Invatamantul Militar Specific Armei Infanterie

VI.1. Învățământul Militar specific armei Infanterie

Preocupări, provocări și desfășurare actuală

Astăzi, timpul oricărui om, și cu atât mai mult al comandantului, liderului sau managerului militar este extrem de prețios, iar numeroasele și complexele sale atribuții îl solicită la maximum și-i lasă puțin răgaz pentru lecturi noi și bogate chiar și în domeniul său de activitate. Conducerea oamenilor este o misiune dificilă, pretențioasă și plină de răspundere care presupune o pregătire specială. Centrul de Instruire pentru Infanterie și Vânători de Munte “Constantin Brâncoveanu“ este un element de interfață între învățământul militar românesc și sistemul militar în general care tratează procesul formativ- educativ în conformitate cu exigențele procesului de modernizare, de formă și de compatibilitate cu învățământul militar din țările membre N.A.T.O., pe de o parte, iar pe de altă parte cu formarea și perfecționarea cadrelor care vor comanda și conduce structuri militare, în scopul de a fi pregătiți la un înalt nivel al calității actului de comandă.

Obiectivul general al învățământului militar de armă vizează formarea și specializarea succesivă a resursei umane. În acest fel, militarii sunt capabili să își asume responsabilitățile care decurg din îndeplinirea funcțiilor pentru care sunt pregătiți. Această categorie de personal a armatei se angajează în serviciul națiunii, prin cariera militară, în concordanță cu schimbările esențiale privind locul, rolul și misiunile constituționale ce revin organismului militar, scopul final al acestui proces fiind ca personalul astfel pregătit să se ridice la standardele de eficiență cerute de acțiunile militare prezente și viitoare.

Prin conținut, strategii și tehnici moderne de instruire, învățământul militar de armă are un pronunțat caracter creativ și este organizat pe niveluri, potrivit principiilor coerenței și continuității instruirii și educației și asigură un climat stimulativ de instruire performantă în condiții de egalitate a șanselor de reușită pentru toți elevii și cursanții, printr-o acțiune educativă continuă și diferențiată.

La toate nivelurile, obiectivele învățământului se stabilesc astfel încât să contribuie la realizarea competențelor necesare, pe diferite trepte ale ierarhiei militare, în raport cu cerințele funcțiilor pentru care personalul militar este pregătit.

Conducerea sistemului învățământului militar se realizează potrivit principiului "centralizarea concepției și descentralizarea execuției".

La nivelul instituției are loc administrarea curentă a instituției și conducerea procesului de învățământ potrivit politicilor și strategiilor de formare și utilizare a resurselor umane în raport cu misiunile și interesele armatei elaborate la nivel central.

Cifrele anuale de școlarizare(pe specialități) și criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul militar se stabilesc (propun) de organele abilitate din Ministerul Apărării Naționale, cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare.

Programele de studii pentru formarea și dezvoltarea profesională a personalului militar din arma infanterie se proiectează pentru întreaga evoluție în cariera militară și diferențiat, pe niveluri educaționale, în concordanță cu mutațiile produse în sistemul de învățământ național, ca urmare a implementării principiilor, obiectivelor și angajamentelor asumate de țara noastră prin "Declarația de la Bologna" și a necesității alinierii acestuia la procedurile de lucru și standardele de performanță NATO.

Calitatea educației se asigură și prin aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr.75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calității educației, aceasta având următoarele obiective: planificarea și realizarea efectivă a rezultatelor așteptate ale învățării; monitorizarea rezultatelor; evaluarea internă a rezultatelor; evaluarea externă a rezultatelor. Rezultatele sunt și vor fi monitorizate și evaluate de personal calificat din cadrul școlilor de aplicație /centrelor de pregătire și eșaloanelor superioare acestora, cu frecvența prevăzută în actele normative specifice.

Procesul de formare și dezvoltare profesională a militarilor din arma infanterie asigură cunoștințe, deprinderi, abilități și competențe necesare manifestării acestora în cele trei ipostaze esențiale exercitării profesiei: "să știe, să facă, să fie", ca luptător, specialist militar în armă /serviciu /specialitate militară, conducător de oameni și structuri militare, educator și cetățean în serviciul națiunii.

