Intocmirea Documentatiei Topo Cadastrale

Diverse2

Intocmirea Documentatiei Topo Cadastrale

Byadmin ianuarie 1, 2024

TEMA

Întocmirea documentației topo-cadastrale necesară înscrierii cu caracter nedefinitv în Cartea Funciară, și al planului de situație în vederea obținerii Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.), pentru imobilul situat în intravilan P.U.G. și extravilan comuna Popricani, jud.Iași .

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I- MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

1.1. Date generale

1.2. Executarea pe teren a măsurătorilor și culegerea de informații topo-cadastrale

1.2.1.Identificarea pe teren a limitelor zonei de lucru

1.2.2.Crearea rețelei geodezice de sprijin și de ridicare

1.2.3.Executarea măsurătorilor de detaliu

1.2.4.Identificarea categoriilor de folosință

1.3. Prelucrarea observațiilor din teren și elaborarea documentației topo-cadastrale

1.4. Normativele și normele tehnice care vor sta la baza executării documentației

1.5. Metode de lucru

Capitolul II- REALIZAREA BAZEI TOPO-GEODEZICE ȘI CARTOGRAFICE NECESARĂ LUCRĂRILOR DE RIDICARE A SUPRAFEȚEI CONSIDERATE ȘI ÎNTOCMIREA PLANULUI CADASTRAL

2.1. Determinarea coordonatelor unui punct prin metoda intersecției multiple înapoi

2.1.1.Calculul orientării primei drepte

2.1.2.Calculul coordonatelor punctului nou

2.1.3.Calculul erorilor de determinare ale punctului nou

2.2. Compensarea coordonatelor punctului determinat prin intersecție multiplă înapoi

2.2.1.Calculul orientărilor și distanțelor provizorii dintre punctul nou și punctele vechi

2.2.2.Calculul coeficienților de direcție și verificarea lor

2.2.3.Calculul termenilor liberi

2.2.4.Scrierea sitemului inițial al ecuațiilor de corecții

2.2.5.Scrierea sistemului final al ecuațiilor de corecții

2.2.6.Întocmirea sistemului ecuațiilor normale ale necunoscutelor

2.2.7.Rezolvarea sistemului ecuațiilor normale și verificarea soluțiilor

2.2.8.Calculul coordonatelor compensate ale punctului nou

2.2.9.Calculul corecției unghiului de orientare al stației și a valorii compensate a unghiului

2.2.10.Calculul corecțiilor și a sumei pătratelor corecțiilor

2.2.11.Calculul valorilor compensate ale direcțiilor azimutale și ale orientărilor direcțiilor inclusiv controlul compensării

2.2.12.Calculul erorii medii pătratice a unei singure măsurători directe

2.2.13.Calculul erorii medii pătratice ale mărimilor compensate ale necunoscutelor și a erorii totale în poziția punctului pe plan

2.2.14.Calculul elementelor elipsei erorilor și ale podarei elipsei erorilor

2.2.15.Construcția grafică a podarei elipsei erorilor

2.2.16.Calculul erorilor medii pătratice ale mărimilor compensate ale orientărilor și distanțelor dintre un punct nou și punctele vechi

2.3. Calculul și compensarea coordonatelor punctelor rețelei de ridicare

2.3.1.Metoda drumuirii planimetrice

2.4. Executarea ridicărilor topografice de detaliu

2.5. Întocmirea planului de situație

2.6. Încadrarea suprafeței de teren în trapeze

Capitolul III- ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICE CADASTRALE NECESARĂ ÎNSCRIERII IMOBILULUI ÎN CARTEA FUNCIARĂ

3.1. Delimitarea imobilului și efectuarea măsurătorilor de teren necesare întocmirii planului de amplasament

3.2. Identificarea categoriilor de folosință a parcelelor, a destinației construcțiilor, identificarea proprietarului și a situației juridice a imobilului

3.3. Prelucrarea în faza de birou a datelor obținute din măsurători, calculul suprafețelor și al distanțelor dintre punctele de pe conturul imobilului

3.4. Numerotarea cadastrală a parcelelor și a corpurilor de clădire din perimetrul acestora

3.5. Întocmirea documentaței cadastrale propriu-zise necesară înscrierii în Cartea Funciară a imobilului

Capitolul IV- EVALUAREA COSTURILOR LUCRĂRILOR

4.1. Prezentarea categoriilor de lucrări executate. Antemăsurătoarea

4.2. Întocmirea devizului estimativ al lucrărilor executate

Capitolul V- PIESE DESENATE ȘI CARTEA FUNCIARĂ

CAPITOLUL I

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

Denumirea lucrării : Întocmirea documentației topo-cadastrale necesară înscrierii cu caracter nedefinitv în Cartea Funciară, precum și a planului de situație, pentru imobilul situat în extravilanul comunei Popricani, jud.Iași.

Scopul lucrării : Întocmirea documentației topo-cadastrale necesară înscrierii cu caracter nedefinitiv în Cartea Funciară a unui corp de proprietate aparținând domnului Burcuș Neculae, domiciliat în satul Trifești, comuna Trifești, județul Iași, situat în intravilan PUG si extravilanul Comunei Popricani, județul Iași.

Unitatea executantă : Săvuță Cristian Vasile, student în anul IV al Facultății de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, specializarea Măsurători Terestre și Cadastru, Universitatea Tehnică ,,Gh. Asachi’’ Iași.

Localizarea lucrării : Intravilan P.U.G. si extravilan comuna Popricani, județul Iași.

Informații geodezice, topografice, fotogrammetrice și cartografice existente în zonă :

Planuri topografice la scara 1:5000.

Planuri cadastrale la scara 1:10000.

Rețeaua geodezică de sprijin în sistemul de proiecție STEREOGRAFIC 1970.

Registre cadastrale.

1.2. Executarea pe teren a măsurătorilor și culegerea de informații

topo-cadastrale

1.2.1. Identificarea pe teren a limitelor zonei de lucru:

Identificarea la teren a limitelor zonei de lucru și analiza documentației topo-cadastrale existente pentru zona de lucru:

Imobilul aparține domnului Burcuș Neculae, domiciliat în satul Trifești, comuna Trifești, județul Iași, și este situat în intravilan P.U.G. și extravilan comuna Popricani, județul Iași.

În vederea întocmirii proiectului de parcelare pentru zona de lucru din tema de proiect, s-a procedat mai întâi la procurarea și analizarea documentației topo-cadastrale, cartografice și geodezice existente.

În acest sens s-au procurat din arhivele instituțiilor de specialitate (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași și Serviciul de Specialitate al Primăriei comunei Popricani) următoarele materiale:

Planuri topografice la scara 1:5000 și harta topografică la scara 1:25000.

Planul cadastral de ansamblu întocmit la scara 1:10000.

Inventarul de coordonate al punctelor din rețeaua geodezică de sprijin.

Extrasele din registrele cadastrale.

În cadrul etapei de recunoaștere a terenului s-a procedat la identificarea zonei de lucru, a limitelor acesteia și a vecinilor precum și la identificarea detaliilor topo-cadastrale necesare a fi ridicate din punct de vedere topografic pentru întocmirea dosarului de situații. De asemenea pe teren s-a procedat la identificarea și recunoașterea punctelor din rețeaua geodezică de sprijin și pentru stabilirea traseului drumurii.

1.2.2. Crearea rețelei geodezice de sprijin și de ridicare

După efectuarea recunoașterii terenului se stabilește și traseul drumuirii, punctele rețelei geodezice de sprijin fiind materializate în teren prin țăruși din lemn.

Punctele rețelei geodezice de sprijin și de ridicare s-au determinat folosind metoda intersecției multiple înapoi și metoda drumurii în circuit.

1.2.3. Executarea măsurătorilor de detaliu

Punctele de detaliu ale terenului s-au determinat din punctele rețelei geodezice de sprijin. Metoda de calcul folosită la determinarea punctelor de detaliu este metoda radierii.

1.2.4. Identificarea categoriilor de folosință

Odată cu operațiile de recunoaștere a terenului și de măsurare s-a recurs și la identificarea categoriilor de folosință ale parcelelor și a destinațiile construcțiilor.

1.3. Prelucrarea observațiilor din teren și elaborarea documentației

topo-cadastrale

Calculul coordonatelor punctului de stație prin metoda intersecției multiple

înapoi – procedeul analitic Delambre;

Compensarea coordonatelor punctului de stație determinat prin intersecția

multiplă înapoi;

Calculul și compensarea coordonatelor punctelor rețelei de ridicare prin

metoda drumuirii în circuit;

Calculul coordonatelor punctelor de detaliu prin metoda radierii;

Redactarea documentației topo-cadastrale și al planului de situație;

Calculul analitic al suprafețelor corpului de proprietate a parcelelor și a

construcțiilor.

1.4. Normativele și normele tehnice care vor sta la baza executării

documentației lucrării

Normativul C110/1961;

Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:2000, 1:1000, 1:5000;

Normative-Norme de muncă unificate pe economie pentru lucrări de geodezie, topo-fotogrammetrice și cartografice (lucrări de măsurători terestre) O-1982, București 1984;

Norme tehnice generale pentru introducerea lucrărilor de cadastru;

Norme tehnice pentru introducerea cadastrului edilitar.

1.5. Metode de lucru

1. Metode:

Metoda intersecției înapoi, procedeul Delambre ( orientarea primei drepte);

Compensarea riguroasă a coordonatelor provizorii prin procedeul ,,variației coordonatelor’’;

Metoda drumuirii în circuit;

Metoda radierii;

Calculul suprafețelor.

2. Aparate si instrumente :

Stația totală Leica TC 1100 + accesorii;

Computer Pentium IV;

CAPITOLUL II

REALIZAREA BAZEI TOPO-GEODEZICE ȘI CARTOGRAFICE NECESARĂ LUCRĂRILOR DE RIDICARE A SUPRAFEȚEI CONSIDERATE ȘI ÎNTOCMIREA PLANULUI CADASTRAL

2.1. Determinarea coordonatelor unui punct prin

metoda intersecției multiple înapoi

Poziția planimetrică a punctelor accesibile se poate determina prin metoda intersecției multiple înapoi, cunoscută și sub numele Pothénot sau retrointersecție.

Soluția acestei probleme a fost dată de Snellius în 1624 și perfecționată de Pothénot în 1692 și de aceea se mai numește și ,,Problema Pothénot’’ sau ,,Problema hărții’’.

Spre deosebire de intersecția înainte, care impunea staționarea cu aparatul în cel puțin două puncte de coordonate cunoscute, din care sunt vizate puncte vechi și punctul nou ce urmează a fi determinat, intersecția înapoi presupune staționarea exclusiv în punctul de coordonate necunoscute și măsurarea direcțiilor spre cel puțin trei puncte vechi (de coordonate cunoscute).

