat în luna iulie (tabel 2.5.)
Tabel 2.5.
Seceta pedologică la cultura florii soarelui neirigată, Oradea 1976-2014
Ra = rezerva de apă; PM = plafonul minim
În anii studiați (38 %) rezerva de apă pe adâncimea de 0-75 cm a coborât și sub nivelul coeficientului de ofilire, cel mai mare număr de zile cu secetă pedologică accentuată (9) și cea mai ridicată frecvență a fenomenului (40 %) s-a înregistrat în luna august. (tabel 2.6)
Între seceta pedologică și producție s-a cuantificat o legătură inversă asigurată statistic, iar între valorile seceta pedologică și sporurile de producție obținute prin irigare s-a cuantificat o legătură directă. Tot o legătură directă s-a cuantificat între numărul de zile cu rezerva de apă sub plafonul minim pe adâncimea de udare și eficiența valorificării apei (EVA). Toate aceste corelații susțin oportunitatea irigării florii soarelui și în zona moderat subumedă a Câmpiei Crișurilor (Domuța C. și colab, 2002).
Tabel 2.6.
Seceta pedologică accentuată la cultura florii soarelui neirigată, Oradea 1976-2014
Influența irigației asupra microclimatului la cultura florii soarelui
Folosirea irigațiilor a determinat îmbunătățirea substanțială a condițiilor de microclimat. Astfel, în condițiile zonei moderat subumede a Câmpiei Crișurilor raportul apă/temperatură+lumină din lunile cu irigații a crescut cu până la 84 % (în luna iulie); ca urmare perioada V-VIII s-a caracterizat ca “umedă I” în condiții de irigare față de “mijlociu umedă” în condiții de neirigare, diferența între valoarea ICD din cele 2 variante fiind de 51 % (tabel 2.7)
Tabel 2.7
Modificări ale raportului apă/temperatură + lumină (indicele climatic Domuța, ICD) sub influența irigației la cultura florii soarelui, Oradea 1976-2014
Și la cultura florii soarelui s-a pus în evidență o legătură directă între valoarea indicatorilor climatici și producție (Domuța C., 1997,2004). Între indicele climatic Domuta (ICD) și producție această relație este de forma y = 6,0865 x0,6318; R2 = 0,68xxx.
Influența irigației asupra microclimatului la cultura porumbului siloz
Irigarea determină îmbunătățirea raportului apei cu ceilalți factori de vegetație. Astfel raportul apă /temperatură + lumină cuantificat cu ajutorul indicelui climatic Domuța (ICD) se îmbunătățește cu 83 % în iulie, 172 % în august și 112 % în septembrie, iar pe întreaga perioadă de vegetație cu 120 % (tabel 2.8).
Tabel 2.8
Influența irigației asupra indicelui climatic Domuța (ICD)
la cultura porumbului pentru siloz, Oradea, 1976-2014
Între condițiile de microclimat cuantificate cu indicele climatic Domuța (ICD) și producțiile de porumb obținute în condiții de neirigare și irigare s-a stabilit o legătură directă exprimată prin funcția y = 0,21 x2 + 6,8318 x – 20,618; R2 = 0,65xxx.
2.5. Influența irigației asupra microclimatului culturii piersicului
Microclimatul culturii de piersic este analizat cu ajutorul indicatorului”indicele climatic Domuța” (ICD) care exprimă raportul dintre umiditate și temperatură + durata de strălucire a soarelui. În condițiile de la Oradea, irigarea a determinat îmbunătățirea raportului umiditate/temperatură + lumină.
În lunile cu irigații din anul 2000, diferențele dintre valorile ICD ale piersicului irigat și neirigat au fost de 900 % în luna august, de 392 % în luna iunie și de 206 % în luna iulie. În 2002, diferențele dintre cele două variante au fost de 137 % în mai și de 278 % în luna iunie. În 2003, diferențele au fost cuprinse între 1550 m3/ha în august și de 87 % în iulie.
Microclimatul piersicului neirigat în perioada aprilie-august s-a caracterizat ca secetos în 2000 și 2003 și mijlociu secetos în 2002. (tabel 2.9.)
Irigarea a determinat realizarea unui microclimat “umed I” în 2000, “mijlociu umed ”în 2002 și “mijlociu secetos”, astfel că în medie pe perioada studiată microclimatul piersicului irigat s-a caracterizat ca “mijlociu umed” față de “secetos” în condiții de neirigare.
Tabel 2.9
Influența irigației asupra raportului umiditate/temperatură + lumină
(indicele climatic Domuța, ICD) la cultura piersicului,
Oradea 2000-2003
Ex = Excesiv Secetos; FS = Foarte Secetos; S = Secetos; MS = Mijlociu Secetos; MU = Mijlociu Umed; U I = Umed I; U II = Umed II;U III = Umed III.
2.6. Rezultatele cercetărilor privind factorii care influențează mărimea consumului de apă
Grumeza (1989) apreciază că evapotranspirația (consumul de apă) este influențată în principal de climă, plantă și sol. De asemenea consumul de apă este influențat de atacul bolilor și dăunătorilor, agrotehnica aplicată, metoda de udare. În continuare se prezintă modul în care acești factori influențează consumul de apă al plantelor în condițiile de la Oradea.
2.6.1. Condițiile pedoclimatice
În condițiile aceleași localități toate elementele climei influențează valorile consumului de apă. Între temperatura aerului, respectiv durata de strălucire a soarelui și consumul de apă nu s-au cuantificat corelații asigurate statistic (Domuța C., 1995) însă între precipitațiile înregistrate în perioada de vegetație a porumbului și consumul total de apă al acestei culturi s-a pus în evidență o corelație directă foarte semnificativă statistic (Fig.2.2).
Fig. 2.2. Corelația precipitații – consum de apă, la cultura porumbului
boabe neirigat, Oradea 1996-2010
Între mărimea normei de irigare folosite și valorile consumului de apă există de asemenea o corelație directă, foarte semnificativă statistic (Fig.2.3)
Fig.2.3. Corelația normă de irigare (Σm) – consum de apă, la cultura
porumbului boabe irigat, Oradea 1996-2010
Exprimarea elementelor de climă sub formă de indicatori climatici și corelarea acestora cu valorile consumului de apă evidențiază legături directe (Domuța C, 1995, Tușa C, 1997, Rădulescu A, 1999). În condițiile de la Oradea, pentru perioada 1987-2008, legătura dintre elementele de climă și consumul de apă al porumbului a fost cel mai bine cuantificată de către coeficientul hidrotermic Seleaninov, urmat de indicele de ariditate de Martonne și indicele hidroheliometric. Aceste corelații susțin importanța irigației, întrucât singura modalitate de îmbunătățire a raportului dintre apă și temperatură sau dintre apă și temperatură+lumină este irigația, aceasta asigurând creșterea valorilor indicatorilor climatici și ca urmare a consumului de apă al porumbului și al culturilor în general.
În localități diferite, valorile consumului de apă diferă în funcție de condițiile climatice și de sol. Spre exemplificare se prezintă situația culturii porumbului: în condiții de neirigare, valorile consumului total de apă au fost cuprinse între 3189 mc/ha la Valul lui Traian în Dobrogea și 4337 mc/ha la Suceava, în zona răcoroasă; în condiții de irigare, valorile consumului total de apă au fost cuprinse între 4679 mc/ha la Suceava, în zona răcoroasă și 7120 mc/ha la Maglavit în vestul Olteniei. Irigarea a determinat o diferențiere mai puternică a consumului total de apă al porumului între localitățile exemplificate (tabel 2.10)
Tabel 2.10
Influența condițiilor pedoclimatice și a irigației asupra consumului de apă
al culturii porumbului din diferite zone ale României
(date prelucrate după Grumeza N. și colab., 1989)
2.6.2. Particularitățile anatomo-fiziologice ale plantei
Influența particularităților anatomo – fiziologice ale plantei sunt evidențiate prin datele de consum zilnic și consum total de apă.
2.6.2.1. Hibridul sau soiul
Influența hibridului asupra consumului de apă este exemplificată prin rezultate obținute la cultura porumbului în condițiile de la Oradea (tabel 2.11).
Tabel 2.11
Influența hibridului asupra consumului de apă – Σ (e+t)- și cantități de
apă folosită din rezerva solului, Oradea 2001-2004
Ri-Rf = apa consumată din rezerva solului, (Rezerva inițială –Rezerva finală)
Se constată că pe măsura creșterii tardivității hibrizilor de porumb valorile consumului total de apă cresc atât în condiții de neirigare cât și în condiții de irigare. În condiții de neirigare creșterea valorilor consumului total de apă s-a înregistrat pe seama rezervei de apă a solului acumulată până la semănatul porumbului. În condiții de irigare s-a avut în vedere menținerea rezervei de apă între plafonul minim și capacitatea de câmp pe adâncimea de 0-75 cm, iar creșterea valorilor consumului de apă la hibrizii mai tardivi s-a realizat atât pe seama rezervei de apă a solului cât și ca urmare a folosirii unei norme de irigare mai mari, impusă de necesitatea unei aprovizionări optime cu apă în sezonul de irigare.
2.6.2.2. Etapa de dezvoltare a plantei
Cele mai mari valori ale consumului de apă la culturile pentru boabe se înregistrează în perioada înflorit – umplerea bobului. Evident că aceste valori se înregistrează în condiții de aprovizionare optimă cu apă
La culturile pomicole cele mai mari valori ale consumului de apă se înregistrează în perioada creșterii intense a fructelor. La cultura piersicului atât în condiții de irigare câ ș în condiții de neirigare, cea mai mare valoare a consumului de apă s-a înregistrat în perioada “intrare în pârgă – maturitatea fructelor” (tabel 2.12).
Tabel 2.12
Consumul de apă zilnic al piersicului neirigat și irigat în diferite fenofaze,
Oradea 2000-2003
Reluarea vegetației; 5. Intrare în pârgă;
Buton roz; 6. Maturitate de recoltare;
Înflorit; 7. Căderea frunzelor
Fruct cât aluna;
2.6.2.3. Desimea plantelor
La cultura de porumb, (hibridul Turda super) valorile consumului total de apă au crescut pe măsura creșterii desimii plantelor, aceasta realizându-se prin folosirea unor cantități mai mari de apă din rezerva solului (tabel 2.13).
Tabel 2.13
Influența desimii plantelor de porumb asupra consumului
de apă, Σ (e+t) , Oradea, 2001-2004
Ri-Rf = apa consumată din rezerva solului, (Rezerva inițială –Rezerva finală)
Pe măsură ce crește desimea plantelor scade consumul de apă al unei plante atât în condiții de neirigare cât și în condiții de irigare (tabel 2.14).
Tabel 2.14
Influența desimii la unitatea de suprafață asupra consumului de
apă al unei plante de porumb, Oradea 2001-2004
2.6.2.4. Asolamentul
În asolamentul de 3 ani cu soia s-a înmagazinat o cantitate mai mare de apă în sol și ca urmare porumbul a consumat din rezerva solului o cantitate de apă mai mare decât în monocultură cu 8,8%, față de rotația grâu-porumb cu 6,3%. Ca urmare consumul total de apă al porumbului din asolamentul de 3 ani a crescut față de monocultură cu 2,4%, iar față de porumbul din rotația grâu-porumb cu 1,7%. Diferențele sunt asemănătoare și în condiții de irigare (tabel 2.15).
Tabel 2.15
Influența asolamentului asupra consumului de apă
al porumbului, Oradea 2001-2004
Ri-Rf = apa consumată din rezerva solului, (Rezerva inițială –Rezerva finală)
2.6.2.5. Fertilizarea
Fertilizarea organică sau organo-minerală determină creșterea consumului de apă, diferențele față de martorul nefertilizat realizându-se prin aportul mai ridicat al apei din rezerva solului în acoperirea consumului de apă, atât în condiții de neirigare, cât și în condiții de irigare (tabel 2.16).
Tabel 2.16
Influența fertilizării asupra consumului de apă, Σ(e+t) ,
al porumbului, Oradea 2001-2004
Ri-Rf = apa consumată din rezerva solului, (Rezerva inițială –Rezerva finală)
2.6.2.6. Îmburuienarea
Culturile îmburuienate au un consum mai mare de apă ca urmare a folosirii a consumării unor cantități mai mari de apă din rezerva solului. Ca urmare valorile mai mici ale rezervei de apă înregistrate la recoltare crează condiții mai puțin favorabile executării arăturii de bună calitate (tabel 2.17, 2.18).
Raportat la numărul de plante de cultură și buruieni la unitatea de suprafață consumul de apă al culturilor îmburuienate este mai mic decât al culturilor neîmburuienate (erbicidate și prășite în cazul nostru).
Tabel 2.17
Influența îmburuienării asupra consumului de apă, Σ (e+t), al
porumbului și cartofului în condițiile de la Oradea
Ri-Rf = apa consumată din rezerva solului, (Rezerva inițială –Rezerva finală)
Tabel 2.18
Influența îmburuienării asupra consumului de apă, Σ (e+t) , al unei plante din culturile de porumb sau cartof în condițiile de la Oradea
2.6.2.7. Aprovizionarea cu apă
În condiții de aprovizionare optimă cu apă, realizată prin menținerea rezervei de apă pe adâncimea de udare între plafonul minim și capacitatea de câmp valorile consumului total de apă cresc substanțial comparativ cu valorile înregistrate în condiții de neirigare. Suspendarea udărilor în lunile sezonului de irigare determină reducerea valorilor consumului total de apă. La cultura porumbului, în condițiile de la Oradea, suspendarea udărilor în luna iunie a determinat cea mai puternică scădere a valorilor consumului total optim de apă, în condițiile în care, în perioada de cercetare, în această lună s-a înregistrat cel mai mare deficit de precipitații din sezonul de irigare (tabel 2.19).
Tabel 2.19
Influența suspendării udărilor din lunile sezonului de irigare al
porumbului asupra consumului total de apă, Σ (e+t), Oradea 2001-2004
2.7. Diferențele dintre consumul total real de apă al culturilor și evapotranspirația de referință (ETo) calculată prin mai multe metode în condițiile de la Oradea
Ținând seama de lungimea perioadei de vegetație a celor 10 culturi studiate și de valorile zilnice ale evapotranspirație de referință s-a calculat evapotranspirația de referință totală (mc/ha) pentru fiecare din cele 10 culturi studiate atât pentru condiții de neirigare (ETR) cât și pentru condiții de irigare (ETR opt).
Analiza varianței arată că în ce privește diferențele dintre evapotranspirația de referință (ETo) calculată prin cele patru metode și evapotranspirația reală (ETR și ETR opt) situația diferă de la o metodă și de la o cultură la alta precum și în funcție de aprovizionarea cu apă a culturii (neirigat ETR și irigat ETR opt)
Metoda Thornthwaite
Față de media pe 10 culturi a evapotranspirației reale (ETR) valoarea medie a evapotranspirației de referință (ETo) este mai mare (4950 mc/ha față de 3613 mc/ha) diferența de 1337 mc/ha fiind foarte semnificativă statistic. Față de evapotranspirația reală optimă (ETR opt) valoarea ETo este mai mică (4950 mc/ha față de 6.104 mc/ha) diferența (-1154 mc/ha) fiind de asemenea foarte semnificativă statistic (tabel 1.20).
Comparativ cu evapotranspirația reală totală (ETR) a fiecărei culturi evapotranspirația de referință (ETo) Thornthwaite are valori mai mari. La cultura grâului diferența dintre cei doi parametri (+ 14 mc/ha) nu este asigurată statistic, la celelalte culturi fiind asigurată statistic.
În condiții de irigare, prin folosirea metodei Thornthwaite se înregistrează cea mai mică diferență față de ETR opt. a culturii de fasole (+ 106 mc/ha, nesemnificativă statistic) din toate cele 4 metode studiate. La cultura de cartof și la cea de porumb siloz diferențele sunt negative (-298 mc/ha și -650 mc/ha) și de asemenea nesemnificative statistic. La celelalte culturi diferențele sunt negative și asigurate statistic.
Metoda evaporimetrului Bac
Atât în condiții de neirigare (5556 mc/ha față de 3613 mc/ha) cât și în condiții de irigare (5556 mc/ha față de 6104 mc/ha) media evapotranspirației de referință totale, calculate prin această metodă are același sens de evoluție și aceeași semnificație statistică față de ETR și ETR opt. cu metoda Thornthwaite, însă diferența de ETR este mai mare (1943 mc/ha față de + 1337 mc/ha), iar față de ETR opt. mai mică (- 548 mc/ha față de – 1154 mc/ha).
Din cele 10 culturi neirigate numai la cultura grâului diferența dintre evapotranspirația de referință totală calculată prin această metodă și evapotranspirația reală nu are semnificația statistică.
La celelalte culturi diferențele sunt distinct și foarte semnificative.
În condiții de irigare, evapotranspirația de referință totală determină prin metoda evaporimetrului Bac este cea mai apropiată de ETR opt. al culturilor: soia (6110 mc/ha față de 6375 mc/ha) cartof (5790 mc/ha față de 5538 mc/ha) și lucernă anul I (6710 mc/ha față de 7111 mc/ha), diferențele nefiind semnificative statistic.
Tot nesemnificative statistic sunt și diferențele înregistrate la cultura de floarea soarelui (- 866 mc/ha), fasole (+ 406 mc/ha) și porumb siloz cultură dublă (- 350 mc/ha).
La celelalte culturi diferențele sunt negative și semnificative statistic: sfeclă de zahăr (- 1119 mc/ha), grâu (-1051 mc/ha), lucernă anul II (- 1006 mc/ha).
Tabel 2.20
Diferența între consumul de apă mediu (ETR – ETRo – mc/ha) și evapotranspirația de referință (ETo) determinată prin metoda Thornthwaite, Bac, Piche și Penman-Monteith, Câmpia Crișurilor, Oradea, 1997-2004
NEIRIGAT IRIGAT
DL5% DL1% DL0,1% DL5% DL1% DL 0,1%
A: 864 1150 1500 448 589 767
B: 247 329 425 265 351 451
BxA: 531 704 911 841 1110 1426
AxB: 1090 1420 1840 909 1200 1550
Metoda Penman-Monteith
Valoarea medie pe zece culturi a evapotranspirației de referință totală calculată prin această metodă este mai mare cu 3079 mc/ha decât ETR și cu 588 mc/ha decât ETR opt în ambele situații diferențele sunt asigurate statistic ca foarte semnificativă.
La nici o cultură în condiții de neirigare metoda Penman-Monteith nu se găsește pe primul loc în ce privește distanța ETo față de ETR diferențele față de ETR sunt pozitive, distinct semnificative la grâu de toamnă și foarte semnificative la celelalte culturi. Totodată, valoarea diferențelor față de ETR sunt mai mari decât cele obținute prin folosirea metodelor Thornthwaithe și a evaporimetrului Bac la toate cele zece culturi studiate (tabel 2.20)
În condiții de irigare metoda Penman-Monteith are acela mai apropiate valori de ETR opt a culturilor: porumb boabe (7141 mc/ha față de 7135 mc/ha), porumb siloz cultură dublă (3290 mc/ha, față de 3320 mc/ha), grâu (4990 mc/ha față de 4191 mc/ha), sfeclă de zahăr (7910 mc/ha față de 7609 mc/ha), floarea soarelui (6610 mc/ha față de 6266 mc/ha) și lucernă anul II (8671 mc/ha față de 1366 mc/ha), diferențele înregistrate nu sunt asigurate statistic. Tot fără semnificație statistică este și diferența înregistrată față de ETR opt a culturii de soia, dar ea este mai mare decât cea înregistrată prin metoda evaporimetrului Bac (765 mc/ha față de – 265 mc/ha). la lucerna anul I diferența (+ 929 mc/ha) este semnificativă statistic, iar diferențele de la fasole (+ 1656 mc/ha), cartof (+ 1552 mc/ha) sunt foarte semnificative statistic.
Metoda evaporației Piche
Prin această metodă se obțin cele mai mari valori ale evapotranspirației de referință: media pe zece culturi este mai mare decât ETR și ETR opt cu 4169 mc/ha (de 2,15 ori), respectiv cu ETo pe 10 culturi este mai mare decât a celorlalte 3 metode cu 2832 mc/ha (57 %) față de metoda Thornthwaite, cu 2226 mc/ha (40 %) față de metoda evaporimetrului Bac și cu 1090 mc/ha (16 %) față de metoda Penman-Monteith.
În condiții de neirigare diferențele ETo Piche față de ETR a fiecărei culturi sunt foarte semnificative statistic (tabel 2.20).
În condiții de irigare la o singură cultură – grâu – diferența ETo Piche față de ETR opt, nu este asigurată statistic (5230 mc/ha față de 4911 mc/ha). diferența înregistrată la porumbul siloz (+ 1040 mc/ha) este semnificativă statistic. La floarea soarelui (+ 1234 mc/ha) și sfecla de zahăr (+ 1421 mc/ha) diferențele sunt distinct semnificative iar la culturile de cartof (+ 2962 mc/ha), lucernă anul II (+ 2084 mc/ha), soia (+ 1925 mc/ha) și porumb boabe (+ 1475 mc/ha) diferențele sunt foarte semnificative statistic.
Datele prezentate evidențiază faptul că prin folosirea celor 4 metode de determinare a ETo necorectă cu coeficienți specific fiecărei culturi conduce la obținerea unor valori diferite de cele ale evapotranspirației reale (ETR și ETR opt)
2.8. Diferențele dintre normele de irigație optime aplicate culturilor agricole și normele de irigație rezultate din calculul evapotranspirației de referință (ETo) în condițiile de la Oradea
Scăzând din evapotranspirația de referință ETo (Thornthwaite, Bac, Penman-Monteith, Piche) a fiecărei culturi, precipitațiile și cantitatea de apă folosită din rezerva solului de către fiecare cultură în condiții de irigare s-a obținut valoarea normei de irigație. Aceasta se va compara cu normele de irigație reale obținute prin metoda bilanțului apei în sol la cele zece culturi studiate. (tabel 2.21.)
Cultura porumbului
Prin metoda Penman-Monteith s-a obținut norma de irigație cea mai apropiată de norma de irigație reală (3660 mc/ha față de 3394 mc/ha), diferența (+ 266 mc/ha) fiind nesemnificativă statistic. Acestei metode îi urmează în ordine: metoda evaporimetrului Bac cu diferență de – 1054 mc/ha, semnificativă statistic: metoda evaporimetrului Piche cu o diferență de + 1496 mc/ha, foarte semnificativă statistic și metoda Thornthwaite cu o diferență de 1634 mc/ha, de asemenea foarte semnificativă statistic (tabel 2.21; Fig.2.6)
Față de norma de irigație reală normele de irigație Bac și Thornthwaite reprezintă 68,9 % și 51,9 %, iar norma de irigație Piche este mai mare cu 44 %.
Cultura grâului
Norma de irigație cea mai apropiată de norma de irigare reală s-a obținut prin metoda Penman-Monteith, diferența (+ 88 mc/ha) este nesemnificativă statistic, este diferența dintre norma de irigare obținută prin metoda evaporimetrul Piche (+ 278 mc/ha). În cazul metodei evaporimetrului Bac norma de irigație se reduce la 45,5 % din norma de irigație reală dar în cazul metodei Thronthwaite la 11,8 %, diferențele față de norma de irigație reală (- 1062 mc/ha și – 1722 mc/ha) fiind semnificative statistic (tabel 2.21, Fig.2.4).
Cultura florii soarelui
Și la această cultură metoda Penman-Monteith conduce la obținerea normei de irigare cu valoarea cea mai apropiată de valoarea reală (2930 mc/ha față de 2607 mc/ha), diferența de + 323 mc/ha nu este asigurată statistic.
Acestei metode îi urmează metode de evaporimetru Bac cu o diferență negativă (-867 mc/ha) semnificativă statistic; metodele evaporimetrului Piche și Tornthwaite se găsesc la diferențe apropiate de norma de irigație reală + 1263 mc/ha și – 1277 mc/ha, distinct semnificativ statistic.
Normele de irigație obținute prin metodele evaporimetrului Bac și Thornthwaite reprezintă 66,7 % și 51,0 % din norma de irigație reală, iar metodele Penman-Monteith și Piche conduc la obținerea unor norme de irigație mai mari decât cea reală cu 11,2 % și 48,4%. (tabel 2.21; Fig.2.4)
Cultura soiei
Metoda evaporimetrului Bac conduce la obținerea normelor de irigație cu mărimea cea mai apropiată de cea a normei de irigație reală: 2690 mc/ha față de 2963 mc/ha, diferența (- 273 mc/ha) nu este asigurată statistic.
Metoda evaporimetrului Bac este urmată de metoda Penman-Monteith, cu o diferență de + 747 mc/ha, de asemenea nesemnificativă statistic. Prin metoda Thornthwaite se realizează o diferență negativă (-1253 mc/ha), distinct semnificativă statistic, iar prin metoda evaporimetrului Piche se realizează cea mai mare diferență (+ 1927 mc/ha) foarte semnificativă statistic.
Normele de irigare rezultate prin calculul indirect al evapotranspirației de referință reprezintă: 90,8 % și 57,7 % din norma de irigare reală în cazul metodelor evaporimetrului Bac și Thornthwaite, iar prin metodele Penman-Monteith și evaporimetrul Piche normele de irigație obținute sunt mai mari cu 25,3 % și 65,0 % decât norma de irigație reală (tabel 2.21; Fig.2.4)
Tael 2.21
Comparație privind normele de irigație rezultate din calculul indirect al evapotranspirației de referință (ET0) cu normele de irigație folosite
pentru obținerea evapotranspirației reale optime (ETRopt),
Câmpia Crișurilor, Oradea, 1997-2004
A B BxA AxB
DL 5 % 460 280 840 870
DL 1 % 620 360 1110 1210
DL 0,1 % 800 460 1430 1480
Fig.2.4. Norme de irigare (%) stabilite pe baza determinării umidității solului și norme de irigare rezultate din calcularea consumului de apă prin mai multe metode la culturile pentru boabe, Oradea 1997-2004
Cultura fasolei
Prin metoda Thornthwaite s-a obținut norma de irigație cea mai apropiată de norma de irigație reală 1710 mc/ha față de 1620 mc/ha, diferența (+ 90 mc/ha/zi) fiind fără semnificație statistică.
Fără semnificație statistică este și norma de irigație obținută prin metoda evaporimetrului Bac (+444 mc/ha).
Diferențele obținute prin folosirea metodelor Penman-Monteith și evaporimetrul Piche sunt pozitive și foarte semnificative statistic (+ 1664 mc/ha). Față de norma de irigație reală prin toate cele 4 metode indirecte se obțin norme de irigație mai mari astfel: cu 7,0 % prin metode Thornthwaite, cu 27,3 % prin metoda Penman-Monteith, cu 139,9 % prin metoda evaporimetrului Piche (tabel 2.21; Fig.2.4)
Cultura sfeclei de zahăr
Metoda Penman-Monteith a determinat obținerea normei de irigație cu mărimea cea mai apropiată de a normei de irigație reală (3740 mc/ha față de 3540 mc/ha) diferența de 200 mc/ha fiind nesemnificativă statistic. Pe poziția a doua se situează metoda evaporimetrului Bac, diferența obținută prin această metodă (-1040 mc/ha) este semnificativă statistic.
Diferența obținută prin metoda evaporimetrului Piche este distinct semnificativă statistic, (+430 mc/ha) iar prin metoda Thornthwaite (-1750 mc/ha) este foarte semnificativă statistic.
Comparativ cu irigația reală normele de irigație obținute prin metodele evapotranspirației Bac și Thornthwaite reprezintă 70,6 % și 50,6 %, iar normele de irigație obținute prin metoda Penman-Monteith și evaporimetrului Piche sunt mai mari cu 5,6 % și 40,3 % (tabel 2.21; Fig. 2.5)
Cultura cartofului
Metoda evaporimetrului Bac și Thornthwaite duce la obținerea unor norme de irigație (2190 mc/ha și 2740 mc/ha) cu diferențe față de norma de irigație reală (+ 316 mc/ha și 334 mc/ha) nesemnificative statistic.
Metodele Penman-Monteith și evaporimetrului Piche conduc la obținerea unor diferențe pozitive foarte semnificative statistic (+1606 mc/ha și 2586 mc/ha). Față de norma de irigație reală norma de irigație obținută prin metoda Thornthwaite reprezintă 90,3 %, iar prin celelalte trei metode norma de irigație este mai mare decât norma de irigație reală cu 13,0 % prin metoda evaporimetrului Bac, 66,2 % prin metoda Penman-Monteith și 106,7 % prin metoda evaporimetrului Piche (tabel 2.21; Fig. 2.5).
Cultura de lucernă anul I
Prin metoda evaporimetrului Bac s-a obținut norma de irigație cu valoarea cea mai apropiată de cea a normei de irigație reală (2840 mc/ha față de 32,0 mc/ha), diferența (-390 mc/ha) fiind fără semnificație statistică.
Prin metodele Penman-Monteith și Thornthwaite s-au obținut norme de irigare a căror diferențe față de norma de irigație reală (+ 930 mc/ha și – 1120 mc/ha) este semnificativă statistic: prin metoda evaporimetrului Piche diferența obținută (+ 2460 mc/ha) este foarte semnificativă statistic.
Metodele evaporimetrului Bac și Thornthwaite conduc la obținerea unor norme de irigație ce reprezintă 87,9 % și 65,3 % din norma de irigație reală iar prin metoda Penman-Monteith și evaporimetrului Piche se obțin norme de irigație cu 28,8 % și 76,1 % mai mari decât norma de irigație reală (Tabel 2.21 Fig. 2.5).
Fig.2.5. Norme de irigare (%) stabilite pe baza determinării umidității solului și norme de irigare rezultate din calcularea consumului de apă prin mai multe metode la culturile pentru tulpini și rădăcini, Oradea 1997-2004
Cultura lucernei anul II
Cea mai apropiată normă de irigație față de norma de irigație reală se obține prin folosirea metodei Penman-Monteith (4390 mc/ha față de 4028 mc/ha); diferențe (+ 362 mc/ha) față de această metodă este nesemnificativă statistic.
Metoda evaporimetrului Bac se situează pe poziția a doua cu o diferență semnificativă de -938 mc/ha. Metodele Thornthwaite și evaporimetrul Piche conduc la obținerea unor diferențe față de norma de irigație reală (-1753 mc/ha și 1872 mc/ha) foarte semnificativă statistic.
Norma de irigație rezultată din calcularea ETo prin metodele evaporimetrului Bac și Thornthwaite reprezintă 76,7 % și 56,4 % din norma de irigație reală, iar prin folosirea metodelor Penman-Monteith și evaporimetrului Piche s-a obținut norma de irigație cu 8,9 % și 46,5 % mai mari decât norma de irigație reală (tabel 2.21; Fig. 2.5).
La porumb siloz cultură dublă
Prin folosirea metodelor Penman-Monteith, evaporimetrului Bac și Thornthwaite se obțin norme de irigație (2340 mc/ha, 2000 mc/ha, 1730 mc/ha) a căror diferențe față de norma de irigație reală (-13 mc/ha, -333 mc/ha, -623 mc/ha) nu sunt asigurate statistic.
Prin folosirea metodei evaporimetrului Piche în calcularea ETo și compararea normei de irigație rezultate cu norma de irigație reală se obține o diferență (+ 1057 mc/ha) semnificativă statistic.
Față de norma de irigație reală normele de irigație obținute prin metodele Penman-Monteith, evaporimetrului Bac și Thornthwaite reprezintă 99,4 %, 85,0 % și 73,4 %, iar norma de irigare rezultată din folosirea metodei evaporimetrului Piche este cu 44,9 % mai mare decât norma de irigare reală (tabel 2.21; Fig. 2.5).
Datele medii
Pe cele 10 culturi obținute prin metode indirecte evidențiază norme de irigație mai mici cu 47,1 % (metoda Thornthwaite) și 18,6 % (metoda evaporimetrului Bac) precum și mai mari cu 59,2 % (metoda evaporimetrului Piche) și 21,9 % (metoda Penman-Monteith) decât norma de irigație rezultată din aprovizionarea optimă cu apă pe baza bilanțului apei în sol, diferențele fiind foarte semnificative statistic.
Datele referitoare la norma de irigație, întăresc concluzia referitoare la necesitatea determinării coeficienților de culturi în scopul prevenirii folosirii unor norme de irigație mai mici sau mai mari decât cele necesare, prevenind pierderile de producție produse de reducerea normelor de udare, (problemă ce este tratată în capitolul următor) sau risipa de apă, energie și consecințele ecologice nefavorabile cauzate de folosirea unor norme de udare (irigare) mai mari decât cele necesare.
Determinarea indirectă a consumului global de apă (evapotranspirația de referință, ET0) este mai puțin laborioasă decât determinarea directă bazată pe bilanțul ape în sol.
În proiectarea și exploatarea amenajărilor de irigații din România se folosesc două metode indirecte: metoda Thornhtwaite (în proiectare) și metoda evaporimetrului Bac (în exploatare). Dimensionarea sistemului de irigați la anumite grade de asigurare presupune determinarea consumului de apă pe un lung șir de ani, iar datele de temperatură din rețeaua meteorologică și consumul real determinat în câmpurile de cercetare a bilanțului apei în sol permit folosirea metodei Thornthwaite. Evaporația Bac corectată cu coeficienți de culturi (Kc) stabiliți în condiții de aprovizionare optimă cu apă a culturilor din câmpurile de cercetare a bilanțului apei în sol se folosește cu rezultate foarte bune în prognoza și avertizarea udărilor.
Dintre cele 4 metode studiate cele mai mici valori ale evapotranspirației de referință se obțin prin metoda Thornthwaite, urmat de metodele: evaporimetrului Bac, clasa A, Penman-Monteith și evaporimetrului Piche, diferențele față de metoda Thorntwaitte fiind asigurate statistic în toate cele 6 luni ale perioadei calde prin metoda Piche, în 5 din 6 luni (excepție face luna septembrie), prin metoda Penman-Monteith, iar prin metoda evaporimetrului Bac numai în luna septembrie.
Față de evapotranspirația reală zilnică a celor zece culturi studiate prin metoda Penman-Monteith și evaporimetrului Piche se obțin valori pozitive asigurate statistic în 88,6 % și 97,6 % din cele 44 de cazuri (culturi x luni) studiate; prin metodele Thornthwaite și evaporimetrului Bac diferențele sunt, de asemenea, pozitive, însă în 63,6 % și 47,7 % nu sunt asigurate statistic.
Față de evapotranspirația reală optimă zilnică prin metodele Thornthwaite și evaporimetrului Bac clasa A, se obțin diferențe negative în 88,6 și 75,0 % din cazurile studiate, iar prin metodele Penman-Monteith și Piche diferențele sunt pozitive în 63,6 și 84,4 % din cele 44 de cazuri (culturi x luni) studiate. Diferențele față de evapotranspirația reală optimă a evapotranspirației globale sunt asigurate statistic în 54,6 % din cazurile studiate (metoda evaporimetrului Piche), 45,5 % (metoda Thornthwaite), 28,5 % (metoda evaporimetrului Bac clasa A) și 27,3 % (metoda Penman-Monteith). Aceste date scot în evidență necesitatea cercetării evapotranspirației de referință cu coeficienți de culturi.
Coeficienții de corecție a evapotranspirației de referință Thornthwaite (Kc) specifici fiecărei culturi au valori mai mici decât coeficienții de corecție ai evaporației Bac clasa A (Kt). Coeficienții Kc și Kt se pot utiliza în proiectarea și exploatarea amenajărilor de irigații din Câmpia Crișurilor, după metodologia cunoscută.
Dintre cele 4 metode studiate cele mai apropiate valori de evapotranspirație reală totală s-au obținut prin metoda Thornthwaite, însă cu excepția grâului (diferență nesemnificativă statistic) la celelalte culturi diferențele sunt asigurate statistic, argumentându-se și în acest caz necesitatea datelor privind evapotranspirația reală a culturilor agricole.
Prin determinarea evapotranspirației de referință (ET0) cu ajutorul celor 4 metode se obțin cele mai apropiate valori de cele ale evapotranspirației totale reale optime a culturilor agricole, după cum urmează: prin metoda Thornthwaite – la fasole; prin metoda evaporimetrului Bac – la soia, cartof și lucernă anul I, prin metoda Penman-Monteith la porumb boabe, porumb siloz cultură dublă, grâu, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, lucernă anul II. Metoda evaporimetrului Piche nu se situează pe primul la nici una din cele 10 culturi.
Folosirea evapotranspirației de referință (ET0) necorectată cu coeficienți de culturi conduce la norme de irigație reprezentând din norma de irigație reală între 11,8 % (grâu) și 107,0 % (fasole) prin metoda Thornthwaite; între 45,6 % (grâu) și 127,3 % (fasole) prin metoda evaporimetrului Bac; între 99,4 % (porumb siloz) și 202,3 % (fasole) prin metoda Penman-Monteith; între 114,2 % (grâu) și 239,8 % (fasole) prin metoda evaporimetrului Piche.
Normele de irigație mai mici decât cele necesare conduc la pierderi de producție, iar cele mai mari pot provoca exces de umiditate, pierderi de apă și energie, ridicarea nivelului freatic etc.
Consumul total de apă al piersicului neirigat și irigat și sursele de acoperire
Influența irigației asupra valorilor consumului total de apă al piersicului
Irigarea a determinat creșterea consumului total de apă al piersicului. În anul 2000, față de 5052 mc/ha, valoarea consumului total de apă al piersicului neirigat, în variantele irigate prin picurare, consumul total de apă al piersicului a crescut cu 30,2% și 25,9%, iar în variantele irigate prin microaspersiune cu 29% și cu 31,1%.
În anul 2001, precipitațiile însumând 662,7 mm înregistrate în perioada de vegetație a piersicului au fost bine repartizate și nu a fost necesară irigația, ba mai mult, piersicul nu a consumat apă din rezerva solului, ci din contră aceasta s-a îmbunătățit; totuși, starea fiziologică mai bună a piersicilor irigați (ritmul de creștere a trunchiului, numărul de ramuri) a determinat obținerea unor valori ale consumului de apă superioare celor obținute în condiții de neirigare cu 53% (331 mc/ha) și cu 4,8% (295 mc/ha) în variantele irigate prin picurare, respectiv cu 7,1% (434 mc/ha) și cu 7,3% (447 mc/ha) în variantele irigate prin micro-aspersiune. În anul 2002 diferențele față de consumul total de apă al piersicului neirigat (5535 mc/ha) au fost de 27,3% și de 24.3% în variantele irigate prin picurare, respectiv prin microaspersiune. În 2003, față de consumul total de apă al piersicului neirigat, irigarea prin picurare prin microaspersiune a determinat creșterea consumului total de apă cu 32,5% și cu 34,9%. (tabel 2.23; 2.24; 2.25; 2.26)
În medie pe perioada 2000-2003 piersicul neirigat a avut un consum total de apă de 5726 mc/ha. Menținerea rezervei de apă între plafonul minim și capacitatea de câmp cu ajutorul irigației a determinat creșterea consumului total de apă astfel: cu 22% și 21% în variantele irigate prin picurare și cu 24% în variantele irigate prin microaspersiune (tabel 2.22) Intervalele de variație ale diferențelor înregistrate în cei 4 ani studiați au fost cuprinse între 5 și 80%, respectiv 6 și 32% în variantele irigate prin picurare și între 7 și 32%, respectiv între 7 și 35% în variantele irigate prin microaspersiune.
Tabelul 2.22
Influența irigației asupra consumului zilnic de apă a piersicului, la diferite fenofaze, Oradea 2000-2003
Tabelul 2.23
Consumul total de apă al culturii piersicului neirigat și irigat și sursele sale de acoperire, Oradea 2000
* REZERVA SOLULUI = REZERVA INIȚIALĂ – REZERVA FINALĂ
Tabel 2.24
Consumul total de apă al culturii piersicului neirigat și irigat și sursele sale de acoperire, Oradea 2001
Tabel 2.25
Consumul total de apă al culturii piersicului neirigat și irigat și sursele sale de acoperire, Oradea 2002
Tabel 2.26
Consumul total de apă al culturii piersicului neirigat și irigat și sursele sale de acoperire, Oradea 2003
2.9.2. Sursele de acoperire a consumului de apă al piersicului
După cum se cunoaște pe terenurile fără aport freatic sursele de acoperire a consumului de apă sunt precipitațiile din perioada de vegetație a culturii, rezerva solului și irigația (dacă este cazul).
Precipitațiile din perioada de vegetație a piersicului au constituit principala sursă de acoperire a consumului de apă al piersicului neirigat doar în anul 2001. În acest an s-a înregistrat o cantitate de precipitații mai mare decât consumul total de apă al piersicului (662,7 mm față de 6159 mc/ha, rezerva solului de la căderea frunzelor fiind mai mare decât rezerva de apă determinată la reluarea vegetației. Ponderea acestei surse în consumul total de apă al piersicului neirigat a fost de 33,1% în 2002 de 41,6%, iar în 2003 de 24,3%. Cantitățile de precipitații înregistrate în perioada de vegetație a piersicului au fost de 177,2 mm în 2000, 230,1 mm în 2001 și 211mm în 2003.
La piersicul irigat prin picurare ponderea precipitațiilor înregistrate în perioada de vegetație, consumul total de apă a fost de 26,9% și 27,9% în anul 2000, 32,7% și 32,4% în anul 2002 și 31,2%, respectiv 29,9% în anul 2003. În anul 2001 precipitațiile înregistrate în perioada de vegetație a piersicului (662,7 mm) au depășit cantitatea de apă consumată de către cultură astfel că ponderea acesteia a fost de 102,1% (Tipaz) și 101,4% (Tack Dripper). În medie pe cei 4 ani studiați ponderea acestei surse în consumul total de apă a fost de 47,6% (Tipaz), respectiv 46,9% (Tack Dripper).
La piersicul irigat prin picurare ponderea precipitațiilor înregistrate în perioada de vegetație, consumul total de apă a fost de 26,9% și 27,9% în anul 2000, 32,7% și 32,4% în anul 2002 și 31,2%, respectiv 29,9% în anul 2003. În anul 2001 precipitațiile înregistrate în perioada de vegetație a piersicului (662,7 mm) au depășit cantitatea de apă consumată de către cultură astfel că ponderea acesteia a fost de 102,1% (Tipaz) și 101,4% (Tack Dripper). În medie pe cei 4 ani studiați ponderea acestei surse în consumul total de apă a fost de 47,6% (Tipaz), respectiv 46,9% (Tack Dripper).
În variantele irigate prin microaspersiune ponderea precipitațiilor căzute în perioada de vegetație a piersicului, consumul total de apă a fost de 27,2% și 26,8% în anul 2000, 31,9% și 32,5% în 2002, respectiv de 30,1% și 29,5% în 2003. Și în aceste variante, în anul 2001 ponderea acestei surse în consumul total de apă adepășit 100%, având valori de 100,4% și 100,3%.
Rezerva solului (calculată ca diferență între rezerva inițială și rezerva finală) a avut ponderi diferite în acoperirea consumului de apă.
Piersicul neirigat a consumat din rezerva solului 3279 mc/ha în 2000, 3234 mc/ha în 2002 și 4050 mc/ha în 2003; în 2001 piersicul nu a consumat din rezerva solului. Ponderea apei din rezerva solului în acoperirea consumului de apă a fost mai mare decât ponderea precipitațiilor înregistrate în perioada de vegetație a piersicului, valorile fiind de 64,9% în anul 2000, 58,4% în 2002 și 65,7% în 2003; în anul 2001 s-a înregistrat o pondere de –7,6%, rezerva finală fiind mai mare decât rezerva inițială.
Piersicul irigat prin picurare a consumat din rezerva solului 936 mc/ha și 990 mc/ha în 2000, 3715 mc/ha și 3176 mc/ha în 2002, respectiv 3130 mc/ha și 3228 mc/ha în 2003. Aceste cantități au acoperit 14,1% și 15,6% din consumul total de apă în 2000, 47,0% și 44,7% în 2002 și 46,3%, respectiv 47,9% în 2003. În anul 2001 piersicul irigat prin picurare nu a consumat din rezerva solului.
La cultura de piersic irigată prin microaspersiune din rezerva solului s-au consumat 1136 mc/ha și 1243 mc/ha în 2000, 3480 mc/ha și 3340 mc/ha în 2002, respectiv 3390 mc/ha și 3480 mc/ha în 2003. Raportate la consumul total de apă aceste valori reprezintă 17,4% și 18,8% în 2000, 48,2% și 47,2% în 2002, 48,3% și 48,7% în 2003. În anul 2001 piersicul irigat prin microaspersiune nu a consumat din rezerva solului.
În medie pe perioada 2000-2003 piersicul neirigat a consumat din rezerva solului 2523 mc/ha; în variantele irigate prin picurare cantitățile de apă consumate din rezerva solului au fost de 1837 mc/ha și de 1830 mc/ha, iar în variantele irigate prin micro-aspersiune valorile au fost de 1994 mc/ha, respectiv 2020 mc/ha. Ponderea rezervei solului în acoperirea consumului total de apă a fost de 44% în condiții de neirigare, 27,3% și 27,4% în variantele irigate prin picurare și 29,1%, respectiv 29,4% în variantele irigate prin microaspersiune.
Irigația
Conducerea regimului umidității solului între plafonul minim și capacitatea de câmp a impus folosirea unor norme de irigare cu mărimi diferite de la un an la altul.
În anul 2000, în varianta irigată prin picurare cu instalația Tipaz, norma de irigație a fost de 3767 mc/ha, ponderea acesteia în consumul total de apă al piersicului fiind de 57,3%. În varianta irigată cu Tack Dripper, norma de irigare a avut valoarea de 3539 mc/ha și a reprezentat 56,4% din consumul total de apă al piersicului. În variantele irigate prin microaspersiune norma de irigare folosită (3609 mc/ha) a reprezentat 61,4% respectiv 60,7% din consumul total de apă al piersicului.
În anul 2002, în variantele irigate prin picurare, norma de irigare folosită (1430 mc/ha) a acoperit 22,8% și 20,8% din consumul total de apă al piersicului. În variantele irigate prin microaspersiune ponderile au fost de 19,8% și 20,2%.
Norma de irigare de 1520 mc/ha folosită în 2003 reprezintă 22,5% și 21,8% din consumul total de apă al piersicului irigat prin picurare și 21,6%, respectiv 21,8% din consumul total de apă al piersicului irigat prin microaspersiune.
În medie pe perioada 2000-2003, irigația a acoperit 25,1% și 24,1% din consumul total de apă al piersicului irigat prin picurare și 24,1% respectiv 23,9% din consumul total de apă al piersicului irigat prin microaspersiune.
2.10. Folosirea metodei bilanțului apei în sol bazată pe utilizarea evaporimetrului Bac clasa A la cultura piersicului irigată localizat
2.10.1. Determinarea evapotranspirației de referință prin metodele Thornthwaite, evaporimetrelor Bac și Piche și prin metoda Penman-Monteith
În anii 2000 și 2003 cele mai mici valori ale evapotranspirației de referință s-au obținut prin folosirea metodei Thornthwaite, iar cele mai mari prin folosirea evaporimetrului Piche. Această situație s-a înregistrat în toate lunile anului. În anii 2001 și 2002 metoda evaporimetrului Piche a dus la obținerea celor mai mari valori ale evapotranspirației de referință lunară însă, prin folosirea celorlalte 3 metode valorile sunt diferite, fără a exista o ierarhizare generalizată (tabel 2.27).
2.10.2. Diferențe între consumul de apă al piersicului și evapotranspirația de referință (ETo)
Analizând valorile consumului zilnic de apă al piersicului neirigat comparativ cu valorile ETo calculate prin cele 4 metode se constată situații diferite de la o lună la alta, diferențele fiind asigurate statistic, ceea ce pune în evidență necesitatea folosirii coeficienților Kc pentru transformarea evapotranspirației de referință în consumul de apă al piersicului.
Tabel 2.27
Valori medii zilnice lunare ale evapotranspirației de referință (ETo)
calculate prin metodele Thornthwaite, evaporimetrului Bac și
evaporimetrului Piche și Penman-Monteith , Oradea 2000 – 2003
La piersicul neirigat, în luna aprilie, diferențele valorilor ETo obținute prin cele 4 metode față de consumul de apă mediu zilnic al piersicului sunt de 5% și 6% (nesemnificative statistic) în cazul folosirii metodelor Penman-Monteith și evaporimetrului Bac, 21% (distinct semnificativă statistic) prin folosirea metodei Thornthwaite și 49% (foarte semnificativă statistic) prin folosirea evaporimetrului Piche. În luna mai, diferențele față de consumul de apă zilnic al piersicului neirigat sunt mai mari și semnificative statistic în cazul folosirii metodelor Penman-Monteith și evaporimetrului Bac, mai mică decât în aprilie, însă semnificativă statistic prin folosirea metodei Thornthwaite și foarte semnificativă prin folosirea evaporimetrului Piche. În luna iunie diferențele cresc în toate cele 4 cazuri, prin folosirea metodelor Thornthwaite, Penman-Monteith și evaporimterului Bac, diferențele față de consumul zilnic al piersicului sunt distinct semnificative, iar prin folosirea evaporimetrului Piche sunt foarte semnificative statistic. Față de luna iunie, în iulie diferențele cresc având aceeași semnificație statistică, pentru ca în august să se înregistreze cele mai mari diferențe, toate foarte semnificative statistic. Diferențe mari și foarte semnificative statistic s-au înregistrat și în luna septembrie (tabel 2.28)
La piersicul irigat prin picurare diferențele dintre valorile consumului zilnic de apă al culturii și evapotranspirația de referință determinată prin cele 4 metode sunt mai mici. În luna aprilie prin folosirea metodelor Penman-Monteith și evaporimetrului Bac s-au obținut diferențe nesemnificative statistic, diferența obținută prin folosirea metodei Thornthwaite este distinct semnificativă statistic, iar cea obținută prin folosirea evaporimetrului Piche este foarte semnificativă statistic. În luna mai, diferența înregistrată prin folosirea metodei Thornhtwaite este nesemnificativă statistic, diferențele obținute prin folosirea metodelor Penman-Monteith și evaporimetrului Bac sunt semnificative statistic, iar diferența obținută prin folosirea evaporimetrului Piche este foarte semnificativă statistic. În luna iunie, diferența înregistrată prin folosirea metodei Thornthwaite este semnificativă statistic, diferențele obținute prin folosirea evaporimetrului Piche este foarte semnificativă statistic. În luna iulie prin folosirea metodelor evaporimetrului Bac, Thornthwaite și Penman-Monteith s-au obținut diferențe semnificative statistic, iar prin folosirea evaporimetrului Piche s-a obținut o diferență foarte semnificativă statistic. În luna august și septembrie s-au înregistrat cele mai mari diferențe, în august distinct semnificativă prin folosirea metodei Thornthwaite și foarte semnificative statistic prin folosirea celorlalte metode. În luna septembrie, prin toate metodele s-au obținut diferențe foarte semnificative statistic față de consumul real optim al piersicului irigat prin picurare. (tabel 2.29)
La piersicul irigat prin microaspersiune, între consumul de apă optim zilnic și evapotranspirația de referință calculată prin cele 4 metode s-au înregistrat de asemenea diferențe asigurate statistic în toate lunile. În luna aprilie, folosirea metodelor evaporimetrului Bac și Penman-Monteith nu a condus la obținerea de diferențe față de consumul optim de apă al piersiului prin folosirea metodelor Thornthwaite și evaporimetrului Piche s-au obținut diferențe distinct semnificative statistic. În luna mai diferențele obținute prin folosirea metodelor Thornthwaite și Penman-Monteith s-au obținut diferențe semnificative statistic, prin folosirea metodei evaporimetrului Bac diferența este semnificativă statistic, iar prin folosirea evaporimetrului Piche diferența este foarte semnificativă statistic. În luna iunie, doar prin folosirea evaporimetrului Piche s-a obținut o diferență asigurată statistic (foarte semnificativă), prin folosirea celorlalte metode diferențele fiind fără semnificație statistică.
În luna iulie, doar prin folosirea evaporimetrului Bac s-a obținut diferență nesemnificativă statistic, diferențele obținute prin folosirea metodei Thornthwaite și Penman-Monteith sunt semnificative statistic, iar diferența obținută prin folosirea evaporimetrului Piche este foarte semnificativă statistic. În lunile august și septembrie folosirea tuturor celor 4 metode a determinat obținerea unor diferențe foarte semnificative statistic față de consumul de apă optim al piersicului irigat prin microaspersiune. (tabel 2.30)
Tabel 2.28
Diferențe între consumul de apă (ETR) zilnic al piersicului neirigat și evapotranspirația
de referință (ETo) determinată prin mai multe metode, Oradea 2000-2003
Tabel 2.29
Diferențe între consumul optim de apă (ETRopt) zilnic al piersicului irigat prin picurare (Tipaz) și
evapotranspirația de referință (ETo) determinată prin mai multe metode, Oradea 2000-2003
Tabel 2.30
Diferențe între consumul optim de apă (ETRopt) zilnic al piersicului irigat prin microaspersiune și evapotranspirația
de referință (ETo) determinată prin mai multe metode, Oradea 2000-2003
2.10.3. Coeficienții (Kc) de transformare a evapotranspirației de referință în consum optim de apă al piersicului
Având în vedere diferențele asigurate statistic existente între consumul optim de apă al piersicului și evapotranspirația de referință calculată prin cele 4 metode, transformarea acesteia în consum optim de apă cu ajutorul coeficienților Kc este o operațiune foarte importantă și extrem de utilă în proiectarea și exploatarea amenajărilor de irigații.