Formarea și dezvoltarea profesională a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor este organizată și se desfășoară astfel:

Pregătirea instituționalizată pentru ofițeri se realizează în instituții militare și civile de învățământ adecvate formării instruirii individuale și colective și pregătirii permanente, iar pentru subofițeri și maiștri militari se realizează în instituțiile militare de învățământ adecvate formării, instruirii individuale, asigurând atât formarea, cât și perfecționarea pregătirii profesionale a acestora pentru dezvoltarea lor profesională pe parcursul întregii cariere militare.

Pregătirea permanentă se realizează în instituțiile militare de învățământ și constituie fundamentul pentru dezvoltarea ulterioară a cadrelor militare.

Atât formarea ofițerilor cât și a subofițerilor în activitate se realizează pe două filiere: filiera directă și filiera indirectă.

În Centrul de Instruire pentru Infanterie și Vânători de Munte, învățământul pentru pregătirea permanentă asigură specializarea inițială în armă și pregătirea pentru prima funcție a absolvenților instituțiilor militare de învățământ, perfecționarea pregătirii ulterioare a cadrelor în activitate și specializarea în domenii necesare Ministerului Apărării Naționale.

Învățământul pentru pregătirea permanentă cuprinde: cursuri de carieră și cursuri de nivel.Un rol aparte îl au cursurile de formare a cadrelor militare(ofițeri și subofițeri)pe filiera indirectă.

Cursurile de carieră asigură calificarea sau perfecționarea pregătirii prin dobândirea de noi competențe profesionale față de cele dobândite în cadrul formării inițiale.

Cursurile de nivel /specializare, asigură însușirea de cunoștințe și formarea de deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a profesiei.

Pregătirea prin cursuri a ofițerilor

Formarea, specializarea și perfecționarea pregătirii ofițerilor în activitate se realizează prin: cursuri de formare a ofițerilor în activitate și învățământ pentru pregătirea permanentă(cursuri de carieră).

Cursurile de carieră pentru ofițeri din arma infanterie sunt organizate și se desfășoară potrivit prevederilor "I.M. 3/12 – Concepția de formare, dezvoltare profesională și utilizare a ofițerilor în Armata României", astfel:

• cursul de bază este destinat sublocotenenților, absolvenți cu diplomă ai studiilor universitare de licență și are o durată de până la șase luni. Cursul asigură specializarea în armă și pregătire pentru îndeplinirea atribuțiilor primei funcții;

• cursul avansat este destinat locotenenților și are durata de 12 săptămâni. Cursul asigură competențele necesare exercitării comenzii, la pace și la campanie, a unei companii, pregătirea în domeniul armei specialității militare pentru a ocupa funcții în statele-majore de batalion / brigadă;

• cursul de stat-major este destinat căpitanilor și are o durată de până la 17 săptămâni. Cursul asigură însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare exercitării funcțiilor de stat-major de nivel batalion și brigadă în care urmează să fie încadrați ofițerii.

Pregătirea subofițerilor

Cursurile de carieră pentru subofițeri, în funcție de obiectivele educaționale și finalitățile acestora, sunt organizate și se desfășoară potrivit prevederilor "I.M. 3/6 – Concepția de formare, dezvoltare profesională și utilizarea subofițerilor și maiștrilor militari în Armata României", astfel:

• cursul avansat, cu durata de 12 săptămâni, este destinat sergenților-majori în vederea înaintării în gradul de plutonier. Cursul asigură însușirea teoriei și principiilor ducerii luptei, necesare conducerii în luptă a unei structuri de tip grupă;

• cursul de plutonier-major, cu durata de opt săptămâni, este destinat plutonierilor și asigură însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare exercitării funcției de locțiitor comandant pluton/subofițer de stat major;

Pregătirea militarilor voluntari

Procesul de instruire al militarilor voluntari are la bază "Ordinul privind instrucția și exercițiile în forțele terestre în perioada 2007-2010" și "Normele privind instrucția în Forțele Terestre". Acesta are două componente: instrucția individuală și instrucția colectivă.