Metoda se numește intersecția înapoi deoarece măsurarea direcțiilor se face în sens invers decât la intersecția înainte.

În teren culegerea datelor se face mai comod și mai ușor, se staționează într-un singur punct, nu în două sau mai multe puncte ca la intersecția înainte.

Această metodă se aplică obligatoriu când în regiune nu există vizibilitate decât spre puncte vechi, dar neaccesibile (cruci de biserică, semnale, coșuri de fum), precum și atunci când efectuăm masurători de control drumuirii.

Rezolvarea intersecției înapoi se poate face prin mai multe variante de calcul, dintre care cele mai utilizate sunt:

Procedeul trigonometric;

Procedeul analitic al orientarii primei direcții;

Procedeul analitic al coordonatelor baricentrice.

În această lucrare se staționează punctul 300, efectuându-se măsurători unghiulare către 5 puncte din rețeaua geodezică prin metoda turului de orizont. S-a ales drept viză de origine P.G. Cârpiți. Cu luneta în poziția I s-au vizat toate punctele : P.G. Cârpiți, Releu Bucium, Biserica Aroneanu, Biserica Popricani, Sit Cotu Morii în sens direct, efectuându-se citirile pe limb. La sfârșitul turului s-a vizat din nou punctul inițial executându-se viza de închidere. S-a dat luneta în poziția a II-a și s-au repetat operațiile, vizarea punctelor făcându-se în sens invers. În fiecare poziție a lunetei eroarea de închidere a turului de orizont nu trebuie să depășească toleranță de:

,

unde:

p – precizia teodolitului =5cc

n- numărul de vize din tur = 5

T= 11,18cc

Se calculează citirile medii ale direcțiilor și apoi compensarea în stație prin egalizarea vizei de închidere cu cea de plecare. Eroarea de închidere a turului de orizont este :

Iar corecția este:

Se face corecția unitară care se repartizează în mod cumulat începînd cu cea de-a doua direcție obținându-se direcțiile compensate.

Pentru determinarea coordonatelor punctului 300 se utilizeză procedeul analitic Delambre al orientării primei drepte.

Măsurarea, compensarea și reducerea la zero în tur de orizont în punctul de stație 300 se realizează în tabelul 2.1

urători terestre) O-1982, București 1984;

Norme tehnice generale pentru introducerea lucrărilor de cadastru;

Norme tehnice pentru introducerea cadastrului edilitar.

1.5. Metode de lucru

1. Metode:

Metoda intersecției înapoi, procedeul Delambre ( orientarea primei drepte);

Compensarea riguroasă a coordonatelor provizorii prin procedeul ,,variației coordonatelor’’;

Metoda drumuirii în circuit;

Metoda radierii;

Calculul suprafețelor.

2. Aparate si instrumente :

Stația totală Leica TC 1100 + accesorii;

Computer Pentium IV;

CAPITOLUL II

REALIZAREA BAZEI TOPO-GEODEZICE ȘI CARTOGRAFICE NECESARĂ LUCRĂRILOR DE RIDICARE A SUPRAFEȚEI CONSIDERATE ȘI ÎNTOCMIREA PLANULUI CADASTRAL

2.1. Determinarea coordonatelor unui punct prin

metoda intersecției multiple înapoi

Poziția planimetrică a punctelor accesibile se poate determina prin metoda intersecției multiple înapoi, cunoscută și sub numele Pothénot sau retrointersecție.

Soluția acestei probleme a fost dată de Snellius în 1624 și perfecționată de Pothénot în 1692 și de aceea se mai numește și ,,Problema Pothénot’’ sau ,,Problema hărții’’.

Spre deosebire de intersecția înainte, care impunea staționarea cu aparatul în cel puțin două puncte de coordonate cunoscute, din care sunt vizate puncte vechi și punctul nou ce urmează a fi determinat, intersecția înapoi presupune staționarea exclusiv în punctul de coordonate necunoscute și măsurarea direcțiilor spre cel puțin trei puncte vechi (de coordonate cunoscute).

Metoda se numește intersecția înapoi deoarece măsurarea direcțiilor se face în sens invers decât la intersecția înainte.

În teren culegerea datelor se face mai comod și mai ușor, se staționează într-un singur punct, nu în două sau mai multe puncte ca la intersecția înainte.

Această metodă se aplică obligatoriu când în regiune nu există vizibilitate decât spre puncte vechi, dar neaccesibile (cruci de biserică, semnale, coșuri de fum), precum și atunci când efectuăm masurători de control drumuirii.

Rezolvarea intersecției înapoi se poate face prin mai multe variante de calcul, dintre care cele mai utilizate sunt:

Procedeul trigonometric;

Procedeul analitic al orientarii primei direcții;

Procedeul analitic al coordonatelor baricentrice.

În această lucrare se staționează punctul 300, efectuându-se măsurători unghiulare către 5 puncte din rețeaua geodezică prin metoda turului de orizont. S-a ales drept viză de origine P.G. Cârpiți. Cu luneta în poziția I s-au vizat toate punctele : P.G. Cârpiți, Releu Bucium, Biserica Aroneanu, Biserica Popricani, Sit Cotu Morii în sens direct, efectuându-se citirile pe limb. La sfârșitul turului s-a vizat din nou punctul inițial executându-se viza de închidere. S-a dat luneta în poziția a II-a și s-au repetat operațiile, vizarea punctelor făcându-se în sens invers. În fiecare poziție a lunetei eroarea de închidere a turului de orizont nu trebuie să depășească toleranță de:

,

unde:

p – precizia teodolitului =5cc

n- numărul de vize din tur = 5

T= 11,18cc

Se calculează citirile medii ale direcțiilor și apoi compensarea în stație prin egalizarea vizei de închidere cu cea de plecare. Eroarea de închidere a turului de orizont este :

Iar corecția este:

Se face corecția unitară care se repartizează în mod cumulat începînd cu cea de-a doua direcție obținându-se direcțiile compensate.

Pentru determinarea coordonatelor punctului 300 se utilizeză procedeul analitic Delambre al orientării primei drepte.

Măsurarea, compensarea și reducerea la zero în tur de orizont în punctul de stație 300 se realizează în tabelul 2.1

Tabelul 2.1.

Inventarul de coordonate rectangulare plane ale punctelor de sprijin vor fi prezentate în tabelul 2.1.1.

Tabelul 2.1.1

Schița cu punctele rețelei de triangulație (fig. 2.1.)

Figura 2.1. Schița rețelei de triangulație

Au rezultat 10 combinații pentru determinarea coordonatelor provizorii ale punctului 300 enumerate mai jos:

Sit Cotu Morii – Biserica Aroneanu – Releu Bucium;

Biserica Aroneanu – Releu Bucium – Biserica Popricani;

P.G. Cârpiți – Biserica Aroneanu – Biserica Popricani;

P.G. Cârpiți – Biserica Aroneanu – Releu Bucium;

Sit Cotu Morii – Biserica Aroneanu – Biserica Popricani;

Releu Bucium – Biserica Popricani – Sit Cotu Morii;

Biserica Popricani – Sit Cotu Morii – P.G. Cârpiți;

Sit Cotu Morii – P.G. Cârpiți – Biserica Aroneanu;

P.G. Cârpiți – Releu Bucium – Biserica Popricani;

Sit Cotu Morii – P.G. Cârpiți -Releu Bucium.

2.1.1. Calculul orientării primei drepte

Pentru determinarea coordonatelor punctului 300 prin procedeul orientării primei drepte se consideră în tur de orizont cu următoarea combinație de puncte:

(1)SIT Cotu Morii – (2) Bis. Aroneanu – (3) Releu Bucium

Unghiurile α și β se calculează cu relațiile:

Formula generală de calcul este:

Transmiterea orientării dreptelor (direcțiilor) de determinare folosindu-se orientarea calculată a primei drepte și unghiurile orizontale α și β :

2.1.2. Calculul coordonatelor punctului nou

Coordonatele punctului nou 601 se determină prin metoda intersecției înainte – procedeul orientărilor, utilizând următoarele relații de calcul:

Operațiile de calcul sunt aceleași pentru cele 10 combinații și rezultatele vor fi conduse în următoarele tabele:

Tabelul. 2.2

Tabelul. 2.3

Tabelul. 2.4

Tabelul. 2.5

Tabelul. 2.6

Tabelul. 2.7

Tabelul. 2.8

Tabelul. 2.9

Tabelul. 2.10

Tabelul. 2.11

Coordonatele provizorii ale punctului nou 300 vor fi egale cu media aritmetică a celor 10 coordonate rezultate din cele 10 combinații:

Rezultatele se vor trece în tabelul 2.13.

Coordonatele provizorii ale punctului nou 300, cu care se va începe operația de compensare prin metoda coordonatelor indirecte, procedeul variației coordonatelor vor fi:

Tabelul 2.13

2.1.3. Calculul erorilor de determinare ale punctului nou

Cu ajutorul valorilor coordonatelor provizorii ale punctului nou 300 rezultate din cele 10 combinații și cea rezultată prin media aritmetică se poate determina eroarea pentru fiecare combinație în parte:

….…………….. …………………

Ținând cont de erorile fiecărei combinații în parte se calculează eroarea totală (vectorul de poziție al punctului în combinația respectivă față de poziția punctului mediu):

………………………….

Eroarea totală medie se va calcula cu relația:

Această valoare reprezintă valoarea unui cerc având ca origine poziția punctului mediu, acest cerc având denumirea de cerc de indeciziune.

Valoarea preciziei de determinare a punctului nou se face prin calculul razei medii de indecizie, a cărei valoare trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,10 (10 cm).

Tabelul 2.14

2.2. Compensarea punctului nou determinat prin

intersecția multiplă înapoi

Pentru asigurarea unor condiții optime de executare a ridicărilor topografice și fotogrammetrice ale terenurilor, apare necesitatea îndesirii punctelor de sprijin ale rețelei geodezice de triangulație, prin metoda intersecțiilor înainte, înapoi sau combinate. În funcție de importanța acestor puncte și ordinului de precizie în care se încadrează, coordonatele rectangulare ale punctelor de intersecție se determină semiriguros, prin metode analitice de calcul riguros, prin metoda celor mai mici pătrate.

Din grupa metodelor riguroase, cea mai largă aplicabilitate o are metoda măsurătorilor indirecte.