2.10.3.1. Coeficienții (Kc) pentru irigarea prin picurare
Din datele prezentate în tabelul 1.31. rezultă că valorile coeficienților Kc sunt specifice fiecărei metode și luni. În toate lunile perioadei de vegetație valorile sunt subunitare în cazul folosirii metodei evaporimetrului Piche. La celalte 3 metode valorile sunt supra sau subunitare
Tabel 2.31
Valorile coeficienților „Kc” de transformare a evapotranspirației
de referință (ETo) în consum optim de apă al piersicului irigat
prin picurare, Oradea 2000-2003
2.10.3.2. Coeficienții (Kc ) pentru irigarea prin microaspersiune
Și pentru irigarea prin microaspersiune coeficienții Kc au valori specifice fiecărei metode și luni. Pentru evaporimetrul Piche valorile Kc sunt subunitare în toate cazurile, iar pentru celelalte 3 metode coeficienții sunt atât sub și supraunitare. (tabel 2.32)
Tabel 2.32
Valorile coeficienților „Kc” de transformare a evapotranspirației
de referință (ETo) în consum optim de apă al piersicului
irigat prin microaspersiune, Oradea 2000-2003
2.10.4. Prognoza și avertizarea udărilor la cultura piersicului cu ajutorul evaporimetrului Bac Clasa A
Stabilirea momentului aplicării udărilor este o operațiune extrem de importantă, iar folosirea evaporimetrului Bac în acest scop presupune recoltarea de probe de sol doar o singură dată, primăvara, la reluarea vegetației. În restul zilelor, rezerva de apă este cunoscută din fișele lunare de bilanț. Aceste fișe au la intrări precipitațiile și udările, iar la ieșiri consumul de apă Bac determinat prin înmulțirea evapotranspirației zilnice Bac (determinată în fiecare zi la ora 8, după metodologia cunoscută) cu coeficientul Kc pentru luna respectivă. Prin efectuarea bilanțului rezultă rezerva de apă de la sfârșitul zilei. Dacă această rezervă a ajuns la nivelul plafonului minim se irigă aducând rezerva de apă la nivelul capacității de câmp. Adâncimea de bilanț este adâncimea de udare a culturii, în cazul nostru 0-100 cm.
Folosirea metodei evaporimetrului Bac în prognoza irigațiilor are avantaje bine cunoscute (Grumeza și colab., 1989, Domuța C. și colab., 2000) iar precizia acesteia este foarte bună, așa cum rezultă și din cercetările noastre. În anul 2003, la cultura piersicului irigat prin microaspersiume, pe lângă determinările decadale ale umidității solului, rezerva de apă s-a calculat și în fișe lunare de bilanț cu folosirea datelor zilnice de evaporație Bac și a coeficienților Kc pentru luna respectivă stabiliți în perioada 2000-2002. Din datele prezentate în tabelul 2.33 se constată diferențe foarte mici între rezerva de apă obținută direct prin determinarea gravimetrică a umidității solului și rezerva de apă determinată indirect prin folosirea evaporimetrului Bac și a coeficientului Kc pentru luna respectivă. Diferențele înregistrate în cele 20 de zile din întreaga perioadă de vegetație a piersicului sunt cuprinse între -3,5% și 5,4%. Aceasta arată că metoda este foarte precisă, iar dacă se au în vedere dificultățile pe care le ridică determinarea gravimetrică a solului rezultă fără echivoc importanța deosebită a folosirii acestei metode în prognoza irigației cu ajutorul evaporimetrului Bac și la cultura piersicului.
Tabel 2.33
Diferențieri între rezerva de apă (m3/ha) determinată cu ajutorul
evaporimetrului Bac clasa A și rezerva de apă determinată gravimetric
pe adâncimea de udare (0-75 cm) a piersicului, Oradea 2003
2.11. Folosirea metodei bilanțului apei în sol bazată pe folosirea evaporimetrului Piche la cultura tomatelor din solarii
În condiții de câmp evaporimetrele Piche sunt amplasate într-un adăpost meteorologic, însă în condiții de solar s-a renunțat la aceasta, amplasând cele 2 evaporimetre pe un suport cu o înălțime similară adăpostului meteorologic. Suportul cu cele 2 evaporimetre a fost instalat la mijlocul fiecărui solar.
Determinarea evaporației Piche s-a făcut în fiecare dimineață la ora 8:00, citirile fiind înscrise într-un registru.
Cea mai mare medie a valorilor zilnice s-a înregistrat în anul 2000, 6,16 mm/zi, urmând valoarea determinată în anul 1999 (5,97 mm/zi) și valoarea determinată în 2001 (5,33 mm/zi). Aceeași ordine s-a înregistrat și în ce privește valorile consumului total de apă al culturilor de tomate nemulcite și mulcite. Evaporația medie zilnică a fost mai ridicată în luna iulie 1999 cu 7,65 mm urmată în august 2000 cu 7,55 mm și iunie 2000 cu 6,76 mm (Tabel 2.34).
Tabel 2.34
Evaporația zilnică Piche (mm) în condiții de solar, Husasău de Tinca, 1999 – 2001
Un alt element necesar pentru prognoza irigației cu ajutorul metodelor indirecte, este consumul zilnic de apă. Așa cum s-a amintit anterior, acesta s-a determinat prin metoda bilanțului, sprijinită pe controlul umidității din sol. Determinarea decadală a umidității solului pe adâncimea 0-150 cm a asigurat menținerea rezervei de apă între plafonul minim și capacitatea de câmp asigurând o aprovizionare optimă cu apă a plantelor și obținerea unor valori optime pentru consumul de apă al tomatelor nemulcite și mulcite.
Valorile medii zilnice sunt specifice fiecărei luni ale perioadei de vegetație fiind în general mai mici în varianta nemulcită (tabel 2.35).
Tabel 2.35
Consumul de apă zilnic (m3/ha) al culturii de tomate nemulcite și
cu mulci în condiții de solar, Husasău de Tinca, 1999 – 2001
Atât în varianta fără mulci, cât și în varianta cu mulci, cea mai mare valoare a consumului mediu zilnic de apă, s-a înregistrat în varianta fără mulci în luna iulie, 59,3 nemulcit respectiv 56,1 m3/ha mulcit. În fiecare an al perioadei cercetate s-a înregistrat aceeași situație.
Funcțiile de regresie ale consumului zilnic de apă ale culturii tomatelor nemulcite și ale celei mulcite sunt prezentate în Fig.2.6 și 2.7. Ambele funcții au coeficienți de regresie foarte semnificativi statistic, iar funcția pentru consumul zilnic de apă al tomatelor mulcite are un coeficient de regresie mai ridicat decât al tomatelor nemulcite, ceea ce reflectă o mai mare uniformitate în consumul zilnic de apă.
Fig.2.6. Consumul de apă al culturii de tomate mulcite în diferite zile ale perioadei de vegetație, în condiții de solar, Husasău de Tinca, 1999-2001.
Fig. 2.7. Consumul de apă al culturii de tomate nemulcite în diferite zile ale perioadei de vegetație, în condiții de solar, Husasău de Tinca, 1999-2001.
Între evaporația zilnică Piche și consumul zilnic de apă al culturii de tomate în condiții de solar, s-a stabilit o corelație directă de formă exponențială cu un coeficient de regresie foarte semnificativ, statistic. Acest fapt susține oportunitatea folosirii evaporimetrului Piche întrucât între valorile evapotranspirației zilnice și valorile consumului zilnic de apă există o corelație strânsă (Fig.2.8).
În folosirea evaporimetrului Piche, la prognoza irigației la cultura de tomate în condiții de solar, am avut în vedere metodologia folosirii evaporimetrului Bac, în prognoza irigațiilor, la culturile de câmp descrisă de Grumeza și colab., (1989), Domuța, ( 2005).
S-a avut în vedere determinarea umidității solului o singură dată, la plantarea tomatelor. În continuare determinarea rezervei de apă pe adâncimea de udare (0-150 cm) realizându-se prin calcule efectuate în fișa lunară de bilanț adaptată pentru condițiile din solar.
Fig.2.8.Corelația dintre evaporația medie zilnică, lunară și consumul zilnic de apă al tomatelor în condiții de solar, Husasău de Tinca, 1999-2000.
Coeficientul kc, crop coefficient, cum este cunoscut în literatura internațională, se determină ca raport între consumul de apă zilnic al culturii și evapotranspirația de referință zilnică, în cazul de față evaporația zilnică Piche.
Valorile coeficienților kc pentru tomate fără mulci și pentru tomatele mulcite sunt prezentate în tabelul 2.36.
Tabel 2.36
Coeficienții „kc” de transformare a evaporației Piche în consum optim de apă al tomatelor nemulcite și mulcite în condiții de solar, Husasău de Tinca 1999-2001
Din datele prezentate se remarcă faptul că valorile coeficienților kc sunt subunitare în toate lunile perioadei de vegetație a tomatelor, iar valorile înregistrate la tomatele cu mulci sunt mai mici decât valorile înregistrate la tomatele fără mulci.
Prin înmulțirea evaporației Piche din ziua respectivă cu coeficientul kc pentru luna respectivă, din tabelul de mai sus, se obține consumul de apă al culturii din ziua de calcul. Scăzând această valoare din valoarea rezervei de apă de la începutul zilei, se obține valoarea rezervei de apă din sol înregistrată la sfârșitul zilei. Dacă această rezervă de apă este la nivelul plafonului minim, atunci se irigă.
Stabilirea în acest mod a momentului de aplicare a udărilor, este simplă, iar față de calculele teoretice are avantajul că folosește elemente măsurate – evaporația Piche – în condițiile de solar; dă un plus de rigoare udării culturii tomatelor din solar și asigură importante economii de apă. Și față de determinarea gravimetrică a umidității solului, folosirea evaporimetrului Piche în stabilirea momentului aplicării udărilor are avantaje întrucât nu necesită prelevarea de probe de sol, cântărirea și uscarea acestora.
Pentru o corectă prognoză a momentului udărilor cu ajutorul evaporimetrului Piche sunt necesare date exacte referitoare la indicii hidrofizici ai solului (capacitatea de câmp, coeficientul de ofilire, plafon minim) o determinare corectă a evaporației zilnice Piche, datele privind coeficienții kc rezultând în urma efectuării cercetărilor noastre. Metoda permite și un grad ridicat de automatizare, fișele lunare putând fi completate pe calculator, putându-se realiza programe de calculator, care asigură închiderea și deschiderea automată a instalației de irigare (Grumeza, și colab., 1989).
2.12. Rezultatele cercetărilor privind consumul de apă – producțiile și eficiența valorificării apei sub influența irigației
2.12.1. Consumul de apă al grâului
Folosirea irigației în condițiile menținerii rezervei de apă pe adâncimea de udare între plafonul minim și capacitatea de câmp determină o substanțială îmbunătățire a consumului zilnic de apă al grâului. Astfel, în condițiile zonei moderat subumede a Câmpiei Crișurilor în perioada 1976-2014 valorile medii ale consumului de apă au fost mai mari decât în condiții de neirigare cu 23%-47%, remarcându-se faptul că diferența maximă s-a înregistrat în ultima luna iunie, frunzele plantelor menținându-se în activitate o mai lungă perioadă de timp (tabel 2.37).
Tabel 2.37
Influența irigației asupra consumului zilnic de apă al culturii grâului,
Oradea 1976-2014
În condițiile de la Oradea, în perioada 1976-2014, consumul total de apă al grâului irigat a fost mai mare decât a celui neirigat cu valori cuprinse între 3% și 103%, irigația participând la acoperirea acestuia cu 34,4%, intervalul de variație fiind cuprins între 0 și 54% (tabel 2.38).
Între consumul de apă și producția de grâu există o legătură directă de diferite forme în funcție de codnițiile pedoclimatice (Grumeza N. și colab., 1989). În condițiile de la Oradea, această legătură are formă polinomială foarte semnificativă statistic (Fig.2.9).
Tabel 2.38
Consumul total de apă al grâului irigat și neirigat și sursele de acoperire,
Oradea 1976-2014
Ri-Rf = rezerva inițială-rezerva finală ; Pv = precipitațiile din perioada de vegtație; Σm = norma de irigare
Fig.2.9. Corelația consum de apă-producție la cultura grâului, Oradea 2003-2010
Influența irigației asupra producției de grâu
Folosirea irigației în condițiile menținerii rezervei de apă între plafonul minim și capacitatea de câmp a determinat obținerea de sporuri de producție foarte semnificative statistic în toți anii studiați. În perioada 1976-2014, producția medie obținută a fost mai mare decât în condiții de neirigare cu 41,0%, variațiile fiind cuprinse între 5 și 121%.
Pe lângă nivelul mai ridicat al producției în condiții de irigare, gradul de stabilitate al producțiilor de grâu s-a îmbunătățit simțitor, astfel că gradul de dispersie al producțiilor în jurul mediei în condiții de irigare s-a redus față de neirigat cu 33,0% (tabel 2.39). Diferențele de nivel și stabilitate ale producției s-au înregistrat în condițiile menținerii rezervei de apă pe adâncimea de udare între plafonul minim și capacitatea de câmp pe toată perioada sezonului de irigare. Nerespectarea acestei condiții determină obținerea unor performanțe de producție mai reduse. Astfel, prin respectarea numărului optim de udări, dar reducând norma de udare la jumătate s-a obținut o producție de grâu ce reprezintă doar 77,8% din producția variantei irigată cu norma întreagă. Aceasta subliniază necesitatea respectării numărului de udări și a normei de udare (irigare) stabilite (Domuța C., 1995).
Tabel 2.39
Influența irigației asupra nivelului și stabilității producțiilor de grâu în
condițiile Câmpiei Crișurilor, Oradea 1976-2014
DL 5% 230; DL 1% 370; DL 0,1% 630;
2.12.3. Eficiența valorificării apei de către cultura grâului
La Oradea valorificarea apei consumate de către cultura grâului irigat s-a îmbunătățit față de neirigat cu 3,0 %, 1,51 kg/m3 față de 1,47 kg/m3, însă nu în toți anii valoarea EVA înregistrată în condiții de irigare a fost superioară celei înregistrate în condiții de neirigare. (tabel 2.40)
Eficiența valorificării apei de irigație este de 1,26 kg spor la 1 m3 apă de irigație folosită, de-a lungul anilor studiați, intervalul de variație fiind cuprins între 0,18 și 2,45 kg spor/m3. (tabel 2.40)
Tabel 2.40
Influența irigației asupra eficienței valorificării apei (EVA)
și asupra eficienței valorificării apei de irigație (EVAI) la cultura grâului, Oradea 1976-2014
2.12.4. Consumului de apă al culturii de fasole
Asigurarea unei aprovizionări optime cu apă a culturii de fasole prin menținerea rezervei de apă între plafonul minim și capacitatea de câmp determină îmbunătățirea consumului zilnic de apă, înregistrându-se valori superioare variantei neirigate în toată perioada de irigare, precum și în afara acesteia, la sfârșitul perioadei de vegetație. Valorile consumului de apă zilnic cresc pe măsura înaintării în vegetație a culturii de fasole. În condițiile de la Oradea cele mai mari diferențe absolute în condiții de irigare față de neirigare s-au înregistrat în luna iulie, 51,0 m3/ha/zi față de 36,0 m3/ha/zi, când cultura de fasole traversează fazele înflorit – umplerea bobului (tabel 2.41).
Tabel 2.41
Influența irigației asupra consumului de apă zilnic (m3/ha)
al culturii de fasole, Oradea, 1976-2014
În cea de-a doua jumătate a lunii iunie, când, de regulă, are loc înfloritul culturii, consumul de apă cumulat al culturii de fasole irigate se diferențiază puternic de varianta neirigată, diferențierea continuă până la sfârșitul perioadei de vegetație când diferența dintre cele două variante este de 1464 m3/ha (Fig.2.10).
Fig.2.10. Consumul de apă zilnic și cumulat al fasolei irigate și neirigate,
Oradea 1976 – 2008
În medie pe perioada 1976-2014, la Oradea, irigarea a determinat o creștere medie a consumului total de apă cu 35,0%, interval de variație 3-117%. În medie pe această perioadă, ponderea irigației în acoperirea consumului optim de apă a fost de 34,0% interval de variație 7,0-71,4% (tabel 2.42.)
Tabel 2.42
Consumul total de apă al culturii de fasole irigate și neirigate și sursele de acoperire,
Oradea 1976-2014
Ri-Rf = rezerva inițială-rezerva finală ; Pv = precipitațiile din perioada de vegtație;
Σm = norma de irigare
În condiții de irigare, fasolea consumă mai puțină apă din rezerva solului comparativ cu varianta neirigată, rezerva de apă mai mare înregistrată la sfârșitul perioadei de vegetație creând condiții mai bune pentru efectuarea arăturii de vară și pentru înființarea culturilor de toamnă, fasolea fiind o foarte bună premergătoare pentru acestea.
2.12.5. Influența irigației asupra producției de fasole
Sensibilitatea mare la secetă a culturii de fasole determină obținerea unor sporuri de producție ca urmare a folosirii irigației. În Câmpia Crișurilor, în perioada 1976-2014, irigația a determinat obținerea unui spor mediu de producție de 66,0%, de-a lungul anilor intervalul de variație al diferențelor de producție fiind cuprins între 5 și 805%. În 5 ani, la cultura fasolei neirigată (seceta pedologică și/sau atmosferică) a determinat practic calamitarea culturii, producția obținută fiind sub 500 kg/ha.
Pe lângă nivelul mai ridicat al producției, irigația determină și o constantă mai mare a acesteia. Analizând statistic șirul de date înregistrat în perioada 1976-2014 la Oradea se constată un grad mai redus de dispersare a producțiilor în jurul mediei în varianta irigată comparativ cu cea neirigată.
Reducerea la jumătate a normei de udare, în condițiile respectării numărului de udări din varianta irigată la nivel optim, a determinat o pierdere de producție de 26,3%. Aceasta evidențiază necesitatea respectării mărimii normelor de udare stabilite prin buletinele de prognoză a udărilor, întrucât economiile făcute prin reducerea valorii normei de udare nu compensează pierderile de producție determinate de reducerea normei de udare; totodată, cheltuielile necesare aplicării irigației în varianta cu normă redusă sunt identice cu cheltuielile din varianta irigată la nivel optim, însă rezultatele de producție sunt diferite (Domuța C., 1995). (tabel 2.43)
Tabel 2.43
Influența irigației asupra nivelului și stabilității producției de fasole,
Oradea 1976-2014
Între consumul de apă și producția de fasole există o legătură directă, de diferite forme, în funcție de condițiile climatice (Grumeza N. și colab., 1989), acestea evidențiind importanța irigației ca principală măsură de îmbunătățire a consumului de apă. În condițiile de la Oradea, pentru perioada 1987-2008, această legătură este de formă polinomială (Fig.2.11).
Fig.2.11. Corelația dintre consumul de apă și producția
la cultura de fasole, 2003-2010
2.12.6. Eficiența valorificării apei de către cultura de fasole
Rezultatele medii pe perioada 1976-2014, obținute la Oradea, arată că irigarea determină îmbunătățirea valorificării apei consumate, la 1 m3 de apă consumată obținându-se o producție mai mare cu 25,0% decât în condiții de neirigare, 0,55 kg/m3 față de 0,44 kg/m3. La 1 m3 de apă de irigație folosit pentru menținerea rezervei de apă pe adâncimea de 0-50 cm între plafonul minim și capacitatea de câmp, s-a obținut un spor de producție de 0,66 kg (tabel 2.44).
Tabel 2.44
Influența irigației asupra eficienței valorificării apei consumate (EVA) și eficiența valorificării apei de irigație (EVAI) de către cultura de fasole, Oradea 1976-2014
Analiza eficienței valorificării apei de către fasole plasează această cultură pe ultimele locuri, indiferent de modalitatea de exprimare a producției (kilograme, unități nutritive, kwh). Însă, eficiența financiară a irigării fasolei situează cultura de fasole pe locul 1, între cele 10 culturi de câmp din Câmpia de Vest, datorită prețului de valorificare bun existent pe piață, precum și datorită normei de irigare mai mici necesare pentru acoperirea unui consum optim de apă (Domuța C., 1995, 1996).
Influența irigației asupra consumului de apă al florii soarelui
Valorile zilnice ale consumului de apă cresc în condițiile folosirii irigației. În condițiile de la Oradea, diferențele medii pe perioada 1976-2014 dintre consumul zilnic de apă al florii soarelui irigate și neirigate au fost de până la 91,0%. În condiții de irigare, valoarea maximă a consumului zilnic de apă s-a înregistrat în luna iulie, 62,0 m3/ha/zi față de 38,1 m3/ha/zi în iunie în condiții de neirigare (tabel 2.45).
Tabel 2.45
Influența irigației asupra valorilor consumului de apă mediu zilnic
(m3/ha/zi) al culturii florii soarelui, Oradea 1976-2014
La Oradea, în perioada 1976-2014 consumul total de apă mediu al florii soarelui irigate a fost mai mare cu 52,0% decât valoarea înregistrată în condiții de neirigare, diferențele înregistrate de-a lunguil anilor fiind cuprinse între 15 și 122%. Pentru acoperirea consumului optim de apă irigația a fost necesară în fiecare an, ponderea ei în acoperirea consumului total de apă fiind cuprinsă între 6 și 63% (tabel 2.46).
Tabel 2.46
Consumul total de apă al florii soarelui neirigate și irigate și sursele de acoperire,
Oradea 1976-2014
Ri-Rf = rezerva inițială-rezerva finală ; Pv = precipitațiile din perioada de vegtație ;
Σm = norma de irigare
După floarea soarelui irigată rămâne în sol o rezervă mai mare de apă asigurându-se condiții mai bune pentru executarea unei arături de mai bună calitate comparativ cu varianta neirigată.
2.12.8. Influența irigației asupra producției de floarea soarelui
Așa cum s-a analizat anterior folosirea optimă a irigației a avut ca efect creșterea cantității de apă din sol pusă la dispoziția plantelor și crearea unor condiții de microclimat mai favorabile. Ca urmare, consumul de apă a culturii s-a îmbunătățit substanțial determinând obținerea unor sporuri de producție semnificative.
Cercetările efectuate în perioada 1976-2014 la Oradea evidențiază faptul că prin menținerea rezervei de apă între plafonul minim și capacitatea de câmp pe adâncimea de 0-75 cm folosind irigația s-a obținut un spor de producție de 47,7%, intervalul de variație al diferențelor înregistrate în anii cercetați fiind cuprins între 6 și 110% (tabel 2.47).
Tabel 2.47
Influența irigației asupra nivelului și stabilității producției
de floarea soarelui, Oradea 1976-2014
Irigația determină o mai mare stabilitate a producțiilor obținute, valoarea abaterii standard a producțiilor obținute în condiții de irigare, la Oradea, în perioada 1976-2014 fiind mai mică decât în condiții de neirigare cu 21,0%.
Dintre culturile pentru boabe floarea soarelui a avut cea mai scăzută reacție la înjumătățirea normei de udare în condițiile respectării numărului optim de udări, producția scăzând față de varianta irigată cu 1/1 m cu numai 20,3%, însă diferența a fost asigurată statistic ca foarte semnificativă. Oricum, o astfel de măsură nu se justifică din cauza cheltuielilor cu irigațiile. Astfel că, și la floarea soarelui, este recomandat să se aplice normele de udare stabilite prin buletinul de avertizare a udărilor (Domuța C., 1995).
Legătura dintre consumul de apă și producția de floarea soarelui este una directă având diferite forme și expresii matematice în funcție de zona climatică (Grumeza N. și colab., 1989). Aceasta reflectă importanța irigației în creșterea producției de floarea soarelui, în condițiile în care irigația reprezintă principalul mijloc de îmbunătățire a consumului de apă. În condițiile de la Oradea pentru perioada 1987-1993, această legătură este de tip putere (Fig.2.12).
Fig.2.12. Corelația dintre consumul de apă și producție la
cultura de floarea soarelui, Oradea 2003-2010
2.12.9. Eficiența valorificării apei de către cultura florii soarelui
În condițiile de la Oradea, în medie pe perioada 1976-2014 valoarea eficienței apei în condiții de irigare a fost de 0,61 kg/m3, iar în condiții de neirigare a fost de 0,59 kg/m3, în 11 ani înregistrându-se valori mai mari în condiții de neirigare, iar în 22 ani valori mai mari în condiții de irigare. Diferențele procentuale înregistrate între cele două variante de-a lungul anilor au fost cuprinse între – 45,4% (în 1977) și 39 % în anul 2001 (tabel 2.48)
Tabel 2.48
Influența irigației asupra eficienței valorificării apei (EVA) și eficiența valorificării apei de irigație (EVAI) de către cultura florii soarelui, Oradea 1976-2014
Coeficientul de transpirație (cantitatea de apă necesară pentru obținerea a 1 kg substanță uscată, producție principală și secundară) a avut valori mai mici în condiții de irigare decât în condiții de neirigare.
Raportând substanța totală uscată la cantitatea de apă consumată s-au obținut valori mai mari în condiții de irigare, însă raportând apa consumată la cantitatea de achene valoarea obținută la floarea soarelui neirigată a fost superioară (tabel 2.49)
Tabel 2.49
Influența irigației asupra valorii unor indicatori de eficiență a valorificării
apei la cultura florii soarelui, Oradea 1976-2008
2.12.10. Consumul de apă al porumbului pentru siloz
Aprovizionarea mai bună cu apă și îmbunătățirea condițiilor de microclimat produse ca urmare a aplicării irigației determină creșterea consumului zilnic de apă a culturii de porumb siloz, cea mai mare diferență înregistrându-se în luna iulie, 23,8 m3/ha/zi, respectiv 130,8,1% (tabel 2.50).
Tabel 2.50
Influența irigației asupra consumului zilnic de apă a culturii de porumb siloz,
Oradea, 1976-2014
În medie pe perioada 1976-2014, în condițiile de la Oradea, aprovizionarea optimă cu ajutorul irigației a determinat creșterea medie a consumului total de apă cu 92,6%, intervalul de variație al diferențelor înregistrate de-a lungul anilor fiind cuprins între 9 și 3794%. În acoperirea consumului total optim de apă irigația a participat cu 56,3, interval de variație 10,5-103,2%. De remarcat este faptul că, în condiții de irigare, rezerva de apă determinată la recoltatul porumbului pentru siloz a avut o valoae medie mai mare decât rezerva de apă determinată la înființarea culturii (tabel 2.51).
Tabel 2.51
Consumul total de apă al porumbului pentru siloz cultură dublă
și sursele de acoperire, Oradea 1976-2014
Ri-Rf= Rezerva solului; Pv= Precipitațiile din perioada de vegetație; ∑m= norma de irigare
2.12.11. Influența irigației asupra producției de porumb pentru siloz
Obținerea de producții economice de porumb pentru siloz în cultură dublă este foarte nesigură în condiții de neirigare. Din cei 32 de ani de cercetări efectuate la Oradea, producția de porumb pentru siloz cultură dublă obținută în condiții de neirigare a fost ’’zero’’ în 5 ani, în 6 ani producția a fost sub 5t/ha, în 12 ani producția a fost sub 10 t/ha, iar în 21 de ani producția a fost sub 15t/ha. În medie pe perioada 1976-2014 irigarea a determinat obținerea unei diferențe relative față de neirigat de 140,0%, interval de variație 15-25760%.
Gradul de stabilitate a producțiilor a crescut valoarea abaterii standard scăzând cu 50,4%. (tabel 2.52).
Tabel 2.52
Influența irigației asupra nivelului și stabilității producției de porumb cultură dublă,
Oradea 1976-2014
Și la porumbul siloz s-a cuantificat o legătură directă între consumul de apă și producția de porumb pentru siloz, expresiile matematice ale acesteia fiind diferite de la o zonă la alta (Grumeza N. și colab., 1989). Pentru condițiile de la Oradea, s-a cuantificat corelația din Fig.2.13.
Fig.2.13 Corelația consum de apă – producție la cultura de porumb
siloz cultură dublă, Oradea 2000-2010
2.12.12. Eficiența valorificării apei de către cultura de porumb siloz
Un studiu privind eficiența valorificării apei de irigație (EVAI) în perioada 1976-1996 efectuat la 10 culturi de câmp din câmpul de bilanț al apei în sol de la Oradea arată că porumbul pentru siloz cultură succesivă se situează pe primul loc în situația în care producția se exprimă în unități de masă.
Când producția se exprimă în unități nutritive porumbul pentru siloz se situează pe locul 6, iar când producția se exprimă în kilowați oră (kwh) pe locul 5. Eficiența financiară a irigației (EFAI) de 563 lei/m3 situează porumbul pentru siloz pe locul 6.
Nici unul dintre indicatorii de eficiență a valorificării apei nu poate să constituie un criteriu exhaustiv în cultivarea sau nu a porumbului pentru siloz pe terenurile irigate întrucât importanța culturii pentru zootehnie este deosebit de mare. Totodată, se realizează creșterea gradului de intensivizare a producției și folosirea mai bună a resurselor ecologice (Domuța C., 1997).
2.12.13. Rezultatele cercetărilor privind irigarea verzei de toamnă
Varza de vară folosește rezervele de apă acumulate în iarnă și cantitățile de precipitații, care, de regulă, sunt mai mari în prima parte a perioadei calde. De aceea, la această cultură, norma de irigație are valori mai reduse.
Varza de toamnă se irigă cu norme mai mari decât varza de vară datorită evaporației mai mari din lunile perioadei de vegetație, precum și cantităților de precipitații mai reduse, care se înregistrează în aceste luni. O perioadă critică în ce privește cultura verzei este formarea căpățânii. Atunci, nevoia de apă este maximă. Totodată, particularitățile fiziologice ale verzei cer ca la formarea căpățânii temperatura aerului să fie de 14-200C. La temperaturi de 30-350C, formarea căpățânii este stânjenită, iar irigarea prin aspersiune este oportună întrucât contribuie la scăderea temperaturii aerului.
Irigarea determină îmbunătățirea rezervei de apă din sol, asigurând condiții mai bune de vegetație (Fig. 2.14.).
Fig.2.14. Dinamica rezervei de apă pe adâncimea de udare a verzei
de toamnă irigate și neirigate, Oradea 2004
Îmbunătățind aprovizionarea cu apă a plantelor, consumul zilnic de apă crește față de neirigat, cea mai mare diferență înregistrându-se în luna august, 124% (tabel 2.53).
Tabel 2.53
Influența irigației asupra consumului zilnic de apă al
culturii de varză de toamnă, Oradea 1990-2014
Pentru realizarea consumului optim de apă, în condițiile de la Oradea a fost necesară o normă de irigare medie de 2400 m3/ha cu variații cuprinse între 700 și 3960 m3/ha. În aceste condiții consumul total de apă al verzei de toamnă irigate a fost de 4770 m3/ha, cu 62,0% mai mult decât al variantei neirigate; în acoperirea acestuia irigația a participat cu 51,0%, variațiile fiind cuprinse între 16% și 75,2% (tabel 2.54).
Între consumul de apă al culturii de varză există o legătură directă, aceasta întărind importanța irigării ca principală măsură de îmbunătățire a consumului de apă (Domuța C., 1996).
Influența irigației asupra producției se concretizează printr-un spor de producție de 32146 kg/ha. Eficiența valorificării apei consumate (EVA) a crescut cu 104,0%, iar eficiența valorificării apei de irigație (EVAI) a fost de 14,2 kg spor/m3 apă de irigație (tabel 2.55).
Tabel 2.54.
Consumul total de apă al verzei de toamnă și sursele
sale de acoperire, Oradea 1990-2014
Tabel 2.55
Influența irigației asupra producției și valorificării apei de
către cultura de varză de toamnă, Oradea, 1990-2014
2.13. Cursuri, cărți, lucrări științifice publicate în domeniul irigării culturilor
Teza de doctorat
T1, Domuța C., Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, conducător științific prof.dr.ing.Gheorghe Grumeza, 14 aprilie 1995
Cărți/cursuri publicate în edituri recunoscute (Ca)
Ca, singur autor
Domuța C., Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-973-759-879-0, 380p, 2009.
Domuța C., Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, ISBN 973-613-778-3, 347 p., 2005
Ca, prim autor
Domuța C., Sabău N.C., Tușa C., Klepș Cr., Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, 2000
Ca, colaborator
Cristian Domuța, Cornel Domuța, Irigarea porumbului în Câmpia Crișurilor, ISBN 978-606-10-0189-7, Ed. Universității din Oradea, 350 p., 2010
Îndrumare publicate (I)
I, singur autor
Domuța C., Lucrări practice de Irigarea culturilor, Ed. Universității din Oradea, 2005.
Domuța C., Practicum de irigarea culturilor și agrotehnică, Editura Universității din Oradea, ISBN 973-613-946-8, 246p., 2005
I, prim autor
Domuța C., Sabău N.C., Irigarea culturilor, lucrări practice pentru uzul studenților, Ed. Universității din Oradea, 1998.
Cărți de specialitate publicate în edituri recunoscute (Cb)
Cb, singur autor
Domuța C., Oportunitatea irigațiilor în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea, ISBN 973-613-390-7, 2003.
Cb, prim autor
Domuța C, și colab., Irigarea culturilor în Câmpia Crișurilor Editura Universității din Oradea, ISBN. 978-606-10-0843-8. pag. 490, 2012 http://cabdirect.org/abstracts/20143146154.html;jsessionid=1E5BE4B0A8A136EE710012BF091BBA3E
Domuța C., și colab., Relații în sistemul sol-apă –atmosferă în Câmpia Crișurilor, Ed. Universității din Oradea ISBN 978-606-10-0618-2, 294 p, 2011
Domuța C., coordonator, și colab., Irigațiile în Câmpia Crișurilor 1967-2008, Editura Universității Oradea. ISBN 978-973-759-878-3. 392p, 2009
Cb, colaborator
Domuța Cr., C. Domuța, Irigarea porumbului în Câmpia Crișurilor, Editura Univesității din Oradea. ISBN 978-606-10-0189-7, 350 p., 2010
Șcheau V., Domuța C., Șcheau Violeta, Irigarea localizată a piersicului, Editura Universității din Oradea, ISBN (10) 973-759-107-0, (13) 978-973-759-107-4, 2006.
Articole în reviste de specialitate de circulație internațională recunoscute cotate ISI
Domuța C, Șandor M, Ciobanu Gh, Domuța Cr, Borza I, Breja R, Vușcan A,- Influences of the long term irrigation use (1976-2008) on the physical and chemical properties of the preluvosoil in the Crisurilor Plain conditions, Journal of Environmental Protection and Ecology vol 13 Issue 2 pp 135-143, ISBN ISSN 1311-5065, 2012 http://www.jepe-journal.info/vol-13-no-1
Sabău N.C., Șandor M., Domuța C., Teușdea A.C., Bodog M., Brejea R., Domuța Cr. – Verification of conditions for irrigation water application in drainage experimental field from Avram Iancu, Bihor county (subirrigation) with Drenvsubir program. Journal of Environmental Protection and Ecology, Vol. 12, pp 2322-2334, 2011 http://www.jepe-journal.info/vol-12-no4b-2011
Articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulație internațională recunoscute (Ri)
În reviste CNCSIS, categoria B și B+ (BDI)
Ri, Singur autor
Domuța C., Influence of the Irrigation on Soil Properties in a Long Term Trial from Oradea, Natural Resources and Sustainable Development Oradea pg. 135-142, 2011
Domuța C., Irrigation Influence on Water Use Efficiency in Potato Crop from Crișurilor Plain, Lucrari Stiintifice seria B-LI- Horticultură p. 63-67 ISSN 1222-5312 USAMV Bucuresti, 2008
Domuța C., Maize water consumption and water use efficiency under the influence of different components of technology, Studia Universitatis, Babeș – Bolyai, Biologia, LI,2, pp.113-124, 2006. (B+)
Domuța C., Influența irigațiilor asupra sistemului sol – apă –plantă la cultura florii soarelui în condițiile centrului Câmpiei de Vest (1976 – 1996), Analele USAMV “Ion Ionescu de la Brad” Iași, ISSN 1454-7414, 1997
Ri, prim autor
Domuța C., et al., Research regarding of the Irrigation Influence on Sugar Beet Crop in the Crisurilor Plain Conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol XXIII Anul 19, ISSN 1224-6255 pp. 643-648, 2014 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/im/13.%20Domuta%20Cornel.pdf
Domuța C., et al., Researches Regarding the Use of the Piche Evaporimeter in the Irrigation Scheduling of the Tomatoes’ Solarium Crops, Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XVI Anul 16 pg. 229-234, 2011 (B+) http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2011A/hor/07.%20Domuta%20Cornel.pdf
Domuța C., et al., Irrigation Influence on Water Consumption, Yield and Water Use Efficiency in Alfalfa in the Crișurilor Plain, Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XVII Anul 16 pg. 45-52, 2011 (B+) http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2011B/agr/08.%20Domuta%20Cornel%201.pdf
Domuța C., et al., Irrigation scheduling in drip irrigated peach-tree in the conditions from Northwestern Romania , Lucrări științifice ,Vol. 54, nr. 2,Seria Horticultură, Editura “Ion Ionescu de la Brad” , Iași 2011,ISSN–L=1454-7376
Domuța C. et al., Crop rotation and irrigation influence on protein and gluten content of the wheat grains in the Crișurilor Plain condition, Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (1) 1-688, ISSN: 2066-1843 p. 76-80, 2010 http://agricultura.usab-tm.ro/Simpo2010pdf/Simpo%202010%20vol%201/Chapter%201/01%20Domuta%20Cornel%201.pdf
Domuța Cornel, Maria Șandor, Gheorghe Ciobanu, Nicu Cornel Sabău, Ioana Borza, Cristian Domuța, Radu Brejea, Manuel Gîtea, Adrian Vușcan, Ana Moza, Anuța Jurca, Irrigation influence (1976-2009) on the level stability and quality of the wheat and on the water use efficiency in the Crișurilor Plain conditions, Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (1) 1-688, ISSN: 2066-1843 p. 81-85, 2010 http://agricultura.usab-tm.ro/Simpo2010pdf/Simpo%202010%20vol%201/Chapter%201/01%20Domuta%20Cornel%202.pdf
Domuța C., et al., The Irrigation Influence on Water Use Efficiency in Autumn Cabbage from Crișurilor Plain, Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology Vol 14(1),pp. 69-72, Timișoara, ISSN 2066-1797, 2010
Domuța C., et al., Crop Rotation and Irrigation Influence on Wheat Yield and the Correlations Climate-Yield in the Crișurilor Plain Conditions Bultetin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj Napoca, Agriculture, Vol 66 (1) Print ISSN 1843-5246, Electronic ISSN 1843-5386 pp. 307-313, 2009 (B+)
Domuța C., et al., Irrigation Scheduling in Peach Tree from Crișurilor Plain in Microsprinkler Irrigation Bultetin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj Napoca, Agriculture, Vol 66 (1) Print ISSN 1843-5246, Electronic ISSN 1843-5386 pp. 559, 2009 (B+)
Domuța C., et al., Irrigation Influence on Water Use Efficiency In Autumn Cabbage Crop from Crisurilor Plain and Irrigation Scheduling by Pan Evaporation Method , Lucrari Stiintifice seria B-LI- Horticultură p. 56-62 ISSN 1222-5312 USAMV Bucuresti, 2008
Domuța C., Șandor Maria, M.Cărbunaru,Bandici Gh.,Șcheau V., Alina Samuel, Ioana Borza, Radu Brejea, Domuța Cr., Irrigation scheduling in tomatoes’ solarium crops, Lucrări științifice USAMVB, seria B, Vol. I, 2007, pp.161-165, 2007.
Domuța C., et al., Comparison between Peach-Tree Water Consumption and a Different Method of Reference Evapotranspiration (ETo) Calculation in the Conditions of North Western Romania, Lucrări științifice USAMVB, seria B, Vol. I, pp.344-348, 2007.
Domuța C., Șandor Maria, Borza Ioana, Sarca Gh., Aurora Venig, Influența unor factori agrofitotehnici asupra eficienței valorificării apei de către cultura porumbului în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICDA Fundulea, pp.214-230, 2005
Domuța C., Șandor Maria, Bandici Gh., Sabău N.C., Borza Ioana, Indicatori de apreciere a secetei și corelațiile acestora cu producțiile culturilor de grâu și porumb în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICDA Fundulea, Vol LXXI, pp.215-229, 2004.
Domuța C., Șandor Maria, Bandici Gh., Sabău N.C., Borza Ioana, Cercetări pentru cuatificarea relațiilor din sistemul sol-apă-plantă la principalele culturi din Câmpia Crișurilor, ICDA Fundulea, „Probleme de agrofitotehnie teoretică și aplicată” vol.XXV, Nr.1-2, ISSN 0254-7279, pp.45-58, 2003
Domuța C., Șandor Maria, Cercetări privind favorabilitatea condițiilor de înființare a culturii duble de porumb pentru siloz după cultura de grâu, Analele ICCP Fundulea, Vol LXVIII, pp.246-255, 2001.
Domuța C., Sabău N.C., Tușa C., Șandor Maria, Modifications of the water/ temperature + light report (Domuța hydroheliothermic index , IhD) under the irrigation influence in main crop from the Crișurilor Plain (1976 – 2000), Buletinul USAMV Cluj – Napoca seria Agricultură, vol. 55 – 56, 2001. (B+)
Domuța C., Tușa C., Sabău N.C., Șandor Maria, The irrigation opportunity in sugarbeet crop during 1976 – 2000 in the Crișurilor Plain conditions, Buletinul USAMV Cluj – Napoca seria Agricultură, vol. 55 – 56, 2001. (B+)
Domuța C., Influența irigațiilor asupra sistemului sol – apă –plantă la cultura florii soarelui în condițiile centrului Câmpiei de Vest (1976 – 1996), Analele USAMV “Ion Ionescu de la Brad” Iași, ISSN 1454-7414, 1997. (B+)
Domuța C., Cercetări privind oportunitatea irigării culturii fasolei în condițiile zonei moderat subumede din centrul Câmpiei de Vest în perioada 1976 – 1995, Analele USAMV “Ion Ionescu de la Brad” Iași, ISSN 1454-7414, 1996.
Ri, colaborator
Borza Ioana, Domuța Cornel, et al., The Irrigation Influence on Water Use Efficiency in Alfalfa 2nd Year, Oradea 2010-2013, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol XXIII Anul 19, ISSN 1224-6255 pp. 25-30, 2014 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/05.%20Borza%20Ioana%201.pdf
Borza Ioana, Domuța Cornel, et al, The Irrigation Influence on Main Parameters of the Soil-Water-Plant-Atmophere in Winter Wheat from Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol XXIII Anul 19, ISSN 1224-6255 pp. 31-36, 2014 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/06.%20Borza%20Ioana%202.pdf
Domuța Cristian, Domuța Cornel, Șandor Maria, Borza Ioana, Brejea Radu, The Irrigation Influence on Potato Crop in the Crisurilor Plain Conditions Natural Resources and Sustainable Development Oradea ISBN 978-3-902938-01-5; ISSN 2066-6276 pp. 59-66, 2012 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/natural_resources/2012/papers/09.%20Domuta%20Cristian.pdf
Samuel Alina Dora, Domuța Cornel, Șandor Maria, Variation in Soil Properties Caused by Irrigation, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, vol XIX, ISSN-1224-6255, pp. 164-171, 2012 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2012B/agr/26.%20Samuel%20Alina.pdf
Domuța Cristian, Domuța Cornel, Șandor Maria, Borza Ioana, Brejea Radu, The Irrigation, in the Context of the Sustainable Agriculture System From West Part of Romania Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XVI Anul 16, pg. 71-78, 2011 (B+) http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2011A/agr/12.%20Domuta%20Cristian.pdf
Borza Ioana, Domuța Cornel, Șandor Maria, Domuța Cristian, Brejea Radu, Researches Regarding the Crop Rotation and Green Manure Influence on Water Use Efficiency in Wheat from North-Western Romania Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XVI Anul 16, pg. 28-32, 2011 (B+) http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2011A/agr/05.%20Borza%20Ioana.pdf
Borza Ioana, Domuța Cornel, et al., Irrigation Influence on Some Parameters of The Winter Wheat Crop in the Crișurilor Plain Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XVII Anul 16 pg.17-22, 2011 (B+) http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2011B/agr/04.%20Borza%20Ioana.pdf
Gîtea Manuel, Șcheau V., Bara V., Domuța C., et al., Behavior of disease resistant apple tree cultivars in super-intensive orchards in Oradea , Lucrări științifice ,Vol. 54, nr. 2,Seria Horticultură, Editura “Ion Ionescu de la Brad” , Iași,ISSN–L=1454-7376, 2011
Domuța Cristian, Cornel Domuța, et al., The irrigation influence on soybean in the Crisurilor Plain conditions Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (1) 1-688, ISSN: 2066-1843 p. 93-100, 2010
Borza Ioana, Cornel Domuța, et al., Water Use Efficiency under the Weeds Influence in Unirrigated and Irrigated Maize from Crișurilor Plain Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj Napoca, Agriculture, Vol 66 (1) Print ISSN 1843-5246, Electronic ISSN 1843-5386 pp. 556, 2009 (B+)
Ardelean Ileana, Cornel Domuța, et al., Researches Regarding the Crop Rotation and Irrigation Influence on Gluten Content of the Wheat Grain in the Crișurilor Plain Conditions Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj Napoca, Agriculture, Vol 66 (2) Print ISSN 1843-5246, Electronic ISSN 1843-5386 pp.553, 2009 (B+)
Domuța Cristian, Cornel Domuța, Maria Șandor, Ioana Borza, Alina Samuel, Camelia Bara, Lucian Bara, Radu Brejea, Adrian Vușcan, Irrigation, the Measure for Pedological Drought Control and for Microclimate Improve in Soybean from Crișurilor Plain Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj Napoca, Agriculture, Vol 66 (2) Print ISSN 1843-5246, Electronic ISSN 1843-5386 pp.541, 2009
Samuel Alina Dora, Domuța C., Șandor Maria, Enzymological activities of preluvosoil in a complex of irrigation and crop rotation. Bulletin USAMV, Agricultură, Cluj-Napoca, pp. 239-245, 2008.
Domuța Cr., Domuța C., Șandor Maria, Samuel Alina, Research regarding the oportunity of soy beean irrigation in the Crisurilor Plain., Lucrările Științifice Facultatea Agricultură Timișoara, Editura Agroprint – Symphosium : “Trends in European Agriculture Development”. ISSN 1221-5279 , pp. 287 vol. 2, 2008
Domuța Cr., Domuța C., Șandor Maria, Samuel Alina, The influence of irrigation on the soil water plant sistem relationships in the maize crop from the Crisurilor Plain, Lucrările Științifice Facultatea Agricultură Timișoara, Editura Agroprint – Symphosium : “Trends in European Agriculture Development”. ISSN 1221-5279 , pp. 283, , vol. 2, 2008
Samuel A.D., Domuța C., Sipos M., Influence of irrigation and crop rotation combination on the enzymatic activities in a brown luvic soil, Lucrari Științifice, Vol. 50, Seria Horticultura, Iasi, pp.1081 -1086, 2007.
Samuel A. D., Domuța C., The effect of irrigation and crop rotation combination on soil enzyme activities and other soil properties, Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 63, pp.361 – 362, 2007. (B+)
Samuel Alina Dora, Drăgan-Bularda M., Domuța C., The effect of irrigation on the enzymatic activities in a brown luvic soil, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, L, 2, pp.93-103, 2006. (B+)
Domuța C., et al., Influence of the crop rotation, soil tillage, water supply and weeeds on water use efficiency in maize crop from Criș Plain, Buletin USAMV Cluj-Napoca 63, ISSN 1454-2382, pp. 320-324, 2006. (B+)
Stanciu Alina-Șuteu, Domuța C., Sabău N.C., Bandici Gh., Borza Ioana, Researches Regarding the Water Use Effiency in Different FAO – Groupe of the Maize Hybrids in the Conditions from Oradea, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, secția Zootehnie și Biotehnologie, vol. 55-56, pp. 185, 2001. (B+)
Borza I., Domuța C., Sabău N.C., Șandor M., Alina Stanciu Șuteu, The Influence of the Rainfall Registered During April – September on the Maize Yield in the Conditions of the Crișurilor Plain 1976-2000, Buletin al USMV, Seria B, Cluj, 2001.
Borza I. , Domuța C., Alina Șuteu, Șandor M., Researches concerning the Influence of the Maize Plants Density on Water use efficiency in the Crișurilor Plain Conditions, Buletin al USMV, Seria B, Cluj, 2001.
În reviste CNCSIS, din BDI
Ri, Singur autor
Domuța C., Cercetări privind influența stresului hidric asupra producției și valorificării apei de către unele culturi de câmp, în condițiile Câmpiei Crișurilor, ICCPT Fundulea, “Probleme de agrofitotehnie teoretică și aplicată”, Vol XXII, nr.1-2, 13 pg., 2000
Domuța C., Influența stresului hidric din sol asupra producției și valorificării apei consumate de către culturile de porumb,grâu, sfeclă de zahăr și cartof în perioada 1976 – 1997 în condițiile centrului Câmpiei de Vest, Revista “Probleme de agrofitotehnie toretică și aplicată”, 1998.
Domuța C., Cercetări și criterii de apreciere a oportunității irgării porumbului pentru boabe (1987 – 1996 )în condițiile zonei moderat subumede din centrul Câmpiei de Vest, Analele ICCPT Fundulea, pp.118-134, 1998.
Ri, Prim autor
Domuța C., Șandor Maria, Bandici Gh., Sabău N.C., Borza Ioana, Cercetări privind oportunitatea irigației la sfecla de zahăr în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICDA Fundulea, Vol LXXI, pp.231-244, 2004
Domuța C., Ciobanu Gh., Maria Șandor, Ramona Albu, Irrigation, an important component of sustainable agriculture system in West Romania, Romanian Agricultural Research nr. 21/2004, ISSN 1222-4227, pp.49-56, 2004.
Domuța C., et al., Cercetări privind oportunitatea irigării culturii de soia în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICDA Fundulea, Vol LXX, ISSN 0253-1682, Editura Agris – Redacția Revistelor Agricole, pp.255-270, 2003.
Domuța C., Sabău N.C., Tușa C., Maria Șandor, Borza Ioana, Modifications in soil-water-plant system under the irrigation influence in sunflower crop in Criș Plain, during 1976-2000, Romanian Agricultural Research nr. 17-18/2002, ISSN 1222-4227, pp.55-62, 2002.
Domuța C., Laza Gh., Deac V., Cercetări privind oportunitatea irigării lucernei anul II în condițiile zonei moderat subumede din Câmpia Crișurilor,în perioada 1976 – 1995, “Revista de agrofitotehnie teoretică și aplicată”, nr. 2/1997, 1997.
Ri, Colaborator
Domuța Cr., Cornel Domuța, Gheorghe Ciobanu, Maria Șandor, Alina Dora Samuel, Ioana Borza, Radu Brejea, Adrian Vușcan – Influența irigației asupra cantității și calității producției de porumb în Câmpia Crișurilor, ICDA Fundulea, 2009 (BDI)
Borza Ioana, Cornel Domuța, Maria Șandor, Cristian Domuța, Radu Brejea, Cercetări privind influența desimii plantelor asupra valorificării apei de către cultura porumbului neirigat și irigat în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICDA Fundulea , 2009 (BDI)
Articole/studii publicate în volumele unor manifestări științifice
internaționale recunoscute din țară și din străinătate (Vi)
În străinătate
Vi, Singur autor
Domuța C., Irrigation, a component of the sustainable agriculture system in the Crisurilor Plain, 6th International Scientific Symposium „Natural resources and sustainable development”, Journal of Agricultural sciences, Debrecen, Ungaria pp.269-276, , ISSN 1588-8363, 2008
Domuța C., Irrigation scheduling in sunflower by Pan evaporation method in the conditions from Western Romania, „1st Symposium on Sunflower Industrial Uses”, September 11-14, Udine, Italy, 2006, http://www.sunflowersymposium.org
Domuța C., Cercetări privind influența secetei asupra producției de soia în condițiile Câmpiei Crișurilor (1976 – 1998), în volumul “Zilele Academice Timeșene”, Universitatea de Științe Agricole a Banatului Timișoara, pp.210-218, 1999.
Domuța C., Modifications in the Soil – Water – Plant System under the Irrigation Influence (1976 – 1996) in Maize Crop from Western Romania, Lucrările simpozionului internațional “Soil System Behavior in Time and Space” ,Vienna, 1997.