Instrucția individuală de bază a soldaților voluntari se desfășoară pe baza "modelului luptătorului" pentru toate genurile de armă și specialități militare.

Durata instrucției individuale de bază se stabilește astfel:

a) opt săptămâni – pentru tinerii care nu au îndeplinit serviciul militar.

b) două săptămâni – pentru tinerii care au îndeplinit serviciul militar, au fost trecuți în rezervă și vor să revină în sistemul militar ca soldați voluntari.

La încheierea instrucției individuale de bază, soldații voluntari depun jurământul militar și sunt repartizați în centrele/bazele de instruire ale armelor /specialităților militare pentru executarea instrucției individuale de specialitate.

Instrucția individuală de specialitate a soldaților voluntari se desfășoară în centrele/bazele de instruire ale armelor/specialităților militare, pe baza „modelului specialistului” și cuprinde trei subetape, astfel:

a) subetapa instrucției individuale tehnice de specialitate;

b) subetapa instrucției individuale tactice de specialitate;

c) subetapa instrucției pentru încadrarea pe funcție.

Subetapele instrucției tehnice de specialitate și tactice de specialitate se execută în centrele/bazele de instruire ale armelor /specialităților militare, pe durata a:

• șapte săptămâni: pentru tinerii care nu au îndeplinit serviciul militar și pentru cei care au îndeplinit anterior serviciul militar, au fost trecuți în rezervă și vor să revină în sistemul militar ca soldați voluntari în altă armă /specialitate militară decât aceea în care s-au instruit;

• cinci săptămâni: pentru tinerii care au îndeplinit anterior serviciul militar, au fost trecuți în rezervă și vor să revină în sistemul militar ca soldați voluntari în aceeași armă /specialitate militară.

Subetapa instrucției pentru încadrarea pe funcție se execută în unitățile unde au fost repartizați și are durata de o săptămână.

După parcurgerea acestei subetape, soldații voluntari sunt încadrați în subunitățile de bază, unde, în continuare, participă la procesul de instrucție colectivă.

După parcurgerea etapelor corespunzătoare pregătirii, gradații voluntari pot accede la Cursul avansat de instruire pentru gradați profesioniști, care se desfășoară în batalioanele de instrucție din cadrul școlilor de aplicație în baza prevederilor Ordinului nr. SMG-66 din 27.06.2006. Acest curs este primul curs de carieră, iar la el pot participa militarii voluntari cu gradul de fruntaș, în vederea acordării gradului de caporal și numirii într-o funcție corespunzătoare acestuia.

Cursul, cu durata de patru săptămâni, are un pronunțat caracter practic-aplicativ. Acesta se desfășoară după un program intensiv de instruire, astfel: opt ore/zi, luni – vineri și șase ore/zi, sâmbăta. După absolvirea acestui curs, gradații voluntari pot opta pentru a deveni subofițeri în activitate, după admiterea și absolvirea cursului de formare a subofițerilor în activitate pe filiera indirectă.

Formarea ofițerilor și subofițerilor pe filieră indirectă este o altă sarcină ce revine C.I.I.V.M. acesta realizâdu-se astfel:

Pentru ofițeri: prin cursul de formare a ofițerilor în activitate pe filiera indirectă proiectat pe o perioadă de 26 de săptămâni. Cursul este proiectat pe două module de pregătire respectiv modulul de pregătire militară generală și tactică și modul de pregătire de specialitate și metodică și are ca misiune specializarea în armă și pregătirea pentru îndeplinirea funcției de comandant pluton în scopul executării misiunilor specifice în timp de pace, în situații de criză și la război, pe teritoriul național sau în cadrul structurilor multinaționale.

Pentru subofițeri: prin cursul de formare a subofițerilor în activitate pe filiera indirectă. Cursanții înmatriculați la Școala de Maiștrii Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre desfășoară modulul de pregătire de specialitate, cu durata de 6 săptămâni, în cadrul C.I.I.V.M.

