Intre Traditii Si Stil de Viata

Tradiția reprezintă transmiterea continuă a unui conținut cultural de-alungul istoriei de la un eveniment determinant sau un trecut îndepărtat. Tradiția este identitatea unei comunități umane. Aceasta este o memorie și o idee, într-un cuvânt o conștiință colectivă; o amintire a ceea ce a fost, alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogății o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare.Ea este un semn viguros al existentei noastre.

O comunitate se deosebește de alta prin tradițiile specifice ce îi caracterizează și influențează modalitatea de a trăi, dar și modul de gândire.Acestea sunt catalogate și reprezintă totodată emblema și mândria acesteia.

Odată cu evoluția si schimbarea societații se schimbă și tradițiile,însa ele ramân în mentalul colectiv al neamului ca marcă de valoare,de recunoștiință și de identificare.

Multe națiuni ce au facut pași importanți spre civilizație și și-au lăsat în urma sau pierdut tradițiile,modificându-și totodată stilul de viată încearca să reaprindă aceste lucruri minunate,dovadă fiind și numeroasele festivaluri folclorice organizate din ce în ce mai des.

Rromi sunt un popor fară un stat sau o guvernare proprie care să îi apere si protejeze,aceștia au supraviețuit pană în prezent tocmai prin păstrarea aproape intactă a tradițiilor.

Chiar și în acest moment,în secolul 21,cu aproape 8 milioane de rromi ce își duc existența pe continentul european, formează o etnie categoric distinctă,cu legi și reguli proprii bine stabilite.

Totuși,odată cu trecerea timpului și schimbarea stilului de viață la nivel global se face simțită schimbarea și în randul romilor.

Această schimbare poate aduce și beneficii precum accesul la educație al tinerilor rromi.Cu ajutorul anumitor programe sociale,campanii de promovare a educației parinților rromi,pot aduce la cunoștiință riscurile la care sunt supuși,prin păstrarea anumitor tradiții în societatea modernă,copii și sănătatea acestora.

Una dintre tradițiile ce se păstrează și astăzi și are rădăcini puternic ancorate în trecut este aceea a căsătoriei între copii.

Acestea se realizau atât în trecut cât și în prezent cu ajutorul înțelegerii între părinți și are ca obiectiv final introducerea și asimilarea fetei de către familia băiatului; fata fiind îngrijită și crescută mai apoi de viitoarea soacră a acesteia. Motivul principal pentru această situație în viziunea romilor este eliminarea neîntelegerilor între acestea. Totodată familia baiatului se angajază si preia responsabilitățile de creștere,asigurarea bunurilor necesare dar și a educației. Aceast fenomen ce se pastrează și in zilele noastre are ca scop final conservarea averilor familiilor în cadrul comunității.

O altă tradiție ce încă se păstrează și influențează direct modul și stilul de viață al rromilor este aceea a rezolvări conflictelor în interior.

Problemele ce apar între diverși membri ai comunitații se rezolvă înca din trecut în interior,prin adunarea în fața batrânilor comunității.Această judecată este precedată de o dezbatere a evenimentelor între rude.

Pentru rromi doar ideea de a ajunge în fața unui avocat este o insultă,deoarece li s-ar dovedi incapacitatea de a rezolva o problemă și a face dreptate. Rolul acestei judecăți tradiționale este acela de a stopa conflictele din interiorul comunității dar si de a împăca părțile.

Sărbatorile rromilor sunt și ele importante si definitorii în istoria lor.

Acestea corespund în mare parte cu sărbătorile calendarului tradițional românesc totuși se diferențiază și capătă în unele cazuri alt sens. Există însă și sărbători calendaristice proprii,numai ale rromilor,acestea negăsindu-se în alte culturi (Joia Verde,Hârdelezi).

La orice mare sărbătoare,atât în trecut cât și astăzi,familiile de rromi își arată omenia,bogăția și toată avuția,incluzand aici bijuteriile: galbeni,potire,covoare,mâncaruri alese,băuturi. Toate acestea sunt expuse la mese unde sunt invitate și neamurile.

În România trăiesc peste 40 de neamuri de rromi. Cu timpul o parte din tradiții și stilul actual de viață vor dispărea,altele se vor schimba,totuși acestea vor rămâne o parte importantă în cultura și istoria rromilor.

Rromi Ursari

Denumirea acestora vine de la ideea că aceștia erau talentați la muzică și erau foarte des solicitați de către circari pentru a da o mână de ajutor la dresajul urșilor.

Fig.1.2 Sursa:http://artoteca.ro/ziua-internationala-a-romilor-710

După ce această etapă de dresaj se încheia,împreuna cu proprietarul susțineau prin sate,bâlciuri,târguri,reprezentații ce le aduceau bani si alimente necesare supraviețuirii.

Evoluând,aceștia,din dorința de a realiza spectacole mai mari au cooptat si introdus in secvențele lor și grupuri de cântăreți vocali sau dansatori.

Lautarii după aceste prestații au avut posibilitatea în urma aprecierii publicului să își câștige existența la diferite evenimente organizate,separat de circari.

Rromi ce practicau diferite meserii tradiționale pentru a-și da marfa își stabileau atelierele în preajma ursarilor. Aceștia au căpătat și iei denumirea de “rromi ursari”,cu toate că profesia lor era alta (tămăduitori,ceaonari sau negustori) toți vorbind același dialect.

Aceștia s-au răspandit în toate județele țării,totuși în județele din Moldova,comparativ cu restul țării,predomina grupurile de ursari față de celelalte.

Un număr apropiat de realitate al populației rrome din țara noastra,în cazul de față ursarii, nu poate fi exprimat deoarece,în mare,rromi nu doresc să își exprime atașarea la o etnie ce este permanent blamată.

Meseria de muzicant prin rândul ursarilor se păstrează și azi cu ajutorul părinților ce transmit aceste tradiții de cântat la diverse instrumente copiilor,însă din păcate alte meserii ca și sculptatul și obtinutul podoabelor din os sau coarne animale,realizarea de bijuterii din argint si aur sau turnatul ceaoanelor sunt meserii pe cale de dispariție. Posibilitatea ca acestea să fie obținute pe cale industrială de întreprinzători mici sau mijlocii creînd această situație.

Cu timpul s-ar putea ca și meseria de lăutar să dispară,deoarece influențele exterioare și tehnologia fac ca,copii ursarilor să devină din ce în ce mai interesați de vechile melodii populare și lautarești în detrimentul noului.

Asadar rromi odata cu trecerea timpului și în special dupa revoluția din anul 1989,neavând pământ,iar meseriile tradiționale fiind aproape dispărute,situația materială a acestora s-a deteriorat. La ora actuală majoritatea rromilor lucrează ca zilieri în agricultura la casele românilor.

Totuși pe lângă orașe există cartiere mărginașe unde locuiesc rromi și duc o viață sub limita sărăciei iar principala sursă de venit în aceste familii este cerșitul sau colectarea și comercializarea de deșeuri.

Un numar important de rromi au emigrat în occident unde s-au stabilit in tabere ilegale și practica cerșetoria și furatul.

Tradițiile romilor dispar încet dar sigur,luându-le locul stilul de viață mai atragător dat de valul occidental.