Vi, Prim autor
Domuța C., et al., The Irrigation Influence under the Soil, Microclimate and Plants in Maize from Crișurilor Plain, Acta Agraria Debreceniensis. HU-ISSN 1588-836, 2010
Domuța C., et al., Correlations in the soil-water-plant system in the unirrigated and irrigated sugarbeet from Western Romania, EUROSOIL CONGRESS Soil-Society-Environment, Book of Abstracts, S07 Soil and Water-Practical Applications, University of Natural Resources and Applied Life Sciences (BOKU) ISBN: 978-3-902382-05-4, pg. 337, Viena Austria, 25-29 August 2008
Domuța C., Șandor Maria, Sabău N.C., Domuța C.G., Borza Ioana, Brejea R., Correlations in the soil-water-plant system in the unirrigated and irrigated sugarbeet from Western Romania, EUROSOIL CONGRESS Soil-Society-Environment, Book of Abstracts, S07 Soil and Water-Practical Applications, University of Natural Resources and Applied Life Sciences (BOKU) ISBN: 978-3-902382-05-4, pg. 337, Viena Austria, 25-29 Auguat 2008
Domuța C., Ciobanu Gh, Șandor Maria, …., Domuța Cr., Crop rotation and green manure influence on yield and water use efficiency in wheat and maize from Cris Plain, Proceedings “Joint International Conference on Long Term Experiments”, Debrecen – Nyirlugos, HU-ISBN, 978-963-473-054-5, pp.95-101, 31 May – 1 June, 2007.
Domuța C., et al., Irrigation influence on sunflower in the conditions of the moderate wet area from Western Romania, “1st Symposium on Sunflower Industrial Uses”, September 11-14, Udine, Italy, 2006.
Domuța C., Ciobanu Gh., Sabǎu N.C., Bandici Gh., Multiannual research regarding the irrigation opportunity in the Crisurilor Plain in the conditions of the sustainable agriculture system, Sustainable Agriculture Across Borders In Europe, Conference Proceedings, Debrecen – Oradea, HU ISBN 963-9274-85-2, 2005.
Domuța C., Ciobanu Gh., Șandor Maria, Sabău N.C., Brejea R., Irrigation in the context of the sustainable agriculture from moderate net area from the Western Romania, Proceedings of ICID 21st European Regional Conference 2005 “Integrated Land and Water Resources Management Towards Sustainable Rural Development. Frankfurt (Oder), Germany and Slubice, Poland 15 – 19 may 2005, http://www.zalf.de/icid/ICID_ERC2005/HTML/ERC2005_SciProg.htm#Poster_p
Domuța C., Ciobanu Gh., Sabău N.C., Bandici Gh., Șandor Maria, Multiannual research regarding the irrigation opportunity in the Crișurilor Plain in the conditions of the sustainable agriculture system, Proceedings of the Symposion „Sustainable Agriculture Across Borders in Europe”, ISBN 963-9274-85-2, pp.137-144, 2005, www.agr.unideb.hu
Domuța C., Ciobanu Gh., Sabãu N.C., Bandici Gh., Șandor Maria, Researches regarding the correlations from the soil-water-plant system in autumn cabbage crop in the conditions of the moderate wet area from Western Romania, Fourth International Symposium on Irrigation of Horticultural Crops, University of California, Davis, USA, 1-5 September 2003
http://www.inia.cl/platina/pubycom/charlas/docs/simposiumabstract.pdf
Domuța C., Man T.E., Sabău N.C., Brejea R., Research concerning the influence of the water deficit in the soil on plant – water consumption and water use effieciency in main crops during 1976 – 2000 in the Crișurilor Plain conditions, Proceedings “International Conference on Drought Mitigation and Prevention of Land Desertification”, Bled Slovenia, 21-25 aprilie 2002, http://www2.arnes.si/~ljsdno2/english1.htm
Domuța C., Sabău N.C., Tușa C., Șandor Maria, Research concerning the covering sources of the water consumption in the main crops from Crișurilor Plain during 1976 – 2000, “Tartamkísérletek, tájtermesztés, vidékfejlesztés, nemzetközi konferencia. II.Kötet”, Debrecen, 2002.
Domuța C., et al., Researches regarding the water requirement in the main crop from Western Romania (1976-2000), Proceedings of “19th European Regional Conference, Sustainable use of land and water”, 4 – 8 June Brno and Prague 2001, http://www.bvv-congress.cz/icid/
Domuța C., Sabău N.C., Tușa C., Șandor Maria, Researches concerning the covering sources of the water consumption in the main crops from Crișurilor Plain during 1976 – 2000, Proceeding of the International Symposium from the University of Debrecen, 2001.
Domuța C., Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia, Csep N., Sabău N.C., Bandici Gh., Șandor Maria, Modifications in the soil – water – plant sistem under the irrigation influence in soy bean crop from Western Romania, Proceedings of the International Symposium “Second Conference of Agricultural Research Institutes in Carpathian Region”, Debrecen Hungary, 2000.
Domuța C., Grumeza N., Ciobanu Gh., Sabău N.C., Tușa C., Modifications in the Soil – Water – Plant System under the irrigation influence (1976 – 1998) in potato crop from Western Romania, Proceedings of the “Third International Symposium Irrigation of Horticultural Crops”, Lisboa, Portugal, 1999.
Domuța C., Sabău N.C., Tușa C., Colibaș Maria, Colibaș I., Researches concerning the use of the neutron method (1985 – 1988) to determine the crop coefficient (Kc) in the Crișurilor Plain conditions, Debreceni Agrartudomány Egyetem, Agrokemiai es Talajtani, 1999.
Vi, Colaborator
Grumeza N., Tușa C., Rădulescu A., Domuța C., Bora C., Cruțu Gh., Petrescu E., Influence of the climatic conditions of Romania and irrigation on crop water consumption and yield the last decay (1990-2000), Proceeding “International Conference on Drought Mitigation and Prevention of Land Desertification”. Bled Slovenia , 21 – 25 aprilie 2002, http://www.sdno-sincid.si,http://portal.unesco.org/en/ev.phpURL_ID=20351&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html
Ciobanu Gh., Domuța C., Bronț Ilona, Cornelia Ciobanu, Wheat – yield responses to irrigation and nitrogen fertilizers in Romania, International Atomic Energy Agency Vienna, 2000.
În țară
Vi, Singur autor
Domuța C., Correlations between climate conditions quantified by De Martonne aridity index and the main index of the yield quality in unirrigated and irrigated wheat from different crop rotation in Crisurilor Plain conditions, Simpozionul Științific Internațional „Factori de risc pentru agricultură”, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-973-759-348-1, pp.156-164, 2007
Domuța C., Cercetări efectuate la Stațiunea de Cercetări Agrozootehnice Oradea în domeniul irigării culturilor din centrul Câmpiei de Vest, volumul “Zilele academice timișene”, Editura Academia Română, filiala Timișoara, pp.114-125, 1997.
Domuța C., Cercetări pentru cuantificarea legăturii dintre stresul hidric din sol , producția și eficiența valorificării apei de către principalele culturi (1976 – 1996) în condițiile Câmpiei de Vest, Publicația SNRSS: a XV-a Conferință Națională de Știință a Solului, pp.213-226, 1997.
Domuța C., Researches regarding the impact of the crop coefficients (Kc) use of the reference evapotranspiration (ETo) on water consumption and irrigation rate in maize from Crișurilor Plain, Volum sesiune omagială USAB Timișoara, pp.250-262, 1995.
Domuța C., Cercetări privind valorificarea apei de către principalele culturi în condițiile Câmpiei Crișurilor, Lucrările Simpozionului Internațional “Modernizarea și exploatarea eficientă a amenajărilor de irigații și drenaje”, Analele ICITID Băneasa-Giurgiu, pp.137-148, 1995.
Vi, Prim autor
Domuța C., Ioana Borza, Alina Cozma, Cristina Maria Canja, Mirabela Ioana Lupu, Vasile Pădureanu, Irrigation, the Method for Pedological Drought Control in the Context of the Sustainable Tehchnologies in Crops for Grains from North-Western Romania, 1976-2012, Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on Agriculture, Silviculture and Veterinary Medicine SciencesISSN 2344-2085 Volume 2, Number 1 pp. 37-45, 2013 http://www.aos.ro/_new/analeonline/agricultura/avol2nr2art.4.pdf
Domuța C., et al., Irrigation, a component of the sustainable technologies in field crop from Crișurilor plain during 1976-2007 – Buletinul Științific al Universității “Politehnica" Timișoara, Romania, Seria Hidrotehnică, Volum aniversar cuprinzând lucrările simpozionului “60 de ani de Învățământ Hidrotehnic la Timișoara” Tomul 53(67), Fascicula 1, pp. 117 – 122, pg. 224., 2008
Domuța C., Maria Șandor, et al, Research regarding the peach-tree water consumption in comparison with different methods for determining the reference evapotranspiration in the conditions from Western Romania, The 4th International Symposium “Natural Resources and Sustainable Development University of Oradea- University of Debrecen, RO ISBN 973-613-898-4, HU ISBN 963-9274-887, pp.229-235, 2006
Domuța C., Maria Șandor, et al., Piche evaporimeter use in the irigation scheduling of the tomatoes in the conditions from the solarium, The 4th International Symposium “ Natural Resources and Sustenable Development University of Oradea- University of Debrecen, RO ISBN 973-613-898-4, HU ISBN 963-9274-887, pp.223-229, 2006.
Domuța C., et al., Moisture stres on the irigation depth and their influence on the yield in main crops from Crișurilor Plain during 1976-2003, Natural Resources And Sustainable Agriculture, International Scientific Sesion, Oradea-Debrecen,RO ISBN 973-613-898-4, HU ISBN 963-9274-887, pp.105-115, 2005.
Domuța C., Șandor Maria, Sabău N.C., Domuța Cr., Irigarea grâului în Câmpia Crișurilor, Volumul simpozionului internațional „Tehnologii de cultură pentru grâu și porumb în condițiile sistemului de agricultură durabilă”, Oradea, ISBN 973-613-928X, pp.121 – 130, 2005.
Domuța C., Șandor Maria, Sabău N.C., Domuța Cr., Irigarea porumbului în Câmpia Crișurilor, Volumul simpozionului internațional „Tehnologii de cultură pentru grâu și porumb în condițiile sistemului de agricultură durabilă”, Oradea, ISBN 973-613-928X, pp.249 – 261, 2005.
Domuța C., Sabău N.C., Bandici Gh., Șandor Maria , Borza Ioana, Corelațiile din sistemul sol – apă – plantă în legătură cu oportunitatea irigațiilor la principalele culturi din Câmpia Crișurilor, Lucrările Conferinței Naționale de Știința Solului, Timișoara, pp.213-228, 2003.
Domuța C., Grumeza N.,Tușa C., Sabău N.C., Maria Șandor, Influența irigației asupra regimului hidric al solului, microclimatului,consumului de apă și producției de porumb (1976 – 1999) în condițiile Câmpiei Crișurilor, Publicația SNRSS “Lucrările celei de – a XVI – a Conferință Națională de Știință a Solului”, 2000.
Vi, Colaborator
Borza Ioana, Cornel Domuța, Alina Stanciu, The influence of the fertilization level on water use efficiency in maize crop in the Romanian Western Plain conditions, Simpozionul Științific Internațional „Factori de risc pentru agricultură”, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-973-759-348-1, pp.87-93, 2007
Borza Ioana, Domuța C., Alina Stanciu, The influence of the plant density on water use efficiency in maize, Simpozionul Științific Internațional „Factori de risc pentru agricultură”, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-973-759-348-1, pp.93-101, 2007
Stanciu Alina, Domuta C., Bucurean Elena, Ioana Borza, The influence of the climate and irrigation over the soy production in the conditions of the crisuri fields, International Scietific Session „Natural Resources and Sustainable Agriculture”, University of Oradea – University of Debrecen, RO ISBN 973 – 613 – 898 – 4, HU ISBN 963 – 9274 – 887, pp.135-142, 2005.
Stanciu Alina, Domuta C., Bucurean Elena, Ioana Borza, Researches regarding the influence of the irrigation over the soybean production in the conditions of the Crisurilor Plain, International Scientific Session „Natural Resources and Sustainable Agriculture”, University of Oradea – University of Debrecen, RO ISBN 973 – 613 – 898 – 4, HU ISBN 963 – 9274 – 887, pp.142-149, 2005.
Grumeza N., Merculiev O., Klepș Cr, Tușa C., Schinteie C., Domuța C., L` effect de conditions climatique et de l`irrigation sur la production de mais et de soia en Romanie. Proceedings IHPF UNESCO FRIEND AMHX Băneasa –Giurgiu, 1994
Articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulație națională recunoscute (Rn)
Rn, Singur autor
Domuța C., Oportunitatea folosirii indicatorului climatic “indicele hidroheliotermic” în cuantificarea influenței factorilor de vegetație asupra producției, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VI, Anul 6, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.135-142, 2000.
Domuța C., Cercetări privind stresul hidric din sol pe adâncimea de udare a lucernei în condițiile Câmpiei Crișurilor (1976 –1997), Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol IV, Anul 4, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.76-82, 1998.
Domuța C., Influența irigației asupra microclimatului , consumului de apă și producției de lucernă în condițiile zonei moderat subumede din Câmpia Crișurilor (1976 – 1997), Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol IV, Anul 4, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.83-91, 1998.
Domuța C., Cercetări privind oportunitatea irigării cartofului în condițiile zonei moderat subumede din centrul Câmpiei de Vest în perioada 1976 – 1996, Analele Institutului de Cercetări pentru Cultura Cartofului Brașov, pp.112-130, 1997.
Domuța C., Cercetări privind influența irigației asupra producției de sfeclă de zahăr în condițiile centrului Câmpiei de Vest, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol III, Anul 3, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.82-90, 1997.
Domuța C., Cercetări și criterii de apreciere a oportunității irigării grâului (1976 – 1996) în condițiile zonei moderat subumede din centrul Câmpiei de Vest, revista Cereale și plante tehnice, vol. LXV, 1997.
Domuța C., Importanța folosirii coeficienților de corecție a evapotranspirației de referință (Thorntwaite,Bac,Piche,Penman) în stabilirea corectă a normelor de irigație în condițiile Câmpiei Crișurilor, Revista de Îmbunătățiri Funciare și Construcții Rurale, 1997.
Domuța C., Cercetări și criterii privind oportunitatea folosirii irigațiilor la principalele culturi din centrul Câmpiei de Vest în perioada 1976 – 1995, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol II, Anul 2, ISSN 1841-3137, pp.96-102, 1996.
Domuța C., Cercetări privind influența stresului hidric asupra producției principalelor culturi în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol I, Anul 1, ISSN 1841-3137, pp.121-129, 1995
Domuța C., Modificările regimului hidric al solurilor brun luvice , ca urmare a folosirii irigațiilor și influențele asupra producției de porumb în condițiile Câmpiei Crișurilor, Publicațiile SNRSS, OSPA Timișoara, 1995.
Domuța C., Cercetări privind oportunitatea folosirii irigațiilor la cultivarea porumbului pentru boabe în condițiile Câmpiei Crișurilor, revista “Cereale și plante tehnice” nr 2, 1995.
Domuța C., Cercetări privind sursele de acoperire a consumului de apă la principalele culturi din Câmpia Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol I, Anul 1, ISSN 1841-3137, pp.112-120, 1995.
Domuța C., Cercetări privind cuantificarea influenței irigațiilor asupra microclimatului în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICITID Băneasa – Giurgiu, pp.131-140, 1995.
Domuța C., Cercetări privind irigarea porumbului pentru boabe în condițiile pedoclimatice din Câmpia Crișurilor (1973-1994), Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol I, Anul 1, ISSN 1841-3137, pp.130-138, 1995.
Domuța C., Cerecetări privind înmagatinarea apei în perioada rece după lucerna anul II și fasole , în condițiile solului brun luvic irigat din Câmpia Crișurilor, în volumul “Ameliorațiile funciare în relațiile cu protecția mediului în sistemul sol – apă – plantă”, Universitatea Tehnică Timișoara, Facultatea de Hidrotehnică, 1992.
Rn, Prim autor
Domuța C , et al., Modifications of the preluvosoil properties under long term irrigation use in the Crișurilor Plain conditions, Buletinul Științific al Universității “Politehnica” din Timisoara, Seria Hidrotehnica Tom 55(69, Fascicola 1, 2, p. 100-104, ISSN1224-6042, 2010
Domuța C., et al., Irrigation, a component of the sustainable technologies in field crop from Crișurilor plain during 1976-2007 – Buletinul Științific al Universității “Politehnica" Timișoara, Romania, Seria Hidrotehnică, Volum aniversar cuprinzând lucrările simpozionului “60 de ani de Învățământ Hidrotehnic la Timișoara” Tomul 53(67), Fascicula 1, pp. 117 – 122, pg. 224., 2008
Domuța C., et al., Use of Piche evaporimeter in the irrigation scheduling of the tomatoes in the conditions from the solarium, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, ISSN 1841-3137, pp.68-73, 2006.
Domuța C., et al., Comparison between the peach-tree water consumption and the reference evapotranspiration in the conditins from Western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, ISSN 1841-3137, pp.74-78, 2006.
Domuța C., și colab., Influența irigației asupra microclimatului, consumului de apă, producției și valorificării apei în condițiile zonei moderat subumede a Câmpiei Crișurilor, Analele Universității din Oradea Fascicula Agricultură-Horticultură, Vol IX Anul 9, pp. 73-82, 2003.
Domuța C., Bandici Gh., Sabău N.C., Șandor Maria, Burescu P., Borza Ioana, Valeria Lațcău, The irrigation opportunity in the autumn cabbage crop in the Crișurilor Plain conditions, 1990-2001, Analele Universității Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură, vol. VIII, Anul 8, pp. 81-88, 2002.
Domuța C., Sabău N C , Bandici Gh , Șandor Maria, Influența irigației asupra microclimatului, consumului de apă și producției de cartofi , în condițiile Câmpiei Crișurilor, 1976-2000, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură, Partea I-a, Tom VII, pp. 181-188, 2001.
Domuța C., și colab., Modificări în sistemul sol – apă – plantă sub influența irigațiilor (1976 – 1999) la cultura grâului în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VI, Anul 6, ISSN 1841-3137, pp.142-150, 2000.
Domuța C., și colab., Prognoza și avertizarea udărilor cu ajutorul evaporimetrului Bac clasa A la principalele culturi din Câmpia de Vest, ASAS “Gheorghe Ionescu Șișești”, pp.59-70, 2000.
Domuța C., Sabău N.C., Cercetări pentru stabilirea uni sistem de agricultură durabilă pe terenurile arabile în pantă din Bihor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol V, Anul 5, ISSN 1841-3137, pp.96-103, 1999
Domuța C., Grumeza N , Tușa C ,Sabău N.C., Modificări în sistemul sol – apă – plantă sub influența irigației (1976 – 1998) la cultura grâului în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICITID Băneasa – Giurgiu, pp.113-125, 1999.
Domuța C., Grumeza N., Tușa C, Sabău N.C., Cercetări pentru stabilirea coeficienților de transformare a evapotranspirației de referință în consum de apă specific culturilor din centrul Câmpiei de Vest, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol V, Anul 5, ISSN 1841-3137, pp.88-96 , 1999.
Domuța C., Maria Colibaș , Sabău N.C., Cercetări privind relațiile dintre indicele hidrotermic Seleaninov,consumul total de apă ,norma de irigație și producțiile unor culturi agricole în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol II, Anul 2, ISSN 1841-3137, pp.79-85, 1996.
Domuța C., și colab. Cercetări privind oportunitatea irigării sfeclei de zahăr în condițiile zonei moderat subumede din centrul Câmpiei de Vest (1976 – 1995), Analele ICPISZD Fundulea, pp.201-212, 1996.
Domuța C., Maria Colibaș , Colibaș I, Cercetări privind folosirea metodei neutronice în determinarea coeficienților de corecție (Kc) a evapotranspirației de preferință specifici culturilor agricole din vestul României, Analele ICITID Băneasa – Giurgiu, pp.130-142, 1995
Domuța C., Maria Colibaș , Stepănescu E , Mihaela Buta, Cercetări privind eficiența economică a irigării culturilor agricole din Câmpia Crișurilor (1976 – 1992), Analele Universității din Oradea, Fascicula Geografie, pp.210-222, 1993.
Domuța C., Bronț Ilona, Cercetări privind influența irigării asupra alcătuirii granulometrice , hidrostabilității macrostructurale și a capacității de înmagazinare a apei în solurile brune luvice din Câmpia Crișurilor, Analele ICITID Băneasa – Giurgiu, pp.112-120, 1993.
Rn, colaborator
Ardelean Ileana, Domuța C., Borza Ioana, Bandici Gh., Șandor Maria, Domuța Cr., Influence of crop rotation and irrigation on protein content of wheat grains in the Romanian Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, ISSN 1841-3137, pp.8-12, 2006.
Ardelean Ileana, Domuța C., Bandici Gh., Șandor Maria, Borza Ioana, Domuța Cr., Crop rotation and irrigation influence on gluten content of wheat grains in the Romanian Crișurilor Plain Conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, ISSN 1841-3137, pp.13-18, 2006.
Ardelean Ileana, Guș P., Domuța C., Bandici Gh., Borza Ioana, Influența asolamentului și irigației asupra producției și valorificării apei de către cultura grâului în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XI, Anul II, ISSN 1841-3137, pp. 63-71, 2005.
Borza Ioana, Domuța C., Sabău NC , Stanciu-Șuteu Alina,Influența densității asupra valorificării apei consumate de către cultura porumbului pentru boabe în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VII, Anul 7, ISSN 1841-3137, 2001.
Stanciu-Șuteu Alina, Domuța C., Sabău N.C., Ioana Borza, Cercetări privind valorificarea apei de către hibrizii de porumb din diferitegrupe F.A.O. în condițiile din Oradea, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VII, Anul 7, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2001
Samuel Alina , Domuța C., Șandor Maria, Cercetări asupra activității enzimatice a solurilor acide în condiții de irigare, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VII, Anul 7, ISSN 1841-3137, 2001.
Ciobanu Gh., Ilona Bronț , Domuța C., Rezultate privind utilizarea izotopului stabil 15-N în experiențe privind creșterea eficienței îngrășămintelor cu azot la grâul irigat în zona de vest a României, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol II, Anul 2, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 1996.
Grumeza N , Groza N , Renea Șt , Marinescu GH , Bora C , Domuța C., Iuliana Mihalache, Răspunsul culturilor agricole prin producții la impactul unor factori climatici în perioada 1990 – 1993, revista “Cereale și plante tehnice” nr 6 – 7/1994, 1994.
Articole/studii publicate în volumele unor manifestări științifice naționale (Vn)
Vn, singur autor
Domuța C., Irigația ,componentă a unui sistem de agricultură durabilă în centrul Câmpiei de Vest, Lucrările simpozionului “Tendințe în agricultura durabilă” ASAS “Gheorghe Ionescu Șișești” București, pp.113-122, 1998.
Domuța C., Cercetări privind valorificarea apei de către principalele culturi în condițiile Câmpiei Crișurilor, Lucrările simpozionului “Modernizarea și exploatarea eficientă a amenajărilor de irigații și drenaje”, Analele ICITID Băneasa-Giurgiu, pp.210-221, 1995.
Vn, prim autor
Domuța C., Sabău N.C., Tușa C., Maria Colibaș , Colibaș I, Oportunitatea folosirii metodei neutronice (1985 – 1995) pentru determinarea umidității solului în vederea stabilirii consumului de apă al culturilor din Câmpia Crișurilor, Lucrările simpozionului “Metodologii moderne de creștere a eficienței cercetării în domeniul culturilor de câmp”.ASAS “Georghe Ionescu Șișești”,București, pp.117-122, 1999.
Domuța C., Bronț Ilona, Cercetări privind modificările stabilității hidrice a agregatelor, argilei coloidale și a capacității de înmagazinare a apei în solurile brune luvice irigate din Câmpia Crișurilor, Volumul “Creșterea capacității de producție a resurselor de sol supuse lucrărilor de irigații și drenaj”, Universitatea de Științe Agricole A Banatului Timișoara, pp.201-210, 1991.
Capitolul 3
REZULTATE PRIVIND AGROTEHNICA DIFERENȚIATĂ
ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI
Rezultate privind influența asolamentului și irigației asupra însușirilor fizice ale solului
Dintre însușirile fizice ale solului s-a studiat influența asolamentului asupra structurii solului, densității aparente, porozității solului, rezistenței la penetrare și conductivității hidraulice.
Influența asupra structurii solului
Structura solului arată modul de organizare a formațiunilor texturale (nisip, praf și argilă) în agregate de diferite forme și mărimi sub acțiunea humusului, prin procese de coagulare și aglutinare, respectiv sub acțiunea proceselor mecanice (îngheț – dezgheț; umezire – uscare; acțiunea utilajelor agricole etc).
Gradul de structurare a solului depinde în primul rând de conținutul în humus, natura și calitatea acestuia fiind determinantă în ceea ce privește proporția de agregate hidrostabile de care depinde în ultimă instanță calitatea structurii cunoscută și sub denumirea de „structură stabilă”. Atât prezența materiei organice în sol, cât și procentul agregatelor hidrostabile depind și sunt influențate nu numai de speciile de plante, ci și de succesiunea acestora în cadrul unui asolament, natura și cantitățile de îngrășăminte folosite. (Canarache A., 1990)
Grupa culturilor cu acțiune foarte favorabilă asupra structurii solului sunt amestecul de leguminoase și graminee perene, culturile leguminoase perene (lucernă, trifoi, sparcetă, ghizdei, etc.) sau culturile de graminee perene (raigras, timoftică, păiuș). Grupa culturilor cu acțiune favorabilă este alcătuită din plante cu sistem radicular fasciculat, reprezentat de cerealele păioase, iar grupa celor mai nefavorabile plante care în general degradează structura solului o reprezintă plantele prășitoare.
Influența asolamentului asupra structurii preluvosolului neirigat de la Oradea
După 29 de ani de folosire a asolamentului grâu – ovăz + trifoi – trifoi – porumb – porumb – floarea-soarelui, pe adâncimea de 10 cm, gradul de structurare al preluvosolului de la Oradea a crescut cu 34,9% comparativ cu gradul de structurare al acestui sol din asolamentul grâu-porumb. La adâncimea de 10-20 cm diferența este de 24,8%, iar la adâncimea de 20-30 cm diferența este de 3,9%. Rezultă o diferență medie pe adâncimea de 0-30 cm de 22,7%. Determinarea hidrostabilității macroagregatelor de sol s-a realizat prin metoda Cseratzki. (tabel 3.1).
Tabel 3.1
Influența asolamentului (1981 – 2009) asupra gradului
de structurare a preluvosolului de la Oradea
V1 – Asolamentul grâu – porumb;
V2 – Asolamentul ovăz + trifoi – trifoi – porumb – floarea soarelui – grâu – porumb
Influența asolamentului asupra structurii preluvosolului irigat de la Oradea
În condiții de irigare și mai ales în condițiile irigării prin aspersiune pericolul degradării structurii solului datorită impactului apei cu solul este mare. Cercetările noastre realizate într-o experiență de lungă durată cu irigații (1976-2007) arată că printr-o agrotehnică diferențiată specifică terenurilor irigate și printr-o tehnică de irigare corectă se poate preveni degradarea structurii solului. Agrotehnica diferențiată a cuprins un asolament ameliorativ (lucernă I – lucernă II – lucernă III – porumb – fasole – grâu – sfeclă de zahăr – soia – floarea soarelui – cartof), o fertilizare a culturilor de sfeclă de zahăr și cartof cu 40 t/ha gunoi de grajd, doze de îngrășăminte chimice specifice culturilor irigate, realizarea tuturor celorlalte elemente de tehnologie la parametri optimi. Irigația s-a folosit atunci când rezerva de apă pe adâncimea de udare (0-50 cm la grâu și fasole, 0-75 cm la porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, lucernă anul I și 0-100 cm la lucernă anul II) a coborât la nivelul plafonului minim, iar metoda de udare a fost cu rampe perforate în perioada 1976-1986 și prin aspersiune în perioada 1987-2007. Determinările efectuate în anul 2006 arată că în condițiile practicării asolamentului ameliorativ și a celorlalte elemente de agrotehnică descrise, gradul de structurare al preluvosolului irigat de la Oradea are o valoare apropiată de valoarea determinată în asolamentul grâu-porumb neirigat, 38,62% față de 37,01%. În asolamentul ameliorativ neirigat s-a înregistrat o creștere a gradului de structurare cu 38% față de asolamentul grâu-porumb neirigat și cu 32,5% față de asolamentul ameliorativ irigat; cele mai mari diferențe s-au înregistrat la agregatele cele mai mari, cele cu diametrul mai mare de 5 mm (tabel 3.2.).
Tabel 3.2
Influența asolamentului (1976-2009) asupra hidrostabilității macrostructurii preluvosolului neirigat și irigat de la Oradea
Agregatele solului cu un diametru mai mare de 0,25 mm din varianta rotației ameliorative a culturilor în regim irigat au o valoare de 38,62%, mai mare decât cea determinată în varianta cu rotația grâu – porumb în regim neirigat (37,01%). În varianta rotației ameliorative a culturilor în regim neirigat, agregatele macro hidrostabile au crescut statistic semnificativ în comparație cu rotația grâu – porumb în regim neirigat; o diferență semnificativă (12,58% vs 32,60) s-a înregistrat în comparație cu rotația ameliorativă a culturilor în regim irigat (tabel 3.3).
Tabel 3.3
Influența irigației (1976-2009) asupra hidrostabilității macrostructurale
a preluvosolului de la Oradea
Analizând situația macro agregatelor s-a înregistrat o situație diferită în ceea ce privește macro agregatele cu un diametru mai mare de 5 mm. În varianta rotației ameliorative a culturilor în regim neirigat s-a determinat o valoare cu 618% mai mare decât rotația grâu – porumb în regim neirigat (2,8% vs 0,39%). Valoarea de 0,62% obținută în rotația ameliorativă a culturilor în regim irigat este cu 39% mai mare decât valoarea înregistrată în rotația grâu – porumb în regim neirigat. Au fost de asemenea diferențe în ceea ce privește hidrostabilitatea macro agregatelor la diametre de 2 mm, 1 mm și 0,25 mm (tabel 3.4, fig.3.1).
Fig. 3.1. Hidrostabilitatea macrostructurală (%) a preluvosolului de la Oradea din experiența de lungă durată (1976-2009) cu asolamente și irigații
Tabel 3.4
Diametrul macro agregatelor (mm) sub influența irigațiilor în
condițiile luvosolului din Oradea
Influența irigației asupra densității aparente și porozității totale
Densitatea aparentă reprezintă raportul dintre masa și volumul solului. Densitatea aparentă este unul dintre principalii indicatori ai stării de așezare a solului și totodată unul dintre factorii determinanți ai multor însușiri fizice ale solului. Densități aparente mici pot reduce în unele cazuri aerația, făcând dificil traficul și executarea lucrărilor agricole. Elementele de legătură dintre densitatea aparentă și unele caracteristici esențiale pentru capacitatea de producție nu pot fi corect interpretate decât în corelare cu textura solului, întrucât valori favorabile ale densității aparente pe un sol nisipos sunt total defavorabile pe un sol argilos (Canarache A., 1990).
Asolamentul ameliorativ cu trifoi a determinat obținerea unor valori mai favorabile ale densității aparente comparativ cu asolamentul grâu – porumb , atât în varianta în care lucrarea de bază a solului a fost arătura, cât și în varianta în care lucrarea de bază a solului a fost scarificarea. În varianta cu arătură diferențele înregistrate pe cele 3 adâncimi studiate au fost cuprinse între 2 și 5%, iar în varianta scarificată între 1 și 3%. (tabel 3.5.)
Tabel 3.5
Influența asolamentului și scarificării asupra densității aparente a
preluvosolului de la Oradea, 1997-1999
În experiența cu asolamente ce cuprind doar culturi anuale, cele mai mari valori s-au înregistrat în monocultură, valoarea medie pe adâncimea de 0-20 cm fiind de 1,43 g/cm3. În medie pe această adâncime, în asolamentul grâu-porumb, valoarea densității aparente a fost cu 2,1% mai mică, iar în asolamentul grâu-porumb-soia cu 5,6%. (tabel 3.6, fig.3.2).
Tabel 3.6
Influența asolamentului și irigației asupra valorilor densității
aparente (DA) a preluvosolului de la Oradea, 2005
Fig.3.2 Densitatea aparentă a preluvosolului de la Oradea sub influența folosirii îndelungate (1990-2009) a asolamentului și irigației
Pe adâncimea de 0-10 cm, în toate în cele trei asolamente irigate valorile densității aparente sunt mijlocii; la adâncimea de 10-20 cm valorile densității aparente sunt mari (sol moderat tasat), cu excepția asolamentului grâu-porumb-soia, la care valoarea densității aparente este mijlocie (sol slab tasat). Celelalte două adâncimi studiate, precum și media au cele mai mari valori în monocultura de grâu. În medie pe adâncimea de 0-20 cm, comparativ cu monocultura, în asolamentul grâu-porumb s-a înregistrat o densitate aparentă (1,44 g/cm3) cu 1,3% mai mică, iar în asolamentul grâu-porumb-soia densitatea aparentă (1,41 g/cm3) a fost cu 3,4% mai redusă.
Porozitate totală reprezintă volumul total al porilor exprimat în procente din unitatea de volum al solului, iar valori mai ridicate ale acesteia indică o capacitate ridicată de reținere a apei, permeabilitate mare și aerație bună (Canarache A., 1990).
Valorile medii ale porozității totale pe perioada 1997–1999 din experiența cu asolament grâu-porumb, respectiv asolament cu trifoi, arate sau scarificate sunt cuprinse între 42 și 51%, tendința acestora fiind de scădere odată cu creșterea adâncimii. La toate cele 3 adâncimi studiate, valorile porozității totale sunt mai mari în asolamentul cu trifoi atât în varianta arată cât și în varianta scarificată. (tabel 3.7.).
Tabel 3.7
Influența asolamentului și scarificării asupra porozității
totale a preluvosolului de la Oradea, 1997-1999
În experiența cu plante anuale, atât în condiții de neirigare cât și în condiții de irigare, cele mai mici valori ale porozității totale s-au înregistrat în monocultură. (tabel 4.8.).
În condiții de neirigare, valoarea medie pe adâncimea de 0-20 cm indică un sol cu porozitate totală mică (46,2%) în monocultură. În asolamentele grâu-porumb și grâu-porumb-soia, valorile porozității totale au crescut cu 2,3%, respectiv 6,1%, solul caracterizându-se printr-o valoare mijlocie a porozității totale.
În toate cele 3 asolamente irigate, valorile porozității totale sunt ușor inferioare valorilor înregistrate în condiții de neirigare. Valoarea medie pe adâncimea de 0-20 cm înregistrată în monocultură, 45,1%, indică un sol cu o porozitate totală mică; în comparație cu aceasta, în asolamentul grâu-porumb s-a înregistrat o valoare de asemenea mică (46,1%) însă cu 2,2% mai mare; în asolamentul grâu-porumb-soia, valoarea înregistrată a fost cu 4,3% mai mare decât în monocultură, încadrându-se într-o clasă de caracterizare superioară, mijlocie. (tabel 3.8, fig.3.3).
Tabel 3.8
Influența asolamentului și irigației asupra valorilor porozității totale (PT)
a preluvosolului de la Oradea, 2005
Fig.3.3. Porozitatea totală a preluvosolului de la Oradea sub influența folosirii îndelungate (1990-2005) a asolamentului și irigației
Porozitatea de aerație reprezintă volumul porilor rămași fără apă (deci ocupați cu aer) când solul este la capacitatea de câmp. (Canarache A., 1990).
În asolamentul cu trifoi, comparativ cu asolamentul grâu-trifoi porozitatea de aerație s-a îmbunătățit, diferențele din varianta arată fiind cuprinse între 11 și 94%, iar cele din varianta scarificată între 3 și 34%. (tabel 3.9.). În medie pe adâncimea de 0-60 cm în asolamentul grâu-porumb porozitatea de aerație este „foarte mică” în varianta arată și „mică” în varianta scarificată. În asolamentul cu trifoi valorile porozității de aerație se încadrează într-o clasă superioară în cazul asolamentului grâu-porumb și în aceeași clasă, dar mai mari cu 11% în asolamentul cu trifoi.
Tabel 3.9
Influența asolamentului și scarificării asupra porozității de aerație (%)
a preluvosolului de la Oradea, 1997-1999
În varianta rotației grâu – porumb în varianta neirigat, valoarea densității aparente este mare (1,34 g/cm3). În varianta rotației ameliorative a culturilor în regim irigat, densitatea aparentă a crescut semnificativ dar este situată în aceeași grupă de încadrare. (1,40 g/cm3). Valoarea determinată în urma rotației ameliorative a culturilor în regim neirigat (1,20 g/cm3) e semnificativ mai mică decât valoarea înregistrată în rotația grâu – porumb, evidențiind importanța rotației ameliorative a culturilor în evoluția proprietăților fizice ale solului. (tabel 3.10.).
Tabel 3.10
Influența irigației (1976-2008) asupra densității aparente a preluvosolului din Oradea
Ca și o consecință, în comparație cu porozitatea totală (49,4%) determinată în rotația grâu – porumb în regim neirigat, în rotația ameliorativă a culturilor în regim irigat s-a determinat o valoare mai mică (47,1%), dar valoarea e situată în aceeași grupă de încadrare. Valoarea porozității totale (54,7%) în rotația ameliorativă a culturilor în regim neirigat este semnificativ mai mare decât cea înregistrată în rotația grâu – porumb în regim neirigat. (tabel 3.11.).
Tabel 3.11
Influența irigației (1976-2008) asupra porozității totale a preluvosolului din Oradea
Influența asolamentului asupra rezistenței la penetrare a solului
Rezistența la penetrare este unul dintre principalii indicatori de caracterizare mecanică a solului, fiind ușor de determinat atât în câmp cât și în laborator (Canarache A., 1990). Determinările prezentate în continuare au fost realizate în condiții de laborator.
În asolamentul cu trifoi rezistența la penetrare a scăzut comparativ cu asolamentul grâu-porumb cu 22,7% pe adâncimea de 0-10 cm, cu 15,4% pe adâncimea 10-20 cm , cu 10,2% pe adâncimea 20-30 cm, cu 2,7% pe adâncimea 30-40 cm; ca urmare pe adâncimea 0-40 cm s-a înregistrat o diferență de 11,3%. Valorile rezistenței la penetrare sunt mici pe adâncimea 0-10 cm și mijlocii pe celelalte adâncimi (tabel 3.12.)
Tabel 3.12.
Influența asolamentului asupra rezistenței la penetrare (RP)
a preluvosolului de la Oradea
În experiența cu asolamente cu plante anuale, toate valorile determinărilor efectuate indică o rezistență mică la penetrare. Atât în condiții de neirigare cât și în condiții de irigare, cele mai mari valori ale rezistenței la penetrare s-au înregistrat în monocultură. (tabel 4.13.).
În medie pe adâncimea de 0-20 cm în comparație cu monocultura de grâu, în asolamentul grâu-porumb neirigat s-a înregistrat o valoare a rezistenței la penetrare (15,5 kg/cm2) mai mică cu 10,1%; în condiții de irigare, valoarea determinată (17,2 kg/cm2) a fost cu 11,9% mai mică. În asolamentul grâu-porumb-soia diferențele au fost și mai mari, 19,7% în condiții de neirigare și 20,5% în condiții de irigare. (tabel 3.13.).
În toate cele 3 asolamente și la ambele adâncimi studiate, valorile rezistenței la penetrare înregistrate în condiții de irigare au fost mai mari decât în condiții de neirigare (tabel 3.13.).
Tabel 3.13
Influența asolamentului și irigației asupra rezistenței
la penetrare (RP) a preluvosolului de la Oradea, 2005
Fig.3.4. Rezistența la penetrare a preluvosolului de la Oradea sub influența folosirii îndelungate (1990-2005) a asolamentului și irigației
În rotația ameliorativă a culturilor în regim irigat, valoarea rezistenței la penetrare (31,38 kg/cm3) este semnificativ mai mare decât valoarea determinată în rotația grâu – porumb în regim neirigat (29,3 kg/cm3), dar valorile sunt situate în aceeași grupă de încadrare, una medie. În condiții de neirigare, rotația ameliorativă a culturilor a înregistrat o scădere a rezistenței la penetrare cu 32,7 %. Grupa de încadrare se schimbă, în acest caz, în “mică”. (tabel 3.14)
Tabel 3.14
Influența irigației (1976-2008) asupra rezistenței la penetrare
a luvosolului din Oradea
Influența asolamentului asupra conductivității hidraulice a solului
Conductivitatea hidraulică caracterizează procesul de pătrundere al apei în sol, cuantificând cantitatea de apă infiltrată într-o perioadă de timp. Metodele de determinare sunt numeroase și variate (Canarache A., 1990), iar rezultatele prezentate în continuare reprezintă conductivitatea hidraulică saturată determinată în condiții de laborator după metodologia specifică laboratoarelor de pedologie din rețeaua ICPA București.
În asolamentul cu trifoi valorile conductivității hidraulice au crescut față de valorile înregistrate în asolamentul grâu-porumb la toate cele 4 adâncimi studiate; cea mai mare diferență relativă, 81,4%, s-a înregistrat la adâncimea de 20-30 cm. Doar pe adâncimea de 0-10 cm valorile conductivității hidraulice sunt mijlocii. (tabel 3.15.)
Tabel 3.15
Influența asolamentului asupra conductivității hidraulice (K) a solului de la Oradea
Cu o excepție (adâncimea de 10-20 cm, cu 9,4 mm/h) valorile conductivității hidraulice saturate determinate în cele trei asolamente neirigate și irigate pe adâncimile 0-10 și 10-20 cm au o valoare „mare”. (tabel 3.16.).
Tabel 3.16
Influența asolamentului și irigației asupra conductivității hidraulice (K)
a preluvosolului de la Oradea, 2005
Cele mai mici valori ale conductivității hidraulice s-au înregistrat în monocultură, atât în condiții de neirigare, cât și în condiții de irigare. În medie pe adâncimea de 0-20 cm, valorile conductivității hidraulice din asolamentul grâu-porumb au crescut față de monocultură cu 16,3% în condiții de neirigare și cu 20,2% în condiții de irigare; în asolamentul grâu-porumb-soia diferențele au fost și mai mari, 33,9% în condiții de neirigare și 51,8% în condiții de irigare. (tabel 3.17, fig.3.5)
În toate cazurile, valorile conductivități hidraulice determinate în cele 3 asolamente irigate sunt mai mici decât valorile determinate în asolamentele neirigate. (tabel 1.72, fig.3.5)
Irigația nu are o influență semnificativă, deoarece valoarea conductibilității hidraulice înregistrate în rotația ameliorativă a culturilor (13,5 mm/h) este foarte apropiată de valoarea înregistrată în rotația grâu – porumb (14 mm/h). În rotația ameliorativă a culturilor în regim neirigat, conductibilitatea hidraulică (20,6 mm/h) e semnificativ mai mare decât valoarea determinată în rotația grâu – porumb.
Fig.3.5. Conductivitatea hidraulică a preluvosolului de la Oradea sub influența folosirii îndelungate (1990-2005) a asolamentului și irigației
Tabel 3.17
Influența irigației (1976-2008) asupra conductibilității
hidraulice a luvosolui de la Oradea
3.1.5. Corelații între parametrii fizici ai solului
Între densitatea aparentă și porozitatea totală există o legătură inversă (Canarache A., 1990) iar prelucrarea datelor obținute în condițiile preluvosolului în experiența cu asolamente de la Oradea arată că cea mai ridicată valoare a coeficientului de corelație s-a obținut în asolamentul grâu-porumb-soia (fig.3.6).
Fig.3.6. Corelația dintre densitatea aparentă (DA) și porozitatea totală (PT)
în condițiile de la Oradea, 2009
Creșterea valorilor densității aparente a determinat creșterea rezistenței la penetrare, coeficienții de corelație având valori foarte semnificative statistic în toate cele trei asolamente (fig.3.7).
Fig.3.7. Corelația dintre densitatea aparentă (DA) și rezistența
la penetrare (RP) în condițiile de la Oradea, 2009
Între densitatea aparentă și conductivitatea hidraulică există o legătură inversă, cea mai mică valoare a coeficientului de corelație s-a înregistrat în monocultură, iar cea mai mare în asolamentul grâu-porumb-soia (fig.3.8).
Fig.3.8. Corelația dintre densitatea aparentă (DA) și conductivitatea
hidraulică (K) în condițiile de la Oradea, 2009
Creșterea valorilor rezistenței la penetrare a determinat scăderea conductivității hidraulice iar cel mai mare coeficient de corelație pentru această legătură s-a înregistrat în asolamentul cu soia (fig.3.9).
Fig.3.9. Corelația dintre densitatea aparentă (DA) și conductivitatea
hidraulică (K) în condițiile de la Oradea, 2009
Rezultate privind influența asolamentului și irigației asupra însușirilor chimice ale solului
Influența irigației asupra conținutului în humus
În condițiile rotației culturilor și a unor bune practici agrotehnice, în comparație cu conținutul de humus (1,7%) la startul cercetării, în 2008 s-a înregistrat o valoare apropiată (1,8 %) în varianta irigată. În condiții de rotație ameliorativă a culturilor în variantă neirigată și bune practici agrotehnice, a determinat creșterea conținutului în humus (1,9 %) în comparație cu anul debutului cercetării (tabel 3.18).
Tabel 3.18
Influența irigației (1976-2008) asupra conținutului în humus a preluvosolui de la Oradea
3.2.2. Influența irigației asupra valorii pH
În 2008, reacția solului era de 6 în varianta irigată și a crescut în comparație cu valoarea ph – ului determinată la startul experimentului (5,81). Explicația constă în atomii de Ca 2+.conținuți de apa folosită în irigația terenului cercetat. În varianta neirigată, valoarea ph – ului a scăzut la 5,58 datorită folosirii fertilizanților chimici.(tabel 3.19)
Tabel 3.19
Influența irigației (1976-2008) asupra valorii pH a preluvosolui de la Oradea
3.2.3. Evoluția fosforului și potasiului mobil după 33 ani de bune practici agrotehnice
Conținutul în fosfor mobil al preluvosolului supus cercetării, la început, a fost mic (22 ppm), dar după 33 ani de bune practici agrotehnice , rotații ale culturilor cu lucernă, doze ale fertilizanților chimici în concordanță cu sporul de recoltă, conținutul în fosfor mobil a devenit foarte bun (117 ppm) în condiții de neirigare și bun (109 ppm) în condiții de irigare.
Tabel 3.20
Conținutul de fosfor mobil al preluvosolului din
Oradea după 33 ani de bune practici agrotehnice
Conținutul în potasiu mobil al preluvosolului la începutul cercetării a fost ridicat (183 ppm), iar după 33 de ani, conținutul în potasiu mobil a devenit foarte mare (290 ppm) în condiții de neirigare și mare (240 ppm) în condiții de irigare.
Tabel 3.21
Conținutul de potasiu mobil al preluvosolului din
Oradea după 33 ani de bune practici agrotehnice
Influența asolamentului asupra reacției solului
Reacția solului este însușirea acestuia de a disocia ionii de hidrogen sau hidroxil când vine în contact cu apa. Cunoașterea acestei însușiri este de mare importanță în legătură cu dezvoltarea plantelor, evaluarea potențialului productiv al solului și stabilirea măsurilor agrochimice de corectare. Pentru exprimarea acidității sau bazicității se folosește noțiunea de pH.
În experiența de lungă durată cu asolamente pe adâncimea de 0-60 cm evidențiază valori mai mari ale pH-ului în asolamentul de 6 ani cu trifoi comparativ cu asoalmentul grâu-porumb. Atât în varianta cu arătură ca lucrare de bază a solului, cât și în varianta cu scarificare, pe adâncimile de 0-20 cm și 20-40 cm s-au înregistrat cele mai mari diferențe relative față de asolamentul grâu-porumb. (tabel 3.22, fig.3.10)
Tabel 3.22
Influența asolamentului asupra valorilor acidității preluvosolului de la Oradea în variantele cu arătură respectiv scarificare ca lucrări de bază a solului
Fig.3.10. Reprezentarea grafică a influenței asolamentului asupra valorilor acidității preluvosolului de la Oradea în variantele cu arătură respectiv
scarificare ca lucrări de bază ale solului
Influența asolamentului asupra conținutului solului în azot mineral accesibil
Azotul este un element esențial pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. El este constituentul aminoacizilor, al proteinelor de structură și de rezervă din partea vegetativă, respectiv semințe, al enzimelor și coenzimelor, al unor intermediari metabolici implicați în sinteza și transferul de energie, precum și al acizilor nucleici implicați în conservarea și transmiterea informației genetice (Ciobanu Gh., 2003).
Azotul nitric (NO3-) și azotul amoniacal (NH4+) sunt principalele forme de azot folosite de către plante. La pH de 6,8 absorbția radiculară de azot nitric și azot amoniacal se realizează în proporții egale, iar la o nutriție mixtă se formează cea mai mare cantitate de substanță uscată, ritmul de acumulare a azotului în plantă fiind de asemenea mai ridicat. Se consideră că mediul acid favorizează absorbția azotului amoniacal.
Asimilarea azotului de către plante are loc în decursul întregii perioade de vegetație, cu intensități diferite în funcție de faza de creștere și dezvoltare a plantelor. Insuficiența de azot are ca efect încetinirea sau oprirea creșterii plantelor; acestea rămân mici, cu tulpini subțiri, frunzele cad prematur, iar maturarea plantelor se grăbește. Excesul de azot prelungește perioada de vegetație a plantelor, frunzele sunt de culoare verde închis, iar în anumite organe ale plantei se acumulează nitrați.
Pe adâncimea de 0-60 cm evidențiază un conținut mai ridicat de azot nitric în asolamentul de 6 ani cu trifoi comparativ cu asolamentul grâu-porumb. Fenomenul s-a înregistrat atât în varianta cu arătură, cât și în varianta cu scarificare. La adâncimea de 0-20 cm, în varianta arată s-au înregistrat valori mai mari ale conținutului în azot nitric decât în varianta scarificată, în timp ce la adâncimea de 40-60 cm, valorile determinate sunt mai mari în varianta scarificată. Situația este similară în ambele asolamente (tabel 3.23 fig.3.11).
Tabel 3.23
Influența asolamentului asupra valorilor azotului nitric (N – NO3) ale luvosolului de la Oradea în variantele cu arătură, respectiv scarificare ca lucrare de bază a solului
Fig.3.11. Reprezentarea grafică a influenței asolamentului asupra valorilor azotului nitric (N – NO3) ale luvosolului de la Oradea în variantele cu arătură,
respectiv scarificare ca lucrări de bază ale solului
Conținutul solului în azot amoniacal este mai mare în asolamentul cu trifoi; diferențele față de asolamentul grâu-porumb înregistrate pe cele 3 adâncimi studiate sunt de 6% la adâncimile de 0-20 cm și 40-60 cm și de 22% la adâncimea de 20-40 cm în varianta cu arătură; în varianta cu scarificare, diferențele sunt de 8% la adâncimea de 0-20 cm și de 9% la adâncimile de 20-40 cm și 40-60 cm. (tabel 3.24, fig.3.12).
Tabel 3.24
Influența asolamentului asupra valorilor azotului nitric (N – NO3) ale luvosolului de la Oradea în variantele cu arătură, respectiv scarificare ca lucrare de bază a solului
Fig.3.12. Influența asolamentului asupra valorilor azotului nitric (N – NO3) ale preluvosolului de la Oradea în variantele cu arătură,
respectiv scarificare ca lucrări de bază ale solului
Cantitatea de azot mineral accesibil a fost mai mare în asolamentul de 6 ani cu trifoi comparativ cu asolamentul grâu-porumb. În varianta cu arătură, diferențele au fost de 8% pe adâncimea 0-20 cm, de 10% pe adâncimea de 40-60 cm și de 17% pe adâncimea de 20-40 cm. În varianta scarificată diferențele au fost de 9% pe 0-20 cm, de 11% pe 20-40 cm și de 13% pe 40-60 cm. Pe adâncimea de 0-20 cm valorile N-NH4+NO3 sunt mai mari în varianta cu arătură, în ambele asolamente, însă la celelalte două adâncimi valorile determinate în varianta scarificată sunt mai mari. (tabel 3.25, fig.3.13)
Tabel 3.25
Influența asolamentului asupra valorilor azotului mineral accesibil
(N-NH4+NO3) ale preluvosolului de la Oradea în varianta cu arătură,
respectiv scarificare ca lucrare de bază a solului
Fig.3.13 Influența asolamentului asupra valorilor azotului mineral accesibil (N-NH4+NO3) ale preluvosolului de la Oradea în varianta cu arătură,
respectiv scarificare ca lucrări de bază ale solului
3.2.6. Influența asolamentului asupra conținutului solului în fosfor
Rolul fosforului în viața plantelor este foarte complex. Fosforul mărește rezistența la secetă și ger și favorizează formarea nodozităților la leguminoase. Esterii fosforici sunt prezenți în toate țesuturile plantelor și joacă un rol esențial în respirație, în biosinteza glucidelor, în procesul fotosintezei.
Conținutul de esteri fosforici se schimbă în funcție de condițiile de nutriție și de alți factori. În plantele în creștere fosforul se concentrează mai ales în țesutul meristematic la maturitate, fosforul este transferat în semințe și fructe (Ciobanu Gh., 2003).