Proiectarea și realizarea acestor cursuri de către personalul de comandă și didactic a centrului implică un efort creativ deosebit. Și încă ceva: știm că oferta de pregătire se impune să fie motivantă. Ne interesează ce simte cursantul absolvent la finalul acestor cursuri! Pleacă îmbogățit la post sau se întoarce cum a venit? Calitatea pregătirii în mod sigur este dată de calitatea informațiilor și de iscusința cu care sunt gestionate în scenariile tactice și de experiența cadrelor didactice implicate.

Procesul de învățământ este centrat, în faza de desfășurare, pe efortul cursantului. Acesta este pus, din punct de vedere didactic, în fața unor probleme care, în mers, se complică tot mai mult ca să îi fie testată capacitatea de a lua decizii, de a executa și de a conduce oameni, la nivelul funcției pentru care se pregătește, în situații speciale, de criză, de cele mai multe ori fără resurse umane și materiale suficiente. Și dacă aceasta se întâmplă pentru început doar pe hartă/la clasă, pe măsură ce cursantul avansează în economia cursului, capacitatea de a lua decizii/de a executa, la nivelul funcției pentru care se pregăteștee, precum și calitatea deciziilor luate și puse în lucrare, sunt verificate pe teren, în acțiune, în cadrul exercițiilor tactice cu/fără trageri de luptă. Se urmărește, astfel, construirea contextelor de pregătire ce obligă cursantul să exerseze modul de a fi al infanteristului eficient: proactiv, orientat, selectiv, echilibrat și rațional, inspirat, motivat și care, în relația cu subordonații, are răbdarea să înțeleagă mai întâi și apoi să se facă înțeles în folosul succesului misiunii. In ultimă instanță, unitatea de infanterie, ca beneficiară a "produselor" procesului de învățământ din centrul de instruire, validează calitatea pregătirii absolvenților în misiunile la care participă. Această validare se întoarce ca feedback la centru și reprezintă principala sursă de informare cu care se îmbunătățește continuu conținutul pregătirii. Așadar, centrul nu este unicul „formator a resursei umane” în arma infanterie, ci este în continuu dialog cu unitățile operative beneficiare, în folosul creșterii capacității de luptă a acestora și a Armatei României, în întregul ei.

Tendințe privind viitorul învățământului militar

Ipoteza de la care se pleacă poate fi formulată astfel: cu cât sunt mai bine cunoscute solicitările sociale și militare la care trebuie să răspundă militarul modern și învățământul militar, cu atât sistemul de selecție și formare a acestora va fi mai eficient.

Noile transformări ale Armatei Române, impuse de schimbările radicale declanșate la acest nou început de secol, vizează dimensiunile principale ale acesteia între care resursa umană rămâne prin excelență una fundamentală.

Identificarea modelului profesional al militarului de carieră constituie primul pas în direcția asigurării resursei umane înalt calificate, în măsură să gestioneze eficient acțiunea militară. Constituit ca ansamblu de competențe, abilități și capacități generale și specifice, acest model însumează pe diferite trepte, modelele militarului de la absolvirea instituției militare de formare inițială și până la modelul cadrului militar matur, situat pe ultimele trepte ale ierarhiei militare. Pentru aceasta este nevoie ca procesul de proiectare a învățământului militar să fie configurat sub semnul unei noi concepții cu privire la pregătirea militarilor, adecvată exigențelor sporite ale câmpului de luptă modern și cerințelor altor misiuni pe care aceștia le vor executa.

Găsirea și stabilirea fundamentelor proiectării sistemului de selecție și formare/dezvoltare a militarilor se circumscriu cerințelor rezolvării primului obiectiv care are următoarea formulare: identificarea fizionomiei acțiunilor militare viitoare.