2.2.1. Calculul orientărilor și distanțelor provizorii dintre punctul nou și punctele vechi

Pe baza coordonatelor cunoscute ale puntelor vechi Xi , Yi , (tabelul 2.1.1) și a coordonatelor provizorii ale punctului nou , se calculează mai întâi orientările provizorii ale direcțiilor, folosind relațiile:

Distanțele provizorii se calculează cu formulele:

Egalitatea valorilor distanței, rezultă din primele două formule, reprezintă și un control al corectitudinii de calcul al orientării. Operațiile de calcul se conduc centralizat în tabelul 2.15. coloanele 1-6.

Tabelul 2.15

2.2.2 Calculul coeficienților de direcție și verificarea lor

Coeficienții de direcție reprezintă coeficienții necunoscutelor din ecuațiile de corecții și exprimă variația orientării pe unitatea de lungime considerată (ceoficientul a pe axa X, și coeficientul b pe axa Y). Din motive practice, în triangulația de stat corecțiile unghiulare se exprimă în secunde, iar necunoscutele (corecțiile coordonatelor), în decimetri. De asemenea, distanțele dintre puncte, ca și coordonatele relative, se exprimă în kilometri. Din această cauză, formulele folosite în practica calculării coeficienților de direcție pentru cazul gradației centezimale, sunt:

sau:

Pe baza acestor formule se calculează coeficienții de direcție , , în aceleași tabele cu calculul orientărilor și distanțelor provizorii, coloana 7, cu aceeași precizie ca în cazul mărimilor , respectiv , cu trei zecimale.

Rapida și directa stabilire a semnelor coeficienților de direcție, eventual controlul semnelor, se face pe baza datelor din tabelul 2.16, funcție de cadranul în care este situată orientarea provizorie a direcției.

Tabelul 2.16

Controlul lucrării coeficienților de direcție se face cu una din formulele:

2.2.3. Calculul termenilor liberi

Unghiul de orientare al stației Z300-i este unghiul de orientare al direcției de origine/referință (figura2.3.).

Figura 2.3.

Mărimea acestui unghi se obține pe baza valorilor unghiulare ale direcțiilor azimutale centrate și reduse la planul de proiecție , și al orientărilor provizorii ale direcțiilor , trecute în tabelul 2.17, coloanele 3 și 4, cu formula:

Mărimile obținute se trec în coloana 5 a tabelului 2.17 datorită erorilor în poziția punctelor vechi ale rețelei de triangulație, ca și al erorilor inerente de măsurare a direcțiilor azimutale, cele 5 mărimi ale unghiului de orientare al stației diferă între ele. Pentru orientarea stației, se stabilește un unghi de orientare provizoriu , ca medie aritmetică a celor cinci mărimi:

și ale cărui mărime se trece pe linia sumă din tabelul 2.17, col. 5.

Termenii liberi ai ecuațiilor de corecții se calculează cu relația:

ale căror valori, exprimate în secunde centezimale, se trec în coloana 6. Se face suma algebrică a termenilor liberi, verificând-se condiția [l]=0. Dacă rezultă mici diferențe, se face o corectare a termenilor mai mari.

Tabelul 2.17

2.2.4 Scrierea sistemului inițial al ecuațiilor de corecții

Deoarece pentru fiecare direcție azimutală măsurată direct pe teren, va corespunde câte o ecuație de corecție, pentru compensarea coordonatelor provizorii ale punctului nou 300, se va scrie sistemul inițial al ecuațiilor de corecții, de forma generală:

unde, pentru simplificare, s-au introdus notațiile:

În procesul compensării, se acceptă ca observațiile azimutale efectuate pe teren să fie de acceași precizie, astfel că ponderile ecuațiilor de corecții vor fie egale cu unitatea

Cunoscându-se coeficienții și termenii liberi, se scrie sistemul inițial al ecuațiilor de corecții:

Sistemul inițial conține cinci ecuații (r =5) și 8 necunoscute (dz, dx, dy, v1, v2,…v5).

2.2.5. Scrierea sistemului final al ecuațiilor de corecții

Deoarece în sistemul inițial al sistemului de corecții necunoscuta dz are coeficientul egal cu -1, aceasta se va putea elimina prin aplicarea procedeului Schreiber al ecuațiilor fictive echivalente. Acest lucru se realizează prin introducerea condițiilor [v]=0 și [l]=0.

Sistemul final al ecuațiilor de corecții se obține direct din sistemul inițial, dar fără necunoscuta dz și având corecțiile în locul corecțiilor , la care se adaugă o ecuație suplimentară, a – a, care se obține direct prin însumarea, pe coloane, a coeficienților necunoscutelor. Noul sistem este ponderat, primele ecuații având ponderile egale cu unitatea, iar ultima, a șasea numită ecuația sumă, având ponderea . În acest fel, sistemul final al ecuațiilor de corecții se va prezenta sub forma:

……………………………………………………..

sau sub forma numerică astfel:

Sistemul final al ecuațiilor de corecții conține un număr de ecuații, cu 7 necunoscute (dx, dy, v1, v2…v5) astfel că nu se poate rezolva.

2.2.6 Întocmirea sistemului ecuațiilor normale ale necunoscutelor

În sistemul final al ecuațiilor de corecții, mărimile corecțiilor fiind mici asemănătoare erorilor, li se pot aplica principiul minim:

Deoarece suma considerată este o funcție de mărimile necunoscutelor rămase dx si dy, prin anularea derivatei la condițiile de minimum:

reprezentând lema lui Gauss. Prin înlocuirea corecțiilor cu expresiile lor din ecuațiile de corecții finale, se ajunge la un sistem de două ecuații cu două necunoscute având forma:

și care reprezintă sistemul ecuațiilor normale al necunoscutelor. În acest sistem, coeficienții de pe diagonala principală sunt întotdeauna pătratici iar coeficienții dreptunghiulari, pozitivi sau negativi, sunt simetrici în raport cu diagonala principală. În acest caz, determinantul sistemului este întotdeauna diferit de zero (D≠0), sistemul admițând soluții unice.

Observație: Prin introducerea condiției de minim Legendre-Gauss, s-a realizat eliminarea necunoscutelor în număr de , ajungându-se la un sistem normal totdeauna rezolvabil.

Pentru calculul coeficienților și termenilor liberi ai ecuațiilor normale, mai întâi se întocmește tabelul 2.18, cuprinzând ponderile, coeficienții, termenii liberi și termenii sumă ai ecuațiilor finale de corecții.

Pentru controlul înscrierii corecte, ca și al celulelor ulterioare, se fac sumele pe orizontală:

și sumele pe verticală:

Tabelul 2.18

Tabelul 2.19

Controlul înscrierii datelor în tabelul ecuațiilor de corecții finale (ecuații fictive echivalente), se fac cu ajutorul expresiei evidente:

respectiv

În tabelul 2.19 se calculează coeficienții, termenii liberi și termenii sumă ai ecuațiilor normale, cu formulele:

1

Controlul calculării coeficienților, termenilor liberi și ai termenilor sumă, se face cu relațiile:

…………………………………………

În tabelul 2.19, sunt trecuți numai coeficienții și termenii liberi ai ecuațiilor normale scrise sub formă prescurtată. Din această cauză, începând cu a doua linie, la însumare se vor lua și termenii situați deasupra termenilor pătratici.

Expresia numerică a sistemului ecuațiilor normale va fi:

2.2.7. Rezolvarea sistemului ecuațiilor normale și verificarea soluțiilor

Fiind un sistem de două ecuații cu două numere necunoscute, rezolvarea lui se face cu ajutorul metodei Cramer, folosind relațiile:

Verificarea soluțiilor se face cu relația sintetică:

sau dezvoltat:

rezultând:

2.2.8 Calculul coordonatelor compensate ale punctului nou

Coordonatele rectangulare plane compensate ale punctului nou se obțin prin însumarea algebrică a coordonatelor provizorii cu mărimile necunoscutelor (corecțiilor).

Astfel:

2.2.9 Calculul corecției unghiului de orientare al stației și a valorii compensate a unghiului

Din prima ecuație normală sistemului inițial al ecuațiilor de corecții, se calculează necunoscuta reprezentând corecția unghiului de orientare al stației:

Pe baza ei, se calculează unghiul de orientare compensat al stației, adică orientarea compensată a direcției de origine:

2.2.10 Calculul corecțiilor și a sumei pătratelor corecțiilor

Prin înlocuirea valorilor necunoscutelor dx, dy și dz în sistemul inițial (netransformat) al ecuațiilor de corecții, se obțin mărimile corecțiilor astfel:

Calculul corecțiilor se conduce în tabelul 2.20. se face verificarea: [vi]=0. În același tabel se calculează suma pătratelor corecțiilor, funcție direct de mărimile acestora (col.8).

iar pentru control, ca sumă ale produselor corecțiilor cu termenii liberi, coloana 9.

Tabelul 2.20

2.2.11 Calculul valorilor compensate ale direcțiilor azimutale și ale orientărilor direcțiilor,

inclusiv controlul compensării

Pe baza valorilor provizorii ale direcțiilor azimutale (centrate și reduse la planul proiecției) și ale corecțiilor rezultate prin compensare, se obțin valorile compensate ale direcțiilor azimutale folosind expresia:

, respectiv (4)=(2)+(3)

Cu ajutorul acestora și a unghiului de orientare compensat al stației, se calculează orientările compensate ale direcțiilor:

, respectiv (6)=(4)+(5).

Calculele se conduc în tabelul 2.21.

Pentru controlul final al compensării, se calculează orientările și distanțele dintre punctele noi și punctele vechi, cu relațiile cunoscute (tabelul 2.21).

Distanțele se calculează cu formulele:

Tabelul 2.21

Verificarea compensării se face prin diferențele dintre orientările direcțiilor calculate pe baza direcțiilor azimutale compensate și a unghiului de orientare compensat al stației (tabelul 2.21, coloana 6) și orientările direcțiilor calculate din coordonatele compensate ale punctului nou și cordonatele punctelor vechi (tabelul 2.22, coloana 4).

(300- P.G. Cârpiți)

(300- Bis.Aroneanu)

(300- Rel.Bucium)

(300- Bis.Popricani)

(300- Sit Cotu Morii)

Tabelul 2.22

2.2.12 Calculul erorii medii pătratice a unei singure măsurători directe

Pentru evaluarea preciziei în poziția pe plan a punctului nou 300, se calculează mai întâi eroarea medie pătratică a unei singure măsurători directe de aceeași precizie, cu formula:

Valoarea obținută reprezintă eroarea post-compensare a unei direcții măsurată pe teren cu aceeași precizie. La numitor:

, reprezintă numărul ecuațiilor inițiale de corecții

iar

, reprezintă numărul necunoscutelor dx, dy și dz.