Când nutriția cu fosfor este insuficientă are loc o migrare a fosforului din organele în vârstă spre cele tinere. Ca urmare, apar simptome în primul rând pe frunzele bătrâne, a căror culoare devine verde închisă sau chia verde albăstrui: foarte des apare un pigment antocianic care duce la realizarea unor pete roșietice.
Excesul de fosfor duce la acumularea acestuia în formă minerală mai ales în organele vegetative; se dereglează absorbția zincului, fierului și cuprului în rădăcină; planta se maturează înainte de vreme, iar recoltele sunt slabe; pe solurile carbonatice, apare fenomenul de cloroză; pe solurile cernoziomice, carbonatice apar simptomele unei carențe de zinc, manifestate prin clorozarea limbului foliar.
S-a determinat un conținut mai ridicat în fosfor în asolamentul cu trifoi comparativ cu asolamentul grâu-porumb, atât în varianta în care lucrarea de bază a solului a fost arătura, cât și în varianta în care lucrarea de bază a solului a fost scarificarea. În varianta cu arătură diferențele înregistrate pe cele 3 adâncimi studiate au fost de 17,2% pe 0-20 cm, 13,6% pe 20-40 cm și de 21,6% pe 40-60 cm; în varianta cu scarificare diferențel înregistrate pe adâncimile amintite au fost de 14,5%, 11,1% și de 14,9%. Pe adâncimea de 0-20 cm valorile conținutului de fosfor sunt mai mari în varianta arată, iar celelalte două adâncimi în varianta scarificată. (tabel 3.26, fig.3.14).
Tabel 3.26
Influența asolamentului asupra conținutului în fosfor al preluvosolului de la Oradea în variante cu arătură, respectiv scarificare ca lucrare de bază a solului
Fig.3.14. Influența asolamentului asupra
conținutului în fosfor al preluvosolului de la Oradea în variante cu arătură,
respectiv scarificare ca lucrări de bază ale solulu
3.2.7. Influența asolamentului asupra conținutului solului în potasiu
Potasiul are un rol important în viața plantelor participând la diviziunea celulară, fotosinteză, migrarea și acumularea glucidelor, formarea proteinelor și lipidelor; potasiul influențează activitatea enzimelor, deschiderea și închiderea stomatelor, bilanțul de apă din plantă, rezistența la ger, la boli și dăunători. Insuficiența se manifestă în primul rând la frunzele mature prin decolorare, la insuficiență avansată simptomele se manifestă pe toată planata; simptomul caracteristic este aparioția de arsuri pe frunze. Excesul de potasiu determină necrozarea frunzelor.
Determinările efectuate de Samuel A. (2003) evidențiază un conținut de potasiu mai ridicat în asolamentul de 6 ani cu trifoi, comparativ cu asolamentul grâu-porumb. În varianta cu arătură aceste diferențe au fost de 16,5% pe 0-20 cm, de 10,2% pe 20-40 cm și de 3,6% pe adâncimea de 40-60 cm. În varianta cu scarificare diferențele au fost de 13,6% pe 0-20 cm, de 10,7% pe 20-40 cm și de 5,4% pe adâncimea de 40-60 cm. Și în cazul conținutului solului din potasiu pe adâncimea de 0-20 cm s-au înregistrat valori mai mari în varianta aratî iar pe adânimile de 20-40 cm și 40-60 cm valorile au fost mai mari în varianta scarificată. (tabel 3.27, fig.3.15)
Tabel 3.27
Influența asolamentului asupra conținutului în potasiu al preluvosolului de la Oradea în variante cu arătură, respectiv scarificare ca lucrare de bază a solului
Fig.3.15. Influența asolamentului asupra conținutului
în potasiu al preluvosolului de la Oradea în variante cu arătură,
respectiv scarificare ca lucrări de bază ale solului
3.3. Rezultate privind influența asolamentului asupra însușirilor microbiologice și enzimatice ale preluvosolului de la Oradea
În experiența cu asolamente și irigații de la SCDA Oradea s-a constatat că cele mai scăzute valori ale activității dehidrogenazice actuale și potențiale, ale activității catalazice și ale activității fosfatazice acide și alcaline s-au înregistrat în monoculturile de grâu și porumb. În asolamentul grâu – porumb valorile activității enzimatice sunt superioare, iar cele mai mari valori s-au înregistrat în asolamentul grâu – porumb – soia. În general, în variantele irigate, valorile activităților enzimatice sunt mai mari decât valorile activităților enzimatice din variantele neirigate (tabel 3.28).
Tabel 3.28
Influența asolamentului și irigației (1990 – 2008) asupra
activității enzimatice a luvosolului de la Oradea
*ADA – Activitatea dehidrogenazică actuală (mg TPF/10 g sol. 24 h)
ADP – Activitatea dehidrogenazică potențială (mg TPF/10 g sol. 24 h)
AC – Activitatea catalazică (mg H2O2/g sol. h)
APac – Activitatea fosfatazică acidă (mg fenol/g sol. 24 h)
APalc – Activitatea fosfatazică alcalină (mg fenol/g sol. 24 h)
** N – sol neirigat; I – sol irigat
3.4. Cercetările privind influența asolamentelor și fertilizării asupra însușirilor solurilor erodate
3.4.1. Influența fertilizării organice asupra hidrostabilității macrostructurale
Fertilizarea organică a determinat creșterea gradului de structurare a solului erodat de la Beiuș. Face excepție varianta fertilizată cu lupin în cultură pură, fenomen explicabil prin raportul C/N mai puțin favorabil humificării și structurării solului (tabelul 3.29).
Cel mai mare grad de structurare s-a obținut în varianta fertilizată cu gunoi de grajd 60 t/ha, abaterea față de martorul nefertilizat fiind de 31,8%. În varianta cu gunoi de grajd 30 t/ha s-a determinat un grad de structurare superior martorului cu 11,7% și mai mare decât gradul de structurate obținut în cele 2 variante fertilizate cu amestecuri de îngrășăminte verzi.
Tabel 3.29
Influența fertilizării ameliorative organice asupra stabilității hidrice
agregatelor solului erodat de la Oradea, 1999-2014
În varianta fertilizată cu paie + 50 N s-a determinat un grad de structurare superior martorului nefertilizat însă mai mic decât gradul de structurare determinat în variantele fertilizate cu gunoi de grajd sau culturi în amestec de îngrășăminte verzi. Cu excepția variantei fertilizată cu lupin cultură pură, în toate celelalte variante fertilizate organic s-au determinat mai multe agregate cu >5 mm, ceea ce determină un regim de apă și aer mai favorabil pentru culturile agricole din aceste variante.
3.4.2. Influența fertilizării chimice asupra acidității solului
După 6 ani de folosire a îngrășămintelor cu azot și fosfor pe erodisolul de la Pocola se constată o tendință de scădere a valorilor pH odată cu creșterea dozelor de azot și fosfor folosite : comparativ cu martorul nefertilizat la doza N60P40 valoarea pH a scăzut cu 0,13 unități (1,7%) la doza N90P60 cu 0,15 unități (2,1%), iar la doza N120P90 s-a înregistrat cea mai mare diferență față de martor, – 0,33 unități (4,4%) (tabelul 3.30)
Tabel 3.30
Influența fertilizării cu azot și fosfor asupra acidității erodisolului de la Pocola
3.4.3. Influența asolamentului și fertilizării chimice asupra conținutului solului în azot mineral accesibil al erodisolului de la Pocola, Bihor
Introducerea trifoiului în asolament a determinat îmbunătățirea substanțială a conținutului de azot mineral accesibil; astfel, în medie, pe cele 4 doze de îngrășăminte chimice folosite s-a înregistrat un conținut de N (NO3 + NH4) mai mare cu 33,8% decât conținutul determinat în asolamentul grâu-porumb. La porumbul nefertilizat din asolamentul cu trifoi, conținutul solului în azot mineral accesibil a fost mai mare decât în martorul nefertilizat din asolamentul grâu-porumb cu 68% (tabelul 3.31).
Tabel 3.31
Influența asolamentului și îngrășămintelor chimice asupra
onținutului în N (azot mineral accesibil) al erodisolului de la Pocola
Fertilizarea chimică a determinat creșterea conținutului de azot mineral accesibil din sol, diferențele fiind cuprinse între 49% (N60P40) și 87% (N120P90) în asolamentul grâu-porumb, respectiv între 7,6% (N60P40) și 52,4% (N120P90) în asolamentul grâu-trifoi-trifoi-porumb. Se remarcă faptul că valorile absolute ale conținutului de azot mineral accesibil sunt mai mari în asolamentul cu trifoi, însă diferențele relative față de martor sunt mai mici decât în asolamentul grâu-porumb.
În condițiile erodisolului de la Pocola, comparativ cu fertilizarea chimică cu azot și fosfor, fertilizarea organo-minerală cu gunoi de grajd 20 t/ha și îngrășăminte cu azot și fosfor a determinat creșterea conținutului în azot mineral accesibil cu 53,4%, diferențele fiind cuprinse între 21,0% (N0P0 + gunoi de grajd) și 91% (N90P60 + gunoi de grajd) (tabelul 3.32).
Tabel 3.32
Influența fertilizării chimice și a celei organo-minerale asupra conținutului în azot mineral accesibil al erodisolului de la Pocola
Fertilizarea organică a determinat creșterea conținutului de azot nitric cu valori cuprinse între 17,6% (măzăriche + secară + raigras îngrășământ verde) – 164,7% (gunoi de grajd 60 t/ha); conținutul solului în azot amoniacal a crescut față de martorul nefertilizat cu valori cuprinse între 59,2% (paie + 50 N) și 172% (gunoi de grajd 60 t/ha). Ca urmare, conținutul în azot mineral accesibil al solului din variantele fertilizate organic a crescut față de martor cu valori cuprinse între 53,1% (paie + 50 N) și 170,4% (gunoi de grajd 60 t/ha) (tabelul 3.33).
Tabel 3.33
Influența fertilizării organice asupra conținutului solului în azot
mineral accesibil, Beiuș Bihor 1990-1994
3.4.4. Influența asolamentului și fertilizării asupra conținutului erodisolului în fosfor și potasiu
După 6 ani de cercetări staționare se constată o creștere însemnată a conținutului în fosfor mobil al solului, diferențele față de martorul nefertilizat fiind cuprinse între 48,2% (N60P40) și 216,9% (N120P90); dacă la martorul nefertlizat conținutul solului în fosfor mobil este “extrem de mic”, în primele 2 variante fertilizate chimic conținutul solului în fosfor mobil a trecut în clasa “foarte mic”, iar la doza de N120P90 clasa de încadrare a conținutului de fosfor mobil a fost “mic”. În ce privește conținutul solului în potasiu absența acestui element din sistemul de fertilizare a determinat o tendință de scădere a conținutului solului în potasiu pe măsura creșterii dozelor de azot și fosfor (tabelul 3.34)
Tabel 3.34
Influența fertilizării chimice asupra conținutului erodisolului de la
Pocola în fosfor și potasiu mobil
În condițiile erodisolului de la Pocola, diferențe mari între solul din cele 2 agrofonduri s-au înregistrat în ce privește conținutul de fosfor mobil, în medie pe variantele studiate diferența fiind de 113,0%; în primele 2 variante ale agrofondului chimic solul are un conținut foarte mic în fosfor, în a treia conținutul este mic și doar în ultima conținutul este mijlociu, spre deosebire de agrofondul organo-mineral unde numai la martorul organic conținutul solului în fosfor este mic, în următoarele 2 variante conținutul fiind mijlociu, iar la doza de N120P90 conținutul solului în fosfor este mare, diferența față de martorul nefertilizat fiind de 517,3%. (tabel 3.35)
Tabel 3.35
Influența fertilizării chimice și a celei organo – minerale asupra conținutului erodisolului de la Pocola în fosfor și potasiu mobil
Agrotehnica superioară aplicată pe solul erodat de la Beiuș a făcut ca la începerea cercetărilor conținutul în fosfor să indice un sol cu conținut mare în acest element de nutriție. Fertilizarea organică a determinat creșterea conținutului de fosfor valorile înscriindu-se în aceeași clasă cu a martorului, diferențele față de martor au fost cuprinse între 7% (paie + 50 N) și 26% (gunoi de grajd 60 t/ha).
Solul de la Beiuș se caracterizează printr-un conținut “mic” de potasiu mobil; fertilizarea organică a determinat creșterea conținutului solului în acest element, diferențele față de martor fiind cuprinse între 7% (lupin) și 30% (gunoi de grajd 60 t/ha); aceste creșteri nu au schimbat clasele de conținut în potasiu mobil ale solului.
Tabel 3.36
Influența fertilizării organice asupra conținutului erodisolului de la
Beiuș în fosfor și potasiu mobil
Pe baza cercetărilor prezentate se poate afirma că practicarea asolamentului cu solă amelioratoare de trifoi, fertilizarea chimică, organică și organo-minerală au determinat creșterea gradului de structurare a solului, creșterea conținutului solului în azot mineral accesibil, fosfor și potasiu. Aceasta explică faptul că în variantele amintite s-au obținut însemnate sporuri de recoltă la culturile de grâu, porumb, trifoi și in în condițiile de la Pocola și Beiuș.
S-a constatat, de asemenea, că îngrășămintele verzi sub formă de amestec (lupin + secară + rapiță, măzăriche + secară + raigras) au influențe mai bune asupra însușirilor fizice și chimice ale solului decât cultura pură de lupin, obținându-se și sporuri de producție față de acesta.
Sporurile de producție obținute prin folosirea culturilor în amestec de îngrășăminte verzi au avut asupra solului și producției efecte foarte apropiate de cele avute de gunoiul de grajd 25 t/ha. Trebuie menționat că toate aceste efecte pozitive au fost obținute în condițiile practicării unei agrotehnici antierozionale, care la Pocola a constat în amenajarea de terase banchetă și executarea lucrărilor pe direcția curbelor de nivel; la Beiuș lucrările agricole s-au executat pe direcția curbelor de nivel.
3.5. Influența asolamentului și fertilizării asupra producțiilor agricole pe terenurile în pantă
3.5.1. Influența asolamentului și fertilizării asupra producției de grâu
În cercetările de la Pocola, comparativ cu asolamentul grâu-porumb, în asolamentul grâu-trifoi-trifoi-porumb s-a obținut un spor mediu pe cele 4 variante de fertilizare de 3,0 q/ha, sporul obținut în martorul nefertilizat fiind de 3,8 q/ha.
Fertilizarea cu azot și fosfor a determinat obținerea de sporuri foarte semnificative de producție la toate dozele. Folosirea potasiului în doză egală cu doza de fosfor a determinat obținerea de sporuri de producție care cresc pe măsura creșterii dozelor de îngrășăminte. Trebuie menționat că în varianta nefertilizată producția obținută în cei trei ani de cercetare a avut valori cuprinse între 10,9 și 17,4 q/ha; prin fertilizarea cu azot și fosfor s-au obținut sporuri de producție cuprinse între 63 și 143%, iar folosirea și a potasiului a determinat obținerea de sporuri de producție cuprinse între 78 și 178% (tabelul 3.37).
Tabel 3.37
Influența asolamentului și fertilizării chimice asupra producției de grâu,
Pocola-Bihor, 1987-1989
Asolamentul 1: grâu-porumb
Asolamentul 2: grâu-trifoi-trifoi-porumb
Fertilizarea cu gunoi de grajd aplicat porumbului în doză de 25 tone/ha a determinat obținerea unor însemnate sporuri de producție și la cultura postmergătoare – cultura grâului. Comparativ cu martorul nefertilizat s-a obținut un spor de producție de 69,9%. Fertilizarea organo-minerală a determinat creșterea sporului de producție față de martorul nefertilizat cu valori de 147-271% (tabelul 3.38).
Tabel 3.38
Influența fertilizării organo-minerale asupra producției de grâu (q/ha),
Pocola-Bihor, 1998-1999
3.5.2. Influența asolamentului și fertilizării asupra producției de porumb
La Pocola, la porumbul care a avut ca plantă premergătoare trifoiul, comparativ cu porumbul cultivat după grâu , în medie pe cele 6 variante de fertilizare s-a obținut un spor de 4,1 q/ha; sporul de producție realizat în varianta nefertilizată a fost de 10,8 q/ha.
Fertilizarea cu azot și fosfor a determinat obținerea unor diferențe de producție cuprinse între 81% și 150% când planta premergătoare folosită a fost grâul și între 34% și 82% când s-a folosit trifoiul ca plantă premergătoare (tabelul 3.39).
Se remarcă faptul că pe măsura creșterii dozei de îngrășăminte cu azot și fosfor a scăzut valoarea diferențelor relative a producțiilor obținute.
Fertilizarea cu potasiu în doză egală cu cea de fosfor a determinat obținerea de sporuri de producție față de fertilizarea numai cu azot și fosfor, diferențele crescând odată cu creșterea dozei de azot și fosfor (tabelul 3.39).
Tabel 3.39
Influența asolamentului și fertilizării chimice asupra producției de porumb, Pocola
Gunoiul de grajd 25 t/ha, aplicat toamna înainte de efectuarea arăturii a determinat obținerea unui spor de producție față de martorul nefertilizat de 12,4 q/ha (tabelul 3.40).
Comparativ cu fertilizarea chimică, fertilizarea organo-minerală a determinat obținerea unor sporuri de producție mai mari față de martorul nefertilizat.
În asolamentul cu trifoi, după cultura de trifoi, fertilizarea organică a determinat obținerea unor producții mai mari decât cele obținute în asolamentul grâu-porumb, atât în variantele cu gunoi de grajd, cât și în cele cu îngrășăminte verzi, iar fertilizarea organo-minerală a determinat obținerea unor producții și mai mari (tabelul 3.41)
Tabel 3.40
Influența fertilizării organo-minerale asupra producției de porumb, Pocola-Bihor
Tabel 3.41
Influența plantei premergătoare și fertilizării asupra
producției de porumb (q/ha) , Oradea 2002
Rezultatele obținute la Pocola în experiența cu fertilizare ameliorativă evidențiază sporuri de producție față de martor crescătoare pe măsura creșterii dozei de gunoi de grajd, necesitatea aplicării de azot odată cu folosirea paielor ca îngrășământ organic, necesitatea aplicării îngrășămintelor cu fosfor și potasiu odată cu încorporarea lupinului ca îngrășământ verde. De asemenea, doar fertilizarea ameliorativă organică sau chimică nu este suficientă, fertilizarea cu azot (N150), pe agrofondurile ameliorative determinând obținerea unor mari diferențe de producție comparativ cu variantele fertilizate doar ameliorativ (tabelul 3.42)
Rezultatele de cercetare obținute la Beiuș arată că doza de azot se recomandă să fie aplicată fracționat, cea mai mare diferență față de aplicarea întregii doze la semănat obținându-se prin aplicarea unei treimi din doză la semănat , a celei de-a doua treimi la prașila întâi și a celei de-a treia părți la prașila a doua (tabelul 3.43).
Din datele prezentate se remarcă faptul că și fracționarea dozei de azot în jumătate de doză aplicată la semănat și jumătate de doză aplicată la prașila întâi determină obținerea unui spor de producție semnificativ statistic, însă semănatul fără îngrășăminte chimice cu azot și aplicarea lor doar la prima prașilă și mai ales la cea de-a doua prașilă determină pierderi de producție distinct semnificative statistic față de varianta în care se aplică întreaga doză de azot la semănat.
Tabel 3.42
Influența fertilizării ameliorative și a fertilizării anuale cu azot
asupra producției de porumb, Pocola
Tabel 3.43
Influența fracționării dozei de azot asupra producției de porumb
în condițiile erodisolului de la Beiuș Bihor
DL5% 2,88
DL1% 5,12
DL0,1% 8,71
3.5.3. Influența fertilizării asupra producției de in pentru fibră
Fertilizarea cu azot și fosfor a determinat obținerea unor sporuri față de martorul nefertilizat cuprinse între 83 și 313%. Analiza diferențelor de producție înregistrate progresiv între doze arată că cea mai mare diferență s-a înregistrat între dozele N90P60 și N60P40 (93%), după care diferențele scad (56%, 42%), pentru ca între ultimele două doze să se înregistreze o diferență de 39% (tabelul 3.44).
Tabel 3.44
Influența fertilizării chimice asupra producției de in; Pocola-Bihor
Folosirea potasiului în doză egală cu doza de fosfor a determinat obținerea de sporuri de producție crescătoare odată cu creșterea dozei de potasiu, la cea mai mare doză de potasiu (K150) obținându-se un spor de producție față de varianta fertilizată cu azot și fosfor de 10,1 q/ha.
3.5.4. Influența fertilizării asupra producției de trifoi
Fertilizarea cu azot și fosfor a determinat creșterea producției medii de fân cu 25% (N60P40), 50% (N90P60) și 72,9% (N120P90). Dintre cei 3 ani studiați, cel mai favorabil culturii trifoiului a fost anul 1986 (fig.3.16), tabelul următor evidențiind acest lucru. (tabel 3.45)
Tabel 3.45
Influența fertilizării cu azot și fosfor asupra producției de trifoi, Pocola-Bihor
Fig.3.16. Producții medii de trifoi, Pocola – Bihor
Fertilizarea organică aplicată plantei premergătoare are o puternică influență asupra producției de trifoi . Astfel, în condițiile solului erodat de la Oradea, în varianta fertilizată cu 50 t/ha gunoi de grajd , aplicat plantei premergătoare(porumbului) s-a obținut o diferență față de martorul nefertilizat de 71,4%, iar în varianta fertilizată cu 25t/ha gunoi de grajd, s-a obținut o diferență de 29,5%, ambele fiind foarte semnificative statistic. Tot foarte semnificativă statistic a fost și diferența de 17,2% obținută prin fertilizarea cu îngrășământ verde compus din lupin+ovăz+rapiță, în timp ce diferența obținută în varianta fertilizată cu lupin cultură pură a fost distinct semnificativă statistic (tabel 3.46)
Tabel 3.46
Influența fertilizării organice aplicate plantei premergătoare asupra producției de trifoi (masă verde) în condițiile terenului în pantă de la Oradea, 2000
3.5.5. Influența asolamentului și fertilizării asupra eficienței valorificării apei
În cultura de porumb cultivată după trifoi , la 1m3 apă s-a obținut cu 31,8% mai multă producție principală comparativ cu porumbul cultivat după grâu (1,58 față de 1,20 kg/m3 ). Și în varianta fertilizată cu N90P60 s-a înregistrat diferență, însă mai mică, 7,1 % (2,29 kg/m3 față de 2,14 kg/m3) (tabel 3.47).
Tabel 3.47
Influența plantei premergătoare și fertilizării asupra eficienței
valorificării apei (EVA) de către cultura porumbului, Oradea 2000
Fertilizarea organică și fertilizarea organo-minerală au determinat îmbunătățirea valorificării apei, în condițiile în care îngrășămintele organice favorizează înmagazinarea unor cantități de apă mai mari în perioada rece, apă care va fi consumată de culturi contribuind și în acest mod la obținerea diferențelor de producție față de martorul nefertilizat organic, și ca urmare la obținerea unor valori mai mari de EVA (tabel 3.48).
La cultura grâului , fertilizarea organică aplicată plantei premergătoare a determinat obținerea unei diferențe substanțiale față de martorul nefertilizat, iar prin fertilizarea organo-minerală diferențele sunt și mai mari (tabel 3.49).
La cultura trifoiului în condițiile fertilizării organice a plantei premergătoare, eficiența valorificării apei consumate a crescut cu 5,9% în varianta fertilizată cu lupin+ovăz+rapiță, cu 28,3% în varianta fertilizată cu gunoi de grajd 25t/ha și cu 67,4% în varianta fertilizată cu gunoi de grajd 50t/ha. Transformarea producției de masă verde în unități nutritive (1 kg masă verde = UN) și calculul eficienței valorificării apei a dus la obținerea unor valori mai mici însă diferențele relative sunt aceleași sau apropiate (tabelul 3.50).
Tabel 3.48
Influența plantei premergătoare și fertilizării asupra eficienței
valorificării apei (EVA) de către cultura porumbului, Oradea 2000-2003
Tabel 3.49
Influența fertilizării organice și organo-minerale asupra eficienței valorificării apei(EVA) de către cultura grâului , Oradea 2000-2003
Tabel 3.50
Influența fertilizării organice asupra eficienței valorificării apei
consumate (EVA) de către cultura trifoiului , Oradea 2000-2003
3.6. Îngrășămintele verzi pe terenurile în pantă
3.6.1. Îngrășămintele verzi – istoric, premise
Practica îngrășării solului prin încorporarea în sol a unei culturi de plante verzi, de obicei o cultură de leguminoase este cunoscută încă din vremea Greciei Antice și a Imperiului Roman. Agricultorii lumii antice recunoșteau în această metodă un mijloc de revitalizare a solului, de creștere a fertilității sale și, concomitent, a producțiilor ce se obțineau; înființarea îngrășământului verde se făcea fie sub forma unei culturi în ogor propriu, care era încorporată în sol la un moment dat al dezvoltării sale, fie sub forma unei culturi ascunse sau a unei culturi duble (Eliade Gh. și colab., 1983).
Cercetările din a doua parte a secolului XX (Broadbent și Norman, Hallam și Bartholomew, Stotzky și Martensen, Domsch, (citați de Eliade Gh. și colab., 1983) au semnalat unele aspecte de natură să limiteze folosirea îngrășămintelor verzi (leguminoase). Ei au arătat că prin încorporarea de îngrășământ verde, mai ales dacă plantele sunt mai tinere (și, deci, se caracterizează printr-un raport C/N mic) se declanșează în procese microbiologice explosive de natură să intensifice mineralizarea humusului stabil al solului, iar în final asistăm la o scădere rapidă a rezervelor de humus în solurile îngrășate cu îngrășământ verde. Eliade Gh. și colab. (1983) dau o altă explicație fenomenului de intensificare a mineralizării humusului stabil al solului, considerând că mineralizarea mai puternică a humusului se datorează mai puțin compușilor solubili rezultați din descompunerea îngrășămintelor în sol și care stimulează înmulțirea microorganismelor specializate în cometabolizarea humusului original al solului (puternic polimerizat).
Roger (1976), (citat de Eliade și colab., 1983), un cercetător aparținând agriculturii biologice, consideră că eșecurile utilizării îngrășământului verde se datorează utilizării culturilor vegetale pure, insuficient de bogate în celuloze. El recomandă să se lucreze cu amestecuri de plante având un raport optim de monozaharide/celuloză/azot. Același cercetător consideră că la alcătuirea amestecului de semințe se ține seama de cultura precedentă; după o experiență de peste 50 de ani de agricultură biologică, Roger recomandă amestecul:
măzăriche: 30-40 kg/ha;
secară: 80 kg/ha;
raigras etalon: 0-10 kg/ha.
Autorul citat recomandă o proporție mai însemnată de secară dacă solul este infestat cu pir, înlocuirea celor 80 kg secară cu un amestec de 40 kg secară și 50kg ovăz, dacă terenul este infestat cu ciulini; dacă predomină muștarul sau rapița sălbatică se vor folosi 50 kg semințe de secară și 5-10 kg de rapiță. Tehnologia ingrasamintelor verzi din Romania , atat pe terenurile plane cat si pe terenurile în pante presupune folosirea culturilor pure (Davidescu , 1978, Ursu Crucița, 2002) cu dezavantajele amintite anterior in ce priveste humificarea. Pornind de la concluziile lui Roger (1976) Domuta C., începând cu 1988, la Pocola și în 1990 la Beiuș, foloseste amestecurile: lupin + mei + ovaz; lupin + secara + rapita , rezultatele fiind publicate in 2000 , 2001 și 2002 , 2003.
S-a avut în vedere faptul că lupinul este un îngrășământ verde mai cunoscut în România, precum și faptul că măzărichea – planta leguminoasă din îngrășământul verde recomandat de Roger – este cunoscută în România (și nu numai) ca o componentă a borceagurilor, iar schimbarea acestei percepții este mai greu de realizat. Normele de sămânță folosite și producțiile de îngrășământ verde cultură dublă obținute la Beiuș sunt prezentate în tabelul 3.51
Tabel 3.51
Normele de sămânță și producțiile de îngrășăminte verzi cultură dublă; Beiuș, 1990
3.6.2. Perioada de înființare a îngrășămintelor verzi
Înființarea îngrășămintelor în cultură principală asigură o reușită de 100%.
Înființarea îngrășămintelor verzi în cultură dublă poate fi o reușită dacă regimul precipitațiilor asigură dezvoltarea plantelor în bune condiții astfel încât să se realizeze o cantitate de masă verde suficientă (de cel puțin 20 t/ha). Cu cât înființarea culturii duble de îngrășământ verde se face mai devreme cu atât șansele de reușită sunt mai mari. În continuare prezentăm rezultatele de cercetare obținute în anul 2001.
Fig. 3.17. Cultură de îngrășământ verde (lupin + ovăz) cu raport
C/N favorabil humificării , Oradea 2004
Înființarea culturilor pentru îngrășământ verde la mijlocul lunii iulie, imediat după recoltarea grâului a asigurat o rezervă de apă pe adâncimea de 0-25 cm mai mare cu 111 m3/ha decât plafonul minim; prima ploaie (8,4 mm) s-a înregistrat după 2 zile, iar cantitatea totală de precipitații înregistrată până la încorporare a totalizat 271,0 mm, cu 100 mm mai mult decât valoarea mediei multianuale. La 19 zile după aceea, culturile pentru îngrășăminte verzi nou înființate au găsit în sol o rezervă bună de apă (cu 87 m3/ha sub plafonul minim); prima ploaie (30,7 mm) s-a înregistrat după 7 zile, iar totalul precipitațiilor a fost de 218,3 mm. Înființarea culturilor în data de 20 august a asigurat plantelor o rezervă de apă mai scăzută (cu 202 m3/ha mai mică decât plafonul minim); prima ploaie (3,0 mm) s-a înregistrat după 8 zile, iar totalul precipitațiilor din perioada de vegetație a fost de 161,8 mm, cu 70 mm mai mult decât media multianuală. În condițiile acestui bogat și bine distribuit regim al precipitațiilor în unele variante s-au obținut cantități de îngrășăminte verzi apreciabile și prin înființarea culturilor în data de 20 august (tabel 3.52).
Din datele prezentate se poate remarca faptul că cea mai mare cantitate de îngrășământ verde s-a obținut la cultura pură de lupin și în amestecurile în care această plantă a intrat. Producții bune de îngrășământ verde s-a obținut în amestecul măzăriche + ovăz + raigras semănat până în data de 3 august, la ultima dată de semănat producția fiind prea mică.
În anul 2002, în cultură dublă producția de îngrășăminte verzi a fost zero.
Tabel 3.52
Influența epocii de semănat asupra producției de îngrășăminte
verzi, cultură dublă, Oradea, 2001
Variantele:
1: Lupin ; 2: Măzăriche + ovăz + raigras; 3: Lupin + ovăz + rapiță; 4: Lupin + ovăz; 5: Rapiță + ovăz; 6: Rapiță
În anii 2003 și 2004 cele mai mari producții s-au obținut semănând la 1 iulie și în 15 iulie. Semănatul la data de 1 august a determinat o scădere substanțială de producție la toate cele patru variante de îngrășăminte verzi, astfel că în medie pe epocă, producția de îngrășăminte verzi a reprezentat doar 36,4% din producția îngrășămintelor verzi semănate la 1 iulie în 2003 și 53,7% în anul 2004. Semănatul în 15 august a determinat o pierdere de producție și mai mare, astfel că în medie pe epoca de semănat pierderea de producție față de 1 iulie a determinat o pierdere de producție de 85,1% în 2003 și de 62% în 2004. (tabel 3.53)
Tabel 3.53
Influența epocii de semănat asupra producției de îngrășăminte verzi
(t/ha) cultură dublă, Oradea 2002* – 2004
* În anul 2002 producția a fost zero.
3.6.3. Recoltarea îngrășămintelor verzi
Eliade Gh. și colab. (1983) recomandă ca să nu se caute a se obține o masă vegetală prea mare iar talia plantelor să nu depășească 30-40 cm, Se interzice cu desăvârșire introducerea masei vegetale proaspete sub brazdă întrucât efectul biologic și de producție va fi contrar celui așteptat. Este recomandată cosirea “la ras” a culturii verzi și lăsarea acesteia pe sol sub formă de mulci timp de 15 zile, dacă vremea este secetoasă și caldă și 21 zile, dacă vremea este rece și umedă. Se produc astfel, la suprafață, procesele de autoliză și descompunere microbiană a țesutului vegetal și nu se afectează conținutul solului în compuși cu azot și carbon. După această perioadă se execută o lucrare superficială (cu discul sau freza) pentru distrugerea sistemului radicular pe adâncimea 5-10 cm. Autorii citați arată că după alte aproximativ 3 săptămâni să se execute o altă lucrare superficială pentru distrugerea rădăcinilor încă vii după care se execută o arătură la 15 cm; nu trebuie deranjat solul mai adânc pentru a păstra rezerva de materie organică pentru perioadele mai târzii ale vegetației culturii următoare. Totuși, având în vedere faptul că îngrășămintele verzi, cultură dublă ating înălțimea de 30-40 cm (înflorirea plantei leguminoase) la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie considerăm că după cosire și după trecerea celor 15 sau 21 de zile de menținere la suprafață sub formă de mulci se poate face încorporarea îngrășămintelor verzi, arătura putându-se executa la parametri de calitate corespunzători.
Îngrășămintele verzi înființate în cultură principală se vor recolta și încorpora având în vedere recomandările făcute de Eliade Gh. și colab. (1983).
3.6.4. Influența îngrășămintelor verzi asupra însușirilor solului
3.6.4.1. Influența îngrășămintelor verzi asupra însușirilor fizice
1. Influența îngrășămintelor verzi asupra structurii solului
Lupinul în cultură pură nu a determinat îmbunătățirea gradului de structurare a solului, însă în amestec cu ovăz și rapiță a determinat creșterea gradului de structurare cu 8,6% (60,62% față de 55,80%) față de martorul nefertilizat și cu 8,8% față de lupinul în cultură pură. Amestecul măzăriche + ovăz + raigras a determinat de asemenea creșterea gradului de structurare a solului însă valoarea acestuia (59,80%) este mai mică decât valoarea obținută în amestecul lupin + ovăz + rapiță. Cele mai mari valori ale gradului de structurare s-au obținut în variantele fertilizate cu gunoi de grajd, 64,32% în varianta fertilizată cu 25 t/ha și 68,30% în varianta fertilizată cu 50 t/ha gunoi de grajd. (tabel 3.54).
Tabel 3.54
Influența îngrășămintelor verzi și a gunoiului de grajd asupra hidrostabilității macroagregatelor solului în condițiile de la Oradea, 2002
2. Influența îngrășămintelor verzi asupra densității aparente
Toate variantele de îngrășăminte verzi au determinat scăderea valorii densității aparente, ceea ce înseamnă un sol mai puțin tasat, valori ale porozității totale mai mari și condiții de vegetație mai bune pentru culturi.
Dintre cele 6 tipuri de îngrășăminte verzi studiate cele mai mari diferențe față de martorul nefertilizat s-au înregistrat în amestecurile de lupin + ovăz + rapiță, respectiv lupin + ovăz, -3,2% (1,38 g/cm3 față de 1,44 g/cm3). Urmează diferențele înregistrate în amestecul măzăriche + ovăz + raigras, în varianta cu lupin cultură pură și în variantele cu rapiță. Cele mai mari diferențe față de martor s-au înregistrat în variantele fertilizate cu gunoi de grajd, -5,6% la doza de 25 t/ha și -7,0% la doza de 50 t/ha. Valorile medii pe 0 – 30 cm caracterizează solul din toate variantele ca slab tasat acestea fiind mijlocii. (tabelul 3.55)
Tabel 3.55
Influența îngrășămintelor verzi și a gunoiului de grajd asupra valorilor densității aparente (DA) pe adâncimea de 0 – 30 cm, Oradea 2002
3. Influența îngrășămintelor verzi asupra rezistenței la penetrare
Îngrășămintele verzi au determinat scăderea rezistenței la penetrare în toate cazurile. Dacă la martorul nefertilizat, pe adâncimea 0 – 30 cm, rezistența la penetrare are o valoare mijlocie, în variantele fertilizate cu îngrășăminte verzi rezistența la penetrare are valori mai mici. Cea mai mare diferență față de martor s-au înregistrat în amestecurile cu lupin, dar și în amestecul măzăriche + ovăz + raigras. Cele mai mari diferențe față de martor s-au înregistrat în variantele fertilizate cu gunoi de grajd, -31,4% în varianta fertilizată cu doza de 25 t/ha și -38,3% în varianta fertilizată cu doza de 50 t/ha. (1,76 kg f/cm2, respectiv 15,8 kg f/cm2, față de 25,6 kg f/cm2 la martor). Cu excepția martorului la care valoarea rezistenței la penetrare este mijlocie în toate celelalte variante valorile rezistenței la penetrare sunt mici. (tabel 3.56).
Tabel 3.56
Influența îngrășămintelor verzi și a gunoiului de grajd, asupra
rezistenței la penetrare (RP) pe adâncimea de 0 – 30 cm, Oradea 2002
4.Influența îngrășămintelor verzi asupra conductivității hidraulice
Folosirea îngrășămintelor verzi a determinat îmbunătățirea valorilor conductivității hidraulice, îmbunătățire care s-a produs însă în cadrul aceleași clase de interpretare, „mare”. Amestecul lupin + ovăz a determinat cea mai mare creștere a conductivității hidraulice față de martor, 21,7% (16,91 mm/h față de 13,89 mm/h), cea mai mică creștere 3,1% (14,32 mm/h), s-a înregistrat în varianta fertilizată cu rapiță. Și în cazul acestui parametru fizic gunoiul de grajd a determinat cele mai mari diferențe față de martor, 33,9% la doza de 25 t/ha, respectiv 48,3% la doza de 50 t/ha. (tabel 3.57).
Tabel 3.57
Influența îngrășămintelor verzi și a gunoiului de grajd, asupra conductivității hidraulice (K), pe adâncimea de 0 – 30 cm, Oradea 2002
3.6.4.2. Influența îngrășămintelor verzi asupra însușirilor chimice ale solului
Reacția solului nu a suferit modificări importante în urma folosirii îngrășămintelor verzi și a gunoiului de grajd.
Conținutul solului în fosfor mobil s-a îmbunătățit în urma folosirii îngrășămintelor verzi. Amestecul lupin + ovăz + rapiță a determinat o creștere a conținutului de fosfor mobil de 13,5%, iar amestecul măzăriche + ovăz + raigras a determinat o creștere față de martor cu 13,2%; lupinul în cultură pură a determinat o creștere mai mică, 9,6%. Folosirea gunoiului de grajd a determinat creșterea conținutului de fosfor mobil cu 16,7% la doza de 25 t/ha și cu 24,6% la doza de 50 t/ha. (tabel 3.58)
Modificările produse de folosirea îngrășămintelor verzi în ce privește conținutul solului în potasiu mobil sunt mai reduse decât în cazul fosforului, aceași situație înregistrându-se și în cazul folosirii gunoiului de grajd.
Așa cum au evidențiat cercetările efectuate la Beiuș, îngrășămintele verzi determină creșteri substanțiale ale conținutului solului în azot mineral accesibil, cu 85% în amestecul lupin + secară + rapiță, 64% în amestecul măzăriche + secară + raigras și cu 58% în varianta fertilizată cu lupin cultură pură.
Tabel 3.58
Influența îngrășămintelor verzi și a gunoiului de grajd asupra unor
însușiri chimice ale solului în condițiile de la Oradea, 2002
3.6.4.3. Influența îngrășămintelor verzi asupra activităților enzimatice din sol
Folosirea îngrășămintelor verzi determină creșterea activității dehidrogenazice actuale, a activității dehidrogenazice potențiale, a activității catalazice, a activității fosfatazice acide și alcaline. Prin folosirea lupinului în amestec cu ovăz, cu ovăz și rapiță sau cu rapiță, activitățile enzimatice se îmbunătățesc comparativ cu folosirea lupinului în cultură pură. Ca urmare, se recomandă o utilizare a lupinului ca îngrășământ verde doar în amestec cu o graminee anuală.
Tabel 3.59
Influența îngrășămintelor verzi asupra activității enzimatice din sol, Oradea 2005
Îngrășămintele verzi determină obținerea unor valori ale indicatorilor enzimatici de calitate ai solului superiori valorii obținute în martorul nefertilizat. Cele mai mari valori s-au obținut în varianta fertilizată cu lupin+ovăz+rapiță. (table 3.60 )
Tabel 3.60
Influența îngrășămintelor verzi asupra indicatorului enzimatic de calitate a solului, Oradea 2005
3.6.4.4. Influența îngrășămintelor verzi asupra producției
Influența îngrășămintelor verzi asupra producției în primul an de efect
Rezultatele de producție obținute la Oradea, la cultura porumbului arată că dintre cele 4 variante de îngrășăminte verzi folosite, în varianta fertilizată cu amestecul lupin albastru + secară + rapiță s-a înregistrat cea mai mare diferență față de martorul nefertilizat. Varianta noastră de amestec de îngrășământ verde a determinat obținerea unui spor de producție mai mare decât sporul de producție obținut prin folosirea amestecului recomandat de Roger. De asemenea se constată că în cele 3 variante de culturi în amestec pentru îngrășământ verde s-au obținut producții de porumb mai mari decât producția obținută în varianta fertilizată cu lupin, în cultură pură. Fertilizarea cu gunoi de grajd 60 t/ha a determinat obținerea celei mai mari producții.
Fertilizarea anuală cu N90P45 (solul din câmpul de cercetare a avut un conținut ridicat de fosfor, ajungându-se la concluzia că este recomandată doza de 45 kg s.a./ha) a determinat obținerea unor sporuri de producție față de variantele fertilizate numai organic cuprinse între 23% (paie + 50 N) și 46% (gunoi de grajd 60 t/ha).
Fertilizarea cu potasiu a determinat obținerea unor sporuri de 5,3 q/ha (paie + 50 N) – 8,7 q/ha (lupin + secară + rapiță), comparativ cu varianta fertilizată numai cu azot și fosfor. În medie, pe cele 8 variante de fertilizare organică, în condițiile fertilizării anuale cu N90P45K90 s-a obținut o diferență de 54% față de media variantelor fertilizate numai organic și o diferență de 11,1% față de variantele fertilizate organic și chimic (cu doza N90P45). De asemenea, prin fertilizarea anuală cu N90P45 pe agrofondurile organice studiate s-a obținut un spor mediu față de cele 8 variante de fertilizare organică de 39% (tabel 3.61).
Tabel 3.61
Influența fertilizării ameliorative organice și a celei anuale chimice asupra producției de porumb în condițiile solului erodat de la Oradea, 2003
A B A x B B x A
DL 0,1% 7,9 2,5 5,5 5,0
În condițiile de la Oradea, folosirea ca îngrășământ verde a lupinului cultură pură a determinat un spor de producție de porumb de 4,9 q/ha (10,4%) atunci când cultura de îngrășământ s-a înființat în 15 iulie. Sporul de producție a fost asemănător (4,44 q/ha, 9,7%) dacă lupinul s-a înființat la sfârșitul lunii iulie, însă prin înființarea lupinului în 15 august, producția de porumb în primul an de efect a fost doar cu 2,72 q/ha (5,1%) mai mare decât producția obținută în varianta martor (tabel 3.62)
În variantele în care îngrășământul verde folosit a fost lupinul în amestec s-au obținut producții mai mari comparativ cu producțiile obținute în cultură pură. Astfel prin folosirea amestecului lupin + ovăz, sporul de producție obținut comparativ cu varianta în care s-a folosit lupinul în cultură pură a fost de 4,25 q/ha în varianta în care îngrășământul verde s-a înființat în 15 iulie și de 4,19 q/ha în varianta în care îngrășământul verde s-a înființat în 30 iulie.
În varianta în care s-a folosit ca îngrășământ verde amestecul lupin + ovăz + rapiță s-au obținut cele mai mari producții, diferențele față de producțiile obținute în variantele cu lupin cultură pură din primele două epoci fiind de 5,72 q/ha, respectiv de 4,95 q/ha.
Prin folosirea amestecului măzăriche + ovăz + raigras, producțiile de porumb au fost superioare celor în care s-a folosit ca îngrășământ verde lupinul în cultură pură (cu 3,35 q/ha în prima epocă și cu 3,69 q/ha în epoca a doua) însă au fost mai mici decât producțiile obținute în variantele în care s-a folosit ca îngrășământ verde lupin + ovăz, respectiv lupin + ovăz + rapiță.
Producțiile de porumb obținute în primul an de efect al gunoiului de grajd aplicat în doze de 25 t/ha și 50 t/ha au fost superioare producțiilor obținute în variantele fertilizate cu îngrășăminte verzi.
Producția mică de îngrășăminte verzi obținută prin înființarea acestora în 15 august și în condițiile unui an deosebit de favorabil, în primul an de efect, a determinat obținerea unor diferențe mici de producție față de martorul nefertilizat. Ca urmare, înființarea culturilor pentru îngrășăminte verzi în această perioadă este total contraindicată.
Tabel 3.62
Influența fertilizării cu îngrășăminte verzi (primul an de efect) asupra
producției de porumb, q/ha, Oradea 2002
Fertilizarea chimică cu N120P90 asociată cu fertilizarea cu îngrășăminte verzi sau gunoi de grajd a determinat obținerea celor mai mari producții de porumb în toate situațiile din tabelul 3.62. De reținut este faptul că fertilizarea cu gunoi de grajd 25 t/ha a determinat obținerea unei producții de porumb doar cu puțin mai mari decât în cea mai bună variantă de fertilizare cu îngrășământ verde (lupin + ovăz + rapiță), 1,66 q/ha în varianta cu N0P0 și 1,5 q/ha în varianta cu N120P90.
Rapița în cultură pură sau în amestec cu ovăzul au determinat obținerea unor sporuri de producție mai mici decât cele obținute prin folosirea lupinului în cultură pură și de aceea nu se recomandă. Totodată cultura de rapiță pune probleme suplimentare datorită atacului de purici care o poate chiar compromite.
Influența îngrășămintelor verzi asupra producției în al doilea an de efect
În cel de-al doilea an de efect al îngrășămintelor verzi, diferențele de producție față de martor sunt mai mici decât diferențele obținute în primul an.
În varianta fertilizată cu lupin cultură pură, diferența față de martorii nefertilizați din primele două epoci de aplicare au fost de 2,72 q/ha, respectiv de 3,74 q/ha. În amestecurile lupinului cu ovăz, respectiv cu ovăz + rapiță s-au obținut producții mai mari decât producția variantei cu lupin cultură pură, însă diferențele față de martori sunt mai mici decât în primul an de efect al îngrășămintelor verzi. În varianta fertilizată cu măzăriche + ovăz + raigras s-au obținut producții mai mici decât producțiile obținute în amestecurile lupinului. Prin folosirea ca îngrășământ verde a rapiței în cultură pură și a rapiței în amestec cu ovăzul s-au obținut cele mai mici sporuri de producție față de martor și ca urmare nu se recomandă folosirea lor. (tabel 3.63)
Și în variantele fertilizate cu gunoi de grajd în anul al doilea de efect, diferențele de producție față de martor sunt mai mici decât în primul an de efect, iar în varianta fertilizată cu 25 t/ha diferența față de cea mai bună variantă de fertilizare cu îngrășăminte verzi este de 1,8 q/ha în varianta fără fertilizare chimică și de doar 0,02 q/ha, respectiv 0,32 q/ha față de producția primelor două epoci fertilizate cu N120P90.
În cel de-al doilea an de efect al îngrășămintelor verzi înființate în 15 august sporul de producție de porumb față de martorul nefertilizat este nesemnificativ statistic în toate variantele studiate și ca urmare o astfel de dată pentru înființarea îngrășămintelor verzi este exclusă.
Tabel 3.63
Influența fertilizării cu îngrășăminte verzi (anul II de efect) asupra
producției de porumb, q/ha, Oradea 2003
3.6.4.5. Influența îngrășămintelor verzi asupra valorificării apei consumate (EVA)
Eficiența valorificării apei consumate s-a calculat ca raport între producția principală și consumul total de apă. Consumul total de apă s-a calculat prin metoda bilanțului apei în sol, adâncimea de bilanț folosită fiind de 0 – 150 cm. (Grumeza N. și colab. 1989).
Influența îngrășămintelor verzi în primul an de efect asupra eficienței valorificării apei consumate
Cercetările s-au efectuat la cultura porumbului, iar în varianta fertilizată cu lupin s-a obținut o valoare a EVA de 1,23 kg/m3 cu 11% mai mult decât la martorul nefertilizat. Amestecul lupin + ovăz a determinat obținerea unei diferențe mai mari, 20%, iar prin folosirea amestecului lupin + ovăz + rapiță s-a obținut cea mai mare diferență față de martor (23%) dintre toate cele 7 tipuri de îngrășăminte verzi studiate. Prin folosirea amestecului măzăriche + ovăz + raigras s-a obținut o eficiență a valorificării apei consumate mai mică decât eficiența valorificării apei consumate în variantele cu amestecuri ale lupinului, diferența față de martor fiind de 18%. Cele mai mari diferențe față de martor s-au obținut în variantele fertilizate cu gunoi de grajd, 36% în varianta fertilizată cu 25 t/ha și 51% în varianta fertilizată cu 50 t/ha. (tabelul 3.64)
Fertilizarea chimică, N120P90, pe agrofondurile cu îngrășăminte verzi și gunoi de grajd a determinat creșterea valorilor eficienței valorificării apei consumate, însă diferențele relative față de martorul fertilizat chimic sunt mai mici decât diferențele obținute pe agrofondurile fără fertilizare chimică.
În variantele fertilizate cu rapiță, respectiv rapiță + ovăz s-au obținut cele mai mici valori ale eficienței valorificării apei consumate.
Influența îngrășămintelor verzi în al doilea an de efect asupra eficienței valorificării apei consumate
Și în al doilea an de efect al îngrășămintelor verzi, comparativ cu martorul, eficiența valorificării apei consumate din variantele fertilizate cu îngrășăminte verzi este mai mare, obținându-se o cantitate mai mare de porumb la 1 m3 apă consumată. Cea mai mare valoare a eficienței valorificării apei s-a obținut în varianta fertilizată cu gunoi de grajd 50 t/ha. În varianta fertilizată cu 25 t/ha asociată cu N120P90 s-a obținut o eficiență a valorificării apei (1,49 kg/m3) egală cu cea obținută în cea mai bună variantă de îngrășăminte verzi (lupin + ovăz + rapiță), iar în varianta fertilizată cu N0P0 valoarea EVA este ușor mai mare (1,16 kg/m3 față de 1,11 kg/m3) (tabelul 3.64).
Tabel 3.64
Influența îngrășămintelor verzi asupra eficienței valorificării apei de
către cultura porumbului în condițiile de la Oradea
3. 7. Cursuri, cărți și lucrări științifice publicate în domeniul agrotehnicii
Cărți/cursuri publicate în edituri recunoscute (Ca)
Ca, singur autor
Domuța C., Agrotehnica, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-0844-5, 517 p 2012
Domuța C., Practicum de agrotehnică, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-973-759-349-8, 358p, 2008.
Domuța C., Agrotehnica diferențiată, Editura Universității din Oradea, ISBN (10) 973-759-193-3, ISBN(13) 978-973-759-193-7, 520 p., 2006
Domuța C., Tehnică experimentală, Editura Universității din Oradea, ISBN (10) 973-759-044-9, ISBN (13) 978-973-759-044-2, 199 p., 2006
Ca, prim autor
Domuța C., Brejea R., Monitoringul mediului, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-0187-3, 331p, 2010
Domuța C., Gh. Ciobanu, N.C. Sabău, M. Șandor, Agricultura durabilă pe terenurile erodate din Bihor, Editura Universității din Oradea. ISBN 973-613-292-7, 2003
Domuța C., Sabău N.C., Agrotehnică partea I, partea II, Ed. Universității din Oradea, ISBN 973-613-117-2, 2001
Ca, colaborator
Domuța Cr. G., C. Domuta, Materii prime vegetale,Ed. Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-0136-1, 346p., 2010
Sabău N.C., Domuța C., Berchez O., Geneza, degradarea și poluarea solului. Partea II, Editura Universității din Oradea, ISBN -973-613-241-2, 2003.
Sabău N.C., Domuța C., Berchez O., Geneza, degradarea și poluarea solului. Partea I, Ed. Universității din Oradea, 1999.
Îndrumare publicate (I)
I, singur autor
Domuța C., Agrotehnică – lucrări practice, Ed. Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-1039-4, 2013
Domuța C., Lucrări practice de Agrotehnică, Editura Universității din Oradea, 2005.
I, prim autor
C. Domuța (coord.), și colab., Monitoringul mediului – lucrări practice, Ed. Universității din Oradea ISBN 978-606-10-0993-0, 607 p., 2013
Domuța C., (coord.), și colab., Practicum de monitoring al mediului, Ed. Universității din Oradea ISBN 978-606-10-0192-7, 546 p, 2011
Domuța C., Sabău N.C., Agrotehnică. Lucrări practice partea I, Ed. Universității din Oradea, 2000.