Acțiunile militare viitoare se desfășoară în condițiile câmpului de luptă integrat și al războiului bazat pe rețea în care multidimensionalitatea spațiului de luptă (terestru, aerian, naval, cosmic, cibernetic și electromagnetic) asigură prezența tot mai activă a acțiunilor asimetrice, caracterizate prin mobilitate, dinamism, flexibilitate fără precedent, nivel ridicat de descentralizare, independență totală, posibilități nelimitate de coordonare și folosirea sistemelor de armament cu înalt grad de tehnologizare. Acțiunile militare moderne se desfășoară ziua și noaptea, în orice condiții de teren, climă, anotimp și stare a vremii și vor cunoaște o creștere a ponderii prezenței acestora în mediul urban.

Specialiștii militari experimentează sisteme individuale modulare pentru infanteriști care oferă comandantului de pluton și chiar soldatului posibilitatea de a fi conectat la o rețea miniaturizată de calculatoare, prin intermediul unui minicomputer de dimensiunea unui ceas, beneficiind și de serviciile unui sistem de comunicații ultraperformant.

Noile solicitări ale câmpului de luptă ridică în fața infanteriștilor viitorului următoarele cerințe:

a) de ordin fizic și psihic (posibilități de adaptare la un regim de muncă și viață strict controlat, reacție rapidă la acțiunea stimulilor externi, rezistență la efort fizic și psihic îndelungat în condiții de stres, echilibru în comportament și agresivitate când situația impune, fără a încălca legile și regulamentele militare naționale și internaționale etc.);

b) de ordin intelectual și cultural (capacitate dezvoltată de memorare și prelucrare a informațiilor, gândire logică și rapidă, creativitate și orientare în spațiu tactic, deprinderi perfecționate în mânuirea tehnicii și armamentului inclusiv în domeniul informaticii și comunicațiilor, cunoașterea uneia sau a mai multor limbi străine etc.);

c) de ordin moral-volitiv (mentalități și atitudine de învingător, onoare și demnitate, încredere în forțele proprii și ale subunității din care face parte, energie și curaj, loialitate față de armată și poporul român, spirit de sacrificiu etc.).

Noile provocări ale câmpului de luptă viitor își pun amprenta în mod decisiv și asupra infanteristului, care dincolo de aceste calități specifice luptătorului trebuie să dețină și altele cel puțin tot atât de importante sau putem spune mai importante, specifice liderului militar. Reținem câteva dintre aceste calități caracteristice: cunoașterea grupului și a specificului acțiunii militare; capacitatea de a motiva subordonații și de a dori să devină lideri reputați; antecedente privind succesele anterioare; capacitatea de a face lucrurile potrivite; calități personale (onestitate, integritate);tărie și responsabilitate morală.

Acest proces al formării viitorilor participanți la acțiuni militare internaționale nu trebuie rupt de o anumită realitate istorică, ale cărei consecințe pot oricând afecta negativ sau impulsiona pozitiv crearea unor alianțe militare coezive. Facem această apreciere întrucât de la cristalizarea armatelor naționale, forțele armate au fost privite ca întruchiparea suveranității naționale, actor și garant al independenței statale. Militarii erau comandanți de cartiere generale pur naționale: ei depuneau un jurământ în fața țărilor lor și își riscau viețile în virtutea acestuia. În perioada postbelică a Războiului Rece ca și în prezent, alianțele constituite, inclusiv NATO, au determinat transferul unei părți a independenței proprii asupra acestora, iar internaționalizarea forțelor armate, consecință a acestui proces, a venit și din partea Organizației Națiunilor Unite și a Uniunii Europene, prin specificul misiunilor militare ale acestora. Crearea acestui „conglomerat de trupe ale diferitelor națiuni“ pune în discuție dacă aceste forțe multinaționale să fie mixte la nivelul inferior corpului de armată sau ar fi mai viabilă simpla alăturare a unităților pur naționale. Noi considerăm că îndeplinirea cu eficacitate a oricărei misiuni internaționale, în viitor, se poate realiza numai dacă această cooperare între sistemele naționale este reală, iar integrarea va deveni eficientă prin amestecul de naționalități până la nivelul companiilor. Aceasta înseamnă că infanteristul român, pe baza înțelegerii unor aspecte comune existente între armatele participante, va trebui să treacă barierele mentalităților și aspirațiilor de ordin național, care se manifestă pe o plajă foarte largă de la obiceiurile de a mânca, până la relațiile superior-subordonat și cele lingvistice pentru a se putea încadra în noul tip de gândire și acțiune ca militar multinațional.