2.2.13. Calculul erorilor medii pătratice ale mărimilor compensate ale necunoscutelor și a erorii totale în poziția punctului pe plan

Erorile medii pătratice ale măsurătorilor compensate ale necunoscutelor dx și dy, reprezintă erorile de determinare a celor mai probabile valori ale coordonatelor punctului nou, numite coordonatele compensate . Astfel erorile medii pătratice ale abscisei și ale ordonatei punctului, reprezintă erorile în poziția punctului de-a lungul axelor de coordonate și se calculează astfel:

unde:

eroarea medie pătratică a unei singure măsurători directe de aceeași precizie,

coeficienții de pondere pătratici ai celor două necunoscute, care se calculează cu formulele:

după care, erorile pătratice sunt:

Ele reprezintă erorile în poziția punctului de-a lungul axelor de coordonate. Pe baza lor se calculează eroarea totală în poziția punctului cu formula:

Dacă erorile pot fi negative și pozitive, eroarea totală este esențial pozitivă.

Dezavantajul erorilor medii pătratice constă în faptul că, ele nu permit cunoașterea direcțiilor de-a lungul cărora erorile sunt maxime și minime, respectiv mărimile acestora. Acest lucru se poate cunoaște cu ajutorul elipsei erorilor și a podarei elipsei erorilor.

2.2.14 Calculul elementelor elipsei erorilor și ale podarei elipsei erorilor

Mai întâi se calculează orientările direcțiilor reciproc perpendiculare de-a lungul cărora erorile vor fi maxime și minime, în baza relației:

Deoarece au fost calculați coeficienții de pondere pătratici, se preferă prima expresie.

Coeficientul de pondere dreptunghiular este:

Deoarece : . Orientarea se va afla în cadranul IV.

De unde, cele două soluții ale ecuației trigonometrice sunt:

Unghiurile de orientare se consideră de la sistemul de axe în care a fost determinat punctul 300, mai precis de la axa X.

În continuare, se calculează mărimile semiaxelor elipsei de eroare. Mai întâi se calculează coeficientul q:

iar pe baza lui mărimile elipsei:

Pentru desenarea podarei (curba pedală) generată de elipsa erorilor, se calculează razele vector ale podarei, cu ajutorul semiaxelor elipsei și pentru diferite valori ale unghiului

făcut de semiaxa mare cu raza-vector, cu formula:

Calculele se conduc în tabelul 2.23, pentru valori ale unghiului din . Podara fiind simetrică față de axele elipsei erorilor, calculul razelor – vector se execută numai pentru unghiurile primului cadran și sunt exprimate în mm.

Tabelul 2.23

2.2.15 Construcția grafică a podarei elipsei erorilor

Construcția podarei elipsei erorilor, numită și curba pedalei, curba preciziei sau curba erorilor medii pătratice, se construiește la o scară supraunitară pe baza orientărilor semiaxelor elipsei de eroare și ale datelor tabelului 2.23, în următoarea succesiune:

Se desenează sistemul de axe rectangulare (X,Y) cu originea în punctul 300:

Cu ajutorul unghiurilor de orientare

măsurate față de axa X, se duc axele XA și YA, care corespund direcțiilor de-a lungul cărora sunt maxime și minime. De-a lungul acestor axe, începând din 300, se iau la scară segmentele care corespund semiaxelor elipsei erorilor A= 32.64 mm și B=14.33 mm, obținându-se punctele, a pe axa XA , și b pe axa YA.

Cu ajutorul funcțiilor din AutoCad se aplică față de axa XA, unghiurile iar pe direcțiile obținute se aplică la scara lungimilor razelor – vector (tabelul 2.25 coloana 5) obțin ându-se punctele c, d, …, k.

Se unesc cu ajutorul funcțiilor din AutoCad (spline sau Polyline) punctele principale a și b cu punctele intermediare c, d, …, k printr-o curbă plană obținându-se curba podară pentru primul cadran. În celelalte cadrane, construcția grafică a podarei se face pe baza simetriei în raport cu axele XA și YA.

Configurația podarei elipsei erorilor este în funcție de configurația elipsei erorilor, de raportul celor două semiaxe. Când raportul este egal cu unitatea (A/B=1), elipsa și podara generează un cerc de eroare. Pe măsură ce raportul crește, aria podarei diferă tot mai mult de aria elipsei. De asemenea, pentru elipse de aceeași arie, dar configurație diferită, din cauza raportului semiaxelor, ariile podarelor diferă sensibil.

Prin măsurarea grafică, la scară, se pot determina sau doar verifica, mărimile erorilor medii ale coordonatelor compensate ale punctului, de-a lungul axelor de coordonate. Astfel, pentru eroarea sx se măsoară segmentul dintre punctul 300 și 1, de unde podara intersectează axa X, la fel pentru eroarea sy, se măsoară segmentul dintre punctul 300 și punctul m, unde podara intersectează axa Y. Se obțin:

Valorile obținute pe cale grafică, cu ajutorul podarei, sunt apropiate cu cele rezultate prin calcul la punctul 2.2.13, respectiv sX = 26.7 mm, sY=  mm.

Analiza orientării și configurației podarei elipsei erorilor cele mai mari în poziția punctului se află aproximativ pe bisectoarea cadranelor I și III și minime pe cele ale cadranelor II și IV, raportul dintre erorile maxime și minime fiind A/B = 2.28 .

Așa cum s-a demonstrat (Nistor Gh., Andricioaiei Gh, 1994), domeniul de situare a poziției probabile a punctului este reprezentat de aria podarei și nu a elipsei erorilor.

Astfel, aria elipsei erorilor este : ,

pe când aria podarei generată de elipsă este de :

de 1.36 ori mai mare decât aria elipsei.

2.2.16. Calculul erorilor medii pătratice ale mărimilor compensate ale orientărilor și

distanțelor dintre un punct și punctele vechi

S-a arătat că, în practica compensării rețelelor geodezice de triangulație prin metoda măsurătorilor indirecte, variația coordonatelor la calculul erorilor medii pătratice ale funcțiilor de valorile compensate ale coordonatelor este rațional să se folosească expresia erorii unei funcții.

Este cazul aflării erorilor medii pătratice ale mărimilor compensate ale orientărilor și distanțelor dintre puncte.

2.2.16.1. Eroarea medie pătratică a mărimii compensate a orientării unei direcții

Orientarea compensată a unei direcții se exprimă prin orientarea provizorie și corecțiile coordonatelor (necunoscutelor). Pentru orientarea direcției 300-P.G.Cârpiți, se va exprima cu relația :

Această relație corespunde formulei generale a unei funcții de mărimile compensate ale necunoscutelor :

Unde coeficienții vor fi :

Se calculează, mai întâi, coeficientul de pondere al funcției (inversa ponderii) cu relația folosind coeficienții de pondere a necunoscutelor :

După care se calculează eroarea medie pătratică a orientării compensate (a funcției):

În același mod, s-a procedat și pentru calculul erorilor orientărilor compensate pentru toate direcțiile. Rezultatele sunt trecute în tabelul 2.24.

Tabelul 2.24

Eroarea medie pătratică a orientării compensate a direcției se poate determina mult mai simplu, prin măsurarea grafică cu ajutorul curbei podarei (fig. 2.4). Pentru aceeași direcție, din punctul 300 se ridică o perpendiculară, care va întâlni curba podară într-un punct n, și se măsoară grafic, la scară, segmentul . Cunoscându-se lungimea laturii (distanța provizorie) , din tabelul 2.15 eroarea medie pătratică a orientării direcției se va calcula cu formula :

Valoarea obținută este foarte apropiată de cea calculată analitic și egală cu .

Precizia determinărilor grafice este compatibilă cu cea din calculul analitic.

2.2.16.2. Eroarea medie pătratică a mărimii unei distanțe compensate

Distanță compensată dintre punctul nou și un punct vechi, exemplu , se poate exprima prin distanță provizorie și corecțiile coordonatelor, sub forma funcției :

Unde:
– distanța provizorie, calculată la punctul 2, tabelul 2.15, coloana 6, iar ceilalți coeficienți constanți sunt dați de mărimile derivatelor parțiale în jurul valorii provizorii a distanței :

Se calculează coeficientul de pondere al distanței considerate (al funcției), folosindu-se relația cu coeficienții de pondere ai necunoscutelor.

Eroarea medie pătratică a distanței compensate (a funcției), va fi :

În același mod, s-a procedat și pentru calculul erorilor medii ale tuturor distanțelor compensate, rezultatele fiind prezentate în tabelul 2.24. se observă că, datorită dispunerii dreptelor de determinare a punctului nou, erorile medii pătratice ale distanțelor compensate sunt aproximativ aceleași și practic egale cu mărimea semiaxei mari a elipsei erorilor (A= 32.64 mm).

Tabelul 2.25

Erorile medii pătratice ale distanțelor compensate se pot obține mult mai simplu, prin măsurare grafică. Astfel pentru distanța compensată , se măsoară, la scară distanța de la punctul 300 la punctul o, unde podara intersectează direcția spre punctul P.G. Cârpiți. Astfel se obține :

În final, pentru distanțele compensate, s-au calculat și erorile relative, cu relația cunoscută:

Valorile obținute au fost trecute în tabelul 2.25, coloana 6.

2.3. Calculul și compensarea coordonatelor punctelor rețelei de ridicare

folosind metoda drumuirii

2.3.1. Metoda drumuirii planimetrice

Metoda drumuirii mai este cunoscută și sub denumirea de metoda poligonației.

Metoda drumuirii constă în determinarea poziției în plan a punctelor prin măsurarea pe teren a unghiurilor pe care le fac între ele laturile ce constituie traseul drumuirii, precum și a lungimilor acestor laturi.

Drumuirile planimetrice sunt drumuirile la care lungimile laturilor se măsoară pe cale directă, cu panglica de oțel de 50 de metri sau electro-optic cu stația totală.

Drumuirea poate fi folosită ca metodă fundamentală de ridicare pe suprafețe până la 200 ha, la teren șes și până la 100 ha, pe terenuri accidentate sau cu acoperiri. În acest caz ridicarea în plan începe cu efectuarea drumuirii, care servește ca rețea de sprijin, deoarece în zona respectivă nu există puncte de triangulație.

Ca metodă fundamentală, drumuirea poate fi folosită la determinarea unor puncte de sprijin pe suprafețe foarte întinse, care echivalează cu punctele de triangulație. Executate în condiții de precizie ridicată, în acest caz poartă denumirea de drumuire poligonometrică.