I, colaborator
Radu Brejea, Cornel Domuța, Practicum de pedologie Ed. Universității din Oradea ISBN 978-606-10-0527-7, 418 p, 2011
Cărți de specialitate publicate în edituri recunoscute (Cb)
Cb, singur autor
Domuța Cornel, Cercetător științific în agricultura Crișanei,1983-2013, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-1104-9, pp. 345, 2013
Domuța C., Agrotehnica terenurilor în pantă din nord-vestul României, Editura Universității din Oradea, ISBN 973-613-929-8, 2005.
Cb, prim autor
Domuta C. (coord.), 50 de ani de cercetări agricole în Oradea, ISBN 978-606-10-0730-1, vol I+II, 2012
Domuța C., Brejea R. Eroziunea terenurilor în panta din Nord-Vestul României. Editura Universității din Oradea, ISBN. 978-606-10-0188-0. Nr.pag. 225, 2011
C. Domuța (coord.), Calitatea grâului în Câmpia Crișurilor, Ed. Universității din Oradea ISBN 978-606-10-0616-8, 248 p, 2011
C. Domuța (coord.), Eroziunea terenurilor în pantă din Bihor, Ed. Universitățiii din Oradea ISBN 978-606-10-0617-5, 200 p, 2011
Cornel Domuța (coord.), Asolamentele în sistemele de agricultură, Editura Universității Oradea. ISBN 978-973-759-665-9. 297p, 2008 http://www.asas.ro/wcmqs/academia/premiile-asas/premii+cultura+plantelor+de+camp.html
Cornel Domuța (coord.), Asolamentele în Câmpia Crișurilor, Editura Universității Oradea. ISBN 978-973-759-350-4. 255p, 2007
Domuța C., Ciobanu Gh., Sabău N.C., Șandor Maria, Agricultura durabilă pe terenurile erodate din Bihor. Editura Universității din Oradea. ISBN 973-613-292-7, 2003.
Cb, colaborator
Radu Brejea, Cornel Domuța Refacerea și protecția terenurilor din carierele de bauxită din Munții Pădurea Craiului. Editura Univesității din Oradea. ISBN 978-973-759-876-9, 182p., 2009
Mihai Cărbunar, Cornel Domuța, Elemente de tehnologie a tomatelor în solarii Editura Univesității din Oradea, ISBN 978-973-759-880-6, 170 p., 2009
Ciobanu Gh., Domuța C., Katai J., Factori de risc pentru agricultură : Simpozion internațional : Timișoara, 6 iunie 2007, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-973-759-348-1, 2007.
Ciobanu Gh., Domuța C., Ciobanu Cornelia,………., Pălcuț N., Tehnologia culturii porumbului în nord-vestul României, Editura Universității din Oradea, ISBN 973-613-501-2; pp.11-21, pp.43-53, pp.107-119, 128 pg., 2004.
Ciobanu Gh., Domuța C., Eroziunea solurilor din Bihor în contextul sistemului de agricultură durabilă, Editura Universității din Oradea, ISBN-973-613-289-1, 2003.
Ciobanu Gh., Domuța C., Cercetări agricole în Crișana, Editura Universității din Oradea, ISBN 973-613-359-1, pp.338-392, pp.491-519, pp.519-543, 598 pg., 2003.
Ciobanu Gh , Domuța C., Ciobanu Cornelia … , Tehnologia culturii grâului în nord vestul României, Editura Universității din Oradea, ISBN 973-613-395-1, pp.7-10, pp.27-32, pp.72-80, 86 pg., 2003.
Articole în reviste de specialitate de circulație internațională recunoscute cotate ISI
Domuta C., și colab., Influence of the crop system on soil erosion and on the soil physical properties under the Romania’s North-Western area conditions. Journal of Environmental Protection and Ecology vol 13 Issue 2 pp 736-745, 2012 http://www.jepe-journal.info/vol-13-no-2
Brejea Radu, C. Domuța , V. Bara , M. Șandor, C. Bara, L. Bara, N.C. Sabău, A. Domuța, A. Samuel, I. Borza, A. Vușcan, Researches regarding the vegetation reconstruction in a former bauxite quarry from Pădurea Craiului Mountains, Romania, Journal of Environmental Protection and Ecology. Vol. 12 (4).pp. 1883-1893. ISBN 1311-5065, 2012 http://www.jepe-journal.info/vol12-no4a
R. Brejea, C. Domuța, N.C. Sabău, A. Domuța, Erosion on the hillside of the former bauxite quary from Pădurea Craiului Mountains, Journal of Environmental Protection and Ecology. Vol. 12 (4).pp. 1866-1873. ISBN 1311-5065 Impact Factor (2009) = 0.168, 2011 http://www.jepe-journal.info/vol12-no4a
Ciobanu G., Ciobanu C., Domuța C., et al., 2011. Influence of KxNP fertilisers in long-term field experiments on agrochemical soil indices and on winter yield and quality in the preluvosoil conditions from North-west Part of Romania. Journal of Environmental Protection and Ecology, Vol. 12, pp. 2110-2119., 2011 http://www.jepe-journal.info/vol-12-no4b-2011
Samuel A.D., C. Domuta, G. Ciobanu, M. Șandor, C. Ciobanu, R.Brejea, Enzymological study of the Evolution of the Technogenic Soil Submitted to Biological Recultivation in the Bauxite Mine from Pădurea Craiului (Romania). Journal of Environmental Protection and Ecology. Vol. 12 (2).pp. 535-543. ISBN 1311-5065, 2011 http://www.jepe-journal.info/vol-12-no2
Alina Dora Samuel, Cornel Domuța, Maria Șandor, Adrian Vușcan, Radu Brejea, Long term effects of agricultural systems on soil phosphatase activities. Romanian Agricultural Research, No. 28/2011. pp 157-163. www.incda-fundulea.ro Print ISSN 1222-4227; Online ISSN 2067-5720, 2011
Brejea Radu, Cornel Domuța et al., The study of physical, chemical and enzymatical properties of the land from a former bauxite quarry in the Pădurea Craiului Mountains in the context of ecological reconstruction, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, North University of Baia Mare, Vol 3 No. 2, ISSN Printed1842-4090; ISSN Online 1844-1489X, Publyshed by North University of Baia Mare, covered in ISI; Science Citation Index Expanded, Covered and Abstracted in GeoRef and VINITI, http://www.ubm.ro/sites/CJEES/, pp. 49-63, pg. 146, 2008.
A.D. Samuel, C.Domuța, C. Ciobanu, M.Șandor, Field management effects on soil enzyme activities, Romanian Agricultural Research, Vol. 25/2008, 61-68, 2008.
Articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulație internațională recunoscute (Ri)
În străinătate
Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia, Domuța C., Csep N., Burescu P., Environmental consequences of efficient use of nitrogen fertilizer, Acta Agraria Debreceniensis, nr.01i, 2002 http://www.date.hu/acta-agraria/2002-01i/index.pdf
În reviste CNCSIS, categoria B și B+ (BDI)
Ri, prim autor
Domuța C. et al., Research Regarding the Control of the Soil Primary Compaction in the Conditions from Bihor County Natural Resources ans Sustainable Development Oradea ISBN 978-3-902938-02-2; ISSN 2066-6276 pp. 325-334, 2013 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/natural_resources/2013/im/05.%20Domuta%20Cornel.pdf
Domuța C., et al., Influence of the Soil Management on the Main Physical Properties of the Erosioned Soils from North-Western Romania Natural Resources and Sustainable Development Oradea ISBN 978-3-902938-01-5; ISSN 2066-6276 pp. 49-58, 2012 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/natural_resources/2012/papers/08.%20Domuta%20Cornel.pdf
Domuța Cornel, et al., The Influence of the Position on the Hill in Different Crops on Main Physical Properties, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, vol XIX, ISSN-1224-6255, pp.643-648, 2012 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2012B/im/06.%20Domuta%20Cornel.pdf
Domuța C., et al., Drought Influence on Water Use Efficiency in Potato from Crișurilor Plaine, Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology Vol 14(1),pp.73-76, ISSN 2066-1797, Timișoara, 2010
Domuța Cornel, et al, The Influence of the Crop System Under the Main Physical Properties of the Erosioned Soil in the North Western Romania Conditions Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XV Anul 15, 2010 (B+)
Domuța Cornel et al., The Green Manure and Manure Influence on the Main Physical Properties of the Erosioned Soil from North-Western Romania Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XV Anul 15, 2010 (B+)
Domuța Cornel, Nicolae Hodișan, Study Regarding the Widespread of the Weed Ambrosia Artemisiifolia L. in the Satu-Mare Country Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XIII Anul 13 pg.50-54, 2008 (B) http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2008/2008.htm
Domuța C., et al., Influence of crop rotation and green manure on wheat yield in the conditions of the eroded soils of Bihor (Romania), Anale USAMVB Timisoara, Lucrări științifice Facultatea de Agricultura, vol. XXXIX Editura Agroprint, Timisoara ISSN 1221-5279, 2007.
Domuța C., et al., Green manure technology with C/N ratio favorable for humus accumulation and their influence on maize yield, Anale USAMVB Timisoara, Lucrări științifice Facultatea de Agricultura, vol. XXXIX Editura Agroprint, Timisoara ISSN 1221-5279, 2007.
Domuța C.,et al., Modifications of the soil structure under the erosion and crops influence in the condition from NorthWestern Romania, Buletin USAMV Cluj-Napoca 63, ISSN 1454-2382, pp.447, 2006. (B+)
Ri, colaborator
Domuța Cristian, Domuța Cornel, Șandor Maria, Ciobanu Gheorghe, Borza Ioana, Jude Eugen, Vușcan Adrian, Green Manure Influence on Maize Yield and Water Use Efficiency in Maize from North Western Romania. Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol XX Anul 18, ISSN 1224-6255, pp. 17-26, 2013 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2013A/agr/03.%20Domuta%20Cristian.pdf
Domuta Cristian, Domuta Cornel, Ciobanu Gheorghe, Sandor Maria, Borza Ioana, Vuscan Adrian, Green Manure and Manure Influence on the Main Physical and Chemical Properties of the Soil from Oradea in the Sustainable Context Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol XXI Anul 18, ISSN 1224-6255 pp. 69-76, 2013 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2013B/agr/11.%20Domuta%20Cristian%201.pdf
Domuța Cristian, Samuel Alina Dora, Domuța Cornel, Șandor Maria, Borza Ioana, Vușcan Adrian, Soil Enzymatic Activities under the Influence of Green Manure and Manure on Eroded Soil from Oradea, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol XXI Anul 18, ISSN 1224-6255 pp. 77-86, 2013 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2013B/agr/12.%20Domuta%20Cristian%202.pdf
Borza Ioana, Domuța Cornel, Șandor Maria, Domuța Cristian, Brejea Radu, Vușcan Adrian, Pedological Drought Influence on Water Use Efficiency in Sunflower, Oradea 2009-201, Natural Resources and Sustainable Development Oradea ISBN 978-3-902938-01-5; ISSN 2066-6276 pp. 15-20, 2012 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/natural_resources/2012/papers/03.%20Borza%20Ioana.pdf
Cozma Alina, Bota Sanda, Domuța Cornel, The Optimization of the Conditions of Separating the Salicylic Acid in Hplc, Natural Resources and Sustainable Development Oradea ISBN 978-3-902938-01-5; ISSN 2066-6276 pp. 43-48, 2012 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/natural_resources/2012/papers/07.%20Cozma%20Alina.pdf
Samuel Alina Dora, Blidar Cristian Felix, Domuța Cornel, Șandor Maria, Vușcan Adrian, Borza Ioana, Brejea Radu, Influence of Heavy Metal Contamination on Soil Enzyme Activities Natural Resources and Sustainable Development Oradea ISBN 978-3-902938-01-5; ISSN 2066-6276 pp. 111-120, 2012 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/natural_resources/2012/papers/17.%20Samuel%20Alina.pdf
Samuel Alina Dora, Cornel Domuța, Maria Șandor, Ioana Borza, Cristian Domuța, Adrian Vușcan, Radu Brejea, The Effect of Green-Manure on Soil Biological Parameters, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, vol XIX, ISSN-1224-6255, pp. 871-877, 2012 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2012B/im/40.%20Samuel%20Alina%202.pdf
Cozma Alina, Bota Sanda, Cărăban Alina, Toderas Monica, Domuța Cornel, Borza Ioana, The Study for Determination Chlorpyrifos Residual from Fruit Samples, Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XVII Anul 16 pg. 635-640, 2011 (B+) http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2011B/im/08.%20Cozma%20Alina.pdf
Vușcan Adrian, Domuța Cornel, Ciobanu Gheorghe, Șandor Maria, Domuța Cristian, Borza Ioana, Brejea Radu, Influence Of Different Organic Types Of Fertilizers On Maize Yield In The Crișurilor Plain, Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XVII Anul 16 pg. 211-216, 2011 (B+) http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2011B/agr/30.%20Vuscan%20Adrian.pdf
Borza Ioana Maria, Domuța Cornel, Bara Vasile, Bara Camelia, Bara Lucian, Șandor Maria, Domuța Cristian, Brejea Radu, Vușcan Adrian, Researches Regarding the Crop Rotation Influence on Protein Content of the Yield Maize in the Crișurilor Plain Conditions Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, ISSN 1224-6255, Vol XV Anul 15, 2010 (B+)
Adrian Vușcan, Gheorghe Ciobanu, Cornel Domuța, Cornelia Ciobanu, Maria Șandor, Lucian Bara, Ioana Borza, Radu Brejea, Cristian Domuța, The Influence of KNP fertilizers in long term field experiments, over agrochemical soil indexes in the preluvosoil conditions from Oradea, România Research Journal of Agricultural Science Timișoara Vol. 42 (3) 1-908, ISSN: 2066-1843 pp.347-354,2010.
Ciobanu Cornelia, Gheorghe Ciobanu, Ramona Albu, Cornel Domuta et al., Researches Regarding to Influence of Agrophytotechnical and Chemical Measures in Control of Western Root Worm (Diabrotica Virgifera Virgifera Le Conte) Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XV Anul 15, 2010 (B+)
Sabău Nicu Cornel,, Șandor Maria, Domuța Cornel, Brejea Radu, Domuța Cristian The Effect Of Fertilizers Concerning The Millet Yields, On A Soil Under Control Polluted By Petroleum Residues Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010 Pag 775-782
Nicu Cornel Sabău, Maria Șandor, Cornel Domuța, Radu Brejea, Cristian Domuța The Link Yield Losses, Climate Conditions On A Preluvosoil, Polluted Under Control With Oil Research Journal of Agricultural Science, 42 (1), 2010 Banat´s University of Agricultural Science and Veterinary Medicine from Timisoara Faculty of Agriculture
Samuel Alina Dora, Domuța Cornel, Șandor Maria, Vușcan Adrian, Phosphatase Activity of Soil Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XV Anul 15, 2010 (B+)
Samuel A.D., Domuța C., Șandor M., Vușcan A. – The effects of soil managements practices on the enzymatic activities. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 66, 159-164, 2009 (B+)
Samuel A.D., Domuța C., Șandor M., Vușcan A. Soil enzyme activities under long term tillage and crop rotation systems. Research Journal of Agriculture Science.Vol.41(2)1-521, pp. 306-312, 2009. http://www.agricultura.usab-tm.ro/publicatii.php (B+)
Ciobanu C., Domuța C., Ciobanu G., Șandor M., Samuel A.D., Vușcan A., Cosma C., Madar R., Albu R. The influence of some phytotechnical on attaque of Diabrotica Virgifera Virgifera Le Conte (The Western Root Worm) in maize from Crisurilor Plain. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 66, pp. 296-302, 2009. http://journals.usamvcj.ro/agriculture/index
Ciobanu C., Domuța C., Ciobanu G., Șandor M., Samuel A.D., Vușcan A., Cosma C., Madar R., Albu R. Research regarding the maize protection against Diabrotica Virgifera Virgifera Le Conte (The Western Root Worm) attack using the insecticides. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 66, pp. 538-538, 2009. http://journals.usamvcj.ro/agriculture/index
Samuel A.D., Domuța C., Șandor M., Influence of long-term tillage, crop rotation and fertilisation combinations on soil enzyme activities. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 65, pp. 395-395., 2008
V. Șcheau, C. Domuța, M. Gîtea, Ioana Borza, Silvia Murg, Renate Ivănescu, F. Buie, Perspective almond elites for fruit growing area of Oradea, Lucrari Stiintifice seria B-LI- Horticultură p. 378-382 ISSN 1222-5312 USAMV Bucuresti, 2008
Samuel Alina Dora, Domuța C., Șandor Maria, – Effect of green manure on soil enzyime, activities in relation to soil phisycal an chemical proprieties. Lucrările Științifice Facultatea Agricultură Timișoara, Editura Agroprint – Symphosium : “Trends in European Agriculture Development”. ISSN 1221-5279 , pp. 173-178, vol. 2, 2008
Șandor Maria, Domuța C., Domuța Cr., Samuel Alina, – Crop rotation influence on the wheat yilds quantity and quality in the Crisurilor plain, Lucrările Științifice Facultatea Agricultură Timișoara, Editura Agroprint – Symphosium : “Trends in European Agriculture Development”. ISSN 1221-5279 , pp. 179 vol. 2, 2008
Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia, Domuța C., Vușcan A., Sarca Gh., Impact of long term application of chemical fertilizers, manure and lime on the pH value of brown luvic soils in North-Western Romania, Anale USAMVB Timisoara, Lucrări științifice Facultatea de Agricultura, vol. XXXIX Editura Agroprint, Timisoara ISSN 1221-5279, 2007.
Samuel Alina Dora, Domuta C., Influence of different types of green manure on the soil biology, Lucrari stiintifice, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara “Ion Ionescu de la Brad”, Iași, Seria Agronomie, Vol. 50, ISSN 1454-7414, pp.208-214, 2007. (B+)
Samuel Alina Dora, Domuța C., Physical and biological properties of soil fertilized with green manure, Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 63, pp.94 – 100, 2007. (B+)
Șandor Maria, Domuța C., Ciobanu Cornelia, Modifications of the physical properties of the preluvosoils from Oradea under different bases tillge of the soil and the influence on wheat yield, Anale USAMVB Timisoara, Lucrări științifice Facultatea de Agricultura, vol. XXXIX Editura Agroprint, Timisoara ISSN 1221-5279, 2007.
Samuel Alina Dora, Domuța C., Vicaș Simona, Enzymological evaluation of the effect of soil management practices, Lucrari Științifice Agricultură XXXVIII, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, pp.361-367, 2006.
Samuel Alina Dora, Domuța C., Șandor Maria, Soil enzyme activities under tillage and crop rotation systems in a brown luvic soil, Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 62, pp.144-149, 2006.
Samuel Alina Dora, Drăgan-Bularda M., Domuța C., The effect of green manure on enzymatic activities in a brown luvic soil, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, L, 2, pp.83-93, 2006. (B+)
Samuel Alina Dora, Drăgan-Bularda M., Domuța C., Correlations between enzymatic activities and chemical indicators in a brown luvic soil, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, L, 2, pp.103-115, 2006. (B+)
Samuel Alina Dora, Drăgan-Bularda M., Domuța C., Enzymatic activities in a brown luvic soil, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, L, 1, pp.119-125, 2005. (B+)
Samuel Alina, Simona Vicaș, Domuța C., Șandor Maria, The effects of soil management practicies on the dehydrogenase activities in a brown luvic soil, Buletinul USAMV Cluj – Napoca, Agricultură, vol.61/2005, ISBN 1454-2382, pp.211-216, 2005. (B+)
Borza Ioana, Domuța C., Sabău N.C., Șandor Maria, Stanciu Alina-Șuteu, The influence of the rainfall registered during April – September on the maize yield in the conditions of the Crișurilor Plain 1976-2000, Buletinul USAMV Cluj-Napoca vol. 55-56, pp. 213, 2001. (B+)
Borza Ioana, Domuța C., Stanciu Alina-Șuteu, Șandor Maria, Researches concerning the influence of the maize plants density on water use efficiency in the Crișurilor Plain conditions, Buletinul USAMV Cluj-Napoca vol. 55-56, pp. 212, 2001. (B+)
Stanciu Alina, Domuța C., Borza Ioana, Researches Concerning the Influence of the Chemical Fertilizers with Nitrogen on Perennial Associations of the Gramineous and Leguminous Crops, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, seria Agricultură, vol. 55-56, pp. 198, 2001. (B+)
Bandici Gh., Domuța C., Ardelean Ileana, The influence of the forerunner plant, fertilisation level and climatic conditions on the total wet and dry gluten content of winter wheat seeds cultivated on brown luvic soils in the Western Plain of Romania, Lucrari stiintifice USAMVB., Seria B, vol. XLV, Bucuresti pp. 281-284, 2002.
Bandici Gh., Domuța C., Ardelean Ileana, Relationship between vegetal remains (roots+ stub) and agrofund- crop rotation plant. Lucrari stiintifice USAMVB., Seria B, vol. XLV, Bucuresti pp. 285-288, 2002.
Sabău N.C., Jurcuț-Todoran T., Burescu P., Domuța C., Brejea R., Considerations Regarding the Sustainable Management of the Psamosoils from Valea lui Mihai-Carei Area, Buletin al USMV, Seria B, Cluj-Napoca, 2001.
Sabău N.C ., Domuța C., Șandor Maria , Brejea R., Aspects Concerning the Management of the Land with hydromiorphic and Sodic Soil from Hydro Ameliorative Perimeter of Ier Valley, Bihor County, Buletin al USMV, Seria B, Cluj-Napoca, 2001.
Stanciu Alina ,Domuța C., Researches concerning the Influence of the Chemical Fertilizers with Nitrogen, on the Perennial Associations of the Gramineous and Leguminous Crops, Buletin al USMV, Seria B, Cluj, 2001.
Articole/studii publicate în volumele unor manifestări științifice
internaționale recunoscute din țară și din străinătate (Vi)
În străinătate
Vi, Singur autor
Domuța Cornel, Researches regarding the Influence of the Crop System on Main Physical Properties of the Erosioned Soils from Bihor, A Bihar-hegység és a Nyirség talajvédelmi stratégiájának kidolgozása az EU direktivák alapján. Konferenciakötet, Debrecen, ISBN 978-615-5183-16-4 pp. 428-442, 2012
Vi, Prim autor
Domuța C., et al.,, Long Term Researches Regarding Pedological Droght in Field Crop from Western Romania, CCEDP 2nd Climate Change, Economic Development, Environment and People Conference, Presov, ISBN 978-80-555-0607-4, pp. 197-204, 2012
Domuța C., et al., The Influence of the Crop System on Soil and Yield Losses in the Conditions of the Erosioned Soils from Bihor A Bihar-hegység és a Nyirség talajvédelmi stratégiájának kidolgozása az EU direktivák alapján. Konferenciakötet, Debrecen 2012, ISBN 978-615-5183-16-4 p. 438-442,2012
Domuța C. et al., Crop rotation influence on physical and enzymatical properties of the preluvosoil from Oradea in a long term trial Journal of Agricultural sciences, Debrecen, Ungaria pp. 103-110, ISSN 1588-8363, 2008
Domuța C. et al., Crop rotation influence on soil properties in the long term trial from Oradea. 6th International Scientific Symposium „Natural resources and sustainable development”, Debrecen, Ungaria, , ISSN 1588-8363, 2008
Domuța C., et al., Research regarding the green manure technology and the influences in maize yield in the contest of the sustainable agriculture practising in Western Romania, 15th International Symposium of the International Scientific Center of Fertilizers (CIEC), Pretoria, South Africa, 27-30 septembrie 2004, http://www.up.ac.za/academic/plansoil/15ciec/Files/FinalProgram.pdf
Domuța C., Bandici Gh., Sabău N.C., Șandor Maria , Borza I., Brejea R., The erosion influence on the main physics properties and on the yield in the conditions from Bihor, Proceedings of the International Syposium „Natural resources and sustainable development”, Oradea – Debrecen, HU ISBN 963-472-729-8, ISBN 973-643-379-6, pp. 177-179, 2003.
Domuța C., Sabău N.C., Șandor Maria, Researches for establishing a sustainble agriculture system on the erosioned ploughing land from Bihor, Land Use and Soil Management, Agricultural University of Debrecen, University of Oradea, CEPUS, 2000.
Vi, Colaborator
Samuel Alina Dora, Cornel Domuța, Maria Șandor, Cristian Domuța, Ioana Borza, Radu Brejea, Adrian Vușcan, Aurelia Oneț, The Effect of Green-Manure on Soil Enzyme Activities, A Bihar-hegység és a Nyirség talajvédelmi stratégiájának kidolgozása az EU direktivák alapján. Konferenciakötet, Debrecen ISBN 978-615-5183-16-4 pp. 394-403, 2012
Samuel Alina Dora, Cornel Domuța, Influence of Different Types of Green Manure on the Soil Biology, A Bihar-hegység és a Nyirség talajvédelmi stratégiájának kidolgozása az EU direktivák alapján. Konferenciakötet, Debrecen, ISBN 978-615-5183-16-4 pp. 385-393, 2012
Samuel Alina Dora, Maria Sandor, Cornel Domuța, Cristian Domuța, Ioana Borza, Radu Brejea, Adrian Vușcan, Enzymological Study of the Evolution of Technogenic Soil, A Bihar-hegység és a Nyirség talajvédelmi stratégiájának kidolgozása az EU direktivák alapján. Konferenciakötet, Debrecen 2012, ISBN 978-615-5183-16-4 p. 456-463, 2012
Ciobanu Gheorghe, Cornelia Ciobanu, Cornel Domuta, Gheorghe Sarca, Maria Șandor, Adrian Vușcan, Cristian Domuța, Radu Brejea, The Influence of the Fertilizers and Lime on Soil Acidity in Long Term Trial from Crisurilor Plain, A Bihar-hegység és a Nyirség talajvédelmi stratégiájának kidolgozása az EU direktivák alapján. Konferenciakötet, Debrecen, ISBN 978-615-5183-16-4 p. 473-480, 2012
Oneț Aurelia, Oneț Cristian, Domuța Cornel, Maria Șandor, Brejea Radu, Seasonal Variation Of The Microorganisms In The Haplic Luvisol From Crisurilor Plain, A Bihar-hegység és a Nyirség talajvédelmi stratégiájának kidolgozása az EU direktivák alapján. Konferenciakötet, Debrecen, ISBN 978-615-5183-16-4 p. 496-503, 2012
Sabău N.C., Șandor Maria, Domuța C., Brejea R., Domuța Cr. – The influence of the climate conditions from Oradea, Romania, on the biodegradation of oil on a polluted soil, EUROSOIL CONGRESS Soil-Society-Environment, Book of Abstracts, S17 Land Use and Soil Protection, University of Natural Resources and Applied Life Sciences (BOKU) ISBN: 978-3-902382-05-4, pg. 317, Viena Austria, 25-29 August 2008
Sabău N.C., Șandor Maria, Domuța C., Brejea R., Domuța Cr., The influence of the Climate Conditions from Oradea, Romania on the Biodegradation of Oil on a Pollueted Soil, 6th International Scientific Symposium „Natural resources and sustainable development”, Journal of Agricultural sciences, Debrecen, Ungaria pp.243-250, ISSN 1588-8363, 2008
Samuel Alina Dora, Blidar C.F., Domuța C., Șandor Maria, Brejea Radu – Enyzmological study of the evolution of the technogenic soil submitted to biological recultivation in the bauxite mine from Pădurea Craiului (România). Karpat – Medencei Kornyezettudomanyi Konferencia, Debrecen, pp. 379 – 384. ISBN 978-963-06-4625-3, 2008.
Hera C., Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia, Domuța C., Vușcan Adrian, Sarca Gh., Influence of chemical fertilizers, manure and lime applied in long term field experiments on pH-value of preluvosoils from north-west part of Romania, Joint International Conference on Long – term experiments, “Agricultural Research and Natural Resources, Debrecen – Nyirlugos”, HU- ISBN.978-963-473-054-5, 31st May – 1st June, 2007.
Bandici Gh., Domuța C., Ileana Ardelean , Ioana Borza, Domuța Cr., Researches regarding the influence of the crop rotation on some indicators of the wheat yield quality in the conditions of the Crisurilor Plain, Joint International Conference on Long-term Experiments, “Agricultural Research and Natural Resources Debrecen-Nyírlugos”, HU- ISBN 978-963-473-054-5, pp.113-118, 31st May – 1st June, 2007.
Sabau N.C., Domuța C., Brejea R., Domuța Cr. – Aspects concerning soil Taxonomy in Romania, The 4th International Symposium “Natural Resources And Sustainable Development”, University of Oradea, Faculty for Environmental Protection and Univrsity of Debrecen, Faculty of Agriculture, Oradea 10-11 october, pag. 327-336. RO ISBN (10) 973-759-158-5; HU ISBN-10: 963-9274-99-2; RO ISBN (13) 978-973-759-158-6; HU ISBN-13: 978-963-9274-99-0: – 2006;
Bandici Gh., Csep N., Ardelean Elena, Domuta C., Dynamics of biomass accumulation in winter wheat cultivated on brown soils in the Western Plain Of Romania, International Conference Proceedings “Sustainable agriculture across borders in Europe”, Debrecen-Oradea, HU ISBN 963 9274 85 2, pp.105-108, 2005.
Ciobanu Gh., Domuța C., Ciobanu Cornelia, Tirpe Gh., Sarca Gh., The Evolution of Some Agrochemical Indices of Acid Soils From the North-western Part of Romania in Long-term Field Experiments with Fertilizers and Lime, 15th International Symposium of the International Scientific Center of Fertilizers (CIEC), Pretoria 27-30 septembrie South Africa. http://www.up.ac.za/academic/plansoil/15ciec/Files/FinalProgram.pdf 2004,
Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia, Domuța C., Sarca Gh., Evolution of soil acidity in brown luvic soil from North-West part of Romania due to long term fertilizers and lime application, 15th International Symposium of the International Scientific Center of Fertilizers (CIEC), Pretoria 27-30 septembrie 2004, South Africa.
Bandici Gh., Csep N., Domuța C., Ardelean Ileana, Influence of crop rotation fertilization level and phenophase on the participation weight of wheat components, “Tartamkísérletek, tájtermesztés, vidékfejlesztés, nemzetközi konferencia. II.Kötet”, Debrecen, 2002.
Gh. Ciobanu, C. Ciobanu, C. Domuța, N. Csep, P. Burescu, Environmental consequences of efficient use of nitrogen fertilizer,Acta Agraria Debreceniensis, Vol.2002-01, 39-45, 2002
Sabău N.C., Domuța C., Man T.E., Șandor Maria, Brejea R., Drought analysis by the climate indexes in link with the yield of the main crops from the Crișurilor Plain, Romania, Proceeding “International Conference on Drought Mitigation and Prevention of Land Desertification”. Bled Slovenia , 21 – 25 aprilie 2002. http://www.sdno-sincid.si ,http://portal.unesco.org/en/ev.phpURL_ID=20351&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html
Sabău N.C., Ciobanu Gh., Domuța C., Șandor Maria , Brejea R., Continuity and traditions in melioration of salt – affected soils in the Crișurilor Plain, “Tartamkísérletek, tájtermesztés, vidékfejlesztés, nemzetközi konferencia. II.Kötet”, Debrecen, 2001.
Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia, Domuța C., Csep N., Burescu P., Efficient use of nitrogen fetilizers in Bihor region, “Sustainable agriculture and rural development” Nyiregyhaza, 14-15 June 2001.
Ciobanu Cornelia , Zăhan P., Ciobanu Gh., Domuța C., Dynamic of the weeding structure in the wheat crop under the influence of the crop rotation and fertilisation, University of Debrecen, 2001
Sabău N.C., Ciobanu Gh., Domuța C., Șandor Maria, Continuity and traditions in the melioration of the hydromorphic soil from Crișurilor Plain, University of Debrecen, 2001.
Sabău N.C., Domuța C., Șandor Maria, Modifications in the using of the land from Iev valley under the influence of the hydro melioration works. Proceedings of the International Symposium “Land Use and Soil Management”, University of Debrecen, University of Oradea, CEPUS, 2000.
Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia , Domuța C., Csep N., Research regarding to increase of efficient use of nitrogen fertilisers and consequently reduce environmental pollution, Proceedings of the “Second Conference of Agricultural Research Institutes in Carpathian Region”, Debrecen,Hungary, 2000.
Ciobanu Gh., Domuța C., Research activity in the Agricultural and Zootechnical Research Station Oradea, Romania, Proceedings of the “Second Conference of Agricultural Research Institutes in Carpathian Region”, Debrecen,Hungary, 2000.
Csep N., Ciobanu Gh., Domuța C., , Bandici Gh., A napraforgó környezetkímélő védelme betegségekkel szemben Románia nyugat – alföldi területén, Proceedings of the “Second Conference of Agricultural Research Institutes in Carpathian Region”, Debrecen,Hungary, 2000.
În țară
Vi, Prim autor
Domuța C., Radu Brejea, Ioana Borza, Romanian Private the Influence of the Mixture Lupine+Oat+Rape used Like Green Manure under the Main Parameters of the Soil Fertility for Sustainable Agriculture System in North Western Romania, Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on Agriculture, Silviculture and Veterinary Medicine Sciences, ISSN 2344-2085 Volume 3, Number 1, pp. 12-25, 2014, http://www.aos.ro/_new/AnaleOnline/Agricultura/AVol3Nr1Art.2.pdf
Domuța C., Alina Dora Samuel, Research regarding the Green Manures Influence on the Enzymatical Activity of the Soil, Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on Agriculture, Silviculture and Veterinary Medicine Sciences ISSN 2344-2085X Volume 2, Number 1/2013 http://aos.ro/editura/analeleaosr/annals-on-agriculture/volume-2-no-1-2013/
Domuța C., et al., Researches Regarding the Influence of the Position on the Hill under Main Physical Properties Of the Soil in Different Crop System, Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on Science and Technology of Information ISSN 1234-567X Volume 1, Number 2/2012, http://aos.ro/editura/analeleaosr/annals-on-agriculture/volume-1-no-2-2012/
Domuța Cornel, et al., Modification of the Main Physical Properties under the Influence of the Crop System of the Erosioned Soil in the North Western Romania Conditions Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on Agriculture, Silviculture and Veterinary Medicine Sciences ISSN 2344-2085X Volume 1, Number 2/2012, http://aos.ro/editura/analeleaosr/annals-on-agriculture/volume-1-no-2-2012/
Domuța C., Șandor Maria, Bandici Gh., Domuța Cr., The influence of green manure on soil properties and on maize yield in conditions of the Crișurilor Plain, Volumul simpozionului internațional „Tehnologii de cultură pentru grâu și porumb în condițiile sistemului de agricultură durabilă”, ISBN 973-613-928X, pp. 261 – 275, Oradea, 2005.
Domuța C., Bandici Gh., Sabău N.C., Șandor Maria, Borza Ioana, Brejea R., The erosion influence on the main physics properties and on the yield in the conditions from Bihor, Proceedings of the international symposium “Natural Researches and Sustainable Development” Oradea-Debrecen, HU ISBN 963-472-729-8, ISBN 973-643-379-6, 2003
Vi, Colaborator
Samuel Alina Dora, Domuța C., Maria Șandor, Monica Șipoș and Camelia Dușa, Long-Term Effects Of Agricultural Systems On Soil Biology, Simpozionul Științific Internațional „Factori de risc pentru agricultură”, Editura Universității din Oradea, ISBN 978-973-759-348-1, pp.230-236, 2007
Bandici Gh., Domuța C., Ileana Ardelean, Research regarding the influence of climatic conditions x forerunner plant x fertilisation level interaction on biomas accunulation in winter wheat cultivated on brawn luvic soil, The 4th International Symposium “Natural Resources and Sustainable Development University of Oradea- University of Debrecen, RO ISBN 973-613-898-4, HU ISBN 963-9274-887, pp.25-33, 2006.
Ciobanu Cornelia, Domuța C., Ciobanu Gh., Șandor Maria, Ramona Albu, Vușcan A., Bio-ecological aspects regarding the extension of the diabrotica virgifera- virgifera Le Conte in the conditions the north –western Romania, The 4th International Symposium “Natural Resources and Sustainable Development University of Oradea- University of Debrecen, RO ISBN 973-613-898-4, HU ISBN 963-9274-887, pp.187-195, 2006.
Ciobanu Gh., Cornelia Ciobanu, Domuța C., Vușcan A., Influence of manure applied on different NP background on pH values of brown luvic soil from Oradea, The 4th International Symposium “Natural Resources and Sustainable Development University of Oradea- University of Debrecen, RO ISBN 973-613-898-4, HU ISBN 963-9274-887, pp.201-207, 2006.
Ciobanu Gh., Cornelia Ciobanu, Domuța C., Vușcan A., Influence of lime rates applied on different NP background on pH values of brown luvic soil from Oradea, The 4th International Symposium “Natural Resources and Sustainable Development University of Oradea- University of Debrecen, RO ISBN 973-613-898-4, HU ISBN 963-9274-887, pp.195-201, 2006.
Sabău N.C., Domuța C., Breja R., Domuța Cr., Aspects concerning soil taxonomy in Romania, The 4th International Symposium “Natural Resources and Sustainable Development University of Oradea- University of Debrecen, RO ISBN 973-613-898-4, HU ISBN 963-9274-887, pp.327-337, 2006.
Bandici Gh., Ileana Ardelean, Domuța C., Research on the influence of climatic conditions x crop rotation interraction on the accumulation of total biomass in winter wheat cultivated on brown luvic soils, Lucrările Simpozionului Internațional „Tehnologii De Cultură Pentru Grâu Și Porumb În Condițiile Sistemului De Agricultură Durabilă”, SCDA Oradea, ISBN 973-613-928-X, pp.43-48, 2005.
Bandici Gh., Ileana Ardelean, Domuța C., Research on the influence of climatic conditions x fertilization level interraction on biomass accumulation in winter wheat cultivated on brown luvic soils, Lucrările Simpozionului Internațional „Tehnologii De Cultură Pentru Grâu Și Porumb În Condițiile Sistemului De Agricultură Durabilă”, SCDA Oradea, ISBN 973-613-928-X, pp.48-53, 2005.
Sabău N.C., Domuța C., Maria Șandor, Aspecte ale tehnologiei culturii porumbului pe solurile grele, tasate, afectate de exces temporar de umiditate din județul Bihor, Lucrările Simpozionului Internațional „Tehnologii De Cultură Pentru Grâu Și Porumb În Condițiile Sistemului De Agricultură Durabilă”, SCDA Oradea, ISBN 973-613-928-X, pp.198-206, 2005.
Sabău N.C., Domuța C., Maria Șandor, Aspecte ale tehnologiei culturii grâului pe solurile grele, tasate, afectate de exces temporar de umiditate din județul Bihor, Lucrările Simpozionului Internațional „Tehnologii De Cultură Pentru Grâu Și Porumb În Condițiile Sistemului De Agricultură Durabilă”, SCDA Oradea, ISBN 973-613-928-X, pp.75-82, 2005
Samuel Alina Dora, Domuța C., Șandor Maria, Influența afânării adânci asupra enzimelor din solul brun luvic cultivat cu grâu dintr-o experiență cu asolament, Lucrările Simpozionului Internațional „Tehnologii De Cultură Pentru Grâu Și Porumb În Condițiile Sistemului De Agricultură Durabilă”, SCDA Oradea, ISBN 973-613-928-X, pp.93-99, 2005.
Stanciu Alina, Domuța C., Influența precipitațiilor din perioada de vegetație asupra producției de porumb, Lucrările Simpozionului Internațional „Tehnologii De Cultură Pentru Grâu Și Porumb În Condițiile Sistemului De Agricultură Durabilă”, SCDA Oradea, ISBN 973-613-928-X, pp.217-226, 2005.
Bandici Gh., Domuța C., Ileana Ardelean, The influence of forerunner plant and fertilization level in winter wheat on the biomass of vegetal remains (roots and stubble field) and the deposits of weed seeds remaining in the ground, Proceedings of the International Symposium „Natural Resources and Sustainable Development”, HU ISBN 963-472-729-8; ISBN 973-643-379-6, pp.89-90, Oradea – Debrecen 2003.
Bandici Gh., Domuța C., Ardelean I., Lochli D., The influence of crop rotation and nutrition on the final content of NPK and raw protein of seeds in winter wheat cultivated on brown luvic soil in Oradea, Proceedings of the International Symposium „Natural Resources And Sustainable Development” , HU ISBN 963-472-729-8, ISBN 973-643-379-6, pp.91-92, Oradea – Debrecen 2003.
Sabău N C , Domuța C., Drought analysis by the climate indices in relation to the yield of the main crop of the Crișurilor Plain, Proceedings Of The International Symposium „Natural Resources And Sustainable Development”, HU ISBN 963-472-729-8, ISBN 973-643-379-6, Oradea – Debrecen, pp.175-181, 2003.
Sabău N.C., Domuța C., Șandor Maria, Brejea R., Aspects concerning the management of the land with hydromiorphic and sodic soil from hydro ameliorative perimeter of The Ier Valley, Bihor county, Proceedings of the symposium “Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”, 25-27 October, Cluj-Napoca, 2001.
Sabău N.C., Jurcuț-Todoran T., Burescu P., Domuța C., Brejea R., Considerations regarding the sustainable management of the psamosoils from Valea lui Mihai-Carei area, Proceedings of the symposium “Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”, 25-27 October, Cluj-Napoca, 2001.
Colibaș I., Stângă N., Colibaș Maria , Domuța C., Rezultate și încercări privind ameliorarea solurilor grele și tasate , afectate succesiv de exces și deficit de umiditate din Câmpia Crișurilor, Publicațiile SNRSS București 1987.
Articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulație națională recunoscute (Rn)
Rn, Singur autor
Domuța C., Ameliorarea fertilității solurilor erodate pe terenurile în pantă din vestul țării, revista “Cereale și plante tehnice” nr 7/1999”, 1999.
Domuța C., Rezultate preliminare privind stabilirea metodelor de creștere a producțiilor agricole și fertilității solurilor erodate din județul Bihor, în volumul “SCAZ Oradea – 25 de ani de activitate , 1962 – 1987”, Centrul de material didactic și propagandă agricolă București, pp.539-553, 1988.
Rn, Prim autor
Domuța C., și colab., Modificările unor însușiri fizice ale preluvosolului de la Oradea sub influența asolamentelor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XI, Anul 11, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.179-186, 2005.
Domuța C., și colab., Influența eroziunii asupra hidrostabilității macrostructurii solului în condițiile de la Oradea, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XI, Anul II, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp. 187-194, 2005.
Domuța C., și colab., Tehnologia îngrășămintelor verzi cu raport C/N favorabil humificării și influența acesteia asupra producției de porumb în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură, vol. X Anul 10, Editura Universității Oradea pp. 231-239, 2004.
Domuța C., și colab., Influența bacterizării asupra producției de soia, în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură, Partea I-a, Tom VII, pp. 189-194, 2001.
Domuța C., Neamțu T , Colibaș I , Mihuț I., Comportarea sistemelor antierozionale din perimetrul etalon Pocola,județul Bihor, Revista “Cereale și plante tehnice” nr. 7 – 9/1990.
Rn, colaborator
Sabău N.C., Maria Șandor, Domuța C., Brejea R., Domuța Cr, The optimum of the climate conditions from Oradea, implicate on the biodegradation of oil on a polluted soil. Editura Politehnica Timișoara. Buletinul Științific al Universității Politehnica din Timișoara. Seria Hidrotehnica.Tomul 53(67), Fascicula 1, ISSN 1224-6042, Pag. 87-92, 2008
Bandici Gh., Ardelean Ileana, Domuța C., Influence of climatic conditions x forerunner plant x fertilisation level interaction on biomass accumulation in winter wheat cultivated on brown luvic soils in Romania Western Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.19-26, 2006
Ciobanu Cornelia, Șandor Maria, Domuța C., Ciobanu Gh., Albu Ramona, Vușcan A., Life cycle of Diabrotica virgifera virgifera in the conditions from North-Western part of the country, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.27-34, 2006.
Ciobanu Cornelia, Șandor Maria, Domuța C., Ciobanu Gh., Albu Ramona, Vușcan A., Wheat protection against annual and perennial mono and dicotyledonous weeds in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.35-41, 2006.
Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia, Domuța C., Vușcan A., Influence of lime rates applied on different np background on ph-values of brown luvic soils from Oradea, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, Ed. Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.42-46, 2006.
Ciobanu Gh., Ciobanu Cornelia, Domuța C., Vușcan A., Influence of manure rates applied on different NP background on pH-value of brown luvic soils from North Western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol XII, Anul 12, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.47-50, 2006.
Sabău N.C., Domuța C., Brejea R., Aspecte privind taxonomia solurilor României, Analele Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, pp.199-213, 2005.
Bandici Gh., Domuța C., Ardelean Ileana, Lochli Dorica, Cercetări privind influența condițiilor climatice, fertilizării și interacțiunii acestora asupra acumulării biomasei la grâul de toamnă cultivat pe solurile brune-luvice, Analele Universității Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură, Partea I-a, Tom VII, Anul 7, pp. 97-102, 2002.
Borza Ioana, Domuța C., Sabău N.C., Șandor Maria, Stanciu Alina, Corelații între precipitațiile înregistrate în perioada de vegetație a porumbului și producție în condițiile de la Oradea, 1976-2000, Analele Universității Oradea, Tom. VII, Anul 7, partea. II, pp. 75-82, 2002.
Sabău N.C., Șandor Maria, Domuța C., Brejea R., Continuitate și tradiție în ameliorarea solurilor halomorfe din Câmpia Crișurilor, Analele Universității din Oradea, Volum omagial dedicat prof. dr. ing. Teodor Maghiar – Rectorul Universității din Oradea, pp.136-142, 2001.
Bandici Gh., Domuța C., Ileana Ardelean, Cercetări privind influența asolamentului și a regimului de nutriție (minerală și organo-minerală) asupra producției și eficienței energetice la grâul de toamnă cultivat pe soluri brune luvice, Analele Universității Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură, Partea I-a, Tom VII, pp. 103-108, 2001.
Bandici Gh., Domuța C., Influența rotației și a rotației și a regimului de nutriție asupra conținutului de gluten a indicilor : glutenic, de deformare și Pelshenke al boabelor de grâu cultivat pe soluiri brun luvice, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VII, Anul 7, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2001.
Bandici Gh., Domuța C., Cercetări privind influența rotației și a regimului de nutriție asupra producției și eficienței energetice la grâul cultivat pe soluri brune luvice, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VII, Anul 7, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2001.
Brejea R., Domuța C., Sabău N.C., Șandor Maria, Modificările însușirilor fizice și chimice ale solului sub influența eroziunii în condițiile zonei Beiușului, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VII, Anul 7, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2001.
Sabău N C , Domuța C., Considerații privind eficacitatea unor tehnologii de ameliorarea solurilor afectate de exces de umiditate și sărătusare din bazinul hidrografic Valea Ier, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VII, Anul 7, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2001.
Sabău N.C., Șandor Maria , Domuța C., Brejea R., Considerații privind tehnologiile de ameliorare a solurilor sărăturate din Crișana, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VII, Anul 7, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2001.
Bandici Gh., Vlad I , Șuteu Alina ,Domuța C., Influența asolamentului , a nutriției minerale și organo – minerale asupra numărului de frați și a numărului de spice la grâul de toamnă cultivat pe soluri brun luvice, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VI, Anul 6, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2000
Bandici Gh., Vlad I., Domuța C., , Șuteu Alina, Cercetări privind creșterea fitomasei și a producției la grâul de toamnă , sub influența rotației , a regimului de nutriție minerală și organo – minerală, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VI, Anul 6, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2000.
Sabău NC, Jurcuț-Todoran T, Domuța C., Berchez O., Brejea R., Impactul societăților comerciale industriale asupra solului – studiu de caz – SC UAMT SA Oradea, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VI, Anul 6, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2000.
Șuteu Alina , Bandici Gh., Domuța C., Azotul,factor de importanță majoră în evoluția covorului vegetal al pajiștilor semănate de graminee și leguminoase perene, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol VI, Anul 6, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 2000.
Ciobanu Cornelia ,Domuța C., Ciobanu Gh., Efectul erbicidării grâului asupra rezervei de apă din sol și a valorificării apei consumate, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol V, Anul 5, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 1999.
Sabău N C , Domuța C., Brejea., Dezvoltarea durabilă a agriculturii ,utilizarea rațională a terenului și controlul solului, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol V, Anul 5, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 1999
Sabău N.C., Jurcuț-Todoran T., Domuța C., Berchez O., Brejea R., The pollution of soil with Zinc in SC UAMT SA Oradea, Buletin științific al Universității Politehnice Timișoara, 1999.
Sabău N.C., Pașca Marinela, Domuța C., The climatic characterization of West Field Center with Palfai aridity index (PAI), Buletin științific al Universității Politehnice Timișoara.Seria hidrotehnică,vol II, 1998.
Sabău N C , Domuța C., Cristea Maria , Pașca Marinela, Caracterizarea climatică a centrului Câmpiei de Vest cu ajutorul indicelui de ariditate Palfai, Analele Universității din Oradea, Fascicula Agricultură-Horticultură Vol IV, Anul 4, Editura Universității din Oradea, ISSN 1841-3137, 1998
3.8. Concluzii
Cercetările efectuate de către autor în perioada 1986-2014 au condus la obținerea următoarelor rezultate originale:
3.8.1. În domeniul irigării culturilor în nord-vestul României
Subdirecția tematică nr.1: Fundamentarea oportunității irigațiilor în nord-vestul României
Această subdirecție tematică a fost (este) abordată în perioada 1987- prezent. Cercetările au început în anul 1987 prin preluarea responsabilitatilor zonale legate de programul national de cercetare „Exploatarea amenajarilor de irigatii si drenaje” coordonat de către prof.dr.ing. Nicolae Grumeza în cadrul Institutului de Cercetare și Inginerie Tehnologică pentru Irigații și Drenaje Băneasa – Giurgiu.
Cercetările s-au realizat în câmpul de bilanț al apei din sol, experiență staționară amplasată la Oradea în anul 1976 de către Eftimie Stepănescu.
Cercetări continuate conform fișei de cercetare
determinarea consumului zilnic de apă al culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui, soia, fasole, cartof, sfeclă de zahăr, lucernă, porumb pentru siloz cultură dublă;
determinarea consumului total de apă și a surselor de acoperire la culturile de mai sus;
determinarea producției și a eficienței valorificării apei la culturile din câmpul de bilanț al apei din sol;
cuantificarea corelației consum de apă- producție.
Cercetări originale
– stabilirea numărului de zile cu rezerva de apă pe adâncimea de udare sub plafonul minim și sub coeficientul de ofilire. Acest lucru a fost posibil întrucât fișa de cercetare a experienței a inclus și realizarea de grafice de dinamică a rezervei de apă din sol pe adâncimea de udare; lucrarea științifică în care s-a publicat cercetarea originală: teza de doctorat (1995); citări: Tușa C. (2001), Petrescu E. (1998), Vegh (2005), Borza I. (2006), Ardelean I. (2007), Șcheau V. (2003).
– introducerea următorilor indicatori de stres hidric din sol:
1. seceta pedologică – perioada de rezervă de apă pe adâncimea de udare sub nivelul plafonului minim
2. seceta pedologică accentuată: perioada cu rezervă de apă pe adâncimea de udare sub nivelul coeficientului de ofilire
Motivarea introducerii indicatorilor privind seceta din sol: definirea secetei pedologice în literatura de specialitate este prea vagă („seceta considerată a fi datorată umiditații reduse a solului, care, chiar în condiții atmosferice satisfăcătoare, nu permite absorția de către plante a unei cantități suficiente de apă din sol” D-na Cornea și colab. 1977, Dicționarul de știința solului”) și am propus ca noțiunea să fie legată de indicii hidrofizici ai solului, plafonul minim (punctul din intervalul umidității accesibile până la care umiditatea din sol poate să scadă fără ca recoltele să fie scusibil afectate, Botzan M., 1953) și coeficientul de ofilire (înțelegând coeficientul de ofilire ca un punct dintr-un interval și nu ca un punct fix, întrucât în condiții de câmp, umiditatea solului poate să scadă sub coeficientul de ofilire, fără ca plantele să se ofilească și să moară, Canarache A., 1990).
– stabilirea corelațiilor indicatorilor „secetă pedologică și secetă pedologică accentuată” cu consumul de apă al 8 culturi de câmp din Câmpia Crișurilor cu producția acestora și cu calitatea producțiilor de grâu, porumb, soia și sfeclă de zahăr.
– introducerea indicatorului climatic „indicele hidroheliotermic” (Ihst)
în care:
Ihst = indicele hidroheliotermic;
P = precipitațiile (și udările), mm;
∑t = suma temperaturilor biologic active, 0C;
D.s.s. = durata de strălucire a soarelui, ore.
– introducerea indicatorului „indicele climatic Domuța” (ICD):
în care:
W = apa (precipitații, udări, aport freatic); mm;
A = umiditatea aerului, %;
Σt = suma temperaturilor medii zilnice, ºC;
D.ss = durata de strălucire a soarelui;
12,9 = coeficient obținut ca raport între media multianuală precipitațiilor și media multianuală a umidității aerului.