Profesionalizarea armatei este determinată de inovațiile tehnologice ale societății cunoașterii și erei informaționale, de schimbările care afectează organizația militară căreia i se atribuie noi funcții și misiuni și de o societate aflată ea însăși într-un proces profund și rapid de transformare. Pe de altă parte, o armată modernă și puternic tehnologizată impune activități manageriale ale militarilor care să promoveze noblețea și superioritatea acestei profesii dată de sacrificiul în folosul comunității, bazată pe un cod etic special.

Nevoia realizării depline a profesionalizării viitorilor infanteriști impune cu necesitate identificarea cât mai corectă a spațiului conceptual militar utilizat în activitatea NATO, stăpânirea semnificațiilor profunde ale termenilor, expresiilor și conținuturilor vehiculate pe timpul pregătirii și îndeplinirii misiunilor NATO.

În același timp, spațiul european deschis al învățământului superior oferă noi provocări pentru realizarea viitorilor absolvenți, din perspectiva axiologică a cetățeanului militar european, în măsură să acționeze eficient la orice provocare a secolului al XXI-lea. Amplele procese declanșate în diferite foruri europene între care cel cunoscut ca procesul Bologna, ridică în fața învățământului militar necesitatea stabilirii opțiunii pentru învățământul de formare inițială, mai ales a conținuturilor noii curricule în vederea realizării unui învățământ superior calitativ, compatibil cu sistemele performante din celelalte state europene.

Preluând și legiferând inițiativele europene și naționale în domeniul învățământului, regăsim noi repere ale modernizării educației militare. În această idee, studiile întreprinse au dezvoltat conținutul obiectivelor educaționale, teoretice și practice, pe două domenii distincte: abilități cognitive, necesități și competențe generale, respectiv cunoștințe și competențe de specialitate.

Pe baza identificării misiunilor ce le poate avea de îndeplinit infanteristul și a calităților, abilităților și criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească acesta pentru a putea participa la o astfel de misiune, s-a elaborat un model al absolventului pe diferite trepte ale ierarhiei militare prin care se dezvoltă și concretizează elemente caracteristice ale viabilității modelului socio-profesional al absolventului corespunzător diferitelor forme de învățământ militar. Astfel, înțelegerea învățământului de armă ca „serviciu-social“ obligă la fundamentarea modelului absolventului care să aibă în vedere cerințele viitoarelor domenii ale vieții și activității acestuia, respectiv: mediul militar, mediul social, viața culturală, particulară și familială, activitățile din timpul liber și cele spirituale.

Pentru aceasta este necesară corelarea funcțională a unor structuri viabile constituite la nivelul statelor majore ale categoriilor de forțe și mai ales la nivelul Statului Major General și al Ministerului Apărării Naționale, concepute ca structuri socio-profesionale deschise prin interrelațiile cu organisme din interiorul și exteriorul Ministerului Apărării Naționale. Conceperea unor structuri prioritar „tehnice“ și actualizarea lor ar putea oferi șansa creșterii valorice a procesului de învățământ militar.

Este nevoie de un scenariu pedagogic euroatlantic, pe măsura viitorului, pentru a construi un învățământ militar care să realizeze mutarea accentului de la cuplul tipic învățământului informativ (cunoștințe-deprinderi) spre cel cu adevărat prioritar formativ (strategii cognitive-atitudini). Scenariul euroatlantic angajează nu numai schimbarea conținuturilor, ci și a structurilor administrative. Este nevoie de oameni cu experiență, dar capabili să-și formeze discipoli care să realizeze o conducere eficientă a învățământului.