Drumuirile poligonometrice sunt folosite, cu rezultate din cele mai bune, la determinarea deplasărilor orizontale a unor construcții mari (de exemplu la barajele în arc).

În mod curent, drumuirea se folosește ca metodă ajutătoare pentru ridicarea în plan a suprafeței topografice atunci când se sprijină pe punctele rețelei de triangulație.

După forma traseului, drumuirile se clasifică în două categorii:drumuiri în circuit și drumuiri sprijinite.

Drumuirea în circuit este linia frântă care pornește dintr-un punct de coordonate cunoscute sau un punct ales convențional cu coordonate arbitrare și ajunge din nou în punctul de plecare.

Drumuirea sprijinită este constituită tot dintr-o linie frântă, sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute, determinate anterior. La rândul lor, drumuirile sprijinite se împart după felul punctelor de sprijin în următoarele:

drumuiri principale care la capete se sprijină pe puncte din rețeaua de triangulație;

drumuiri secundare care la unul din capete se sprijină pe un punct de triangulație iar la celălalt capăt pe un punct de drumuire principală;

drumuire terțiară care se sprijină cu un capăt pe un punct al drumuirii principale iar cu celălalt pe un punct de drumuire secundară sau cu ambele capete pe puncte de drumuire secundară;

Pentru ca punctele drumuirii planimetrice să fie determinate cu precizie corespunzătoare, trebuie să se respecte următoarele condiții :

punctele drumuirii să fie astfel alese, încât să se afle în apropierea punctelor caracteristice ale detaliilor ce urmează a fi ridicate ; ele trebuie marcate pe teren stabil și accesibil staționării cu teodolitul sau stația totală, cu vizibilitate către punctele vecine și cu posibilitatea măsurării directe a distanțelor ;

traseul drumuirii să aibă o formă pe cât posibil alungită, să nu depășeasca lungimea de 2000 m în localitați și 3000 m în afara localităților ;

laturile drumuirii să fie de lungimi aproximativ egale, avându-se în vedere ca lungimea maximă a unei laturi să fie de 250 m iar lungimea minimă de 30 m .

La ridicarea unei suprafețe de teren, metoda drumuirii planimetrice se combină cu metoda radierilor sau cu metoda punctelor echerice, care se folosesc la ridicarea propriu-zisă a punctelor caracteristice ale detaliilor planimetrice. Pe teren se măsoară atât elementele necesare determinării poziției în plan a punctelor drumuirii cât și cele necesare determinării poziției punctelor de detalii. La calcule, mai întâi se determină punctele de drumuire și apoi în funcție de acestea, punctele de detaliu.

La ridicarea unei suprafețe de teren prin metoda drumuirii planimetrice se disting două faze : de teren și de birou.

Faza de teren cuprinde următoarele operații :

Recunoașterea terenului, alegerea traseului și marcarea punctelor drumuirii.

Recunoașterea terenului se începe cu parcurgerea limitelor terenului de ridicat, făcându-se o delimitare a zonei suprafeței. Se continuă cu recunoașterea în interiorul suprafeței, alegându-se poziția punctelor de drumuire și marcându-le prin țăruși, buloane sau borne mici, în funcție de importanța punctului sau a locului ridicării. În afara localităților (extravilan) pentru a fi mai vizibile în jurul punctelor de drumuiri se face un mușuroi de pământ sau se bate alături un țăruș martor. Punctele caracteristice ale detaliilor de pe teren nu se marchează.

Măsurarea distanțelor.

Se efectuează cu ajutorul panglicii de oțel de 50 m, în ambele sensuri (dus și întors), pentru fiecare latură a drumuirii principale. În acest fel, există un control al măsurării laturilor și posibilitatea obținerii unor valori mai apropiate de cele adevărate, prin luarea valorilor medii. La drumuirile secundare și terțiare, măsurarea laturilor pe cale directă se face într-un singur sens, controlul făcându-se pe cale optică sau electro-optic cu ajutorul stației totale.

Măsurarea unghiurilor orizontale și verticale.

Măsurarea unghiurilor orizontale și verticale se face cu ajutorul unui teodolit sau a unei

stații totale. Unghiurile orizontale dintre laturile drumuirii ca și unghiurile dintre latura din urmă și toate direcțiile către punctele caracteristice ale detaliilor, luate dintr-o stație, se măsoară prin metoda simplă sau prin metoda orientărilor citite direct pe teren. Unghiurile verticale, de pantă se măsoară concomitent cu unghiurile orizontale, vizându-se cu firul reticular orizontal, pe miră sau jalonul ținut vertical, la o valoare corespunzătoare înălțimii aparatului din punctul de stație.

Pe teren, se vor măsura și unghiurile de legătură, adică unghiurile făcute de direcțiile cunoscute din teren cu prima respectiv ultima latură a drumuirii.

Faza de birou .

În această fază are loc prelucrarea datelor obținute în urma măsurătorilor pe teren, având ca scop final obținerea coordonatelor rectangulare ale punctelor drumuirii, pe baza cărora se va întocmi planul topografic numit și plan de situație.

Operațiile de calcul se desfășoară în următoarea ordine :

Drumuirea în circuit este un caz particular al drumuirii sprijinite, respectiv când punctul inițial de sprijin coincide cu punctul final.

Operațiile de teren la drumuirea în circuit sunt asemănătoare cu cele de la drumuirea desfășurată iar calculul și compensarea se realizează la fel, dacă drumuirea este desfășurată în punctul de plecare, operație din care numărul de stații este considerat mai mare cu o unitate decât numărul de puncte al drumuirii.

Elemente inițiale:

Coordonatele punctelor din rețeaua de sprijin:

Tabelul 2.26

Fig.2.26 Schița drumuirii

Elemente măsurate pe teren

Tabelul 2.27

Elemente calculate

Tabelul 2.28

Determinarea cotelor:

Mărimile precise ale cotelor se determină fie prin nivelment, fie prin calcule.

Determinarea cotelor punctelor de pe planuri cu curbe de nivel se face prin interpolare, avându-se în vedere că panta terenului, între două curbe de nivel vecine, este uniformă. Astfel, cota punctului, 300, de pe plan, in sistemul de referință Marea Neagră-1975 este :

Algoritmul de calcul pentru drumuire este următorul:

Calculul distanțelor înclinate medii dintre puncte

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.28 coloana 3.

Calculul direcțiilor orizontale medii

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.28 coloana 5.

Calculul mediilor unghiurilor verticale:

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.28, coloana 4.

Calculul unghiurilor orizontale

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloana 6

Calculul orientării medii de plecare și sosire –

=

Calculul distanțelor orizontale medii

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloana 9.

Calculul și compensarea orientărilor

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloana 7.

Eroarea de închidere :

unde : T – toleranța

n – numărul de stații

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloana 7

Calculul coordonatelor relative provizorii

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloana 10.

Calculul erorilor de închidere pe coordonate și compensarea coordonatelor relative

provizorii

……………………………………………………….

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloanele 10 și 11.

Calculul coordonatelor rectangulare

…………………………………………….

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloanele 14 și 15.

Calculul diferențelor de nivel și a cotelor provizorii

……………………………………………………………..

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloana 13.

Eroarea de închidere pe cote :

……………………………………………………………..

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloana 13.

Calculul cotelor

Calculele sunt prezentate în tabelul 2.29, coloana 16.

2.4 Executarea ridicărilor topografice de detaliu

Metoda radierilor numită și metoda coordonatelor polare este metoda de bază folosită la determinarea pozițiilor în plan a punctelor caracteristice ale detaliilor planimetrice de pe suprafața pamântului. Ridicarea detaliilor în măsurătorile topografice este operația de determinare a pozițiilor reciproce ale punctelor caracteristice din teren în raport cu rețeaua punctelor de triangulație. În principiu metoda radierilor este o metodă de ridicare ce permite determinarea unui număr mare de puncte caracteristice, situate radial față de punctul de stație din care se vizează, de unde și denumirea de metoda radierii.

În funcție de mărimea suprafeței de ridicat și de felul punctelor de stații din care se vizează către punctele radiate, metoda radierii poate fi folosită ca metodă fundamentală sau ca metodă ajutătoare.

Ca metodă fundamentală se folosește atunci când suprafețele de ridicat sunt relativ mici, ridicarea putându-se face dintr-o singură stație. Se staționează cu instrumentul de măsurat aproximativ în mijlocul suprafeței.

Se măsoară unghiurile dintre o direcție luată ca referință și direcțiile către punctele caracteristice ale detaliilor planimetrice. În cazul măsurării distanțelor înclinate trebuie să se măsoare și unghiurile verticale. Determinarea pozițiilor punctelor caracteristice se face prin coordonatele polare, unghiul orizontal (β) și distanța redusă la orizont (do).

Precizia de determinare a punctelor este cu atât mai mare cu cât distanțele sunt mai mici.

În practică se recomandă ca distanțele să nu depășească 100-150 m.

În timpul măsurătorilor pe teren, se face o schiță cu punctele caracteristice ale detaliilor, care va servi la redactarea planului de situație.

Ca metodă ajutătoare, metoda radierilor se folosește în cazul suprafețelor mari, cu densitate mare de puncte iar punctele de stație sunt puncte de drumuire sau puncte ale rețelei de triangulație. Faptul că în majoritatea cazurilor, punctele caracteristice se determină din punctele drumuirii, metoda de ridicare poartă numele de metoda drumuirii combinată cu radieri.

Ca direcție de referință, la măsurarea unghiurilor orizontale, se ia în fiecare stație, latura din urmă a drumuirii. După ce se măsoară unghiurile orizontale dintre laturile drumuirii cu ambele poziții ale lunetei, se vizează toate punctele de radiere, în sens direct, măsurarea unghiurilor orizontale dintre latura din urmă și direcțiile către punctele radiate făcându-se cu o singură poziție a lunetei. Când se măsoară distanțele înclinate este obligatorie și măsurarea unghiurilor verticale de pantă. În fiecare punct de stație se întocmește o schiță cu punctele măsurate. Punctele de radiere a căror poziție trebuie riguros cunoscute și care au un caracter de permanență și stabilitate (case,poduri,drumuiri,căi ferate etc.) vor fi determinate prin coordonate rectangulare (X,Y). Punctele detaliilor care nu au limite precise (liziere de pădure,pâraie,râpi) vor fi determinate doar prin coordonate polare (β,d0).

Din punctele rețelei de ridicare 301, 302, 303, 304, 305 s-au făcut măsurători către un număr de 13 de puncte.

Elementele unghiulare și liniare măsurate pe teren , sunt prezentate în tabelul 2.30.