Utilizatorii celor doi indicatori au fost: Sabău N.C. (2000), Ciobanu Gh. (2005), Pălcuț N. (2001), Borza I. (2006), Brejea R. și colab. (2005), Domuța Cr. (2009). Cei doi indicatori climatici au cuantificat mai bine corelația climă-producție comparativ cu alți indicatori climatici foarte cunoscuți: indicele de ariditate Palfai, coeficientul hidrotermic Seleaninov.
Motivația realizării celor doi indicatori climatici:
Includerea în aceeași formulă de calcul a mai multor elemente de climă poate asigura coeficienți de corelație mai buni pentru legătura climă-producție.
Subdirecția tematică nr. 2. Folosirea de tehnici avansate pentru determinarea umidității solului în vederea stabilirii consumului de apă al plantelor în Câmpia Crișurilor
Cunoașterea consumului de apă al plantelor are o deosebită importanță în proiectarea și exploatarea amenajărilor de irigații. Datele de consum de apă corect stabilite evită supradimensionarea rețelei de transport și distribuție a apei și corecta stabilire a momentului aplicării udărilor; se evită astfel consecințele negative de mediu și economice.
Sistemul radicular al plantelor de cultură atinge și depășește (cu mult la unele culturi) adâncimea de 150 cm. Drept urmare adâncimea de bilanț al apei în sol pentru stabilirea consumului de apă al culturilor este considerată 0-150 cm. Asigurarea unui consum de apă optim presupune menținerea umidității solului între plafonul minim și capacitatea de câmp; ca urmare este necesară determinarea sistematică (din 10 în 10 zile) a umidității solului. Determinarea umidității solului din 10 în 10 zile presupune existența unei forțe de muncă suficiente și capabile de efort fizic mare. De asemenea fișa de cercetare a câmpurilor de bilanț al apei în sol din rețeaua ICITID Băneasa Giurgiu includea stabilirea consumului de apă la un număr mare de culturi, la Oradea acestea fiind: grâu, porumb, floarea soarelui, soia, fasole, cartof, sfecla de zahăr, lucernă anul I, lucernă anul II, lucernă anul III, porumb pentru siloz cultură dublă (1976-2014), varză de toamnă, ardei gras (1990-2014). Totodată, operativitatea stabilirii umidității solului era destul de redusă datorită numărului foarte mare de probe de sol. Pentru a corecta aceste neajunsuri, începând cu anul 1985, în câmpul de bilanț al apei în sol de la Oradea, umiditatea solului s-a determinat prin metoda neutronică cu aparatul UVA -2 produs de IFIN București-Măgurele.
Subsemnatul a realizat o etalonare a aparatului UVA-2 diferită de cea propusă de fabricant, cuantificând corelațiile directe dintre impulsurile sondei și umiditatea solului.Corelațiile s-au cuantificat în funcție de densitatea aparentă pe diferite adâncimi. Până la adâncimea de 30 cm, corelațiile nu au fost asigurate statistic. În continuare se prezintă funcțiile de regresie și coeficienții de corelație pe adâncimi: 0-30 cm: DA= 1,41 g/cm3; y = 0,6292x + 12,181; R = 0,68; 40-50cm: DA = 1,5 g/cm3, y = 0,647x + 7,4325; R = 0,76 ; 50-100 cm: DA = 1,55 g/cm3, y = 1,7295x + 14,036; R = 0,81; 100-150 cm: DA = 1,66 g/cm3, y = 0,8019x + 4,6134; R = 0,94.
Contribuție originală: având în vedere valorile abaterii standard dintre umiditatea neutronică și umiditatea gravimetrică am propus următoarea schemă de determinarea umidității solului în vederea stabilirii consumului de apă: 0-50cm – determinare gravimetrică; 50-150 cm – determinare neutronică.
Subdirecția tematică nr. 3. Studiul posibilităților de îmbunătățire a eficientei valorificării apei de către culturile din Câmpia Crișurilor
Scăderea resurselor de apă dulce este o problemă de actualitate iar stabilirea unor modalități de îmbunătățire a eficienței valorificării apei consumate și a apei de irigație folosite este foarte importantă.
Eficiența valorificării apei poate fi exprimată ca raport între cantitatea de producție (spor de prducție) obținută la 1 m3 apă consumată sau ca raport între cantitatea de apă folosită pentru a obține 1 kg de producție (spor de producție). Ambii indicatori au fost studiați la culturile: grâu, porumb, floarea soarelui, soia, fasole, cartof, sfeclă de zahăr, lucernă, porumb pentru siloz cultură dublă; perioada studiată: 1976-2014. De asemenea cei doi indicatori au fost studiați la următoarele culturi horticole: varză de toamnă și ardei gras în condiții de câmp, tomate și castraveti în condiții de solar și la cultura piersicului.
La cultura porumbului în perioada 2001-2014 am amplasat experiențe în care s-a studiat influența următoarelor elemente de tehnologie:
1. hibridul, grupa FAO : 100-200; 200-300; 300-400; 400-500; 500-600; peste 600;
2. desimea (plante/ha) : 25.000; 40.000; 55.000; 70.000; 85.000;
3. asolamentul: monocultură; grâu-porumb; grâu-porumb-soia;
4. fertilizarea: martor nefertilizat; gunoi de grajd 30 t/ha + N90P45;
5. protecția împotriva buruienilor: martor-neerbicidat; erbicidat;
6. irigația: Experiența 1. (1988-2000)
– irigația cu 1/1 m
– irigat cu ½ m
Experiența 2. (2000-2014)
V1 – Irigat, fără suspendarea udărilor;
V2 – Irigat, cu suspendarea udărilor în luna Mai;
V3 – Irigat, cu suspendarea udărilor în luna Iunie;
V4 – Irigat, cu suspendarea udărilor în luna Iulie;
V5 – Irigat, cu suspendarea udărilor în luna August;
V6 – Neirigat
Propuneri de indicatori pentru aprecierea valorificării apei.
– exprimarea producției principale în unități nutritive (EVAUN; EVAIUN); determină o altă ierarhizare a eficienței valorificării apei
– exprimarea producției principale în energie (Kwh) și calcularea EVAE
– eficiența financiară a irigației (EFAI)
În care:
VS – valoarea sporului de producție obținut prin irigare, lei;
Σm – norma de irigare, m3/ha.
Rezultatele obținute arată că în asolamentele cu leguminoase anuale sau perene, cultivând soiuri (hibrizi) adaptate zonei, cu desimi adaptate condițiilor climatice, folosind un sistem de fertilizare organo-mineral, protejând cultura împotriva buruienilor și folosind norme de irigare corect stabilite se obțin cele mai ridicate valori ale eficienței valorificării apei. Totodată, s-a demonstrat că analiza rezultatelor obținute cu ajutorul testului Duncan determină concluzii mai concludente decât cele obținute prin analiza varianței.
Subdirectia tematica nr. 4. Prognoza și avertizarea irigației la culturile de câmp și horticole din Câmpia Crișurilor.
Prognoza si avertizarea udarilor are ca obiectiv principal stabilirea momentului aplicarii udarilor si transmiterea informatiilor beneficiarilor. Stabilirea corecta a momentului aplicarii udarilor a constituit si constituie o preocupare importanta a specialistilor din domeniu intrucat aceasta este esentiala in obtinerea productiilor vizate si in prevenirea unor fenomene negative in evolutia solului si a apei freatice.
Cercetările personale din domeniul prognozei si avertizarii udarilor s-au incadrat in cadrul programului national al ICITID Baneasa Giurgiu „Exploatarea amenajarilor de irigatii si drenaje” sau au fost cercetari originale realizate in cadrul unor proiecte castigate in regim competitional in programe nationale de cercetare.
Contribuții originale
Determinarea coeficienților pentru transformarea evapotranspirației de referință Thornthwaite, Bac și Piche in consum de apa optim la culturile de câmp și furajere
Stabilirea coeficienților de transformare a evapotranspiratiei de referinta Thornthwaite, Bac si Piche pentru culturile de varza de toamna, ardei gras si piersic in conditiile Campiei Crisurilor.
Elaborarea de metode de prognoza a irigației la culturile de tomate și ardei gras în condiții de solar bazate pe folosirea evaporimetrului Piche și a coeficientilor „Kc” specifici fiecarei luni si culturi.
Promovarea terminologiei internaționale din domeniul prognozei și avertizării udărilor în scopul îmbunătățirii substanțiale a comunicării specialiștilor români cu specialiștii din străinătate.
Motivarea
În cursurile universitare de irigare a culturilor publicate în anii 2000, 2005 si 2009, in lucrarile stiintifice publicate in cursurile universitare si lucrarile practice tinute pentru studentii de la programele de studii universitare de studii de licenta „Agricultura” si „Horticultura” in perioada 1998-2014 s-a folosit urmatoarea terminologie:
– evapotranspiratie de referinta (ET0) pentru toate formele de evapotranspiratie (Thornthwaite, Penman-Monteith, Papadakis etc) care nu determina evapotranspiratia unei anumite culturi;
– folosirea simbolului „Kc” pentru coeficientii de transformare a evapotranspiratiei de referinta in consum optim de apa asa cum se obisnuieste in literatura internationala semnificativa (Doorembos I. and Pruitt W.O., 1992), si nu folosirea unor simboluri („Kt” – Grumeza N., si colab etc. sau „Kp” – Magdalina I.) care creeaza reale dificultati in comunicarea stiintifica internationala a specialistilor romani.
– Promovarea folosirii unor adancimi de udare variabile (si nu fixe, cum se indica in literatura de specialitate romaneasca) cu consecinte pozitive asupra costurilor cu apa de irigatie.
– Folosirea de metode statistice (analiza varianței, testul Duncan, funcții matematice) în vederea stabilirii metodelor de determinare a evapotranspiratiei de referinta (Penman-Monteith, evaporimetrului Bac, evaporimetrului Piche, Thornthwaite) care asigura rezultatele cele mai apropiate de evapotranspiratia reala optima si evapotranspiratia reala a 10 culturi de camp, 2 culturi de legume si a piersicului asigurand o mai buna prognoza a irigatiei sau o mai exacta dimensionare a lucrarilor de imbunatatiri funciare.
Priorități
Rezultatele cercetărilor efectuate in cadrul subdirectiilor au permis realizarea unui brevet de inventie și a 3 cereri de brevet de invenție depuse la OSIM.
Brevet de invenție 123437 din 30.05.2012, Metoda de prognoza a irigatiei la cultura porumbului, Autori: Domuta C. si colab.
Cereri de brevete de nvenție depuse la OSIM:
FELIX (soi), Adeverinta nr 160/27.01.1992, Publicat în BOPI Nr. 4/2010 din 30.12.2010Adeverință nr 1002431 Autori: Scheau Viorel,…. Domuța C. și colab.
Metodă de prognoză a irigației la cultura grâului, Cerere de brevet de invenție nr. A/01231 din 25.11.2011. Autori: Domuța Cr., Domuța C., și colab.
Metodă de prognoză a irigației la cultura piersicului irigat prin picurare, Cerere de brevet de invenție nr. A/00311 din data de 17.04.2014 Autori: Domuța Cr., … Domuța C., si colab.
3.8.2. În domeniul agrotehnicii diferențiatre din nord-vestul României
Subdirectia tematica nr.1. Agrotehnica si fitotehnia culturilor irigate
Agrotehnica culturilor irigate este una specifica datorita actiunii directe a apei care poate avea un efect de destructurare a solului, poate sa determine compactarea secundara cu efectele negative aferente; sistemul de fertilizare trebuie astfel conceput incat sa se coreleze cu exportul elementelor nutritive cu recolta, prevenind degradarea parametrilor chimici de fertilitate ai solului. Protecția culturilor împotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor pune mai multe probleme in conditii de irigare. Totodata stabilirea soiurilor sau hibrizilor precum si a celor mai potrivite desimi reprezinta probleme importante in agrotehnica culturilor irigate.
Elemente de agrotehnică și fitotehnie diferentiata a culturilor irigate studiate:
– influența asolamentului (grâu- monocultură; porumb- monocultură; grâu-porumb; grâu-porumb-soia;asolament ameliorativ cu lucernă) asupra parametrilor fizici (structură, densitate aparentă, porozitate totala, rezistența la penetrare, conductivitate hidraulică), chimici (humus, pH, N-NH4+NO3, PAL, KAL, Ca, Mg) și biologici (activitatea dehidrogenaza, catalaza, fosfataza, zaharoza, ureaza) ai preluvosolului de la Oradea după folosirea indelungată a irigației (1976-2014; 1990-2014);
– comportarea hibrizilor de porumb din diferite grupe FAO in condiții de irigare;
– optimizarea desimii porumbului în condiții de irigare și neirigare;
– influența fertilizarii minerale și organo-minerale asupra culturii porumbului;
– influența buruienilor asupra culturilor de porumb, grâu, cartof și sfeclă de zahăr;
– dinamica turgescenței frunzelor și a conținutului în azot, fosfor și potasiu; translocarea NPK din frunze în boabe sub influența irigatiei la cultura porumbului;
– aportul stratului subiacent adâncimii de udare la consumul total ți zilnic de apă al porumbului, grâului, florii sorelui, soiei, fasolei, sfeclei de zahăr, lucernei și porumbului pentru siloz cultură dublă.
Rezultatele obținute evidențiază importanța folosirii asolamentului cu leguminoase anuale și mai ales a asolamentului ameliorativ cu lucernă, a unor hibrizi mai tardivi cu o desime optimă, fertilizați organo minerală, lipsiți de concurența pentru apă a buruienilor. Totodată s-a evidențiat prelungirea activității fotosintetice a frunzelor bazale de porumb irigat, un conținut mai ridicat in azot, fosfor și potasiu și o translocare mai bună a azotului în boabe și ca urmare un conținut mai ridicat în proteină la porumbul irigat. De asemenea s-a constatat că 70-80% din consumul de apă al plantelor s-a realizat de pe adâncimea de udare a fiecărei culturi.
Subdirecția tematică nr. 2. Cuantificarea influenței sistemului de lucrare a terenurilor în pantă asupra pierderilor de sol, însușirilor solului, producției și valorificării apei de către culturile din Bihor.
Eroziunea solurilor în pantă este prezentă și în nord vestul României, iar studiul influenței sistemului de lucrare a acestora asupra pierderilor de sol si elemente nutritive și asupra parametrilor de fertilitate ai solurilor, producției și valorificării apei s-a realizat în parcele de control al scurgerilor amplasate la Beiuș (1990-1994) pe un versant cu panta de 15% și la Oradea (1999-2014) pe un versant cu panta de 10%. Parcelele au avut dimensiunile de 45×3,5 m iar delimitarea lor s-a realizat prin panouri metalice la bază (5 m) și cu digulețe de pământ; colectarea apei și a solului s-a realizat prin bazine metalice de 1,5 m3. Variantele studiate: V1 – ogor negru;V2 – porumb din deal in vale;V3 – porumb pe curba de nivel;V4 – grâu;V5 – pajiste
Rezultatele obținute arată că cele mai mari pierderi de sol și elemente nutritive s-au înregistrat în varianta cu ogor negru, iar cele mai mici în varianta cu pajiște. În varianta cu porumb cultivat din deal în vale pierderile de sol au fost cu 652% mai mari decât în varianta cultivată cu porumb pe direcția curbelor de nivel, cu 1020% mai mari decât pierderile de sol din variantacu grâu și cu 1970% decât în varianta cu pajiste. Extrapolate la nivelul judetului Bihor pierderile de sol în actualul sistem de cultură a terenurilor în pantă sunt cuprinse între 270.548 t/ha/an și 1.364.417 t/ha/an.
Totodată rezultatele obținute evidențiază degradarea parametrilor fizici, chimici și biologici ai solului, diferențele dintre valorile acestora la vârful versanților comparativ cu baza versanților accentuându-se; se accentuează de asemenea diferențele de producție obținute la vârful și baza versantului, cu valori mai mari la porumbul cultivat din deal în vale. Menținerea apei în sol este puternic influențată astfel că diferența dintre cantitatea de porumb obținută la 1 m3 apă consumată la baza versanților este mai mare decât valoarea obținută la vârful versanților cu 12-50%, în cazul porumbului semănat pe direcția din deal în vale înregistrându-se cele mai mari diferențe.
Subdirecția tematică nr. 3. Asolamentele și fertilizarea terenurilor în pantă din Bihor
În această subdirecție am conceput și realizat 3 experiențe:
Experiența nr.1.Fertilizarea ameliorativă a erodisolului de la Pocola, Bihor
Anul amplasarii: 1988. Panta terenului: 24%
Factor A: fertilizarea ameliorativă: a1 – martor; a2 – gunoi de grajd 15 t/ha; a3 – gunoi de grajd 30 t/ha; a4 – gunoi de grajd 60 t/ha; a5 – paie 1/1; a6 – paie ½; a7 – paie 1/1 + 25 N; a8 – paie 1/1 + 50 N; a9 – lupin; a10 – lupin + P80; a11 – lupin + P160; a12 – lupin + K80; a13 – lupin + K160; a14 – lupin + P80 K80; a15 – lupin + P160K80
Factor B: fertilizare anuala cu azot: b1 – N0; b2 – N150
Experienta nr. 2. Influenta asolamentului si fertilizarii asupra solului erodat si asupra productiilor in conditiile de la Beius
Anul amplasarii: 1990. Panta terenului: 20%.
Factor A: asolamentul: a1 – porumb – grau; a2 – porumb-porumb-grau; a3 – ovaz -porumb-porumb – grau; a4 – ovaz + trifoi – trifoi – porumb-grau
Factor B: fertilizare ameliorativa: b1 – martor, nefertilizat;b2 – gunoi de grajd 30 t/ha; b3 – gunoi de grajd 60 t/ha; b4 – lupin, ingrasamant verde; b5 – mei + lupin + ovaz, ingrasamant verde; b6 – secara + lupin + ovaz, ingrasamant verde; b7 – mazariche + secara + raigrass, ingrasamant verde; b8 – fertilizarea chimica echivalenta a 30 /ha gunoi de grajd; b9 – fertilizarea chimica echivalenta a 60 /ha gunoi de grajd; b10 – paie + 50 N
Factor C : fertilizare anuala: c1 – nefertilizat; c2 – N90P45; c3 – N90P45K90
Experienta nr. 3. Influenta asolamentului si fertilizarii asupra solului erodat de la Oradea si asupra productiilor si valorificarii apei.
Anul amplasarii : 1999. Panta terenului : 10%
Factor A: asolamentul: a1 – porumb – grau; a2 – porumb- ovaz + trifoi – trifoi -grau
Factor B: fertilizare organica: b1 – martor; b2 – gunoi de grajd 25 t/ha; b3 – gunoi de grajd 50 t/ha; b4 – lupin, ingrasamant verde cultura dubla; b5 – lupin + ovaz + rapita, ingrasamant verde cultura dubla
Factor C : fertilizare anuala: c1 – N0P0K0; c2 – N90P45K45
Rezultatele evidentiaza necesitatea fertilizarii ameliorative (gunoi de grajd, ingrasaminte verzi, paie) pe solurile erodate si necesitatea fertilizarii cu azot inainte de incorporarea paielor. Daca fertilizarea ameliorativa se incadreaza intr-un asolament ameliorativ cu trifoi rezultatele de productie si cele privind evolutia parametrilor de fertilitate ai solului sunt cele mai bune. Fertilizarea minerala anuala este necesara in toate cazurile.
Subdirectia tematica nr. 4. Tehnologia îngrășămintelor verzi. Influența acestora asupra solului, producției și valorificării apei de către culturile din Bihor.
Chiar daca folosirea ingrasamintelor verzi este cunoscuta inca din antichitate, cercetarile publicate la mijlocul secolului XX au evidentiat faptul ca folosirea lupinului ca ingrasamant verde, datorita raportului scazut C/N determina procese microbiologice explosive si in final scade rezerva de humus din sol. Roger, 1976 (citat de Eliade GH., si colab. 1983) explica esecul utilizarii ingrasamintelor verzi datorita utilizarii culturilor vegetale pure, insuficient de bogate in celuloza. Amestecurile promovate de Roger (mazariche + secara + raigras; mazariche + secara si ovaz + raigras) au neajunsul ca mazarichea este o cultura furajera traditionala si ca urmare au promovat inlocuirea acesteia cu lupinul. Cercetarile au inceput in anul 1990 la Beius, iar dispozitivul experimental este prezentat anterior; tot in aceasta directie este prezentat dispozitivului experiemtal amplasat la Oradea in anul 1999 in cadrul proiectului „Cercetari pentru elaborarea unui sistem de agricultura durabila pe terenurile arabile in panta amenajabile si neamenajabile antierozional”; proiectul a fost castigat in cadrul programului national de cercetare Relansin, primul program in regim competitional din Romania. Tot in cadrul acestui proiect am amplasat o experienta care avea drept scop stabilirea tehnologiei ingrasamintelor verzi. Dispozitivul experimental a fost urmatorul:
Factor A: tipul de ingrasamant verde: a1 – martor nefertilizat; a2 – lupin; a3 – mazariche + ovaz + raigras; a4 – lupin + ovaz; a5 – lupin + ovaz + rapita; a6 – rapita; a7 – rapita + ovaz; a8 – gunoi de grajd 25 t/ha; a9 – gunoi de grajd 50 t/ha
Factor B: perioada de infiintare a ingrasamantului verde: b1 – 15 iulie; b2 – 30 iulie; b3 – 15 august
Factor C : fertilizare anuala: c1 – N0P0; c2 – N120P90
Rezultatele obtinute arata ca in conditiile din nord-vestul Romaniei infiintarea ingrasamintelor verzi cultura dubla este o reusita de 100% doar daca data semanatului este inainte de 15 iulie. Amestecurile lupin + ovaz + rapita si lupin + ovaz au determinat obtinerea unor sporuri de productie fata de martor maimari decat folosirea lupinului cultura pura, dar si decat amestecul mazariche + ovaz + raigras (recomandat de scoala biologica, Roger); sporurile sunt apropiate de cele obtinute prin folosirea gunoiului de grajd 25 t/ha atat in primul cat si in al doilea an de efect. Folosirea amestecurilor de plante ca ingrasaminte verzi a determinat cresterea hidrostabilitatii macrostructurale a agregatelor de sol, imbunatatirea valorilor densitatii aparente, porozitatii totale, rezistentei la penetrare si conductivitatii hidraulice, precum si usoare cresteri ale continutului in fosfor si potasiu; de asemenea s-a imbunatatit activitatea dehidrogenazica, activitatea fosfatazica acida, activitatea fosfatazica alcalina, activitatea catalazica.
Priorități:
Cercetările efectuate în domeniul Agrotehnicii au permis realizare unui brevet de invenție și a 3 cereri de brevet de invenție
Brevet de inventie nr. 123118/30.11.2010, Procedeu de ameliorare a fertilitatii solurilor erodate. Autori: Domuta C. si colab
Cereri de brevete de invenție depuse la OSIM:
Tehnologie de ameliorare a solurilor afectate succesiv de exces și deficit de umiditate. Cerere de brevet de invenție nr. A/01233 din 25.11.2011. Autori: Domuța C. și colab.
Tehnologie de combatere a speciei Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (viermele vestic al rădăcinilor de porumb) prin măsuri agrofitotehnice și chimice. Nr.A/01232 din 25.11.2011. Autori: Ciobanu C., Ciobanu G., Domuța C. și colab.
Tehnologie de producție a grâului cu calități superioare de panificație. Cerere de brevet de invenție nr. A/01230 din 25.11.2011. Autori: Șandor M., Domuța C., si colab.
Evoluția carierei academice, științifice și profesionale
Subsemnatul prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța, cercetător științific I, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, sunt absolvent al actualei USAMV București. În anul 1983, cu repartiția dublă cercetare (ICCPT Fundulea) – producție. De la 1 noiembrie1983 sunt angajat al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea (SCDA), iar din anul 1998 sunt secretar științific al acestei unități de cercetare. Consider că valoarea cercetărilor efectuate la SCDA Oradea este reflectată de proiectele câștigate în regim competițional, la care am fost autor (Relansin, CNCSIS) sau director științific (Agral, Banca Mondială, CNCSIS, PN II), dar mai ales este evidențiată de faptul că în anul 2006, SCDA Oradea a câștigat proiectul CEEX (nr. 35/2007.2006) „Studiul factorilor de risc, cuantificarea impactului acestora asupra sistemelor de agricultură, crearea de noi genotipuri și tehnologii necesare unei dezvoltări durabile” în valoare de 1.490.000 lei. Subsemnatul a fost director științific al proiectului, iar consorțiul format a avut următoarea componență: SCDA Oradea – conducător proiect, Universitatea din Debrecen, USAMV Cluj-Napoca, USAMV Timișoara, Universitatea din Oradea, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș" Arad, SCDA Livada, SCPD Timișoara.
La data de 01.10.1998, am ocupat prin concurs postul de șef de lucrări, titular al disciplinelor Agrotehnică și Herbologie și Irigarea culturilor. La 01.10.2000 am ocupat prin concurs postul de conferențiar, titular la aceleași discipline.
Din 01.10.2008 sunt profesor universitar titular, iar pe lângă disciplinele amintite am predat disciplinele: Sociologie rurală, Tehnică experimentală, Amenajări de irigații și Bonitarea terenurilor agricole.
Din anul 2009 sunt membru al departamentului Ingineria Mediului, iar din anul 2011 sunt director al acestui departament. Sunt în continuare titularul cursurilor Irigarea culturilor și Amenajări de irigații, iar în cadrul specializării ,,Ingineria Sistemelor Biotehnice și Ecologice" din cadrul departamentului Ingineria Mediului, sunt titularul cursurilor: Monitoringul mediului, Ingineria sistemelor biotehnice și ecologice și Dezvoltare durabilă.
La programele de master din cadrul Facultății de Protecția Mediului sunt sau am fost titularul cursurilor Managementul apei și fertilizării în exploatațiile agricole, Managementul proiectelor, Dezvoltare Durabilă, Tehnologie alternative de depoluare, Apa și siguranța alimentară, Managementul dezastrelor privind solul, Managementul dezastrelor privind culturile de câmp, Certificarea echipamentelor de mediu, Dezastrele în România și plan mondial.
Lista cursurilor și îndrumătoarelor de lucrări practice elaborate au fost prezentate anterior.
Cursurile și îndrumătoarele de lucrări practice pe care intenționez să le elaborez și public:
Cursuri universitare:
Ingineria Sistemelor Biotehnice și Ecologice
Bonitarea terenurilor
Dezvoltare durabilă
Managementul apei în ecosistemele agricole
Elaborarea și managementul proiectelor
Îndrumătoare de lucrări practice
Practicum de Ingineria Sistemelor Biotehnice și Ecologice
Practicum de Managementul al apei în ecosistemele agricole
În calitate de cadru didactic, consider că a fost o realizare deosebită elaborarea proiectului CNCSIS ,,Laborator de cercetare a factorilor de risc pentru agricultură, silvicultură și mediu înconjurător" (nr. 81/2006) în valoare de 2.500.000 lei derulați în perioada 2006-2008. Am fost directorul științific al proiectului întrucât ,,Ghidul solicitantului" impunea ca directorul proiectului să fie conducător de doctorat (prof. dr. Vasile Bara era conducător de doctorat la USAMV Cluj-Napoca). Proiectul a permis realizarea unei platforme de cercetare a Facultății de Protecția Mediului dotată cu cu aparatură de ultimă oră (gazcromatograf, spectofotometru cu absorție atomică, HPLC, FTIR, farinograf etc). Infrastructura creată prin proiect și experiența de lungă durată de la SCDA Oradea au facilitat câștigarea ulterioară a altor proiecte ce cercetare.
În perioada 2008-2012 am fost secretar științific al Facultății de Protecția Mediului, calitate în care am inițiat simpozionul științific internațional ,,Risk Factors for Environment and Food Safety" care stă la baza a 2 reviste B+ CNCSIS și BDI (CABI), precum și a revistei indexată CABI ,,Natural Resources and Sustainable Development; aceasta este în curs de evaluare ISI Proceedings. De asemenea, am coordonat realizarea dosarului de acreditare a domeniului de doctorat ,,Agronomie" în cadrul școlii Doctorale a Universității din Oradea.
Din martie 2014 sunt membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România.
Direcțiile științifice abordate în cei 32 de ani de activitate de cercetare neîntreruptă desfășurați la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea, iar din anul 1998 și la Facultatea de Protecția Mediului, Universitarea din Oradea, au fost:
Irigarea culturilor în nord-vestul României
Agrotehnica diferențiată în nord-vestul României și tehnologia îngrășămintelor verzi cu raport C/N favorabil humificării.
În aceste direcții de cercetare contractele și proiectele de cercetare la care am participat au fost:
Contracte de cercetare încheiate cu unități de cercetare din străinătate
Director de proiect
Contract de cercetare nr. 87/2005 cu Institutul Agronomic Belgrad PKB, Cercetări privind tehnologia hibrizilor de porumb ZP471, ZP434, ZP335 și producerea de sămânță, în valoare de 5000 Euro.
Colaborator
Contract nr.C6/ROM/92009 cu Agenția Internațională de Energie Atomică de la Viena, The use of nuclear techniques for optimising fertilizer applications under irrigation wheat to increase the efficient use of N fertilizers to reduce environment polution, director proiect prof.univ.dr.ing.Gheorghe Ciobanu, perioada 1995-1998
Contracte de cercetare cu unități de profil din țară
Ca cercetător am coordonat zonal – teme de cercetare din programele următoarelor institute naționale sau stațiuni centrale de cercetare.
Institutul de Cercetări pentru inginerie Tehnologică Irigații și Drenaj Băneasa-Giurgiu
Perioada de colaborare 1996-2005
Directori de programe: Prof. dr.ing. Nicolae Grumeza; Dr. ing Corneliu Tușa
Teme cercetate:
Influența condițiilor climatice asupra consumului de apă și producțiilor agricole,
Cercetări privind stabilirea parametrilor necesari prognozei și avertizării udărilor în exploatarea sistemelor de irigație,inclusiv elementele bilanțului apei în solurile irigate
Cercetări pentru perfecționarea prognozei și programării udărilor,
Influența reducerii normei de apă asupra consumului de apă și a producției principalelor culturi
Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni
Perioada de colaborare 1986-1998
Director de program: Dr.ing. Dumitru Nistor
Teme cercetate:
Studii comparative privind sistemele de agricultură pe terenurile în pantă erodate
Cercetări privind metodele de organizare antierozională a terenurilor în condițiile privatizării
Cercetări privind hidrologia versanților și eroziunea pe bazine hidrografice mici
Evaluarea cantitativă a efectelor eroziunii asupra productivității solurilor
Valorificarea terenurilor arabile în pantă prin mijloace agrofitotehnice
Metode de organizare și amenajare antierozională a terenurilor degradate
Estimarea ritmului de degradare a terenurilor prin procese de eroziune
Elaborarea metodelor pentru ameliorarea și ridicarea capacității de producție a terenurilor erodate și alunecate
Elaborarea tehnologiilor de cultură a plantelor pe terenurile în pantă
Institutul de Cercetări pentru Cereale și plante Tehnice Fundulea
Perioada de colaborare 1993-2003
Directori programe: Dr.ing. Mugur Crăciun, Dr. ing. Gheorghe Ștefanic,
Dr. ing. Ioan Toncea
Teme cercetate:
Elaborarea de metode pentru acumularea, conservarea și valorificarea eficientă a apei din precipitații și irigare,optimizarea consumului de apă prin transpirație și reducerea pierderilor prin evaporație din sol
Cercetări teoretice și aplicatve privind agricultura ecologică
Cercetări privind asigurarea cu apă a culturilor de câmp în condițiile unor resurse limitate de apă și energie
Cercetări privind creșterea eficienței preparatelor bacteriene în nutriția cu azot molecular a plantelor
Elaborarea de tehnologii performante pentru o agricultură durabilă în condiții de irigare
Utilizarea sondei cu neutroni în studiul stării și mișcării apei în sol și a dinamicii sistemului radicular
Influența deficitului hidric din sol asupra dinamicii principalelor elemente nutritive din plante
Cercetări privind nivelul respirației la diferite stări de umiditate a solului
Contracte de cercetare încheiate cu alte unități în calitate de responsabil contract
Cu Ministerul Agriculturii
Modelarea complexului de măsuri pedologice de refacere a fertilității solurilor erodate din vestul țării, perioada: 1991 – 1992.
Cuantificarea influenței factorilor hidro-meteorologici asupra consumului de apă și a producției la principalele culturi agricole din Câmpia Crișurilor, perioada: 1991 – 1992.
PROIECTE DE CERCETARE CÂȘTIGATE ÎN REGIM COMPETIȚIONAL
În străinătate
Responsabil temă
Proiect HURO/0901/135, „Elaborarea strategiei solului pentru regiunea Nyirseg si Munții Bihorului pe baza directivelor UE" Perioada de deulare martie 2011-februarie 2012, Director proiect: Prof.dr. Vasile Bara, valoare 30.000 Euro
Proiect HURO/1001/323/2.2.2, „Researches regarding the influence of some technological elements over the wheat and corn grains quality stored in Bihor and Hajdu Bihar counties” perioada 2011-2012. (Director Conf. Dr. Bara Camelia). Valoare 80.000 Euro
În țară
Director de proiect
Proiect de cercetare RELANSIN nr.159/1999, Cercetări pentru elaborarea unui sistem de agricultură durabilă de pe terenurile în pantă amenajabile și neamenajabile antierozional din Bihor, valoare 229 mil.ROL, perioada 1999 – 2003.
Grant CNCSIS nr.27648/2005, Cercetări pentru îmbunătățirea agrotehnicii terenurilor arabile în pantă din nord-vestul României în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă, valoare 360 mil.ROL, perioada 2005 – 2007.
Director științific de proiect
Proiect MEC-CNCSIS nr. 81/2006, Laborator de cercetare a factorilor de risc pentru agricultură, silvicultură și mediul înconjurător, director de proiect prof.dr.Vasile Bara, valoare 5.000.082 RON, perioada: 2006-2008.
Proiect CEEX nr. 35/2006, Studiul factorilor de risc, cuantificarea impactului acestora asupra sistemelor de agricultură, crearea de noi genotipuri și tehnologii necesare unei dezvoltări durabile, director proiect prof.dr.ing.Gheorghe Ciobanu, valoare proiect 14,9 mld. ROL, membrii consorțiu: SCDA Oradea, Universitatea din Debrecen, Universitatea din Oradea, USAMV Cluj-Napoca, USAMV a Banatului Timișoara, SCDA Livada, SCDP Timișoara, perioada: 2006-2008.
Proiect Agral, Cercetări privind managementul integrat de protecție a culturii porumbului împotriva atacului speciei Diabrotica virgifera, virgifera în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă în partea de NV a României, director proiect conf.dr.ing.Cornelia Ciobanu, valoare 1 mld. ROL, perioada 2004 – 2006.
Grant Banca Mondială, Guvernul României, CISSA-UMP nr.256/2003, Tehnologii cu input-uri reduse pentru culturile de grâu și porumb adaptate solurilor afectate succesiv de exces și deficit de umiditate în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă în nord – vestul României, director de proiect prof.univ.dr.ing. Ciobanu Gheorghe, valoare 137.900 USD, perioada 2003 – 2005.
Responsabil zonal proiecte de cercetare
Proiect Agral nr.175/2001, Soluții și măsuri necesare aplicării raționale a irigației ca măsură principală de combatere a secetei, director de proiect dr.ing.Corneliu Tușa, Valoare: 19.000 RON, perioada 2001-2004
Colaborator alte proiecte de cercetare
Proiecte PCCE Idei
Cercetări privind posibilitatile de imbunatatire a calitatii productiei de grâu în condițiile din Nord-Vestul României. Valoare 950.000 RON, perioada 2009-2011 Director proiect: Lector dr. Lucian Bara
Cercetări privind particularitățile bioecologice și posibilitătile de control a speciei Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în condițiile adaptării acesteia la noi plante gazdă alternative. Valoare 950.000 RON, perioada 2009-2011,Director proiect: Prof. dr. ing. Cornelia Ciobanu
Studiul relațiilor din sistemul sol-apă-plantă-atmosferă pe terenurile afectate succesiv de exces și deficit de umiditate din NV țării în vederea îmbunătățirii cantității și calității producțiilor. Valoare 950.000 RON perioada 2009-2011, Director proiect: Conf. Dr. ing. Maria Șandor
Alte programe
Proiect CNMP nr. 51-082/2007 : „Tehnologii cu microunde utilizate pentru îmbunătățirea calității semințelor agricole depozitate” Perioada : 2007-2010, director de proiect conf dr. ing. Șoproni Vasile Darie, valoare: 1.942.000 RON, perioada 2007-2010
Proiect CNCSIS nr.3462/2007, Studiul parametrilor de fertilitate ai preluvosolului din experiențele de lungă durată cu asolamente de la Oradea în contextul realizării unui sistem de agricultură durabilă în Câmpia Crișurilor, director de proiect: prof.dr.ing. Gheorghe Bandici, valoare: 56.000 RON, perioada: 2007-2008
Proiect PN-II-IN-CI-2013-1-0020 nr. 203CI/01.11.2013 „Tehnologie de îmbunătățire a managementului apei la cultura piersicului”. Perioada 2013-2014 Valoare 49000 lei Director proiect. Ș.l.dr.ing. Borza Ioana Maria. Membrii: Prof. Domuța Cornel, Prof. Șcheau Viorel, Prof. Sarca Gheorghe, Conf. Șandor Maria, Ș. l. Brejea Radu
Proiectul POSDRU/87/1.3/S/60891, Scoala universitara de formare initiala si continua a personalului didactic si a trainerilor din domeniul specializărilor tehnice și inginerești – DidaTec – 234948 lei/ 8 membri
Propuneri de proiecte în cadrul programului de cercetare al UE ,,Orizont 2014-2020"
Proiect H2020-SFS-2014-2 „Amprenta ecologică a experimentelor de nutritie a plantelor pe termen lung în sase țări din Europa Centrală, cu privire la ciclul carbonului și azotului in soluri„ (Ecological footprint of long term plant nutrition experiments in six Central European countries, with respect to carbon and nitrogen turnover of the soils) (Acronim LEXICoN) – director proiect Katai Janos, Universitatea din Debrecen, responsabil temă Cornel Domuța.
„Studiul interacțiunii dintre menținerea fertilității solului și managementul nutrienților în productia vegetala durabilă si adaptiva” (Study of interactions between Soil fertility maintaining and Nutrient management in sustainable, adaptive cropp production) (Acronym: SyNChRON) – director proiect Pepo Peter – Universitatea din Debrecen, responsabil temă Cornel Domuța.
Brevetele de invenție
Domuța C., Ciobanu Gh., Bara V., Șandor Maria, Ciobanu Cornelia, Șcheau V., Domuța Cr., Domuța A., Bara L., Bara Camelia, Sabău N.C., Borza Ioana, Samuel Alina, Șandor Mircea, Jurcuț C., Vușcan A., Metodă de prognoză a irigației la cultura porumbului, Brevet de invenție 123437 din 30.05.2012
Domuța C., Ciobanu Gh., Bara V., …, Samuel Alina, Procedeu de ameliorare a fertilității solurilor erodate, Brevet de invenție Nr. 123118/30.11.2010
Scheau Viorel, Șcheau Al., Gîtea M., Domuța Cr., Domuța C., Brejea R., Vlad M., CRISTI (soi migdal), Certificat nr 549/27.01.2009, Brevet 00301/2012
Domuta Cornel, Bara Lucian, Bara Camelia, Clitan Ionel, Scheau Viorel, April (soi), Certificat nr 2031/12-04-2007,Brevet nr. 00162, Brevetat 30.12.2008
Cereri de brevete de invenție depuse de OSIM, cereri care se bazează pe rezultatele de cercetare obținute în câmpurile de cercetare, coordonate de către subsemnatul.
FELIX (soi), Autori: Scheau Viorel, Șcheau Alexandru Mihai, Gîtea Manuel, Vlad Mariana, Domuța Cristian Gabriel, Brejea Radu, Domuța Cornel, Adeverinta nr 160/27.01.1992, Publicat în BOPI Nr. 4/2010 din 30.12.2010Adeverință nr 1002431
Tehnologie de ameliorare a solurilor afectate succesiv de exces și deficit de umiditate. Cerere de brevet de invenție nr. A/01233 din 25.11.2011. Autori: Domuța Cornel, și colab.
Tehnologie de combatere a speciei Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (viermele vestic al rădăcinilor de porumb) prin măsuri agrofitotehnice și chimice. Nr.A/01232 din 25.11.2011. Autori: Ciobanu Cornelia, Ciobanu Gheorghe, Domuța Cornel și colab.
Tehnologie de producție a grâului cu calități superioare de panificație. Cerere de brevet de invenție nr. A/01230 din 25.11.2011. Autori: Șandor Maria, Domuța Cornel, și colab.
Metodă de prognoză a irigației la cultura grâului, Cerere de brevet de invenție nr. A/01231 din 25.11.2011. Autori: Domuța Cristian, Domuța Cornel, și colab.
Tehnologie de refacere și de protecție antierozională a landsaftului din fostele cariere de bauxită. Cerere brevet de invenție nr. A/00019 din data de 14.01.2010. Taxa de înregistrare și publicare, factura 265 din 14.01.2010. Autori: Brejea Radu Petru, Domuța Cornel, și colab.
Metodă de prognoză a irigației la cultura piersicului irigat prin picurare, Cerere de brevet de invenție nr. A/00311 din data de 17.04.2014 Autori: Cristian Domuța, Șcheau Viorel, Domuța Cornel, Șandor Maria, Borza Ioana Maria, Brejea Radu, Sarca Gheorghe, Gîtea Manuel, Jude Eugen, Vușcan Adrian, Oșvat Marius
Pe baza cercetărilor efectuate la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Oradea în câmpul de cercetare condus de către Domuța C. s-au elaborat teze de doctorat care abordează exclusiv sau parțial probleme de irigarea culturilor:
1. Cornel Domuța – Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor. ASAS „Gheorghe Ionescu-Șișești”, 1995. Conducător științific Prof.univ.dr.ing. Nicolae Grumeza, CS I.
2. Vegh Zoltan – Cercetări privind tehnologia culturi și regimul de irigare la cartof în zona de vest a Transilvaniei: Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj – Napoca 2004. Conducător științific: Prof. univ. dr. ing. Nagy Zoltan.
3. Borza Ioana Maria – Cercetări privind influența unor măsuri fitotehnice asupra eficienței valorificări apei de către cultura porumbului în condițiile Câmpiei Crișurilor. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj – Napoca 2006 Conducător științific: Prof. univ. dr. ing. Leon Sorin Munteanu.
4. Ardelean Ileana – Contribuții la cunoașterea și modificarea influenței rotației culturilor asupra capacității și calității recoltei de grâu cultivat pe solurile acide din nord – vestul României, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj – Napoca 2006. Conducător științific: Prof. univ. dr. ing. Petru Guș.
5. Domuța Cristian – Cercetări privind influența irigației asupra culturilor de porumb, sfeclă de zahăr și soia în condițiile Câmpiei Crișurilor, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, 2010. Conducător științific Prof.univ.dr.ing. Leon Sorin Muntean.
Teze de doctorat care abordează probleme de irigarea culturilor la care Cornel Domuța a acordat asistență științifică:
1. Șcheau Violeta – „Influența irigării localizate asupra creșterii și fructificării piersicului”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, 2005. Conducător științific Dr.ing. Mihai Iancu CS I.
2. Cărbunaru Mihai – „Contribuții la studiul mulcirii solului și irigării prin picurare la cultura tomatelor în solarii, acoperite cu folie de lungă durată”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, 2005. Conducător științific Prof.univ.dr.ing. Dumitru Indrea
3. Bei Mariana – „Cercetări privind tehnologia de cultură și regimul de irigare al castraveților în solarii, în condițiile pedoclimatice ale zonei de vest a României”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, 2011. Conducător științific Prof.univ.dr.ing. Alexandru Silviu Apahidean.
Direcții de cercetare și moduri de punere în practică
în domeniul irigării culturilor
Direcții noi:
studiul impactului folosirii adâncimii variabile de udare în prognoza irigațiilor la culturile de câmp, furajere, legume și pomi (piersic și măr) din nord-vestul României;
cercetări privind posibilitățile de folosire a indicatorilor fiziologici (presiune celulară) în prognoza irigației la principalele culturi din nord-vestul României;
perfecționarea folosirii tensiometrelor în prognoza irigației;
testarea rezistenței la secetă a noilor soiuri și hibrizi prin cuantificarea parametrilor fiziologici (leaj area index) și a influenței asupra producțiilor;
Continuarea cercetărilor:
cuantificarea secetei pedologice și a secetei meteorologice și a efectelor asupra consumului de apă, dinamicii substanțelor nutritive în sol și în plantă, cantității și calității producției;
studiul influenței subasigurării cu apă asupra culturilor de grâu, porumb, soia, sfeclă de zahăr și cartof;
studiul posibilităților de îmbunătățire a eficienței valorificării apei consumate și a eficienței valorificării apei de irigație la principalele culturi;
studiul relațiilor din sistemul sol-apă-plantă-atmosferă, în vederea îmbunătățirii , cantității și calității producției;
în domeniul agrotehnicii diferențiate
Direcții noi:
determinarea stării agrofizice (indicele Canarache) a solurilor din experiențele de lungă durată (1973-2014) doze și combinații de NP, NPK, NP+gunoi de grajd, NP+amendamente de la Stațiunea de Cercetare, Dezvoltare Agricolă Oradea. Stabilirea activității microbiologice (dehidrogenoza) și enzimologice (fosfataza, cataloza, ureaza) din aceste experimențe, stabilirea corelațiilor cu starea agrofizică și chimică (macroelemente, microelemente și metale grele) și elaborarea de predicții;
determinarea stării agrofizice, a proprietăților chimice (macroelemente, microelemente și metale grele) și a activității microbiologice (dehidrogenaza) și enzimologice (fosfataza, cataloza, ureaza) din experiențele de lungă durată (1990-2014) cu asolamnete și irigații, stabilirea de corelații și predicții;
determinarea stării agrofizice, a proprietăților chimice (macroelemente, microelemente) și a activității biologice din experiențele cu îngrășăminte verzi de la Stațiunea de Cercetare, Dezvoltare Agricolă Oradea, stabilirea de corelații și predicții;
studiul îngrășămintelor verzi în condițiile aridizării din nord-vestul României.
Cercetările se vor realiza în experiențele de lungă durată (1973-2014; 1990-2014) amplasate la Stațiunea de Cercetare, Dezvoltare Agricolă Oradea și în noi experiențe amplasate în aceeași unitate de cercetare. Aparatura achiziționată prin proiectul CNCSIS amintit anterior, permite realizarea tuturor determinărilor.
Alte competențe legate de activitatea de cercetare și didactică
Membru al asociațiilor profesionale
Societatea Națională Română de Știința Solului,
International Society for Horticultural Sciences, filiala România
International Scientific Centre of Fertilizers (CIEC) – membru în comitetul permanent național
Organizator simpozioane și conducere reviste
Vicepreședinte al comitetului de organizare al Simpozionului științific Internațional „Natural Resources and Sustainable Development” organizat alternativ la Universitatea din Oradea și Universitatea din Debrecen
Vicepreședinte al comitetului de organizare al Simpozionului științific Internațional „Risk Factors for Environment and Food Safety” organizat anual de Facultatea de Protecția Mediului din Oradea
președinte al comitetului de Organizare al Simpozionului Internațional Științific Studențesc “Environmental Protection –present and future”
Redactor-șef Analele Universității Oradea, Fascicula Protecția Mediului (B+ CNCSIS)
Redactor-șef revista Natural Resources and Sustainable Development (BDI, CABI)
Redactor-șef revista „Agricultura Crișanei” ISSN 1583-943-X
Președinte sau membru în comisii de licență, disertație și membru în comisia de admitere a Facultății de Protecția Mediului
Evaluator
– proiecte de cercetare: CEEX /40 proiecte evaluate, CNCSIS (30 proiecte evaluate), UEFISCU (7 proiecte evaluate), CNMP (5 proiecte evaluate),
– programe de licență și master: ARACIS (15 programe evaluate),
– auditor intern Universitatea din Oradea.
Referent comisii de doctorat: 14
Conducătorii științifici ai tezelor de doctorat:
Prof. dr. ing. Leon Sorin Muntean – președintele filialei Cluj-Napoca al ASAS ,,Gheorghe Ionescu Sișești, USAMV Cluj-Napoca
Prof. dr. ing. Mircea Savatti, USAMV Cluj-Napoca
Prof. dr. ing. Gavrilă Morar, USAMV Cluj-Napoca
Prof. dr. ing. Ioan Păcurar, USAMV Cluj-Napoca
Prof. dr. ing. Marcel Duda, USAMV Cluj-Napoca
PARTEA II
CAPACITATEA DE COORDONARE A ECHIPELOR DE CERCETARE
ȘI DE GESTIONARE
A ACTIVITĂȚII DIDACTICE
CAPACITATEA DE COORDONARE A ECHIPELOR DE CERCETARE
Din anul 1986, respectiv din anul 1987 am realizat cercetări privind eroziunea solurilor, respectiv irigarea culturilor în laboratorul de EROZIUNE – IRIGAȚII al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea pe care l-am înființat. Laboratorul nu a avut un personal numeros (2 tehnicieni și un laborant) însă de-a lungul anilor am realizat 4 teme de cercetare din programele ICITID Băneasa Giurgiu, 9 teme din programele de cercetare ale SCCCES Perieni, 8 teme de cercetare din programele ICCPT Fundulea; de asemenea am realizat 2 teme de cercetare ale Ministerului Agriculturii.
În proiectele câștigate în regim competițional din echipa proiectelor la care am fost director de proiect au făcut parte cercetători (cadre didactice) după cum urmează:
Proiect de cercetare RELANSIN nr.159/1999, Cercetări pentru elaborarea unui sistem de agricultură durabilă de pe terenurile în pantă amenajabile și neamenajabile antierozional din Bihor, valoare 229 mil.ROL, perioada 1999 – 2003., 27 membri
Grant CNCSIS nr.27648/2005, Cercetări pentru îmbunătățirea agrotehnicii terenurilor arabile în pantă din nord-vestul României în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă, valoare 360 mil.ROL, perioada 2005 – 2007., 42 membri
În proiectele în care am fost director științific de proiect, numărul de membri a fost:
Proiect MEC-CNCSIS nr. 81/2006, Laborator de cercetare a factorilor de risc pentru agricultură, silvicultură și mediul înconjurător, director de proiect prof.dr.Vasile Bara, valoare 5.000.082 RON, perioada: 2006-2008., 57 membri
Proiect CEEX nr. 35/2006, Studiul factorilor de risc, cuantificarea impactului acestora asupra sistemelor de agricultură, crearea de noi genotipuri și tehnologii necesare unei dezvoltări durabile, director proiect prof.dr.ing.Gheorghe Ciobanu, valoare proiect 14,9 mld. ROL, perioada: 2006-2008., 54 membri
Proiect Agral, Cercetări privind managementul integrat de protecție a culturii porumbului împotriva atacului speciei Diabrotica virgifera, virgifera în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă în partea de NV a României, director proiect conf.dr.ing.Cornelia Ciobanu, valoare 1 mld. ROL, perioada 2004 – 2006., 36 membri
Grant Banca Mondială, Guvernul României, CISSA-UMP nr.256/2003, Tehnologii cu input-uri reduse pentru culturile de grâu și porumb adaptate solurilor afectate succesiv de exces și deficit de umiditate în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă în nord – vestul României, director de proiect prof.univ.dr.ing. Ciobanu Gheorghe, valoare 137.900 USD, perioada 2003 – 2005., 52 membri
În perioada 1998 – prezent am ocupat funcția de secretar științific al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea. Dintre cele 10 proiecte de cercetare câștigate în regim competițional, 9 au fost concepute de către subsemnatul. Am organizat simpozionul științific internaținal „Factori de risc pentru agricultură” în data de 22 iunie 2007 (viepreședinte al comitetului științific), în cadrul proiectuui CEEX nr. 35/2006 având coorganizatori: Universitatea din Debrecen, USAMV Cluj-Napoca, USAMVB Timișoara, Universitatea din Oradea, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, SCDA Livada și SCDP Timișoara.
Între anii 2008-2012 am fost secretar științific al Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea. În această perioadă am inițiat simpozionul științific internațional „Risk Factors for Environment and Food Safety” care se desfășoară în fiecare an în prima vineri din luna noiembrie; instituțiile colaboratoare sunt: University of Debrecen (Hungary), University of Szeged (Hungary), Technological Education Institute of Thessaloniki (Greece), University of Leon (Spain), Slovak University of Agriculture in Nitra (Slovakia),University Of 'S-Hertogenbosch (Olanda), University “Politehnica” Timișoara (Romania), University of West Hungary, Faculty of Forestry, Faculty of Wood. De asemenea simpozionul științific internațional “Natural Resources and Sustainable Development” în perioada 2000-2008, organizat alternativ la Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția Mediului și la Universitatea din Debrecen; începând cu anul 2008 la Facultatea de Protecția Mediului acest simpozion se desfășoară anual. Pe baza lucrărilor științifice prezentate în aceste simpozioane, Analele Universității din Oradea, Facultata de Protecția Mediului și Analele Univeristății din Oradea Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară au promovat din categoria C CNCSIS în categoria B+ CNCSIS, iar publicația „Natural Resources and Sustainable Development” este cotată BDI (CABI).