Facilități de instrucție

CIIVM dispune de baza tehnico-materială și logistica didactică necesară procesului de învățământ, pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin. În scopul realizării unui învățământ eficient se folosesc o serie de mijloace de învățământ care contribuie la favorizarea unei învățări rapide, conștiente, accesibile, sistematice și temeinice. Integrarea mijloacelor de învățământ în activitatea didactică de comunicare este esențială pentru valoarea lor demonstrativă și intuitivă, pentru actualizarea informației, pentru avantajul transmiterii unui volum mare de informație, pentru valoarea lor formativ-educativă.

Necesitatea integrării mijloacelor de învățământ în ansamblul activităților didactice conturează o nouă dimensiune de profesionalizare didactică a instructorului. Mijloacele tehnice audio-vizuale sunt eficiente pentru mai multe considerente:

Potențialul de comunicare statică și dinamică, în timp și spațiu a fenomenelor greu accesibile cunoașterii directe permite ca un volum mare și actual de cunoștințe să fie transmis prin modalități intuitiv-logice. Există avantajul economiei de timp, permit receptarea rapidă.

Potențialul de activizare – a spiritului de observație, a gândirii și imaginației. Folosirea individuală și în grup a acesto mijloace permite permite un grad ridicat de participare, de revenire și reluare a unor activități, de acțiune directă de de folosire, manipulare, de învățare prin acțiune și nu prin verbalism abstract.

Potențialul formativ. Modalitatea atractivă de prezentare a informației contribuie la formarea noțiunilor, a modului de a gândi, a atitudinilor de cunoștere. Se favorizează formarea noțiunilor, a capacității de corelare interdisciplinară, se consolidează atitudini, deprinderi.

Potențialul ergonomic de raționalizare a efortului de predare nu este neglijat. Economia de timp, eliminarea timpilor morți care detrmină oboseala sunt în favoarea reducerii efortului de predare a instructorului și a efortului cursantului de a învăța.

Având în vedere caractersiticile lor generale, mijloacele de învățământ permit instructorilor lărgirea câmpului de cunoștințe al cursanților prin abordarea interdisciplinară a problematicii predate, cu efecte formative asupra grupului de cursanți. CIIVM beneficiază de o gamă largă de resurse materiale adecvate nevoilor concrete ale acestui tip de instituție de învățământ și discipline militare generale și de specialitate. Diversificarea acestora a fost determinată, în primul rând, de trecerea de la concepția învățământului tradițional bazat pe verbalism, pe solicitarea excesivă a memoriei, pe formalism și simplism în organizarea procesului de învățământ la una modernă, întemeiată pe ideea imprimării unui caracter activ, formativ întregii activități didactice.

În acest scop, pune la dispoziția cursanților următoarele resurse și facilități:

– 10 săli de curs;

– 1 sală NSSM;

– 1 sală de lectură;

– 6 săli de specialitate (sală punct de comandă, sala căpitanilor, sala locotenenților, sala sublocotenenților, cabinet de istorie militară, sala ITAI);

– 4 laboratoare (laborator pentru cunoașterea TAB, laborator pentru cunoașterea M.L.I., laborator cunoaștere armament T.A.B. / M.L.I., laborator de învățare a limbilor străine);

– 1 punct acces INTERNET;

– 1 poligon automatizat de tragere;

– 1 bază de antrenament(Bucium) pentru desfășurarea exercițiilor tactice cu Pl., Cp., tabere de instrucție dotat și cu pistă C.I.S.M;

– 1 platformă de instrucție (poligon de pregătire tactică; poligon redus de I.T.A.I.; poligon redus de artilerie; poligon de instrucție pentru operații în mediul urban);
– 3 biblioteci (regulamente secrete, regulamente nesecrete, beletristică);

– 1 sală de forță;

– 1 sală de sport;

– 1 pista C.I.S.M., pista de alergare;

terenuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp, porticuri de gimnastică.

Toate aceste facilități beneficiază de impulsul “mijloacelor moderne”, angajate pedagogic odată cu dezvoltarea tehnicilor de instruire prin exersare/simulare, tehnicilor de transmitere și de prelucrare a informațiilor prin sistemul video, tehnicilor de informatizare care asigură realizarea învățării asistată pe calculator.