Pentru punctul 2 radiat din stația 301, coordonatele se calculează parcurgând următoarele etape :

Se determină unghiurile orizontale între viza de referință și fiecare punct vizat, în baza relației :

(

Calculul orientării vizelor punctelor de radiere :

se calculează orientarea de referință

cu ajutorul orientării vizei de referință , orientările vizelor la punctele radiate se calculează astfel :

Calculul distanței reduse la orizont :

Calculul coordonatelor relative ale punctului radiat în raport cu stația :

unde : I=înălțimea aparatului

= înălțimea reflectorului

Calculul coordonatelor absolute :

Relațiile de calcul pentru cota punctului, așa cum sunt prezentate mai sus, sunt valabile numai în cazul în care distanța orizontală D este mai mică de 500 m.

Dacă această valoare este mai mare, atunci intervine o corecție datorată sfericității și refracției atmosferice, ce are expresia :

unde :

k-este coeficientul de refracție atmosferică (k=0.13 pentru teritoriul României,

R-este raza medie a Pamântului (R=6379 km)

Această corecție este totdeauna pozitivă și se adaugă la diferența de nivel.

Calculul coordonatelor punctelor de detaliu se prezintă în tabelul 2.30, în baza algoritmului de calcul prezentat mai sus.

2.5. Încadrarea suprafeței de teren în trapeze

Întocmirea schemei de încadrare a imobilului aparținând Comunei Popricani, proprietar domnul Burcuș Neculae, în foile planurilor (trapezelor) la scările 1 : 5000, 1 : 2000, 1 : 1000.

În funcție de schema geografică a unei hărți, se procedează în continuare la împărțirea acesteia în trapeze la scările standard.

Pentru planul la scara 1 : 5000 se împarte foaia la scara 1 : 10 000 în 4 părți (2×2) cu dimensiunile de 1’15’’ pe latitudine și 1’52’’,5 pe longitudine, iar fiecare trapez se notează cu cifrele romane I, II, III, IV .

Nomenclatura foilor de plan la scara 1 : 5000 se compune din nomenclatura planului la scara 1 : 10 000 și cifra romană corespunzătoare zonei în care se află amplasat imobilul măsurat :

L-35-32-A-a-3-I

În continuare s-a procedat la încadrarea teritoriului considerat în foile de plan la scările

1 : 2 000 și 1 : 1 000.

Pentru planul la scara 1 : 2 000, se împarte foaia la scara 1 : 5 000 în 4 părți (2×2) cu dimensiunile de 37’’,50 pe latitudine și 56’’,25 pe longitudine și care se notează cu cifrele arabe 1, 2, 3, 4.

Nomenclatura foilor de plan la scara 1 : 2 000, este formată din nomenclatura planului la scara 1 : 5000 și cifra arabă corespunzătoare zonei în care se află amplasat imobilul măsurat :

L-35-32-A-a-3-I-4

Coordonatele geografice (φ,λ) ale colțurilor trapezului L-35-32-A-a-3-I la scara 1 : 5 000.

Tabelul 2.31

Fig.2.31. Încadrarea imobilului în cadrul foilor de hartă la scările :

1 : 5 000, 1 : 2 000, 1 : 1 000.

2.6. Calculul suprafețelor

Prin noțiunea de arie a unei suprafețe, se înțelege din punct de vedere topografic, întinderea proiecției în plan orizontal a acelei suprafețe. Deoarece scoarța terestră prezintă neregularități și pante, măsurarea precisă a ariilor nu se realizează direct pe teren, fapt pentru care se recurge la calculul analitic sau la măsurarea sa pe planul topografic.

Se utilizează trei modalități mai importante :

Determinarea suprafețelor pe cale grafică, utilizând planul topografic. Această

modalitate se aplică la determinarea suprafețelor care au contur poligonal, descompunându-se în figuri geometrice simple, de exemplu în triunghiuri;

Determinarea suprafețelor pe plan topografic cu planimetrul: cu ajutorul acestui

instrument mecanic se poate măsura pe plan o suprafață oarecare, urmărind conturul acesteia;

Calculul analitic cu ajutorul coordonatelor punctelor de contur: se aplică atunci

când se cunosc coordonatele rectangulare ale vârfului poligonului. Comparativ cu celelalte metode, asigură precizia cea mai mare și nu necesită existența planului topografic.

Cu ajutorul metodei analitice, se vor calcula parcelele, cu relația de calcul a unui poligon cu ,,n” laturi :

cu respectarea sensului direct de parcurs, în notarea punctelor de pe contur.

CAPITOLUL III

ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICE

CADASTRALE NECESARĂ ÎNSCRIERII

IMOBILULUI

ÎN CARTEA FUNCIARĂ

În conformitate cu ordinul 1330 C din 25 iunie 1999 emis de Ministerul Justiției începând cu data de 1 iulie 1999 toate birourile de Carte Funciară au trecut la aplicarea dispoziției articolului 61 din legea Cadastrului și Publicității Imobiliare numărul 7/1996 (articolul 59).

Cărțile funciare cu caracter nedefinitiv se deschid la cererea persoanelor interesate primind un număr cadastral consecutiv corespunzător ordinului de înregistrare a cererilor de efectuare a operațiilor de înscriere începând cu numărul 1. Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentației cadastrale în vederea înscrierii în Cartea Funciară a fost publicat în Monitorul Oficial a României partea I numărul 1048 din 29 decembrie 2006.

În vederea întocmirii documentației cadastrale necesare înscrierii în Cartea Funciară sunt necesare parcurgerea următoarelor etape de lucru:

1. Delimitarea imobilului (identificarea amplasamentului) și efectuarea măsurătorilor de teren necesare întocmirii planului de amplasament și delimitare ale imobilului.

2. Identificarea categoriilor de folosință a parcelelor, a destinației construcțiilor, identificarea proprietarului și a situației juridice a imobilului.

3. Prelucrarea în faza de birou a datelor obținute din măsuratori, calculul suprafețelor și al distanțelor dintre punctele de pe conturul imobilului.

4. Numerotarea cadastrală a parcelelor și a construcțiilor din cadrul imobilului.

5. Întocmirea documentației cadastrale propriu-zise necesară înscrierii în cartea funciară.

3.1. Delimitarea imobilului (identificarea amplasamentului) și efectuarea măsurătorilor de teren necesare întocmirii planului de amplasament

Prin delimitarea imobilului se înțelege identificarea cu exactitate a amplasamentului acestuia prin parcurgerea efectivă la teren a limitelor și identificarea vecinilor. Delimitarea amplasamentului se realizează înaintea executării măsurătorilor și presupune ca persoana autorizată împreună cu proprietarul să procedeze la identificarea limitelor naturale sau artificiale ale imobilului în vederea efectuării măsurătorilor.

Măsurătorile sunt precedate obligatoriu de materializarea punctelor care definesc limita imobilului de către persoana autorizată în prezența proprietarului cu picheți de metal, țăruși din lemn sau prin marcare cu vopsea. Materializarea cu borne de beton se face doar la solicitarea proprietarului.

În cazul imobilului pentru care nu se poate executa amplasarea și limitele acestuia în conformitate cu elementele tehnice conținute în actele de proprietate puse la dispoziție de proprietar, persoana autorizată nu întocmește documentația cadastrală.

Materializarea limitelor imobilului conform actului de proprietate prezentat de proprietar este în responsabilitatea persoanelor autorizate care execută lucrarea, proprietarul suportând costurile aferente materialului și manoperei operațiunilor de materializare a limitelor imobilului.

Înaintea efectuării măsurătorilor topografice persoana autorizată trebuie sa facă:

o documentare tehnică conform datelor și documentelor deținute de proprietar;

să solicite informații aflate în baza de date a Oficiului de Cadastru și Publicitate

Imobiliară (inventare de coordonate, planuri de încadrare în zonă, plan parcelar, ortofotoplan).

Efectuarea lucrărilor topografice constă în executarea măsurătorilor necesare realizării rețelei geodezice de ridicare în sistemul național de proiecție STEREO-70, rețea necesară în vederea ridicării detaliilor topografice de bază ale elementelor de conținut topo și cadastral referitoare la imobilul care se intabulează. Punctele rețelei de ridicare vor fi materializate conform normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general prin picheți metalici în intravilan și țăruși de lemn în extravilan pentru care se vor întocmi schițe de reperaj și descriere topografică. Punctele rețelei de ridicare se vor vopsi în culoarea roșie.

La ridicarea detaliilor planimetrice se vor avea în vedere următoarele :

limitele imobilelor să se determine la jumătatea grosimii gardului cu excepția cazului

când cei doi proprietari vecini indică altceva ;

pe planul de amplasament, la rubrica mențiuni punctul A ,,date referitoare la teren”se

va nota dacă imobilul este împrejmuit sau nu, după caz se pot face precizări asupra naturii împrejmuirii precum și precizarea punctelor de pe contur între care există sau nu împrejmuiri ;

pentru construcțiile cu caracter permanent din cuprinsul imobilului se vor efectua

măsurători astfel încât să se poată determina suprafețele construite la sol.

Erorile admise sunt:

eroarea de identificare a punctelor de contur în cazul imobilelor împrejmuite este

±10 cm ;

eroarea de identificare a punctelor de pe contur în cazul imobilelor neîmprejmuite

este ±30cm ;

eroarea de poziție reciprocă a punctelor pe contur ale imobilelor este ±10 cm ;

erorile absolute ale punctelor incluzând erorile menționate mai sus nu vor depăși ±20

cm în cazul imobilelor împrejmuite și de ±40 cm în cazul imobilelor neîmprejmuite.

În situațiile extreme prezentate și argumentate în scris de către persoana autorizată când măsurătorile nu se pot face cu încadrarea în Sistemul Național de proiecție Stereo-1970 se poate încadra lucrarea în sistem național pe bază de coordonate determinate grafic cu minim 3 puncte comune între plan și teren. În acest caz cele 3 puncte sunt reprezentate prin borne sau detalii de mici dimensiuni (stâlpi, capace de canal ) și vor avea schițe de reperaj și descrieri topografice corespunzătoare.

3.2 Identificarea categoriilor de folosință a parcelelor, a destinației construcțiilor,

identificarea proprietarului și a situației juridice a imobilului

Această etapă se realizează de regulă în paralel cu executarea măsurătorilor topografice. Astfel, se identifică fiecare parcelă din perimetrul imobilului respectiv limitele și categoria de folosință a acestuia. La fel se procedează și pentru construcțiile cu caracter permanent pentru care se identifică destinația și categoria de folosință a acestuia. Pentru stabilirea proprietarului și a situației juridice a imobilului se consultă actele de proprietate puse la dispoziție de către proprietar.