În calitate de director al departamentului Ingineria Mediului (2011-2015) am inițiat simpzionul științific studențesc „Protecția mediului – prezent și viitor”; care începând cu anul 2013 este internațional; iar lucrările se prezintă numai în limba engleză. Am organizat următoarele cercuri științifice studențești:
„Iuliu Colibaș” Tehnologii de protecție și depoluarea solurilor. Responsabil Conf.univ.dr.ing. Radu Brejea, Secretar științific: Prof.univ.dr.ing. Cornel Domuța
Protecția Mediului, Responsabil Șef lucr.dr.ing. Aurelia Oneț, Secretar științific: Prof.univ.dr.ing. Nicu Cornel Sabău
Calitatea mediului și a vieții, Responsabil Șef lucr. dr.ing. Cristian Oneț, Secretar științific: Prof.univ.dr.ing. Mircea Curilă
Tehnologii de protecție și depoluare a aerului, Responsabil Șef lucr.dr.ing. Monica Costea, Secretar științific: Conf.univ.dr. Atanase Dalea
Tehnologii de protecție și depoluare a apelor, Responsabil Șef lucr.dr.ing. Emilia Pantea, Secretar științific: Șef lucr.dr.ing. Tamara Romocea
Ecologie și Ecotoxicologie, Responsabil Șef lucr.dr.ing. Eugen Jude, Secretar științific: Prof.univ.dr.ing.dr.ing. Gheorghe Sarca
Climatologie și meteorologie, Responsabil Șef lucr.dr.ing. Ana Pereș, Secretar științific: Șef lucr.dr.ing. Koteles Nandor
Nymphaea, Responsabil Șef lucr.dr.ing. Eugenia Șerban, Secretar științific: Șef lucr.dr.ing. Gabriela Vicaș
Biotehnologii, Responsabil Șef lucr.dr.ing. Eliza Agud, Secretar științific: Conf.univ.dr.ing. Vasile Laslo
De asemenea am organizat pagina web a departamentului numită www.ingmediuoradea.ro; secțiunile acesteia sunt: „Despre noi”; „Admitere”; „Colectiv departament”; „Studii de Licență”; „Studii de Masterat”;”Cercetare”; „Evenimente”; „Cotact”.
PARTEA III
CITĂRI ȘI BIBLIOGRAFIE
CITĂRI
Borza Ioana (2008), Researches regarding the influence of the plant density on yield and water use efficiency in maize crop from Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XIII, 2008, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Ed. Universității Oradea p. 76-124);
Borza Ioana (2008), Researches regarding the influence of the plant density on yield and water use efficiency in maize crop from Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XIII, 2008, (Domuța C., 2005, Practicum de irigarea culturilor și agrotehnică, Ed. Universității Oradea, ISBN 973-613-946-8);
Borza Ioana (2008), Researches regarding the influence of the plant density on yield and water use efficiency in maize crop from Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XIII, 2008, (Domuța C., Sandor Maria, Borza Ioana, Sarca Gh., Aurora Venig, 2005, The influence of some agrophytotechnical factors on water use efficincy from maize in Crisurilor Plain conditions, ICDA Fundulea, pp.214-230);
Borza Ioana (2008), Study regarding the weeds influence on water use efficiency in maize crop from Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XIII, 2008, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Ed. Universității Oradea p. 76-124);
Borza Ioana (2008), Study regarding the weeds influence on water use efficiency in maize crop from Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XIII, 2008, (Domuța C., 2005, Practicum de irigarea culturilor și agrotehnică, Ed. Universității Oradea, ISBN 973-613-946-8);
Borza Ioana (2008), Study regarding the weeds influence on water use efficiency in maize crop from Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XIII, 2008, (Domuța C., Sandor Maria, Borza Ioana, Sarca Gh., Aurora Venig, 2005, The influence of some agrophytotechnical factors on water use efficincy from maize in Crisurilor Plain conditions, ICDA Fundulea, pp.214-230);
Domuța Cristian (2008), Irrigation opportunity in soybean in the moderate wet area of the Crișurilor Plain during 2006 – 2008, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XIII, 2008, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea);
Domuța Cristian (2008), Irrigation opportunity in soybean in the moderate wet area of the Crișurilor Plain during 2006 – 2008, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XIII, 2008, (Domuța C., 2006, Tehnică experimentală, Editura Universității din Oradea);
Domuța Cristian (2009), Researches regarding the correlations between the drought and climate index and maize yield in the conditions of the north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XIV, 2009, (Domuța C., 1995, Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor. Teză de doctorat ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești” București, p. 140-162);
Domuța Cristian (2009), Researches regarding the correlations between the drought and climate index and maize yield in the conditions of the north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XIV, 2009, (Domuța C., 1998, Cercetări și criterii de apreciere a oportunității irigării porumbului pentru boabe în condițiile zonei moderat subumede din centrul Câmpiei de Vest. Analele ICCPT Fundulea vol LXV, p. 203-222);
Domuța Cristian (2009), Researches regarding the correlations between the drought and climate index and maize yield in the conditions of the north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XIV, 2009, (Domuța C., 2003, Oportunitatea irigațiilor în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea, p. 50-72);
Domuța Cristian (2009), Researches regarding the correlations between the drought and climate index and maize yield in the conditions of the north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XIV, 2009, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, p. 96-108);
Domuța Cristian (2009), Researches regarding the correlations between the drought and climate index and maize yield in the conditions of the north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XIV, 2009, (Domuța C., 2006, Tehnică experimentală, Editura Universității din Oradea, p.112-150);
Vușcan Adrian, Ciobanu Gheorghe, Ciobanu Cornelia, Șandor Maria, Domuța Cristian (2009), Researches regarding the effect of np fertilizers in long term field experiments on maize yield in the preluvosoil conditions from north – west part of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XIV, 2009, (Domuța C., Gh. Ciobanu, Cornelia Ciobanu, Maria Șandor, N.C. Sabău, 2004, Research regarding the green manure technology and the influences in maize yield in the contest of the sustainable agriculture practising in Western Romania. 15th International Symposium of the International Scientific Center of Fertilizers (CIEC), Pretoria, South Africa, 27-30 septembrie);
Vușcan Adrian, Ciobanu Gheorghe, Ciobanu Cornelia, Șandor Maria, Domuța Cristian (2009), Researches regarding the effect of np fertilizers in long term field experiments on maize yield in the preluvosoil conditions from north – west part of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XIV, 2009, (Domuța Cornel, 2005, Tehnică experimental, Editura Universității din Oradea);
Vușcan Adrian, Ciobanu Gheorghe, Ciobanu Cornelia, Șandor Maria, Domuța Cristian (2009), Researches regarding the effect of np fertilizers in long term field experiments on maize yield in the preluvosoil conditions from north – west part of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XIV, 2009, (Cornel Domuța, 2006, Agrotehnică diferențiată, Editura Universității din Oradea);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe, Borza Ioana (2010), The influence of crop rotation and of the nutrition regime on the growth progress of phytomass and production of winter wheat, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., Bandici Gh., și colab., 2007, Asolamentele în Câmpia Crișurilor. Editura Universității din Oradea, 254 p.);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe, Borza Ioana (2010), The influence of crop rotation and of the nutrition regime on the growth progress of phytomass and production of winter wheat, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., Bandici Gh., și colab., 2008. Asolamentele în sistemele de agricultură, Editura Universității din Oradea, 297 p.);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe, Borza Ioana (2010), Researches regarding the influence of crop rotation, of the nutrition regime on the number of siblings and the number of spikes of autumn wheat cultivated on brown luvic soils, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., Bandici Gh., și colab., 2007, Asolamentele în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea., 254 p.);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe, Borza Ioana (2010), Researches regarding the influence of crop rotation, of the nutrition regime on the number of siblings and the number of spikes of autumn wheat cultivated on brown luvic soils, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., Bandici Gh., și colab., 2008. Asolamentele în sistemele de agricultură, Editura Universității din Oradea, 297 p.);
Borza Ioana Maria (2010), Pedological drought influence on water consumption, yield and water use efficiency in potato from Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2005, Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor. Teză de doctorat. ASAS Gheorghe Ionescu Șisești București);
Borza Ioana Maria (2010), Pedological drought influence on water consumption, yield and water use efficiency in potato from Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C. 2005, Irigarea culturilor, Ed. Universității Oradea);
Borza Ioana Maria (2010), Pedological drought influence on water consumption, yield and water use efficiency in potato from Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C. 2006, Tehnică experimental, Ed. Universității Oradea);
Borza Ioana Maria (2010), Pedological drought influence on water consumption, yield and water use efficiency in potato from Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2009, Irigarea culturilor, Ed. Universității Oradea);
Borza Ioana Maria (2010), Pedological drought influence on water consumption, yield and water use efficiency in potato from Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C. (coord), 2009, Irigațiile în Câmpia Crișurilor 1967-2008, Editura Universității din Oradea);
Domuța Cristian (2010), The influence of the irrigation suspending on water consumption, yield and on water use efficiency in maize in the Crișurilor Plain condition, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 1995 – Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor. Teză de doctorat ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești” București, 115-181);
Domuța Cristian (2010), The influence of the irrigation suspending on water consumption, yield and on water use efficiency in maize in the Crișurilor Plain condition, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2003, Oportunitatea irigațiilor în Câmpia Crișurilor, Ed. Universității din Oradea,165-196);
Domuța Cristian (2010), The influence of the irrigation suspending on water consumption, yield and on water use efficiency in maize in the Crișurilor Plain condition, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, 96-100);
Domuța Cristian (2010), The influence of the irrigation suspending on water consumption, yield and on water use efficiency in maize in the Crișurilor Plain condition, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2006, Tehnică experimental, Ed. Universității din Oradea, 25-120);
Domuța Cristian (2010), The influence of the irrigation suspending on water consumption, yield and on water use efficiency in maize in the Crișurilor Plain condition, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2009, Irigațiile în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Domuța Cristian (2010), The influence of the irrigation suspending on water consumption, yield and on water use efficiency in maize in the Crișurilor Plain condition, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2009, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea);
Domuța Cristian, Bara Vasile, Bara Camelia, Bara Lucian (2010), The irrigation influence on maize microclimate in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 1995 – Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor. Teză de doctorat ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești” București, 115-181);
Domuța Cristian, Bara Vasile, Bara Camelia, Bara Lucian (2010), The irrigation influence on maize microclimate in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2003, Oportunitatea irigațiilor în Câmpia Crișurilor, Ed. Universității din Oradea,165-196);
Domuța Cristian, Bara Vasile, Bara Camelia, Bara Lucian (2010), The irrigation influence on maize microclimate in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, 96-100);
Domuța Cristian, Bara Vasile, Bara Camelia, Bara Lucian (2010), The irrigation influence on maize microclimate in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2009, Irigațiile în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Domuța Cristian, Bara Vasile, Bara Camelia, Bara Lucian (2010), The irrigation influence on maize microclimate in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2009, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea);
Carbunar Mihai Marcel, Mariana Bei (2010), Studies concerning tomato es hybrid tilled in solarium in ecological crop, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea);
Brejea Radu (2010), Soil and yield losses on eros ional soils in different crops from north western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 1999, Ameliorarea fertilității solurilor erodate pe terenurile în pantă din vestul țării. Cereale și plante tehnice nr. 7/1999);
Brejea Radu (2010), Soil and yield losses on eros ional soils in different crops from north western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2005, Agrotehnica terenurilor în pantă din nord – vestul României. Editura Universității din Oradea, 96-117);
Brejea Radu (2010), Soil and yield losses on eros ional soils in different crops from north western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată, Editura Universității din Oradea);
Brejea Radu (2010), Soil and yield losses on eros ional soils in different crops from north western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula:Protecția Mediului Vol. XV, 2010, (Domuța C., Șandor Maria, Bandici Gh., Sabău N.C., Ioana Borza, M. Cărbunar, Alina Samuel, Alina Stanciu, Ileana Ardelean, Brejea R., Domuța Cr., 2006, Modifications of the soil structure under the erosion and crops influence in the condition from NorthWestern Romania, Buletin USAMV Cluj-Napoca 63, 447);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe-Emil (2011), The influences of crop rotation and irrigation on protein content of wheat grains in the west of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuta C., V. Scheau, Gh. Ciobanu, Maria Sandor, Violeta Scheau, Cornelia Ciobanu, Alina Samuel, M. Carbunar, Maria Colibas, Ioana Borza, Cr. Domuta, N.C. Sabau, A. Domuta, Camelia Bara, L. Bara, R. Brejea, A. Bunea, Ileana Ardelean, A. Vuscan, Anuta Jurca 2009 – “ Irigatiile in Campia Crisurilor 1967-2008”.Editura Universității din Oradea, , ISBN 978-973-759-878-3, pag. 392);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe-Emil (2011), The influences of crop rotation and irrigation on protein content of wheat grains in the west of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor Ed. Universității din Oradea, Oradea, p.330);.
Domuța Cristian (2011), Pedological drought influence on yield quantity and quality of the maize in the Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., 1995, Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor. Teză de doctorat ASAS "Gheorghe Ionescu Șișești", București, p. 138-196);
Domuța Cristian (2011), Pedological drought influence on yield quantity and quality of the maize in the Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., 2003, Oportunitatea irigațiilor în Câmpia Crișurilor, Ed. Universității din Oradea, pp. 165-196);
Domuța Cristian (2011), Pedological drought influence on yield quantity and quality of the maize in the Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, pp. 31-49; 256-260);
Domuța Cristian (2011), Pedological drought influence on yield quantity and quality of the maize in the Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., 2006, Tehnică experimentală, Ed. Universității din Oradea, pag. 112-150);
Domuța Cristian (2011), Pedological drought influence on yield quantity and quality of the maize in the Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., Irigarea culturilor, 2009, Editura Universității din Oradea, pp. 95-124);
Domuța Cristian (2011), Pedological drought influence on yield quantity and quality of the maize in the Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuță C. (coord.), 2009, Irigaiile în Câmpia Criurilor, Editura Universitii din Oradea);
Lazányi János (2011), Economic impacts of land use in selected countries of the European Union, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., 2005, Agrotehnica terenurilor în pantă din Nord – Vestul României. Ed. Universității din Oradea, pg. 96);
Lazányi János (2011), Economic impacts of land use in selected countries of the European Union, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată, Ed. Universității din Oradea, pg. 377 – 442 p.);
Lazányi János (2011), Economic impacts of land use in selected countries of the European Union, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuta C., Bara V., Ciobanu G., Bandici G., Sandor M., Samuel A.D., Ciobanu C., Sabau N.C., Bara C., Bara L., Borza I., Domuta C., Brejea R., Gitea M., Vușcan A., 2008, Crop rotation influence on soil properties in the long term trial from Oradea. “Natural resources and sustainable development” of the Faculty of Agriculture University of Debrecen Journal of Agricultural Sciences, 84-88 p);
Lazányi János (2011), Economic impacts of land use in selected countries of the European Union, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., Șandor M, Bandici Gh., Sabău N.C., Borza I, Cărbunar M., Samuel A., Stanciu A., Ardelean I., Brejea R., Domuța Cr., 2006, Modifications of the soil structure under the erosion and crops influence in the condition from NorthWestern Romania, Buletin USAMV Cluj-Napoca 63, 447);
Lazányi János (2011), Economic impacts of land use in selected countries of the European Union, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., Brejea R, (2005): Eroziunea terenurilor in panta din nord-vestul Romaniei. Universității din Oradeai. 1-225 p.);
Cărbunar Mihai, Popovici Mariana (2011), Contributions to the improvement of the onion cultivation technology in an ecological system, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C., 2009, Irigațiile în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Mintaș Olimpia, Mintaș Ioan, Vicaș Gabriela (2011), The influence of the storage activity of city waste in the Valea lui Mihai landfill area on underground waters, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C. și colaboratorii, Research concerning the influence of the water deficit in the soil, lands, water consumption, yuilds and water use efficientcy in main crops, during 76-2000, in the Crișurilor Plain conditions-International Confference on Drought Mtigation and prevention of Land Desertification, 21-25 aprilie, Bled, Slovenia);
Vicaș Gabriela, Mintaș Olimpia, Mintaș Ioan, (2011), The influence of the city waste storage actvity on the soil in Valea lui Mihai landfill area, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVII, 2011, (Domuța C. și colaboratorii, Research concerning the influence of the water deficit in the soil, lands, water consumption, yuilds and water use efficientcy in main crops, during 76-2000, in the Crișurilor Plain conditions-International Confference on Drought Mtigation and prevention of Land Desertification, 21-25 aprilie, Bled, Slovenia);
Borza Ioana (2012), The influence of some technology elements on wheat yield and water consumption in the erosioned soil conditions from north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 2005, Agrotehnica terenurilor în pantă din nord –vestul României. Ed. Universității Oradea, p. 96 –117);
Borza Ioana (2012), The influence of some technology elements on wheat yield and water consumption in the erosioned soil conditions from north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată. Ed. Universității Oradea, p. 377 –442);
Borza Ioana (2012), The influence of some technology elements on wheat yield and water consumption in the erosioned soil conditions from north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C. (coord), 2008, Asolamentele în Câmpia Crișurilor , Ed. Universității Oradea);
Brejea Radu (2012), Soil and yield losses under the influence of the crop system on applied on the erosioned soils from north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 1999, Ameliorarea fertilității solurilor erodate pe terenurile în pantă din vestul țării. Cereale și plante tehnice nr. 7/1999);
Brejea Radu (2012), Soil and yield losses under the influence of the crop system on applied on the erosioned soils from north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 2005, Agrotehnica terenurilor în pantă din nord –vestul României, Editura Universității din Oradea, 96-117);
Brejea Radu (2012), Soil and yield losses under the influence of the crop system on applied on the erosioned soils from north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată, Editura Universității din Oradea);
Brejea Radu (2012), Soil and yield losses under the influence of the crop system on applied on the erosioned soils from north-western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., Șandor Maria, Bandici Gh., Sabău N.C., Ioana Borza, M. Cărbunar, Alina Samuel, Alina Stanciu, Ileana Ardelean, Brejea R., Domuța Cr., 2006, Modifications of the soil structure under the erosion and crops influence in the condition from North Western Romania, Buletin USAMV Cluj-Napoca 63, 447);
Brejea Radu (2012), The differences between the soil, physical properties determined in the top and base of the hill in the conditions from north western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 1999, Ameliorarea fertilității solurilor erodate pe terenurile în pantă din vestul țării. Cereale și plante tehnice nr. 7/1999);
Brejea Radu (2012), The differences between the soil, physical properties determined in the top and base of the hill in the conditions from north western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 2005, Agrotehnica terenurilor în pantă din nord –vestul României. Editura Universității din Oradea, 96-117);
Brejea Radu (2012), The differences between the soil, physical properties determined in the top and base of the hill in the conditions from north western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată. Editura Universității din Oradea, 377-442);
Brejea Radu (2012), The differences between the soil, physical properties determined in the top and base of the hill in the conditions from north western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., Șandor Maria, Bandici Gh., Sabău N.C., Ioana Borza, M. Cărbunar, Alina Samuel, Alina Stanciu, Ileana Ardelean, Brejea R., Domuța Cr., 2006, Modifications of the soil structure under the erosion and crops influence in the condition from NorthWestern Romania, Buletin USAMV Cluj-Napoca 63, 447);
Pătroc (Borza) Minodora (2012), Aspects regarding soil and subsoil pollution in the plain of the Criș Rivers, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Cornel Domuța, Nicu Cornel Sabău, Octavian Berchez, 2002, Genesis, degradation and pollution of the soil (Geneza, degradarea și poluarea solului, Oradea);
Strat Daniela, Nistor Stelian (2012), The multiannual regime of precipitation in Târgu Jiu Depression (Gorjului Subcarpathians) over the 1961-2010 period, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 1995, Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, Bucuresti);
Strat Daniela, Nistor Stelian (2012), The intra-annual and seasonal regime of precipitation in Târgu Jiu Depression (Gorjului Subcarpathians) over the 1961-2007 period, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XVIII, 2012, (Domuța C., 1995, Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, Bucuresti);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2012), Studies regarding the influence of crop rotation and water regim on protein, wet gluten und dry gluten content of the wheat grains cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., V. Scheau, Gh. Ciobanu, Maria Sandor, Violeta Scheau, Cornelia Ciobanu, Alina Samuel, M. Carbunar, Maria Colibas, Ioana Borza, Cr. Domuta, N.C. Sabau, A. Domuta, Camelia Bara, L. Bara, R. Brejea, A. Bunea, Ileana Ardelean, A. Vuscan, Anuta Jurca 2009 –“ Irigatiile in Campia Crisurilor 1967-2008”. Editura Universitatii din Oradea, , ISBN 978-973-759-878-3, pag. 392);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2012), Studies regarding the influence of crop rotation and water regim on protein, wet gluten und dry gluten content of the wheat grains cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., Bandici Gh., Ciobanu Gh., N. Csep, Ciobanu Cornelia, Samuel Alina, Bucurean Elena, Sandor Maria, Borza Ioana, Bunta Gh., Ileana Ardelean, Cr. Domuta,, 2007, “Asolamentele în Câmpia Crisurilor”. Editura Universitatii din Oradea, ISBN 978-973-759-350-4, pag. 254);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2012), Studies regarding the influence of crop rotation and water regim on protein, wet gluten und dry gluten content of the wheat grains cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., Bandici Gh., Ciobanu Gh. Ciobanu Cornelia, Samuel Alina, N. Csep, Bucurean Elena, Borza Ioana, Sandor Maria, Bunta Gh., Ileana Ardelean, Cr. Domuta., 2008, “Asolamentele in sistemele de agricultura”, Editura Universitatii din Oradea, pag. 297);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2012), Studies regarding the influence of crop rotation and water regim on protein, wet gluten und dry gluten content of the wheat grains cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța, C., 2005, Irigarea culturilor, Ed. Universității din Oradea, Oradea, p.330);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2012), Researches regarding the influence of forerunner plant, nutrition regime and weeding on several productivity elements in winter wheat cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., V. Scheau, Gh. Ciobanu, Maria Sandor, Violeta Scheau, Cornelia Ciobanu, Alina Samuel, M. Carbunar, Maria Colibas, Ioana Borza, Cr. Domuta, N.C. Sabau, A. Domuta, Camelia Bara, L. Bara, R. Brejea, A. Bunea, Ileana Ardelean, A. Vuscan, Anuta Jurca 2009 –“ Irigatiile in Campia Crisurilor 1967-2008”. Editura Universitatii din Oradea, , ISBN 978-973-759-878-3, pag. 392);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2012), Researches regarding the influence of forerunner plant, nutrition regime and weeding on several productivity elements in winter wheat cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., Bandici Gh., Ciobanu Gh., N. Csep, Ciobanu Cornelia, Samuel Alina, Bucurean Elena, Sandor Maria, Borza Ioana, Bunta Gh., Ileana Ardelean, Cr. Domuta,, 2007, “Asolamentele în Câmpia Crisurilor”. Editura Universitatii din Oradea, ISBN 978-973-759-350-4, pag. 254);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2012), Researches regarding the influence of forerunner plant, nutrition regime and weeding on several productivity elements in winter wheat cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., Bandici Gh., Ciobanu Gh. Ciobanu Cornelia, Samuel Alina, N. Csep, Bucurean Elena, Borza Ioana, Sandor Maria, Bunta Gh., Ileana Ardelean, Cr. Domuta., 2008, “Asolamentele in sistemele de agricultura”, Editura Universitatii din Oradea, pag. 297);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2012), Researches regarding the influence of forerunner plant, nutrition regime and weeding on several productivity elements in winter wheat cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța, C., 2005, Irigarea culturilor, Ed. Universității din Oradea, Oradea, p.330);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2012), The influence of crop rotation and nutrition regime on the final content of N, P, K, and raw protein of seeds in winter wheat cultivated on the luvosol, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., Bandici Gh., Ciobanu Gh., N. Csep, Ciobanu Cornelia, Samuel Alina, Bucurean Elena, Sandor Maria, Borza Ioana, Bunta Gh., Ileana Ardelean, Cr. Domuta,, 2007, “Asolamentele în Câmpia Crisurilor”. Editura Universitatii din Oradea, ISBN 978-973-759-350-4, pag. 254);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2012), The influence of crop rotation and nutrition regime on the final content of N, P, K, and raw protein of seeds in winter wheat cultivated on the luvosol, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., Bandici Gh., Ciobanu Gh. Ciobanu Cornelia, Samuel Alina, N. Csep, Bucurean Elena, Borza Ioana, Sandor Maria, Bunta Gh., Ileana Ardelean, Cr. Domuta., 2008, “Asolamentele in sistemele de agricultura”, Editura Universitatii din Oradea, pag. 297);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2012), The influence of factors: crop rotation plant, fertilisation level and herbicides on production in winter wheat cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., Bandici Gh., Ciobanu Gh., N. Csep, Ciobanu Cornelia, Samuel Alina, Bucurean Elena, Sandor Maria, Borza Ioana, Bunta Gh., Ileana Ardelean, Cr. Domuta, 2007, “Asolamentele în Câmpia Crisurilor”. Editura Universitatii din Oradea, ISBN 978-973-759-350-4, pag. 254);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2012), The influence of factors: crop rotation plant, fertilisation level and herbicides on production in winter wheat cultivated on luvosoils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuta C., Bandici Gh., Ciobanu Gh. Ciobanu Cornelia, Samuel Alina, N. Csep, Bucurean Elena, Borza Ioana, Sandor Maria, Bunta Gh., Ileana Ardelean, Cr. Domuta., 2008, “Asolamentele in sistemele de agricultura”, Editura Universitatii din Oradea, pag. 297);
Borza Ioana Maria (2012), Irrigation, a component of the sugarbeet sustainable technology in the Crisurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C., 2003, Oportunitatea irigațiilor în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Borza Ioana Maria (2012), Irrigation, a component of the sugarbeet sustainable technology in the Crisurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, pp. 31-49; 256-260);
Borza Ioana Maria (2012), Irrigation, a component of the sugarbeet sustainable technology in the Crisurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C., 2006. Tehnică experimentală, Editura Universității din Oradea, pp.112-150);
Borza Ioana Maria (2012), Irrigation, a component of the sugarbeet sustainable technology in the Crisurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C., 2009, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea);
Borza Ioana Maria (2012), Irrigation, a component of the sugarbeet sustainable technology in the Crisurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C. (coord), 2009, Irigațiile în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Borza Ioana Maria (2012), Irrigation, a component of the sugarbeet sustainable technology in the Crisurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Cornel Domuța, Maria Șandor (coordonatori), 2011, Relații în sistemul sol-apă-plantă-atmosferă în Câmpia Crișurilor. Ed. Univ.din Oradea);
Borza Ioana Maria (2012), Irrigation, a component of the sugarbeet sustainable technology in the Crisurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C., Ciobanu Gh, Ciobanu C., Domuța Cr., Șandor M.,Șcheau V., Domuța A., Borza I., Brejea R.,Cărbunar M., Gîtea M.,Vușcan A., Cozma A., Oneț Cr., 2012, Irigarea culturilor în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Köteles Nándor, Pereș Ana Cornelia (2012), The Crisul Repede water quality features from the Crisuri hydrographic basin, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C., R. Brejea, 2010, Monitoringul mediului, Editura Universității din Oradea.);
Köteles Nándor, Pereș Ana Cornelia (2012), The Crisul Negru quality features from the Crisuri hydrographic, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C., R. Brejea, 2010, Monitoringul mediului, Editura Universității din Oradea.);
Pantea Emilia, Romocea Tamara, Ghergheleș Carmen, Cărbunaru M (2012), The impact of waste water from treatment plant of Oradea on germination of Lycopersicon Esculentum, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C, 2009, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea);
Strat Daniela, Nistor Stelian (2012), The intra-annual and seasonal regime of precipitation in Târgu Jiu Depression (Gorjului Subcarpathians) over the 1961-2007 period, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XIX, 2012, (Domuța C., 1995, Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, Bucuresti);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2013), The influence of climatic conditions x forerunner plant x fertilisation level interaction on biomass accumulation in winter wheat cultivated on brown luvic soils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XX, 2013, (Domuța C., Bandici G., Ciobanu G., Csep N., Ciobanu C., Samuel A., Bucurean E., Sandor M., Borza I., Bunta G., Ardelean I., Domuța C., 2007, Asolamentele în Câmpia Crișurilor, Editura Universitatii din Oradea, ISBN 978-973-759-350-4, p.254);
Ardelean Ileana, Bandici Gheorghe (2013), The influence of climatic conditions x forerunner plant x fertilisation level interaction on biomass accumulation in winter wheat cultivated on brown luvic soils, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XX, 2013, (Domuța C., Bandici G., Ciobanu G., Ciobanu C., Samuel A., Csep N., Bucurean E., Borza I., Sandor M., Bunta G., Ardelean I.,Domuța C., 2008, Asolamentele în sistemele de agricultură, Editura Universității din Oradea. ISBN, p. 297);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2013), Influence of the for rerunner plant and nutrition regime on the dynamics of fitomass accumulation in winter wheat cultivated on brown soils in the Western plain of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XX, 2013, (Domuta C., Bandici G., Ciobanu G., Csep N., Ciobanu C., Samuel A., Bucurean E., Sandor M., Borza I., Bunta G., Ardelean I., Domuta C., 2007, Asolamentele în Câmpia Crisurilor. Editura Univ. din Oradea, p. 254);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2013), Influence of the for rerunner plant and nutrition regime on the dynamics of fitomass accumulation in winter wheat cultivated on brown soils in the Western plain of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XX, 2013, (Domuța C., Bandici G., Ciobanu G., Ciobanu C., Samuel A., Csep N., Bucurean E., Borza I., Sandor M., Bunta G., Ardelean I., Domuta C., 2008, Asolamentele in sistemele de agricultură, Editura Univ. din Oradea, p. 297);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2013), Influence of the for rerunner plant and nutrition regime on the dynamics of fitomass accumulation in winter wheat cultivated on brown soils in the Western plain of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XX, 2013, (Domuta C., 2012, Agrotehnica, Editura Universității din Oradea);
Albu Ramona, Ciobanu Gheorghe, Cosma Corina (2013), Research regarding the phosphorus export from soil by the wheat yield in long term field experiments from agricultural resear CH and development station Oradea, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată, Editura Universitatii din Oradea);
Albu Ramona, Ciobanu Gheorghe, Cosma Corina (2013), Research regarding the phosphorus export from soil by the wheat yield in long term field experiments from agricultural resear CH and development station Oradea, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C, Șandor M, Ciobanu Gh, Domuța Cr, Borza I, Brejea R, Vușcan A, 2012, Influences of the long term irrigation use (1976-2008) on the physical and chemical properties of the preluvosoil in the Crisurilor Plain conditions, Journal of Environmental Protection and Ecology vol 13 Issue 1 pp 135-143);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2013), Researches on the influence of crop rotation and of the nutrition regime on the growth progress of phytomass and production in winter wheat, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C. , Bandici Gh. et al., 2007, Asolamentele în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea., 254 p);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2013), Researches on the influence of crop rotation and of the nutrition regime on the growth progress of phytomass and production in winter wheat, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C. , Bandici Gh. et al., 2008. Asolamentele în sistemele de agricultură, Editura Universității din Oradea, 297 p);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2013), The influence of the crop rotation and of the fertilization level on the number of the siblings and on the number of spikes in winter wheat on the preluvosoil from Oradea conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C., Bandici Gh. et al., 2007, Asolamentele în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea., 254 p.);
Bandici Gheorghe, Ardelean Ileana (2013), The influence of the crop rotation and of the fertilization level on the number of the siblings and on the number of spikes in winter wheat on the preluvosoil from Oradea conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C., Bandici Gh. et al., 2008, Asolamentele în sistemele de agricultură, Editura Universității din Oradea, 297 p.);
Cosma Corina, Ciobanu Gheorghe, Albu Ramona (2013), Influence of nitrogen rates application indifferent phosphatic potential levelon maize yield and it’s chemical composition in preluvosoil conditions from north-western part of Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată. Editura Universitatii din Oradea);
Vârban Dan Ioan, Vârban Rodica, Mihăiescu Tania (2013), Monitoring of the Ocimum Basilicum L. Species in conventional agriculture system, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată, Editura Universității din Oradea, pp. 72-94);
Vârban Dan Ioan, Vârban Rodica, Mihăiescu Tania, Cioancă Bogdan (2013), The influence of the substrate on rooting cuttings of some species of medicinal plants, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C., 2006, Agrotehnica diferențiată, Editura Universității din Oradea, pp. 72-94);
Pereș Ana Cornelia, Köteles Nandor (2013), The frequency of hydrometeors from Stâna de Vale resort area, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C., R. Brejea, 2010, Monitoringul mediului, Editura Universității din Oradea;
Sabău Nicu Cornel (2013), Research on excess moisture and soil salinization at celebrating 20 years from the founding of Faculty of Environmental Protection, Oradea, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului Vol. XXI, 2013, (Domuța C.,Ciobanu Gh., Sabãu N.C., Bandici Gh., Șandor Maria, 2003, Researches regarding the correlations from the soil-water-plant system in autumn cabbage crop in the conditions of the moderate wet area from Western Romania, Fourth International Symposium on Irrigation of Horticultural Crops, Univ.of California, Davis, USA).
Chereji I. (2011), Influence of the microclimate factors on the milk production at sows, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C., Fandor Maria, Bandici Gh., Sabău N.C., Ioana Borza, M. Cărbunar, Alina Samuel, Alina Stanciu, Ileana Ardelean, Brejea R., Domuța Cr., 2006, Modifications of the soil structure under the erosion and crops influence in the condition from NorthWestern Romania, Buletin USAMV Cluj-Napoca 63, 447);
Chereji I. (2011), Influence of the microclimate factors on the milk production at sows, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C., 2009, Irigațiile în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea, pp. 50-120);
Chereji I. (2011), Influence of the microclimate factors on the milk production at sows, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C., 2009, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, pp.78-150);
Domuța Cr. (2011), Research regarding the correlations between climate indices water consumption and maize yield in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie si Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C., 1995, Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor. Teză de doctorat ASAS "Gheorghe Ionescu Șișești", București, p. 138-196);
Domuța Cr. (2011), Research regarding the correlations between climate indices water consumption and maize yield in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C., 2003, Oportunitatea irigațiilor în Câmpia Crișurilor, Ed. Universității din Oradea, pp. 165-196);
Domuța Cr. (2011), Research regarding the correlations between climate indices water consumption and maize yield in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C., 2005, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea, pp. 31-49; 256-260.
Domuța Cr. (2011), Research regarding the correlations between climate indices water consumption and maize yield in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C., 2006, Tehnică experimentală, Ed. Universității din Oradea, pag. 112-150);
Domuța Cr. (2011), Research regarding the correlations between climate indices water consumption and maize yield in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C., Irigarea culturilor, 2009, Editura Universității din Oradea, pp. 95-124);
Domuța Cr. (2011), Research regarding the correlations between climate indices water consumption and maize yield in the Crișurilor Plain conditions, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentara, (Domuța C. (coord.), 2009, Irigațiile în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Bucurean Eva, Popovici Mariana (2012), The sun flowers culture weeds and their destruction with different herbicide associations in the conditions of the brown luvic soil from Oradea, Analele Universității din Oradea Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Domuța C., Sabău N.C., 2001 – Agrotehnică vol. I, II, Editura Universității din Oradea);
Bucurean Eva, Popovici Mariana (2012), The sun flowers culture weeds and their destruction with different herbicide associations in the conditions of the brown luvic soil from Oradea, Analele Universității din Oradea Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Domuța C., Sabău N.C., 2001 – Agrotehnică vol. I, II, Editura Universității din Oradea);
Domuta Cristian (2012), Pedological drought influence on quantity and quality of the soybean grains, Oradea 2009-2011, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Domuța C., 1995, Contribuții la stabilirea consumului de apă al principalelor culturi din Câmpia Crișurilor. Teză de doctorat ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești” București, p. 115-181);
Domuta Cristian (2012), Pedological drought influence on quantity and quality of the soybean grains, Oradea 2009-2011, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Domuța C., 2003, Oportunitatea irigațiilor în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Domuta Cristian (2012), Pedological drought influence on quantity and quality of the soybean grains, Oradea 2009-2011, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Domuța C., 2006, Tehnică experimentală, Editura Universității din Oradea, pp.112-150);
Domuta Cristian (2012), Pedological drought influence on quantity and quality of the soybean grains, Oradea 2009-2011, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Domuța C., 2009, Irigarea culturilor, Editura Universității din Oradea);
Domuta Cristian (2012), Pedological drought influence on quantity and quality of the soybean grains, Oradea 2009-2011, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Domuța C. (coord), 2009, Irigațiile în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
Domuta Cristian (2012), Pedological drought influence on quantity and quality of the soybean grains, Oradea 2009-2011, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Cornel Domuța, Maria Șandor (coordonatori), 2011, Relații în sistemul sol-apă-plantă-atmosferă în Câmpia Crișurilor, Ed. Univ.din Oradea);
Domuta Cristian (2012), Pedological drought influence on quantity and quality of the soybean grains, Oradea 2009-2011, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2012, (Domuța C., Ciobanu Gh, Ciobanu C., Domuța Cr., Șandor M., Șcheau V., Domuța A., Borza I., Brejea R., Cărbunar M., Gîtea M., Vușcan A., Cozma A., Oneț Cr., 2012, Irigarea culturilor în Câmpia Crișurilor, Editura Universității din Oradea);
BIBLIOGRAFIE
Ardelean I., 2006 – Contribuții la cunoașterea și modificarea influenței rotației culturilor asupra capacității și calității recoltei de grâu cultivat pe solurile acide din nord-vestul țării. Teză de doctorat. USAMV Cluj-Napoca.
Asano, T., A. D. Levine. 1996 – Wastewater reclamation, recycling and reuse: past, present, and future.” Water Science and Technology 33(10−11): 1–14.
Ayers R.S. and Wescot D.W., 1989 – Water quality for agriculture. FAO. Irigation and Dreinage Paper, Rome
Bandici Gh., Ardelean I., 2014 – Researches regarding the influence of crop rotation and regime of nutrition on phytomass accumulationin winter wheat cultivated on the preluvosoils. Analele Universitatii din Oradea, Fascicula Protectia Mediului, Vol. XXIII. Anul 18, I.S.S.N. 1224-6255, (Ed. romana) = I.S.S.N. 2065 – 3476, (Ed. engleză) = I.S.S.N. 2065 – 3484
Bandici Gh., Ardelean I., 2013 – The Influence of the Crop Rotation and of the Fertilization Level on the Number of the Siblings and on the Number of Spikes in Winter Wheat on the Preluvosoil from Oradea Conditions. Analele Universitatii din Oradea, Fascicula Protectia Mediului, Vol. XXI. Anul 18, I.S.S.N. 1224-6255, (Ed. romana) = I.S.S.N. 2065 – 3476, (Ed. engleză) = I.S.S.N. 2065 – 3484, p. 15-19
Bandici Gh., Ardelean I., 2012 – The influence of crop rotation and nutrition regime on the final content of N, P, K, and raw protein of seeds in winter wheat cultivated on the luvosoil. Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului vol. XIX, p. 13-19
Bandici Gh., Ardelean I., 2012 – The influence of factors: crop rotation plant, fertilisation level and herbicides on production in winter wheat cultivated on luvosoils Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului vol. XIX, 2012, p. 20-24
Bandici Gh. E., Ardelean I., 2011 – Tehnologii ecologice moderne de cultură a plantelor agricole și horticole, EdituraUniversitǎții din Oradea
Bandici Gh. E., Borza I., Ardelean I., 2007 – Ecoagricultura, Ed. Universității din Oradea
Bandici Gh., Domuta C., Ardelean I., Borza I., Domuta Cr., 2007 – Researches regarding the influence of the crop rotation on some indicators of the wheat yield quality in the conditions of the Crisurilor Plain. Joint International Conference on Long-term Experiments, Agricultural Research and Natural Resources. Debrecen – Nyirlugos. HU – ISBN: 978-963-473-054-5; RO – ISBN: 978-973-759-298-9. Printed in Pentaprint Printing House.
Bandici Gh., 2001 – Contribution concerning the influence of fertilisation level and crop rotation on winter production, cultivated on brown luvic soils. Energetic efficiency of the investigated factors. Buletinul USAMV – Cluj-Napoca, 55-56/2001, pag. 86-87, ISSN 1454-2382. (B+). http://journals.usamvcj.ro/agriculture
Bandici Gh., 2001 – Researches on the influence of climatic conditions, forerunner plant interaction on biomass acumaulation in winter wheat cultivated on brown luvic soils.Buletinul USAMV – Cluj-Napoca, 55-56, pag. 88-89, ISSN 1454-2382.(B+)
Bandici Gh., 2001 – Researches on the influence of climatic conditions, fertilisation level interaction on biomass acumaulation in winter wheat cultivated on brown luvic soils Buletinul USAMV – Cluj-Napoca, 55-56, pag. 87-88, ISSN 1454-2382. (B+)
Bazza M., 1939 – Crop – soil-water-atmosphere relations FAO/IAEA Seibesdorf.
Bei M. F., 2015 – Influența microclimatului asupra producției timpurii și a calității fructelor de tomate cultivate în solarii, Conferința VI, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Nord-Vest Duplex București-Oradea, Secțiunea a III-Dezvoltarea Durabilă și Sustenabilitatea Economică a Protecției Mediului. Impactul asupra României, http://www.iem.ro/orizont2020/
Bei M. F., 2014 – Irrigation scheduling at cucumbers crop under polyetilenne tunnel condition, Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXIII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag.197-203, 2014. (B+), Ed. Universității din Oradea. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/hort/03.%20Bei%20Mariana%201.pdf
Bei M. F., 2014 – Analysis of crop technological elements influence on yield of cucumbers crop organically grown, Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag.59-65, (B+), Edit. Universității din Oradea. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014A/hort/01.Bei%20Mariana%201%20%20.pdf
Bei M. F., 2014 – Irrigation scheduling at cucumbers crop under polyetilenne tunnel condition, Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXIII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag.197-203, 2014. (B+), Ed. Universității din Oradea. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/hort/03.%20Bei%20Mariana%201.pdf
Bei M. F., Domuța Cr., Cărbunar M., 2013 – Research regarding the use of the piche evaporimeter for irrigation scheduling in cucumber under polyetilenne tunnel condition, International Simposya ,,Risk Factors for Environment and Food Safety,, & ,,Natural Resources and Sustainable Development,, & ,,50 Years of Agricultural Research in Oradea,, ,November 4-5, Oradea, Natural Resources and Sustainable Development, I.S.S.N. 2066-6276, pag. 101-108, 2013. Edit. Universității din Oradea
Blaga, Gh., 2004, Pedologie–Alcătuirea, geneza și proprietățile solurilor, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca
Borlan Z., Hera Cr., Dornescu D., Kurtinecz P., Rusu M., Buzdugan I., Tănase Gh., 1994 – Fertilitatea și fertilizarea solurilor (compediu de agrochimie), Ed. Ceres, București
Borza I., Domuța C., Șandor M., Domuța Cr., Brejea R., Jude E., Albu R., 2014 – The irrigation influence on main parameters of the soil – water – plant – atmophere in winter wheat from crisurilor plain Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXIII Anul 19 pg. 31-37, (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/06.%20Borza%20Ioana%202.pdf
Borza I. M., 2013 – The Influence of the Cultivar and Irrigation on Water Use Efficiency in Potato from Crisurilor Plain, Natural Resources and Sustainable Development Oradea ISBN 978-3-902938-02-2; ISSN 2066-6276 pp. 17-26 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/natural_resources/2013/agr/03.%20Borza%20Ioana%20Maria.pdf
Borza I. M., 2012 – The Influence of some Technology Elements on Wheat Yield and Water Consumption in the Erosioned Soil Conditions from North-Western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, vol XVIII, ISSN-1224-6255 pp. 1-6, http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2012A/agr/01.%20Borza%20Ioana.pdf
Borza I. M., Stanciu A.Ș., 2010 – Fitotehnie, Ed. Universității din Oradea
Borza I., 2010 – Plants population influence on water use efficiency in maize from Crișurilor Plain, Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (1) 1-688, ISSN: 2066-1843 p. 14-21, 2010 http://agricultura.usab-tm.ro/Simpo2010pdf/Simpo%202010%20vol%201/Chapter%201/01%20Borza%20Ioana%201.pdf
Borza I., Domuța C., Șandor M., Domuța Cr., Brejea R., Vușcan A., Jurca A., 2010 – Researches regarding the irrigation influence on water use efficiency in potato in the Crișurilor Plain conditions, Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (1) 1-688, ISSN: 2066-1843 p. 22-26
Borza I.M., 2009 – Hybrid Influence on Water Use Efficiency in Unirrigated and Irrigated Maize in the Crișurilor Plain Conditions Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj Napoca, Agriculture, Vol 66 (1) Print ISSN 1843-5246, Electronic ISSN 1843-5386 pp. 273-279, (B+)
Borza I., Domuța C., Șandor M., Domuța Cr., Brejea R., 2009 – Cercetări privind influența desimii plantelor asupra valorificării apei de către cultura porumbului neirigat și irigat în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICDA Fundulea
Borza I. M., 2007 – Valorificarea apei de către cultura porumbului din Câmpia Crișurilor. Editura Universității Oradea.
Borza I. M., 2006 – Cercetări privind influența unor măsuri fitotehnice asupra eficienței valorificării apei de către cultura porumbului în condițiile Câmpiei Crișurilor. Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.
Borza I., 1997 – Ameliorarea și protecția solurilor, Ed Mirton Timișoara;
Botzan M, 1966 – Culturi irigate, Editura. Agro-Silvică, București.
Botzan M., 1972 – Bilanțul apei în solurile irigate. Editura Agro-Silvică, București.
Botzan M., 1984 – Apele în viața poporului român. Editura CERES, București.
Brejea R., 2014 – Tehnologii de protecție a solurilor, Ed. Universității din Oradea
Brejea R., 2012 – Soil and Yield Losses under the Influence of the Crop System Applied on the Erosioned Soils from North-Western Romania Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XVIII, anul 17. Ed. Univesitații din Oradea, ISSN 1224-6255
Brejea R., 2012 – The Differences Between the Soil, Physical Properties Determined in the Top and Base of the Hill in the Conditions from North Western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XVIII, anul 17. Editura Univesitații din Oradea, ISSN 1224-625
Brejea R., Domuta C., Șandor M., Borza I., Domuța Cr., 2011 – Researches Regarding the Use of the Pan Evaporation Method in Irrigation Scheduling of Sunflower From Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XVI/A, anul 16. Editura Univesitații din Oradea ISSN 1224-6255
Brejea R., Domuța C., Șandor M., Sabău N. C., Borza I., Domuța Cr., 2011 – Irrigation, a Component of the Sustainable Technology of the Sunflower from Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XVII, anul 16. Ed. Univesitații din Oradea ISSN 1224-6255, 2011
Brejea R., 2010 – Știința solului: îndrumător de lucrări practice, Ed. Universității din Oradea
Brejea R., 2010 – Soil and Yield Losses on Erosional Soils in Different Crops from North Western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XV, anul 15. Editura Univesitații din Oradea, ISSN 1224-6255
Brejea R., 2010 – Domuta Cornel, Bara Vasile, Bara Camelia, Bara Lucian, Șandor Maria, Domuța Cristian, Borza Ioana, Sabău Nicu Cornel, Vușcan Adrian, Pedological Drought Influence on Yield and Water Use Efficiency in Alfalfa 2nd Crop in the Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XV, anul 15. Editura Univesitații din Oradea, ISSN 1224-6255
Brejea R., 2010 – Researches Regarding the Soil Losses Produced by Erosion in the North Western Romania Research Journal of Agricultural Science, 42 (1), Banat´s University of Agricultural Science and Veterinary Medicine from Timisoara Faculty of Agriculture
Brejea R., 2009 – Tehnologii de protecție sau refacere a solurilor, Ed. Universității din Oradea
Brissaud, F. 2008 – Technologies for Water Regeneration and Integrated Management of Water Resources.” Paper presented at the Conference Water Scarcity and Management under Mediterranean Climate, Girona, Spain
Canarache A., 2001 – Utilizarea eficientă a resurselor funciare în agricultură. În vol. “Conferința – Cercetarea științifică în sprijinul redresării și relansării agriculturii românești”. Editura CERES, București.
Canarache A., Dumitru E., 1991 – Criterii pedologice de evaluare a sistemelor de lucrare neconvențională a solului.“Simpozionul Național de Lucrări Minima a solului”, Cluj-Napoca, 17-18 sept
Canarache A., 1990 – Fizica solurilor agricole, Editura CERES, București.
Carbunar M., Bei M., 2010 – Studies concerning tomatoes hybrid tilled in solarium in ecological crop. Editura Universității din Oradera. Analele Universității din Oradea. Fascicula Protecția Mediului, Vol XV an 15 ISSN:1224-6255, pag. 236-239 (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2010/hor/03.%20Carbunar%20Mihai.pdf
Cărbunar M., Domuța C., 2009 – Elemente de tehnologie a tomatelor în solarii, Ed. Universității din Oradea,
Cărbunar M., Bei M., 2009 – Researches concerning the influence of soil mulching with polietylene, black and translucid folio for tomato crop in plastic green houses. Editura Universității din Oradera. Analele Universității din Oradea. Fascicula Protecția Mediului, Vol XIV an 14 ISSN:1224-6255, pag. 340-345, (B), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2009/hor/03.Carbunar%20Mihai.pdf
Cărbunar M., Domuța C., 2006 – Research regarding the covering sources of the tomatoes water consumation in the solarium conditions, Buletin USAMV Cluj Napoca, seria Horticultură, vol 63, ISSN 1454-2382, pag. 446-447, Ed.Academic Pres
Chiriță C.D., 1974 – Ecopedologie cu baze de pedologie generală, Ed. Ceres, București;
Chiriță C., Păunescu C., Teaci D., 1967 – Solurile României, Ed. Agro-silvică, București
Chiriță C., Păunescu C.,1961 – Solurile brune și podzolice din România, Cercet. de Pedologie, Ed. Acad., pag. 203-222
Christiansen J.E. and Hargreaves G.H., 1979 – Irigation requirement from evaporation. Congr. ICID Mexico City.
Ciobanu G., Ciobanu C., Domuța C., și colab., 2011 – Influence of KxNP fertilisers in long-term field experiments on agrochemical soil indices and on winter yield and quality in the preluvosoil conditions from North-West Part of Romania. Journal of Environmental Protection and Ecology, Vol. 12, pp. 2110-2119
Ciobanu Gh., Ciobanu C., Vușcan A., Cosma C., 2008 – Evolution of soil acidity in the preluvosoil from North – Western part of Romania in long term fertilizers field experiments, International year of Planet Earth, (ISBN 978-3-902382-05-4), pp. 286, Eurosoil Viena
Ciobanu Gh., Ciobanu C., Domuța C., Vușcan A., Sarca Gh., 2007 – Impact of long term application of chemical fertilizers, manure and lime on the pH value of brown luvic soils in North-Western Romania. Anale USAMVB Timișoara Lucrări științifice Facultatea de Agricultura, vol. XXXIX Editura Agroprint, Timișoara ISSN 1221-5279
Ciobanu Gh., Ciobanu, C. Domuța, Vușcan A., 2006 – Influence of lime rates applied on different NP background on pH – values of brown luvic soils from Oradea. Oradea 10 – 11 october. Editura Universității Oradea. pg. 195 – 201
Ciontu C., 2007 – Agrotehnica, Ed. Cartea Universitară, București.