3.3 Prelucrarea în faza de birou a datelor obținute din măsurători, calculul suprafețelor

și al distanțelor dintre punctele de pe conturul imobilului

În baza elementelor unghiulare și liniare obținute prin măsurători topografice se va proceda la prelucrarea în faza de birou în vederea determinării poziției planimetrice a punctelor de pe conturul imobilului, de pe conturul parcelelor și a punctelor caracteristice construcțiilor cu caracter permanent. Cu ajutorul acestor coordonate planimetrice se procedează în continuare la calculul analitic al suprafeței imobilului, al parcelelor componente și al suprafețelor construite la sol ale construcțiilor .

Distanțele dintre punctele de pe conturul imobilului se calculează analitic din coordonatele cunoscute ale punctelor de pe contur. Se menționează ca aceste distanțe sunt necesare a fi trecute în planul de amplasament și delimitare a imobilului.

3.4 Numerotarea cadastrală a parcelelor și a corpurilor

de clădire din perimetrul acestora

Numerotarea cadastrală a parcelelor din cuprinsul unui imobil, se începe cu parcela cu categoria de folosință CC, căruia i se atribuie cifra 1, continuând apoi cu celelate parcele componente. De asemenea construcțiile cu caracter permanent se numerotează de la 1…n (C1 ,C2…Cn) ținând cont de destinația acesteia.

3.5 Întocmirea documentației cadastrale propriu-zise necesară

înscrierii în Cartea Funciară a imobilului

Conținutul documentației cadastrale necesară înscrierii dreptului de proprietate a unui imobil în Cartea Funciară este urmatoarea :

a. Cererea de solicitare a informației și convenției (Anexa 1) ;

b. Cererea de recepție și înscriere (Anexa 2) ;

c. Declarația pe proprie răspundere cu privire la înstrăinare și identificare ;

d. Descrierea lucrărilor topografice (Anexa 10) ;

e. Planul de încadrare în zonă, scara 1:2 000 sau 1:5 000 iar pentru imobilele de mari dimensiuni admițându-se în mod excepțional scara 1:10 000;

f. Planul de amplasament și delimitare a imobilului la scara 1:200 -1:5 000;

g. Extras din planul parcelar avizat în conformitate de către primar (dacă este cazul);

h. Relevee la scări mari 1:50 pâna la 1:500 după caz pentru construcțiile care fac obiectul unei sarcini, construcții care au mai mulți proprietari sau la solicitarea proprietarului (Anexa 12);

i. Tabel de mișcare parcelară (fișa imobilului) cu indicarea situației actuale din titlul de proprietate și a situației viitoare cu atribuirea numărului cadastral pentru fiecare imobil din titlu (Anexa 13);

j. Măsurătorile efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare prin metode clasice sau utilizând tehnologia GPS;

k. Calculul suprafețelor;

l. Descrierea topografică a punctelor noi din rețeaua de îndesire și ridicare;

m. Dovada plății tarifelor pentru recepție și înscriere;

n. Actul de proprietate în original sau copie legalizată;

o. Certificatul fiscal.

Documentația se realizează atât pe suport analogic cât și digital în formate standardizate ce permit tipizarea și în fișiere care permit accesul și transferul de date.

Planul de amplasament și de delimitare a imobilului trebuie să conțină următoarele elemente :

denumirea planului de amplasament și delimitarea imobilului ;

scara de întocmire (1:200 -1:5000) ;

numărul cadastral și numărul de Carte Funciară ;

suprafața măsurată ;

adresa imobilului ;

unitatea administrativ teritorială ;

Reprezentarea grafică propriu-zisă care trebuie să conțină următoarele elemente și

date obligatorii :

punctele de pe conturul imobilului și limitele acestuia ;

punctele de pe conturul parcelelor și limitele acestora, reprezentată prin linie

întreruptă ;

punctele caracteristice ale construcțiilor cu caracter permanent ;

valorile numerice ale distanțelor dintre punctele de pe conturul imobilului ;

numerele cadastrale ale parcelelor urmate de codul categoriei de folosință ;

numerotarea cadastrală a corpurilor clădirii ;

numărul poștal al imobilului înscris într-un cerc amplasat în parcela cu folosință

curți construcții ;

vecinii imobilului ;

denumirea străzii sau a căii de acces ;

caroiajul geometric ;

direcția nordului geografic ;

date referitoare la teren (numărul parcelei, categoria de folosință, suprafața, valoarea

de impozitare, mențiuni)

inventarul de coordonate al tuturor punctelor reprezentate pe planul de

amplasament ;

suprafața masurată și cea din acte ;

numele și prenumele, semnătura și ștampila executantului ;

semnătura, data, parafa și ștampila Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Tabelul de mișcare parcelară (fișa imobilului ) cuprinde o inventariere a datelor cadastrale referitoare la imobil, atât la nivelul de informație pentru teren cât și pentru construcții, structurată atât pe situația actuală a imobilului cât și situația propusă. În tabel este prezentată situația juridică a imobilului prin inventarierea proprietarilor și a actelor de proprietate asupra imobilului.

DOCUMENTAȚIA NECESARĂ ÎNSCRIERII ÎN CARTEA FUNCIARĂ CU CARACTER NEDEFINITIV A IMOBILULUI SITUAT ÎN INTRAVILAN PUG ȘI EXTRAVILAN

COMUNA POPRICANI

PROPRIETAR – BURCUȘ NECULAE

Domiciliul: Satul Trifești, Comuna Satul Trifești

EXECUTANT – SĂVUȚĂ Cristian Vasile

Către,

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară IAȘI

Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară IAȘI

I. CERERE DE SOLICITARE INFORMAȚII

Subsemnatul: student, Săvuță Cristian Vasile cu domiciliul în localitatea Iași, județul Iași, având buletinul de identitate seria MX nr. 466848 și CNP: 1730117241136.

În vederea întocmirii documentației cadastrale de Carte Funciară, pentru imobilul situat pe teritoriul administrativ al localitații: COMUNA POPRICANI, JUDEȚUL IASI, identificat prin Tarlaua 88, parcelele – A1486/45, F 1501/45, vă solicităm următoarele informații:

copie plan de încadrare în zonă;

II. CONVENȚIE

Între Burcuș Neculae în calitate de proprietar al imobilului mai sus menționat și Săvuță Cristian Vasile în calitate de persoană fizică autorizată s-au convenit următoarele:

1. Săvuță Cristian Vasile va executa o documentație cadastrală pentru imobilul mai sus menționat.

2. Termenul de execuție a documentației este de 30 zile, începând cu data: 25 / 03 / 2010

3. Onorariul convenit pentru lucrările menționate la punctul 1 este de: 14783 RON și reprezintă contravaloarea documentației cadastrale, din care s-a achitat avansul în sumă de _______ , cu chitanta nr. ______, din data de __ / __ / 2010 , urmând ca restul de ________ , să fie achitat la data de __ / __ / 2010

4. Plata se va efectua prin numerar, în următoarele condiții: la predarea documentației către beneficiar.

5. Persoana fizică / juridică autorizată va depune documentația necesară recepției și înscrierii in Cartea Funciară și va ridica încheierea de carte funciară și extrasul de carte funciară de informare.

6. Prezenta convenție se încheie în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, un exemplar pentru a fi depus la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară în vederea obținerii informațiilor solicitate și unul în documentația supusă înscrierii în Cartea Funciară.

7. Numărul de ordine al documentației din registrul de evidentă a lucrărilor realizate și verificate este 1.

8. Alte clauze și condiționări

Proprietar, Executant, Comuna Popricani SĂVUȚĂ Cristian Vasile Primar SLABU Otonel

.

Data: 17 / 03 / 2010

Către,

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară IAȘI

Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară IAȘI

Nr. de înregistare _____/______2010

CERERE DE RECEPȚIE ȘI ÎNSCRIERE

Subsemnatul: Burcuș Neculae , cu domiciliul: satul Trifești, comuna Trifești, județul Iași, legitimat cu CI/BI seria: ___ nr: _________ CNP: __________________

tel/fax 0232547668 e-mail:___________, prin mandatarul: Săvuță Cristian Vasile, vă rog să dispuneți:

I.OBIECTUL RECEPȚIEI:

[X] – prima înscriere (atribuire nr. cadastral)

[ ] – înscrierea unei construcții noi sau extinderea ei, pe o parcelă înscrisă în cartea funciară

[ ] – modificarea limitei de proprietate

[ ] – modificarea suprafeței imobilului

[ ] – descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate

[ ] – reconstituirea carții funciare pierdute, distruse sau sustrase.

II. OBIECTUL ÎNSCRIERII

[X] întabularea TEREN INTRAVILAN PUG și EXTRAVILAN

[ ] înscrierea provizorie _____________

[ ] notarea________________________

[ ] radierea _______________________

IMOBILUL este identificat prin Cartea Funciară nr. ____________ a comunei Popricani și număr cadastral _____________ al imobilului situat în: comuna Popricani , județul Iasi

ACTUL JURIDIC care justifică cererea, anexat în original sau în copie legalizată:

Titlu de proprietate nr. 23478/12.05.1997

S-a achitat tariful de: _____ prin chitanța nr. _____/__________ cu codul nr. 2.1.1

Data: 15/03/2010 Semnatura,

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAȘI

BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAȘI

DECLARAȚIE

Subsemnatul Burcuș Neculae , cu domiciliul în satul Trifești, comuna Trifești, județul Iași, județul Iași, legitimat(ă)cu CI/BI seria __________, nr________________,

CNP ______________________, prin prezenta declar pe propria răspundere, în calitate de proprietar al imobilului situat în extravilanul comunei Popricani, județul Iași sub sancțiunile prevăzute de art. 292 Cod Penal, că:

nu am înstrăinat bunul imobil (sau o parte a acestuia ),

nu am solicitat recepția și înscrierea în cartea funciară / am solicitat anterior recepția și / sau înscrierea în cartea funciară, dar solicitarea a fost respinsă prin_______________________ ________________________(anexată în copie ) ;

– am indicat persoanei autorizate limitele imobilului în vederea întocmirii documentației
cadastrale ;

– am fost informat și sunt de acord cu suprafața rezultată din măsurători 19064 mp, comunicată de persoana autorizată ;

suprafața inițială a imobilului este de 19064 mp.

Îmi asum întreaga răspundere pentru punerea la dispoziția persoanei autorizate Săvuță Cristian Vasile a următoarelor acte doveditoare a dreptului de proprietate:

Titlu de proprietate nr. 23478/12.05.1997

în vederea identificării limitelor bunului imobil măsurat, pentru executarea documentației cadastrale, participând la măsurătoare .