Cohen J., 1990 – Water deficit and plant growth. Hort Science, Vol.21, nr.5
Davidescu D., Davidescu V., 1969 – Agrochimia, Ed. Did. Și Ped. București
Domuța Cr. G., 2015 – Cercetările privind subasigurarea cu apă, premisă pentru prognoza corectă a irigațiilor la cultura de soia din câmpia crișurilor, Conferința II, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Vest, Timișoara, http://www.iem.ro/orizont2020/
Domuța Cr G., 2015 – Cercetări pentru stabilirea bazelor prognozei irigației la culturile de grâu, porumb și floarea soarelui în condițiile din câmpia crișurilor Conferința VI, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Nord-Vest Duplex București-Oradea, Secțiunea a III-Dezvoltarea Durabilă și Sustenabilitatea Economică a Protecției Mediului. Impactul asupra României, http://www.iem.ro/orizont2020/
Domuța Cr. G., 2015 – Influența irigării corecte asupra producției de soia, în câmpia crișurilor (the impact of irrigation system on soybean production from criș plain) Social Science Electronic Publishing. Impactul transformărilor socio-economice și tehnologice la nivel national, european si mondial; Nr.2/2015, Vol. 2. Romanian Academy – Institute for World Economy. http://ssrn.com/abstract=2631531
Domuța Cr., 2014 – Research regarding the impact of the correctly irrigation scheduling on soybean from Crisurilor Plain Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXIII Anul 19 pg. 43-51, (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/08.%20Domuta%20Cristian%201.pdf
Domuța Cr., 2014 – Researches regarding to subbasurance with water a premise for an optimum irrigation scheduling of maize crop from crisurilor plain Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXIII Anul 19 pg. 51-59, (B+)
Domuța Cr., Domuța C., Șandor M., Ciobanu Gh., Borza I., Jude E., Vușcan A., 2013 – Green manure influence on maize yield and water use efficiency in maize from North Western Romania Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XX Anul 18 pg. 17-23, 2013 (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013A/agr/03.%20Domuta%20Cristian.pdf
Domuța Cr., Domuța C., Ciobanu Gh., Sandor M., Borza I., Vuscan A., 2013 – Green manure and manure influence on the main physical and chemical properties of the soil from Oradea in the sustainable context Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXI Anul 18 pg. 69-77, 2013 (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013B/agr/11.%20Domuta%20Cristian%201.pdf
Domuța Cr., Samuel A. D., Domuța C., Șandor M., Borza I., Vușcan A., 2013 – Soil enzymatic activities under the influence of green manure and manure on eroded soil from Oradea Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXI Anul 18 pg. 77-87, (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013B/agr/12.%20Domuta%20Cristian%202.pdf
Domuța Cr., 2013 – Pedological drought influence on maize yield quantity and quality in the crisurilor Plain Natural Resources and Sustainable Development, pp. 27-38, 2013, (http//www.cabi.org)
Domuța Cr., Șcheau V., Șcheau V., Gîtea M., Brejea R., Borza I., Jude E., 2013 – Research for optimizing the irrigation scheduling in drip irrigated peach tree from Oradea area, Natural Resources and Sustainable Development, pp. 121-130, 2013, (http//www.cabi.org)
Domuța Cr., 2011 – Subasigurarea cu apă a porumbului, soiei și sfeclei de zahar din Câmpia crișurilor Editura Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-0528-4
Domuța Cr., 2010 – Cercetări privind influența irigației asupra culturilor de porumb, soia și sfeclă de zahăr în condițiile Câmpiei Crișurilor, Teză de doctorat Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Domuța Cr., Domuța C., 2010 – Irigarea porumbului în Câmpia Crișurilor, Editura Univesității din Oradea.
Donnen D. and Westicot D.W., 1988 – Irigation practice and water management, FAO. Irigation and Drainage Paper, Rome.
Doran, J. W., Zeiss, M, R., 2000 – Soil health and sustainability: managing the biotic component of soil quality, Applied Soil Ecology 15.
Doorembos I. and Pruitt W.O. – Crop Water requirements FAO Rome.
Doorembos J. and Kassom A.M., 1986 – Yield response to water, FAO Rome.
Doorembos J. și colab., 1992 – Crop water requirements. Irrigation and Drainage Paper, FAO Rome.
Dumitru Elisabeta, 1998 – Cercetări privind modificarea însușirilor fizice și a relațiilor solului cu apa sub influența tehnologiilor agricole. Teză de doctorat. ASAS "Gheorghe Ionescu Șișești“
Edwards A.C. și colab., 1993 – The role of agroecology and integrated farming system in agricultural sustainability. Agricultural Ecosystems and Environment, Amsterdam
Eliade Gh., Ghinea L., Ștefanic Gh., 1983, Bazele biologice ale fertilității solului, Ed Ceres , București
Ensink, J. H. J., T. Mahmood, A. Dalsgaard. 2007 – Wastewater-irrigated vegetables: market handling versus irrigation water quality.” Tropical Medicine and International Health 12(2): 2–7.
Fengbin Song, Xiying Han, Xiancan Zhu, Stephen J. Herbert, 2012 – Response to water stress of soil enzymes and root exudates from drought and non-drought tolerant corn hybrids at different growth stages, Canadian Journal of Soil Science, 92(3): 501-507,
Fereres E., 1996 – Irrigation scheduling of horticultural crops. University of Cordoba-Spain. Second International Symposium on irrigation of Horticultural Crops. Crete, Greece.
Florea N., 1975 – Gruparea terenurilor pentru irigație (principii, criterii), Știința Solului, p. 3, București
Giulivo C., 1986 – Prove di irrigatione del pommo can defferenti volumi irriqui. Frotticoltura. Vol.25 nr.7.
Giulivo C., 1986 – Prove di irrigatione del pommo can defferenti volumi irriqui. Frotticoltura. Vol.25 nr.7.
Goldberg D., 1975 – Metode și tehnici de irigare în Israel (traducere Soil Science Society of America)
Goldberg D. și colab., 1976 – Dripp irigation, Scientific publication, Kfar Shmaryahu, Israel.
Grumeza N., Klepș Cr., 2005 – Amenajările de irigații din România. Editura Ceres, București.
Guș P., Rusu T., Ileana Bogdan, 2004 – Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
Guș P., Rusu T., Bogdan I., 2004 – Asolamentele, rotația culturilor și organizarea teritoriului. Editura Risoprint
Guș P. și colab., 1998 – Agrotehnica. Editura Risoprint, Cluj-Napoca
Ittier B. și colab., 1992 – Relation between relative evapotranspiration and predawan leaf water potential in soybean grown in several location. Irigation Science, Springer-Verlag.
Ionescu Șișești Vl., 1986 – Irigarea culturilor. Ed. CERES, București.
Ionescu Șișești Vl., 1982 – Consumul de apă și regimul de apă al culturilor. Ed. CERES, București.
Jude E., 2015 – Soiul component important al sistemului sol- apa – planta – atmosfera la cultura legumelor din câmpia crișurilor, Conferința II, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Vest, Timișoara, 2015, http://www.iem.ro/orizont2020/
Jude E., 2015 – Studiul relațiilor din sistemul sol-apă-plantă-atmosferă la cultura grâului din Câmpia Crișurilor. Conferința VI, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Nord-Vest Duplex București-Oradea, Secțiunea a III-Dezvoltarea Durabilă și Sustenabilitatea Economică a Protecției Mediului. Impactul asupra României, http://www.iem.ro/orizont2020/
Jude E., 2015 – Soiul component al sistemului sol- apa – plantă – atmosferă la culturile de ardei, varză de toamnă și pepeni verzi din Câmpia Crișurilor (Impact of soil-water-atmosphere system in crops of peppers, cabbage and watermelons from the Criș Plain) Social Science Electronic Publishing. Impactul transformărilor socio-economice și tehnologice la nivel national, european si mondial; Nr.2/2015, Vol. 2. Romanian Academy – Institute for World Economy. http://ssrn.com/abstract=2632039
Jude E., 2014 – Study of the parameters of the soil-water-plant-atmosphere system in soybean crop from Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXIII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag. 83-93, (B+), Edit. Universității din Oradea (BDI-CABI). http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/13.%20Jude%20Eugen%201.pdf
Jude E., 2014 – The main parameters of the soil-water-plant-atmosphere in autumn cabbage crop from Crisurilor Plain. Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXIII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag. 83-93, 2014. (B+), Edit. Universității din Oradea (BDI-CABI). http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/hort/10.%20Jude%20Eugen.pdf
Jude E., Trif Gh., Oșvat M., 2013 – Testing Ecological Behaviour of some Species and Cultivars of Vegetables in the Conditions from North-Western Part of Romania, Natural Resources and Sustainable Development pp.141-148,
Jude E., 2012 – Ecologie Generală, Editura Universității din Oradea
Karlen, D.L., Andrews, S.S. and Doran, J.W. 2001 – Soil quality: Current concepts and applications, Advances in Agronomy 74;
Karlen, D.L., și colab., 1997 – Soil quality: A concept, definition, and framework for evaluation. Soil Science Society of America Journal 61;
Larney Francis J., Angers Denis A., 2012 – The role of organic amendments in soil reclamation: A review, Canadian Journal of Soil Science, 92(1): 19-38, 10.4141/cjss2010-064
Larson, W. E., Pierce, F. J., 1991 – The dynamics of soil quality as a measure of sustainable management, http://www.anafide.org/doc/HTE%20100/100-10.pdf;
Lăzureanu A., Cârciu Gh., Manea D., Alda S., 2006 – Agrotehnică aplicativă – Editura Eurobit Timișoara.
Lăzureanu A., 1994 – Agrotehnica. Ed. Helicon Banat S.A. Timișoara.
Massman W.J., 1992 – A surface energy balance method for partitioning evapotranspiration data into plant and soil for a surface with partial canopy cover, USDA. Forest service. Fort Collins Colorado.
Meron M., 1993 – Automated irrigation, using feedback from soil resurse of soil moisture. 6th Iternational Congres on Irrigation. Tel Aviv, Israel
Morrison R. și colab., 1984 – A tensioner lysimeter for soil pore water sampling. Technical University of Munich, october.
Nagy Z. și colab., 1991 – Cercetări privind evoluția capacității de producție a solului irigat în condițiile zonei colinare a Transilvaniei. Universitatea de Științe Agricole a Banatului. Timișoara 8-9 nov.
Onisie T., 1992 – Agrotehnica. USAMV Iași.
Oșvat I. M., 2015 – Cercetări privind influenta directiei de semănat a culturii porumbului asupra producțiilor și valorificării apei în condițiile solurilor în pantă din nord-vestul României, Conferința II, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Vest, Timișoara, http://www.iem.ro/orizont2020/
Oșvat I. M., 2015 – Cercetări prinind pierderile de sol și recoltă de pe terenurile în pantă din nord-vestul României Conferința VI, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Nord-Vest Duplex București-Oradea, Secțiunea a III-Dezvoltarea Durabilă și Sustenabilitatea Economică a Protecției Mediului. Impactul asupra României, http://www.iem.ro/orizont2020/
Oșvat M., 2014 – Erosion influence on yield and water efficiency in maize crop from north western Romania Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, Vol. XXIII, Anul 19, ISSN 1224-6255, pag. 101-108, 2014. (B+). Editura Universității din Oradea, http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/15.%20Osvat%20Marius%201.pdf
Oșvat I. M., 2015 – Valorificarea apei de către cultura porumbului în condițiile solurilor în pantă din nord-vestul României (Water use in maize crop on sloping soils from N-W region of Romania) Social Science Electronic Publishing. Impactul transformărilor socio-economice și tehnologice la nivel national, european si mondial; Nr.2/2015, Vol. 2. Romanian Academy – Institute for World Economy. http://ssrn.com/abstract=2632073
Oșvat M., 2014 – Influence of seed directionon yield and water use efficiency at maize crop in the condition of eroded slope from north western part of Romania Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, Vol. XXIII, Anul 19, ISSN 1224-6255, pag. 109-118, (B+). Editura Universității din Oradea,http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/16.%20Osvat%20Marius%202.pdf
Penescu A., Ciontu C., 2001 – Agrotehnica, Ed. Ceres București.
Pintilie C., Romoșan Șt., Pop L., Timariu Gh., Sebok P., Guș P., 1985 – Agrotehnica. Ed. Didactică și Pedagogică, București.
Răuță C., Cârstea S., Ionescu S., Dumitru M., 1983 – Sistemul național de monitoring al calității solului în România, Studiu caz – starea de poluare a solurilor agricole vegetale, Știința solului nr. 1, București;
Redwood, M. 2008 – The application of pilot research on greywater in the middle East North Africa region (MENA). International Journal of Environmental Studies 65 (1): 109-17.
Rosengrant M.W., 1992 – The impact irrigation on production and income varaibility: simulation of diversion irrigation in the Phillipines „Agricultural Systems” 40. 283-302 England.
Rusu T., Weindorf D., Moraru P., Cacovean H., Turcu V., 2009 – Metode de cercetare ale solului si plantei. Editura Risoprint Cluj-Napoca
Rusu T., P. Gus, I. Bogdan, P. I. Moraru, I. A. Pop, D. Clapa, I. M. Doru, I. Oroian and L. I. Pop, 2009, Implications of Minimum Tillage Systems on Sustainability of Agricultural Production and Soil Conservation. Journal of Food, Agriculture & Environment, vol. 7(2/2009), Print ISSN: 1459-0255, WFL Publisher Science and Technology, Helsinki, Finlanda. Online Journal JFAE, vol. 7 (2/2009) www.world-food.net., Section Environment, Online ISSN: 1459-0263. http://www.world-food.net/scientificjournal.php (factor de impact: 0,232).
Rusu, T., P. Gus, I. Bogdan, P. I. Moraru, A. Pop, D. Weindorf, H. Cacoveanu, 2008, Effect of minimum tillage on the control of Convolvulus arvensis L. Journal of Plant Diseases and Protection, p. 587-590, Special Issue XXI, 24th German Conference on Weed Biology and Weed Control, March 4-6, 2008, Stuttgart-Hohenheim, Germany. Print: ISSN 1861-4051, Internet: ISSN 1865-4371. Eugen Ulmer KG, PO Box 700561, 70574 Stuttgart, Germany. http://www.jpdp.de/. (factor de impact: 1,32).
Rusu, T., P.Guș, Ileana Bogdan, I.Oroian, Laura Paulette, 2006, Influence of minimum tillage systems on physical and chemical properties of soil. Journal of Food, Agriculture & Environment, vol. 4(3-4/2006), p. 262-265, ISSN: 1459-0255, WFL Publisher Science and Technology, Helsinki, Finlanda. Online Journal JFAE, vol. 5 (3-4/2006) www.world-food.net., Section Agriculture, ISSN: 1459-0263. (factor de impact: 0,232).
Rusu T., 2005, – Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Rusu T., 2001 – Cercetări privind influența sistemelor minime asupra solului, recoltei și profitului. Teză de doctorat, USAMV Cluj – Napoca.
Samuel A. D., C. Domuța, M. Șandor, A. Vușcan, R. Brejea, 2011 – Long term effects of agricultural systems on soil phosphatase activities. Romanian Agricultural Research, No. 28 pp 157-163. www.incda-fundulea.ro Print ISSN 1222-4227; Online ISSN 2067-5720
Samuel, A.D., Domuta, C., Sandor, M., Vuscan, A., Domuta Cr, 2010 – The estimation of phosphatase activity in soil. Research Journal of Agricultural Science Timișoara, 42(3), 2010, 311-314.
Samuel A.D., Domuta C., Ciobanu C., Sandor M., 2008 – Field management on soil enzyme activities. Romanian Agricultural Research, Nr.25, 61-68
Samuel A.D., Domuța C., Șandor M., 2008 – Enzymological activities of preluvosoil in a complex experiment of irrigation and crop rotation. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 65, pp. 239-245
Samuel A. D., Drăgan-Bularda M., Domuța C., 2006 – The effect of irrigation on the enzymatic activities in a brown luvic soil. Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, LI, 1, p.93-p.102.
Samuel Alina Dora, Domuța C., Șandor Maria, 2006 – Soil enzyme activities under crop rotations systems in a brown luvic soil. Buletinul USAMV – CN, 62/2006 (144-149). ISSN 1454-2382.
Samuel A. D., Drăgan-Bularda M., Domuța C., 2006 – The effect of green-manure on enzymatic activities in a brown luvic soil. Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, LI, 1, p.83-p.92.
Samuel A.D., Domuța C., 2007 – Physical and biological properties of soil fertilized with green manure. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, SeriaAgricultură,Vol.63-64,pp.94-100
Samuel A.D., Domuța C., 2007 – The effect of irrigation and crop rotation combination on soil enzyme activities and other soil properties. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 63-64, pp. 361-361
Samuel A.D., 2003– Evaluarea microbiologică și enzimologică a efectelor tehnologiilor agricole asupra biologiei solului. Editura Universității din Oradea
Scott C, Drechsel P, Raschid-Sally L, Bahri A, Mara D, Redwood M, Jiménez B., 2010 – Wastewater irrigation and health: challenges and outlook for mitigating risks in low-income countries. In: Drechsel P,Scott CA, Raschid-Sally L, Redwood M, Bahri A (eds.) Wastewater irrigation and health: Assessing and mitigation risks in low-income countries. Earthscan-IDRC-IWMI
Săndoiu I.D., 1974 – Contribuții la metodica de determinare a consumului la culturile agricole în condiții de branciog. Analele ICIF vol. IV (XI).
Săndoiu I.D., 1978 – Particularitățile determinării principalelor indici fizici și hidrofizici ai solului branciog. Publ. SNRSS nr.17/1979.
Smith M. 1992 – Cropwat, a computer program for irigation planing and management, FAO Irigation and Drainage Paper. Rome.
Staicu N. și colab., 1987 – Agrotehnica. Ed. Agrosilvică, București.
Synder R.L., Ferreira M.C., Shackel K.A., 2002 – A crop coefficient model for trees and vines. ISHS-Acta horticulturae 537; III International Symposium on Irrigation of Horticultural Crops
Șcheau V., Domuța C., Șcheau Violeta, 2006 – Irigarea localizată a piersicului, Editura Universității din Oradea.
Șcheau Violeta, 2005 – Influența irigării localizate asupra creșterii și fructificării piersicului. Teză de doctorat. USAMV București.
Șcheau V., Șcheau Violeta, Laslo V., 2001 – Partial results concerning the irrigation of the peach trees limited, Buletinul U S A M V Cluj Napoca, Vol. 56, ISSN 1454-2382, pp 240
Teaci D., 1980 – Bonitarea terenurilor agricole (Bonitarea și caracterizarea tehnologică a terenurilor agricole), Ed. Ceres București
Teaci D., 1978 – Bonitarea terenurilor agricole ca expresie parametrică a relațiilor sol-climă-plantă, în agricultura României, Probl. De ecologie terestră, Ed. Academiei Române București
Țărău D., 2006 – Cartarea, bonitarea solurilor și evaluarea terenurilor, Ed. Eurobit, Timișoara
Vâjială M., Ionescu Șișești Vl., 1979 – Cercetări privind posibilitatea utilizării lizimetrelor la avertizarea udărilor în sistemele locale. Publ. SNRSS nr.17/1979.
Vâjială M. 1978 – Studiul consumului de apă la principalele culturi irigate în zona solului brun roșcat de pădure. Analele ICIF vol. (IV) XI.
Vâjială M. 1978 – Cercetări privind consumul de apă la principalele culturi de câmp irigate în zona solului brun-roșcat. Teza de doctorat. IANB București.
Vegh Z., 2004 – Cercetări privind tehnologia culturii și regimul de irigare la cartof în zona de vest a Transilvaniei. Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.
Vușcan A., G. Ciobanu, C. Domuța, C. Ciobanu, M. Șandor, L. Bara, I. Borza, R. Brejea, Cr. Domuța, 2010 – The Influence of KxNP fertilizers in long term field experiments, over agrochemical soil indexes in the preluvosoil conditions from Oradea, Romania Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (3) 1-908, ISSN: 2066-1843 p. 347-354
Zăhan P., Bandici Gh., 1999 – Agrotehnica solurilor acide din N-V României. Ed. Universității din Oradea.
BIBLIOGRAFIE
Ardelean I., 2006 – Contribuții la cunoașterea și modificarea influenței rotației culturilor asupra capacității și calității recoltei de grâu cultivat pe solurile acide din nord-vestul țării. Teză de doctorat. USAMV Cluj-Napoca.
Asano, T., A. D. Levine. 1996 – Wastewater reclamation, recycling and reuse: past, present, and future.” Water Science and Technology 33(10−11): 1–14.
Ayers R.S. and Wescot D.W., 1989 – Water quality for agriculture. FAO. Irigation and Dreinage Paper, Rome
Bandici Gh., Ardelean I., 2014 – Researches regarding the influence of crop rotation and regime of nutrition on phytomass accumulationin winter wheat cultivated on the preluvosoils. Analele Universitatii din Oradea, Fascicula Protectia Mediului, Vol. XXIII. Anul 18, I.S.S.N. 1224-6255, (Ed. romana) = I.S.S.N. 2065 – 3476, (Ed. engleză) = I.S.S.N. 2065 – 3484
Bandici Gh., Ardelean I., 2013 – The Influence of the Crop Rotation and of the Fertilization Level on the Number of the Siblings and on the Number of Spikes in Winter Wheat on the Preluvosoil from Oradea Conditions. Analele Universitatii din Oradea, Fascicula Protectia Mediului, Vol. XXI. Anul 18, I.S.S.N. 1224-6255, (Ed. romana) = I.S.S.N. 2065 – 3476, (Ed. engleză) = I.S.S.N. 2065 – 3484, p. 15-19
Bandici Gh., Ardelean I., 2012 – The influence of crop rotation and nutrition regime on the final content of N, P, K, and raw protein of seeds in winter wheat cultivated on the luvosoil. Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului vol. XIX, p. 13-19
Bandici Gh., Ardelean I., 2012 – The influence of factors: crop rotation plant, fertilisation level and herbicides on production in winter wheat cultivated on luvosoils Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului vol. XIX, 2012, p. 20-24
Bandici Gh. E., Ardelean I., 2011 – Tehnologii ecologice moderne de cultură a plantelor agricole și horticole, EdituraUniversitǎții din Oradea
Bandici Gh. E., Borza I., Ardelean I., 2007 – Ecoagricultura, Ed. Universității din Oradea
Bandici Gh., Domuta C., Ardelean I., Borza I., Domuta Cr., 2007 – Researches regarding the influence of the crop rotation on some indicators of the wheat yield quality in the conditions of the Crisurilor Plain. Joint International Conference on Long-term Experiments, Agricultural Research and Natural Resources. Debrecen – Nyirlugos. HU – ISBN: 978-963-473-054-5; RO – ISBN: 978-973-759-298-9. Printed in Pentaprint Printing House.
Bandici Gh., 2001 – Contribution concerning the influence of fertilisation level and crop rotation on winter production, cultivated on brown luvic soils. Energetic efficiency of the investigated factors. Buletinul USAMV – Cluj-Napoca, 55-56/2001, pag. 86-87, ISSN 1454-2382. (B+). http://journals.usamvcj.ro/agriculture
Bandici Gh., 2001 – Researches on the influence of climatic conditions, forerunner plant interaction on biomass acumaulation in winter wheat cultivated on brown luvic soils.Buletinul USAMV – Cluj-Napoca, 55-56, pag. 88-89, ISSN 1454-2382.(B+)
Bandici Gh., 2001 – Researches on the influence of climatic conditions, fertilisation level interaction on biomass acumaulation in winter wheat cultivated on brown luvic soils Buletinul USAMV – Cluj-Napoca, 55-56, pag. 87-88, ISSN 1454-2382. (B+)
Bazza M., 1939 – Crop – soil-water-atmosphere relations FAO/IAEA Seibesdorf.
Bei M. F., 2015 – Influența microclimatului asupra producției timpurii și a calității fructelor de tomate cultivate în solarii, Conferința VI, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Nord-Vest Duplex București-Oradea, Secțiunea a III-Dezvoltarea Durabilă și Sustenabilitatea Economică a Protecției Mediului. Impactul asupra României, http://www.iem.ro/orizont2020/
Bei M. F., 2014 – Irrigation scheduling at cucumbers crop under polyetilenne tunnel condition, Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXIII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag.197-203, 2014. (B+), Ed. Universității din Oradea. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/hort/03.%20Bei%20Mariana%201.pdf
Bei M. F., 2014 – Analysis of crop technological elements influence on yield of cucumbers crop organically grown, Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag.59-65, (B+), Edit. Universității din Oradea. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014A/hort/01.Bei%20Mariana%201%20%20.pdf
Bei M. F., 2014 – Irrigation scheduling at cucumbers crop under polyetilenne tunnel condition, Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXIII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag.197-203, 2014. (B+), Ed. Universității din Oradea. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/hort/03.%20Bei%20Mariana%201.pdf
Bei M. F., Domuța Cr., Cărbunar M., 2013 – Research regarding the use of the piche evaporimeter for irrigation scheduling in cucumber under polyetilenne tunnel condition, International Simposya ,,Risk Factors for Environment and Food Safety,, & ,,Natural Resources and Sustainable Development,, & ,,50 Years of Agricultural Research in Oradea,, ,November 4-5, Oradea, Natural Resources and Sustainable Development, I.S.S.N. 2066-6276, pag. 101-108, 2013. Edit. Universității din Oradea
Blaga, Gh., 2004, Pedologie–Alcătuirea, geneza și proprietățile solurilor, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca
Borlan Z., Hera Cr., Dornescu D., Kurtinecz P., Rusu M., Buzdugan I., Tănase Gh., 1994 – Fertilitatea și fertilizarea solurilor (compediu de agrochimie), Ed. Ceres, București
Borza I., Domuța C., Șandor M., Domuța Cr., Brejea R., Jude E., Albu R., 2014 – The irrigation influence on main parameters of the soil – water – plant – atmophere in winter wheat from crisurilor plain Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXIII Anul 19 pg. 31-37, (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/06.%20Borza%20Ioana%202.pdf
Borza I. M., 2013 – The Influence of the Cultivar and Irrigation on Water Use Efficiency in Potato from Crisurilor Plain, Natural Resources and Sustainable Development Oradea ISBN 978-3-902938-02-2; ISSN 2066-6276 pp. 17-26 http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/natural_resources/2013/agr/03.%20Borza%20Ioana%20Maria.pdf
Borza I. M., 2012 – The Influence of some Technology Elements on Wheat Yield and Water Consumption in the Erosioned Soil Conditions from North-Western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, vol XVIII, ISSN-1224-6255 pp. 1-6, http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2012A/agr/01.%20Borza%20Ioana.pdf
Borza I. M., Stanciu A.Ș., 2010 – Fitotehnie, Ed. Universității din Oradea
Borza I., 2010 – Plants population influence on water use efficiency in maize from Crișurilor Plain, Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (1) 1-688, ISSN: 2066-1843 p. 14-21, 2010 http://agricultura.usab-tm.ro/Simpo2010pdf/Simpo%202010%20vol%201/Chapter%201/01%20Borza%20Ioana%201.pdf
Borza I., Domuța C., Șandor M., Domuța Cr., Brejea R., Vușcan A., Jurca A., 2010 – Researches regarding the irrigation influence on water use efficiency in potato in the Crișurilor Plain conditions, Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (1) 1-688, ISSN: 2066-1843 p. 22-26
Borza I.M., 2009 – Hybrid Influence on Water Use Efficiency in Unirrigated and Irrigated Maize in the Crișurilor Plain Conditions Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj Napoca, Agriculture, Vol 66 (1) Print ISSN 1843-5246, Electronic ISSN 1843-5386 pp. 273-279, (B+)
Borza I., Domuța C., Șandor M., Domuța Cr., Brejea R., 2009 – Cercetări privind influența desimii plantelor asupra valorificării apei de către cultura porumbului neirigat și irigat în condițiile Câmpiei Crișurilor, Analele ICDA Fundulea
Borza I. M., 2007 – Valorificarea apei de către cultura porumbului din Câmpia Crișurilor. Editura Universității Oradea.
Borza I. M., 2006 – Cercetări privind influența unor măsuri fitotehnice asupra eficienței valorificării apei de către cultura porumbului în condițiile Câmpiei Crișurilor. Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.
Borza I., 1997 – Ameliorarea și protecția solurilor, Ed Mirton Timișoara;
Botzan M, 1966 – Culturi irigate, Editura. Agro-Silvică, București.
Botzan M., 1972 – Bilanțul apei în solurile irigate. Editura Agro-Silvică, București.
Botzan M., 1984 – Apele în viața poporului român. Editura CERES, București.
Brejea R., 2014 – Tehnologii de protecție a solurilor, Ed. Universității din Oradea
Brejea R., 2012 – Soil and Yield Losses under the Influence of the Crop System Applied on the Erosioned Soils from North-Western Romania Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XVIII, anul 17. Ed. Univesitații din Oradea, ISSN 1224-6255
Brejea R., 2012 – The Differences Between the Soil, Physical Properties Determined in the Top and Base of the Hill in the Conditions from North Western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XVIII, anul 17. Editura Univesitații din Oradea, ISSN 1224-625
Brejea R., Domuta C., Șandor M., Borza I., Domuța Cr., 2011 – Researches Regarding the Use of the Pan Evaporation Method in Irrigation Scheduling of Sunflower From Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XVI/A, anul 16. Editura Univesitații din Oradea ISSN 1224-6255
Brejea R., Domuța C., Șandor M., Sabău N. C., Borza I., Domuța Cr., 2011 – Irrigation, a Component of the Sustainable Technology of the Sunflower from Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XVII, anul 16. Ed. Univesitații din Oradea ISSN 1224-6255, 2011
Brejea R., 2010 – Știința solului: îndrumător de lucrări practice, Ed. Universității din Oradea
Brejea R., 2010 – Soil and Yield Losses on Erosional Soils in Different Crops from North Western Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XV, anul 15. Editura Univesitații din Oradea, ISSN 1224-6255
Brejea R., 2010 – Domuta Cornel, Bara Vasile, Bara Camelia, Bara Lucian, Șandor Maria, Domuța Cristian, Borza Ioana, Sabău Nicu Cornel, Vușcan Adrian, Pedological Drought Influence on Yield and Water Use Efficiency in Alfalfa 2nd Crop in the Crișurilor Plain, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol XV, anul 15. Editura Univesitații din Oradea, ISSN 1224-6255
Brejea R., 2010 – Researches Regarding the Soil Losses Produced by Erosion in the North Western Romania Research Journal of Agricultural Science, 42 (1), Banat´s University of Agricultural Science and Veterinary Medicine from Timisoara Faculty of Agriculture
Brejea R., 2009 – Tehnologii de protecție sau refacere a solurilor, Ed. Universității din Oradea
Brissaud, F. 2008 – Technologies for Water Regeneration and Integrated Management of Water Resources.” Paper presented at the Conference Water Scarcity and Management under Mediterranean Climate, Girona, Spain
Canarache A., 2001 – Utilizarea eficientă a resurselor funciare în agricultură. În vol. “Conferința – Cercetarea științifică în sprijinul redresării și relansării agriculturii românești”. Editura CERES, București.
Canarache A., Dumitru E., 1991 – Criterii pedologice de evaluare a sistemelor de lucrare neconvențională a solului.“Simpozionul Național de Lucrări Minima a solului”, Cluj-Napoca, 17-18 sept
Canarache A., 1990 – Fizica solurilor agricole, Editura CERES, București.
Carbunar M., Bei M., 2010 – Studies concerning tomatoes hybrid tilled in solarium in ecological crop. Editura Universității din Oradera. Analele Universității din Oradea. Fascicula Protecția Mediului, Vol XV an 15 ISSN:1224-6255, pag. 236-239 (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2010/hor/03.%20Carbunar%20Mihai.pdf
Cărbunar M., Domuța C., 2009 – Elemente de tehnologie a tomatelor în solarii, Ed. Universității din Oradea,
Cărbunar M., Bei M., 2009 – Researches concerning the influence of soil mulching with polietylene, black and translucid folio for tomato crop in plastic green houses. Editura Universității din Oradera. Analele Universității din Oradea. Fascicula Protecția Mediului, Vol XIV an 14 ISSN:1224-6255, pag. 340-345, (B), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2009/hor/03.Carbunar%20Mihai.pdf
Cărbunar M., Domuța C., 2006 – Research regarding the covering sources of the tomatoes water consumation in the solarium conditions, Buletin USAMV Cluj Napoca, seria Horticultură, vol 63, ISSN 1454-2382, pag. 446-447, Ed.Academic Pres
Chiriță C.D., 1974 – Ecopedologie cu baze de pedologie generală, Ed. Ceres, București;
Chiriță C., Păunescu C., Teaci D., 1967 – Solurile României, Ed. Agro-silvică, București
Chiriță C., Păunescu C.,1961 – Solurile brune și podzolice din România, Cercet. de Pedologie, Ed. Acad., pag. 203-222
Christiansen J.E. and Hargreaves G.H., 1979 – Irigation requirement from evaporation. Congr. ICID Mexico City.
Ciobanu G., Ciobanu C., Domuța C., și colab., 2011 – Influence of KxNP fertilisers in long-term field experiments on agrochemical soil indices and on winter yield and quality in the preluvosoil conditions from North-West Part of Romania. Journal of Environmental Protection and Ecology, Vol. 12, pp. 2110-2119
Ciobanu Gh., Ciobanu C., Vușcan A., Cosma C., 2008 – Evolution of soil acidity in the preluvosoil from North – Western part of Romania in long term fertilizers field experiments, International year of Planet Earth, (ISBN 978-3-902382-05-4), pp. 286, Eurosoil Viena
Ciobanu Gh., Ciobanu C., Domuța C., Vușcan A., Sarca Gh., 2007 – Impact of long term application of chemical fertilizers, manure and lime on the pH value of brown luvic soils in North-Western Romania. Anale USAMVB Timișoara Lucrări științifice Facultatea de Agricultura, vol. XXXIX Editura Agroprint, Timișoara ISSN 1221-5279
Ciobanu Gh., Ciobanu, C. Domuța, Vușcan A., 2006 – Influence of lime rates applied on different NP background on pH – values of brown luvic soils from Oradea. Oradea 10 – 11 october. Editura Universității Oradea. pg. 195 – 201
Ciontu C., 2007 – Agrotehnica, Ed. Cartea Universitară, București.
Cohen J., 1990 – Water deficit and plant growth. Hort Science, Vol.21, nr.5
Davidescu D., Davidescu V., 1969 – Agrochimia, Ed. Did. Și Ped. București
Domuța Cr. G., 2015 – Cercetările privind subasigurarea cu apă, premisă pentru prognoza corectă a irigațiilor la cultura de soia din câmpia crișurilor, Conferința II, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Vest, Timișoara, http://www.iem.ro/orizont2020/
Domuța Cr G., 2015 – Cercetări pentru stabilirea bazelor prognozei irigației la culturile de grâu, porumb și floarea soarelui în condițiile din câmpia crișurilor Conferința VI, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Nord-Vest Duplex București-Oradea, Secțiunea a III-Dezvoltarea Durabilă și Sustenabilitatea Economică a Protecției Mediului. Impactul asupra României, http://www.iem.ro/orizont2020/
Domuța Cr. G., 2015 – Influența irigării corecte asupra producției de soia, în câmpia crișurilor (the impact of irrigation system on soybean production from criș plain) Social Science Electronic Publishing. Impactul transformărilor socio-economice și tehnologice la nivel national, european si mondial; Nr.2/2015, Vol. 2. Romanian Academy – Institute for World Economy. http://ssrn.com/abstract=2631531
Domuța Cr., 2014 – Research regarding the impact of the correctly irrigation scheduling on soybean from Crisurilor Plain Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXIII Anul 19 pg. 43-51, (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/08.%20Domuta%20Cristian%201.pdf
Domuța Cr., 2014 – Researches regarding to subbasurance with water a premise for an optimum irrigation scheduling of maize crop from crisurilor plain Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXIII Anul 19 pg. 51-59, (B+)
Domuța Cr., Domuța C., Șandor M., Ciobanu Gh., Borza I., Jude E., Vușcan A., 2013 – Green manure influence on maize yield and water use efficiency in maize from North Western Romania Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XX Anul 18 pg. 17-23, 2013 (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013A/agr/03.%20Domuta%20Cristian.pdf
Domuța Cr., Domuța C., Ciobanu Gh., Sandor M., Borza I., Vuscan A., 2013 – Green manure and manure influence on the main physical and chemical properties of the soil from Oradea in the sustainable context Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXI Anul 18 pg. 69-77, 2013 (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013B/agr/11.%20Domuta%20Cristian%201.pdf
Domuța Cr., Samuel A. D., Domuța C., Șandor M., Borza I., Vușcan A., 2013 – Soil enzymatic activities under the influence of green manure and manure on eroded soil from Oradea Analele Universității Oradea Fascicula Protecția Mediului, Vol XXI Anul 18 pg. 77-87, (B+), http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013B/agr/12.%20Domuta%20Cristian%202.pdf
Domuța Cr., 2013 – Pedological drought influence on maize yield quantity and quality in the crisurilor Plain Natural Resources and Sustainable Development, pp. 27-38, 2013, (http//www.cabi.org)
Domuța Cr., Șcheau V., Șcheau V., Gîtea M., Brejea R., Borza I., Jude E., 2013 – Research for optimizing the irrigation scheduling in drip irrigated peach tree from Oradea area, Natural Resources and Sustainable Development, pp. 121-130, 2013, (http//www.cabi.org)
Domuța Cr., 2011 – Subasigurarea cu apă a porumbului, soiei și sfeclei de zahar din Câmpia crișurilor Editura Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-0528-4
Domuța Cr., 2010 – Cercetări privind influența irigației asupra culturilor de porumb, soia și sfeclă de zahăr în condițiile Câmpiei Crișurilor, Teză de doctorat Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Domuța Cr., Domuța C., 2010 – Irigarea porumbului în Câmpia Crișurilor, Editura Univesității din Oradea.
Donnen D. and Westicot D.W., 1988 – Irigation practice and water management, FAO. Irigation and Drainage Paper, Rome.
Doran, J. W., Zeiss, M, R., 2000 – Soil health and sustainability: managing the biotic component of soil quality, Applied Soil Ecology 15.
Doorembos I. and Pruitt W.O. – Crop Water requirements FAO Rome.
Doorembos J. and Kassom A.M., 1986 – Yield response to water, FAO Rome.
Doorembos J. și colab., 1992 – Crop water requirements. Irrigation and Drainage Paper, FAO Rome.
Dumitru Elisabeta, 1998 – Cercetări privind modificarea însușirilor fizice și a relațiilor solului cu apa sub influența tehnologiilor agricole. Teză de doctorat. ASAS "Gheorghe Ionescu Șișești“
Edwards A.C. și colab., 1993 – The role of agroecology and integrated farming system in agricultural sustainability. Agricultural Ecosystems and Environment, Amsterdam
Eliade Gh., Ghinea L., Ștefanic Gh., 1983, Bazele biologice ale fertilității solului, Ed Ceres , București
Ensink, J. H. J., T. Mahmood, A. Dalsgaard. 2007 – Wastewater-irrigated vegetables: market handling versus irrigation water quality.” Tropical Medicine and International Health 12(2): 2–7.
Fengbin Song, Xiying Han, Xiancan Zhu, Stephen J. Herbert, 2012 – Response to water stress of soil enzymes and root exudates from drought and non-drought tolerant corn hybrids at different growth stages, Canadian Journal of Soil Science, 92(3): 501-507,
Fereres E., 1996 – Irrigation scheduling of horticultural crops. University of Cordoba-Spain. Second International Symposium on irrigation of Horticultural Crops. Crete, Greece.
Florea N., 1975 – Gruparea terenurilor pentru irigație (principii, criterii), Știința Solului, p. 3, București
Giulivo C., 1986 – Prove di irrigatione del pommo can defferenti volumi irriqui. Frotticoltura. Vol.25 nr.7.
Giulivo C., 1986 – Prove di irrigatione del pommo can defferenti volumi irriqui. Frotticoltura. Vol.25 nr.7.
Goldberg D., 1975 – Metode și tehnici de irigare în Israel (traducere Soil Science Society of America)
Goldberg D. și colab., 1976 – Dripp irigation, Scientific publication, Kfar Shmaryahu, Israel.
Grumeza N., Klepș Cr., 2005 – Amenajările de irigații din România. Editura Ceres, București.
Guș P., Rusu T., Ileana Bogdan, 2004 – Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
Guș P., Rusu T., Bogdan I., 2004 – Asolamentele, rotația culturilor și organizarea teritoriului. Editura Risoprint
Guș P. și colab., 1998 – Agrotehnica. Editura Risoprint, Cluj-Napoca
Ittier B. și colab., 1992 – Relation between relative evapotranspiration and predawan leaf water potential in soybean grown in several location. Irigation Science, Springer-Verlag.
Ionescu Șișești Vl., 1986 – Irigarea culturilor. Ed. CERES, București.
Ionescu Șișești Vl., 1982 – Consumul de apă și regimul de apă al culturilor. Ed. CERES, București.
Jude E., 2015 – Soiul component important al sistemului sol- apa – planta – atmosfera la cultura legumelor din câmpia crișurilor, Conferința II, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Vest, Timișoara, 2015, http://www.iem.ro/orizont2020/
Jude E., 2015 – Studiul relațiilor din sistemul sol-apă-plantă-atmosferă la cultura grâului din Câmpia Crișurilor. Conferința VI, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Nord-Vest Duplex București-Oradea, Secțiunea a III-Dezvoltarea Durabilă și Sustenabilitatea Economică a Protecției Mediului. Impactul asupra României, http://www.iem.ro/orizont2020/
Jude E., 2015 – Soiul component al sistemului sol- apa – plantă – atmosferă la culturile de ardei, varză de toamnă și pepeni verzi din Câmpia Crișurilor (Impact of soil-water-atmosphere system in crops of peppers, cabbage and watermelons from the Criș Plain) Social Science Electronic Publishing. Impactul transformărilor socio-economice și tehnologice la nivel national, european si mondial; Nr.2/2015, Vol. 2. Romanian Academy – Institute for World Economy. http://ssrn.com/abstract=2632039
Jude E., 2014 – Study of the parameters of the soil-water-plant-atmosphere system in soybean crop from Crisurilor Plain, Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXIII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag. 83-93, (B+), Edit. Universității din Oradea (BDI-CABI). http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/13.%20Jude%20Eugen%201.pdf
Jude E., 2014 – The main parameters of the soil-water-plant-atmosphere in autumn cabbage crop from Crisurilor Plain. Analele Universității din Oradea. Fascicula, Protecția Mediului Vol, XXIII, anul 19., I.S.S.N. 1224-6255, pag. 83-93, 2014. (B+), Edit. Universității din Oradea (BDI-CABI). http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/hort/10.%20Jude%20Eugen.pdf
Jude E., Trif Gh., Oșvat M., 2013 – Testing Ecological Behaviour of some Species and Cultivars of Vegetables in the Conditions from North-Western Part of Romania, Natural Resources and Sustainable Development pp.141-148,
Jude E., 2012 – Ecologie Generală, Editura Universității din Oradea
Karlen, D.L., Andrews, S.S. and Doran, J.W. 2001 – Soil quality: Current concepts and applications, Advances in Agronomy 74;
Karlen, D.L., și colab., 1997 – Soil quality: A concept, definition, and framework for evaluation. Soil Science Society of America Journal 61;
Larney Francis J., Angers Denis A., 2012 – The role of organic amendments in soil reclamation: A review, Canadian Journal of Soil Science, 92(1): 19-38, 10.4141/cjss2010-064
Larson, W. E., Pierce, F. J., 1991 – The dynamics of soil quality as a measure of sustainable management, http://www.anafide.org/doc/HTE%20100/100-10.pdf;
Lăzureanu A., Cârciu Gh., Manea D., Alda S., 2006 – Agrotehnică aplicativă – Editura Eurobit Timișoara.
Lăzureanu A., 1994 – Agrotehnica. Ed. Helicon Banat S.A. Timișoara.
Massman W.J., 1992 – A surface energy balance method for partitioning evapotranspiration data into plant and soil for a surface with partial canopy cover, USDA. Forest service. Fort Collins Colorado.
Meron M., 1993 – Automated irrigation, using feedback from soil resurse of soil moisture. 6th Iternational Congres on Irrigation. Tel Aviv, Israel
Morrison R. și colab., 1984 – A tensioner lysimeter for soil pore water sampling. Technical University of Munich, october.
Nagy Z. și colab., 1991 – Cercetări privind evoluția capacității de producție a solului irigat în condițiile zonei colinare a Transilvaniei. Universitatea de Științe Agricole a Banatului. Timișoara 8-9 nov.
Onisie T., 1992 – Agrotehnica. USAMV Iași.
Oșvat I. M., 2015 – Cercetări privind influenta directiei de semănat a culturii porumbului asupra producțiilor și valorificării apei în condițiile solurilor în pantă din nord-vestul României, Conferința II, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Vest, Timișoara, http://www.iem.ro/orizont2020/
Oșvat I. M., 2015 – Cercetări prinind pierderile de sol și recoltă de pe terenurile în pantă din nord-vestul României Conferința VI, Impactul Transformărilor Socio-Economice și Tehnologice la Nivel Național, European și Mondial, Regiunea Nord-Vest Duplex București-Oradea, Secțiunea a III-Dezvoltarea Durabilă și Sustenabilitatea Economică a Protecției Mediului. Impactul asupra României, http://www.iem.ro/orizont2020/
Oșvat M., 2014 – Erosion influence on yield and water efficiency in maize crop from north western Romania Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, Vol. XXIII, Anul 19, ISSN 1224-6255, pag. 101-108, 2014. (B+). Editura Universității din Oradea, http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/15.%20Osvat%20Marius%201.pdf
Oșvat I. M., 2015 – Valorificarea apei de către cultura porumbului în condițiile solurilor în pantă din nord-vestul României (Water use in maize crop on sloping soils from N-W region of Romania) Social Science Electronic Publishing. Impactul transformărilor socio-economice și tehnologice la nivel national, european si mondial; Nr.2/2015, Vol. 2. Romanian Academy – Institute for World Economy. http://ssrn.com/abstract=2632073
Oșvat M., 2014 – Influence of seed directionon yield and water use efficiency at maize crop in the condition of eroded slope from north western part of Romania Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, Vol. XXIII, Anul 19, ISSN 1224-6255, pag. 109-118, (B+). Editura Universității din Oradea,http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/protectia_mediului/2014B/agr/16.%20Osvat%20Marius%202.pdf
Penescu A., Ciontu C., 2001 – Agrotehnica, Ed. Ceres București.
Pintilie C., Romoșan Șt., Pop L., Timariu Gh., Sebok P., Guș P., 1985 – Agrotehnica. Ed. Didactică și Pedagogică, București.
Răuță C., Cârstea S., Ionescu S., Dumitru M., 1983 – Sistemul național de monitoring al calității solului în România, Studiu caz – starea de poluare a solurilor agricole vegetale, Știința solului nr. 1, București;
Redwood, M. 2008 – The application of pilot research on greywater in the middle East North Africa region (MENA). International Journal of Environmental Studies 65 (1): 109-17.
Rosengrant M.W., 1992 – The impact irrigation on production and income varaibility: simulation of diversion irrigation in the Phillipines „Agricultural Systems” 40. 283-302 England.
Rusu T., Weindorf D., Moraru P., Cacovean H., Turcu V., 2009 – Metode de cercetare ale solului si plantei. Editura Risoprint Cluj-Napoca
Rusu T., P. Gus, I. Bogdan, P. I. Moraru, I. A. Pop, D. Clapa, I. M. Doru, I. Oroian and L. I. Pop, 2009, Implications of Minimum Tillage Systems on Sustainability of Agricultural Production and Soil Conservation. Journal of Food, Agriculture & Environment, vol. 7(2/2009), Print ISSN: 1459-0255, WFL Publisher Science and Technology, Helsinki, Finlanda. Online Journal JFAE, vol. 7 (2/2009) www.world-food.net., Section Environment, Online ISSN: 1459-0263. http://www.world-food.net/scientificjournal.php (factor de impact: 0,232).
Rusu, T., P. Gus, I. Bogdan, P. I. Moraru, A. Pop, D. Weindorf, H. Cacoveanu, 2008, Effect of minimum tillage on the control of Convolvulus arvensis L. Journal of Plant Diseases and Protection, p. 587-590, Special Issue XXI, 24th German Conference on Weed Biology and Weed Control, March 4-6, 2008, Stuttgart-Hohenheim, Germany. Print: ISSN 1861-4051, Internet: ISSN 1865-4371. Eugen Ulmer KG, PO Box 700561, 70574 Stuttgart, Germany. http://www.jpdp.de/. (factor de impact: 1,32).
Rusu, T., P.Guș, Ileana Bogdan, I.Oroian, Laura Paulette, 2006, Influence of minimum tillage systems on physical and chemical properties of soil. Journal of Food, Agriculture & Environment, vol. 4(3-4/2006), p. 262-265, ISSN: 1459-0255, WFL Publisher Science and Technology, Helsinki, Finlanda. Online Journal JFAE, vol. 5 (3-4/2006) www.world-food.net., Section Agriculture, ISSN: 1459-0263. (factor de impact: 0,232).
Rusu T., 2005, – Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Rusu T., 2001 – Cercetări privind influența sistemelor minime asupra solului, recoltei și profitului. Teză de doctorat, USAMV Cluj – Napoca.
Samuel A. D., C. Domuța, M. Șandor, A. Vușcan, R. Brejea, 2011 – Long term effects of agricultural systems on soil phosphatase activities. Romanian Agricultural Research, No. 28 pp 157-163. www.incda-fundulea.ro Print ISSN 1222-4227; Online ISSN 2067-5720
Samuel, A.D., Domuta, C., Sandor, M., Vuscan, A., Domuta Cr, 2010 – The estimation of phosphatase activity in soil. Research Journal of Agricultural Science Timișoara, 42(3), 2010, 311-314.
Samuel A.D., Domuta C., Ciobanu C., Sandor M., 2008 – Field management on soil enzyme activities. Romanian Agricultural Research, Nr.25, 61-68
Samuel A.D., Domuța C., Șandor M., 2008 – Enzymological activities of preluvosoil in a complex experiment of irrigation and crop rotation. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 65, pp. 239-245
Samuel A. D., Drăgan-Bularda M., Domuța C., 2006 – The effect of irrigation on the enzymatic activities in a brown luvic soil. Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, LI, 1, p.93-p.102.
Samuel Alina Dora, Domuța C., Șandor Maria, 2006 – Soil enzyme activities under crop rotations systems in a brown luvic soil. Buletinul USAMV – CN, 62/2006 (144-149). ISSN 1454-2382.
Samuel A. D., Drăgan-Bularda M., Domuța C., 2006 – The effect of green-manure on enzymatic activities in a brown luvic soil. Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, LI, 1, p.83-p.92.
Samuel A.D., Domuța C., 2007 – Physical and biological properties of soil fertilized with green manure. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, SeriaAgricultură,Vol.63-64,pp.94-100
Samuel A.D., Domuța C., 2007 – The effect of irrigation and crop rotation combination on soil enzyme activities and other soil properties. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 63-64, pp. 361-361
Samuel A.D., 2003– Evaluarea microbiologică și enzimologică a efectelor tehnologiilor agricole asupra biologiei solului. Editura Universității din Oradea
Scott C, Drechsel P, Raschid-Sally L, Bahri A, Mara D, Redwood M, Jiménez B., 2010 – Wastewater irrigation and health: challenges and outlook for mitigating risks in low-income countries. In: Drechsel P,Scott CA, Raschid-Sally L, Redwood M, Bahri A (eds.) Wastewater irrigation and health: Assessing and mitigation risks in low-income countries. Earthscan-IDRC-IWMI
Săndoiu I.D., 1974 – Contribuții la metodica de determinare a consumului la culturile agricole în condiții de branciog. Analele ICIF vol. IV (XI).
Săndoiu I.D., 1978 – Particularitățile determinării principalelor indici fizici și hidrofizici ai solului branciog. Publ. SNRSS nr.17/1979.
Smith M. 1992 – Cropwat, a computer program for irigation planing and management, FAO Irigation and Drainage Paper. Rome.
Staicu N. și colab., 1987 – Agrotehnica. Ed. Agrosilvică, București.
Synder R.L., Ferreira M.C., Shackel K.A., 2002 – A crop coefficient model for trees and vines. ISHS-Acta horticulturae 537; III International Symposium on Irrigation of Horticultural Crops
Șcheau V., Domuța C., Șcheau Violeta, 2006 – Irigarea localizată a piersicului, Editura Universității din Oradea.
Șcheau Violeta, 2005 – Influența irigării localizate asupra creșterii și fructificării piersicului. Teză de doctorat. USAMV București.
Șcheau V., Șcheau Violeta, Laslo V., 2001 – Partial results concerning the irrigation of the peach trees limited, Buletinul U S A M V Cluj Napoca, Vol. 56, ISSN 1454-2382, pp 240
Teaci D., 1980 – Bonitarea terenurilor agricole (Bonitarea și caracterizarea tehnologică a terenurilor agricole), Ed. Ceres București
Teaci D., 1978 – Bonitarea terenurilor agricole ca expresie parametrică a relațiilor sol-climă-plantă, în agricultura României, Probl. De ecologie terestră, Ed. Academiei Române București
Țărău D., 2006 – Cartarea, bonitarea solurilor și evaluarea terenurilor, Ed. Eurobit, Timișoara
Vâjială M., Ionescu Șișești Vl., 1979 – Cercetări privind posibilitatea utilizării lizimetrelor la avertizarea udărilor în sistemele locale. Publ. SNRSS nr.17/1979.
Vâjială M. 1978 – Studiul consumului de apă la principalele culturi irigate în zona solului brun roșcat de pădure. Analele ICIF vol. (IV) XI.
Vâjială M. 1978 – Cercetări privind consumul de apă la principalele culturi de câmp irigate în zona solului brun-roșcat. Teza de doctorat. IANB București.
Vegh Z., 2004 – Cercetări privind tehnologia culturii și regimul de irigare la cartof în zona de vest a Transilvaniei. Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.
Vușcan A., G. Ciobanu, C. Domuța, C. Ciobanu, M. Șandor, L. Bara, I. Borza, R. Brejea, Cr. Domuța, 2010 – The Influence of KxNP fertilizers in long term field experiments, over agrochemical soil indexes in the preluvosoil conditions from Oradea, Romania Research Journal of Agricultural Science Timisoara Vol. 42 (3) 1-908, ISSN: 2066-1843 p. 347-354
Zăhan P., Bandici Gh., 1999 – Agrotehnica solurilor acide din N-V României. Ed. Universității din Oradea.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Irigarea Culturilor In Nord Vestul Tarii (ID: 121910)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.