DATA 15/04/2010 SEMNĂTURA PROPRIETARULUI

Numele și prenumele persoanei autorizate

Semnătura și ștampila

SĂVUȚĂ Cristian Vasile

DESCRIEREA LUCRĂRILOR

TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE

Metode și aparatura folosite la măsurători:

Pentru determinarea punctelor de detaliu, s-a staționat punctele de coordonate cunoscute 301, 302, 303, 305 folosind la măsurători stația totală Leica TC 1100 care asigură o precizie de măsurare a unghiurilor orizontale de 5 sec. și a distanțelor de +/-(2mm+2ppm).

2. Sistemul de coordonate: Stereografic 1970

3. Puncte geodezice de sprijin vechi și noi folosite:

301, 302, 303, 305

4. Starea punctelor geodezice vechi:

În stare bună.

5. Descrierea punctelor topografice noi determinate în cadrul lucrării:

Punctele de stație 301, 302, 303, 305 sunt materializate prin țăruși din lemn și pot fi identificate în teren conform schiței de reperaj.

Coordonatele punctelor de stație sunt : 301 : E: 690906.498 m, N: 644732.310 m.

302 : E: 691103.298 m, N: 644691.485 m.

303 : E: 690776.797 m, N: 644668.829 m

305 : E: 691046.306 m, N: 645267.267 m

Executant : Data întocmirii :

Student : Săvuță Cristian Vasile 17.03.2010

TABEL DE MIȘCARE PARCELARĂ

(FIȘA IMOBILULUI)

Adresa imobilului :Com.Popricani, Satul Popricani, Județul Iași – intravilan PUG și extravilan Nr.cadastral:

A. TEREN

B.CONSTRUCȚIE

Întocmit: Recepționat

FIȘA DE MĂSURĂTORI PRIN METODE CLASICE

[anonimizat] Vasile

STAȚIE TOTALĂ LEICA TC 1100

INVENTAR DE COORDONATE

Județul Iași

Denumirea unității administrativ-teritoriale Popricani

Cod SIRSUP 98505

Cod punct X Y Stația

301 644732.310 690906.498 –

302 644691.485 691103.298 –

303 644668.829 690776.797 301

305 644645.267 691046.306 –

1 644614.670 691222.147 302

2 644621.997 691222.031 302

3 644644.134 691220.881 302

4 644656.523 691152.868 302

5 644664.172 691153.242 302

6 644652.111 691222.195 302

7 644654.366 691222.590 302

8 644676.019 691101.078 305

9 644637.667 691095.893 305

10 644736.246 690770.440 301

11 644744.130 690727.158 301

12 644706.260 690719.327 303

13 644698.423 690762.354 303

CALCULUL SUPRAFEȚELOR

Calculul suprafeței imobilului

S=

Coordonate pe conturul imobilului

Calculul suprafeței parcela 1 A

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței parcela 2 A

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței parcela 3 F

S=

Coordonate pe conturul parcelei

3.6. Parcelarea suprafețelor

În principiu, prin parcelarea unui teren se înțelege împărțirea lui în două sau mai multe loturi, egale sau de suprafețe diferite. În acest scop, principalele etape de parcurs sunt:

Identificarea suprafeței de parcelat, scriptică, din evidențele oficiale (O.C.P.I. sau Serviciul de Specialitate din cadrul Primăriei) și faptică prin parcurgerea limitelor indicate de proprietari.

Ridicarea în plan a terenului, prin măsurători topografice riguroase, soldate cu un plan de situație care cuprinde vecinătățile, detaliile din zonă și coordonatele punctelor ce definesc limitele.

Proiectarea planului parcelar în funcție de cerințele beneficiarului;

Calculul analitic al suprafețelor și al elementelor geometrice ce definesc loturile proiectate, cu verificările respective.

Aplicarea parcelarului pe teren, prin materializarea punctelor ce definesc conturul loturilor.

Proiectarea parcelarului presupune cunoașterea și respectarea unor prevederi obligatorii, respectiv:

Condițiile stabilite de proprietar, ce se referă la scopul parcelării, numărul și mărimea loturilor, dispoziția lor, etc.

Principiile de parcelare, cunoscute de proiectant, respectiv asigurarea pentru toate loturile a accesului la drumul public, laturile perpendiculare pe aceasta, folosirea ca limite a unor detalii naturale – culmi, văi, drumuri, etc.

Normele de urbanism și organizarea teritoriului în vigoare privind forma și suprafața limită a loturilor pentru asigurarea unei exploatări raționale, lățimea minimă a frontului la stradă, etc.

Parcelarea propriu-zisă se poate executa astfel:

Metoda grafică, prin care elementele de plecare și cele noi se deduc de pe plan prin procedee abandonate în prezent, fiind greoaie și lipsite de precizie;

Metoda numerică, din coordonate, folosită în mod frecvent, de precizie ridicată, prin stabilirea acelorași elemente pe cale analitică sau trigonometrică;

Procedeul automat, ce câștigă teren, prin folosirea computerului ce execută simultan atât calculele cât și reprezentarea (planul) parcelării.

3.6.1. Parcelarea pe computer

Computerele sunt folosinte în prezent pe scară largă și aproape exclusiv în calculele topografice, permit rezolvarea analitică și a problemelor de parcelare. Considerat ca o proiectare asistată de calculator, modul de lucru asigură un randament sporit față de calculul analitic și implicit abandonarea totală a procedeelor grafice.

Etape de lucru:

Dotarea cu un computer obișnuit cu un soft general, de exemplu AutoCAD care permite efectuarea unor calcule de parcelare pe baza unor cunoștințe simple de geometrie plană și analitică și permit efectuarea unor calcule parțiale ale parcelării, pe baza coordonatelor punctelor trecute în memorie, astfel:

Distanța dintre două puncte prin legarea lor în desenul afișat pe display, cu o linie pe care apare la cerere, lungimea;

Orientarea unei direcții la comandă și unghiul dintre două drepte dedus prin diferența orientărilor;

Coordonatele unui punct (M) situat pe un segment dat (AB) la distanța d=AM față de unul din capete (A) din intersecția acestui segment cu un cerc de rază ,,d’’, pentru control se calculează distanța AM care trebuie să fie egală cu d;

Punctul de intersecție a două drepte, din prelungirea lor rezultând coordonatele plane, ca și piciorul perpendicularei drept caz particular al problemei;

Suprafața obținută și ea la comandă după ce pe monitor punctele de pe contur au fost legate între ele și figura rezultată a fost verificată.

Desfășurarea lucrărilor este asigurată prin comenzile specifice, care permit:

Realizarea și vizualizarea pe display, a construcțiilor grafice, afișate în culori distincte,

atât ca imagini de ansamblu sau de detaliu (mărite), cu posibilități specifice de inscripționare și de verficare a rezultatelor;

Reproducerea ( listarea) la imprimantă sau plotter, la o scară anumită și cu orientarea

convenabilă a imaginilor afișate.

Parcelarea propriu-zisă

Dezmembrarea loturilor în cazul unor lucrări de mai mică anvergură, se pot face cu un soft general (exemplu AutoCAD) prin tatonări apelând la un procedeu specific grafico-numeric: pe diplay-ul computerului se realizează construcțiile grafice necesare și în final se calculează coordonatele punctelor ce definesc lotul respectiv.

3.7. Conținutul documentațiilor necesare înscrierii dezlipirii unui imobil

Din punct de vedere tehnic, dezlipirea este operația tehnică de împărțire a unei suprafețe de teren înscrisă în cartea funciară în mai multe suprafețe egale/inegale.

Toate imobilele rezultate în urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau să aibă indeplinită condiția de servitute, dacă este cazul.

Documentația pentru dezlipire conține:

cererea de solicitare informații și convenție;

cerere de recepție a documentației pentru dezlipire;

declarație pe propria răspundere cu privire la înstrăinarea și identificarea imobilului

măsurat;

extras de carte funciară pentru informare;

descrierea lucrărilor topografice și geodezice, întocmită conform anexei nr. 10;

planul de amplasament și delimitare al imobilului scara 1:200 – 1:5000 cu propunerea

de dezlipire – conform anexei nr. 16, in două exemplare;

planurile de amplasament și delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din dezlipire

– conform anexei nr. 11, în două exemplare;

măsurători efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor

topografice, pentru fiecare imobil ce rezultă din dezmembrare, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15;

calculul suprafețelor;

descrierile topografice ale punctelor noi din rețeaua de îndesire și ridicare;

dovada plății tarifelor pentru recepție și înscriere în cartea funciară.

Operațiunea de dezmembrare a unui imobil este considerata finalizată în momentul în

care persoana care a verificat documentația validează operațiunea în baza de date grafică și textuală pe baza încheierii de înscriere în cartea funciară.

Documentația se întocmește pe suport analogic și pe suport digital, în formate standardizate care să permită tipizarea – conform modelelor din anexele prezentate și în formate care permit accesul și transferul de date.

DOCUMENTAȚIA NECESARĂ ÎNSCRIERII

DEZLIPIRII IMOBILULUI SITUAT ÎN

INTRAVILAN PUG ȘI EXTRAVILAN

COMUNA POPRICANI

PROPRIETAR – BURCUȘ NECULAE

Domiciliul: Satul Trifești, Comuna Satul Trifești

EXECUTANT – SĂVUȚĂ Cristian Vasile

Către,

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară IAȘI

Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară IAȘI

I. CERERE DE SOLICITARE INFORMAȚII

Subsemnatul: student, Săvuță Cristian Vasile cu domiciliul în localitatea Iași, județul Iași, având buletinul de identitate seria MX nr. 466848 și CNP: 1730117241136.

În vederea întocmirii documentației cadastrale de Carte Funciară, pentru imobilul situat pe teritoriul administrativ al localitații: COMUNA POPRICANI, JUDEȚUL IASI, identificat prin Tarlaua 88, parcelele – A1486/45, F 1501/45, vă solicităm următoarele informații:

copie plan de încadrare în zonă;

II. CONVENȚIE

Între Burcuș Neculae în calitate de proprietar al imobilului mai sus menționat și Săvuță Cristian Vasile în calitate de persoană fizică autorizată s-au convenit următoarele:

1. Săvuță Cristian Vasile va executa o documentație cadastrală pentru imobilul mai sus menționat.

2. Termenul de execuție a documentației este de 30 zile, începând cu data: 25 / 04 / 2010

3. Onorariul convenit pentru lucrările menționate la punctul 1 este de: 14783 RON și reprezintă contravaloarea documentației cadastrale, din care s-a achitat avansul în sumă de _______ , cu chitanta nr. ______, din data de __ / __ / 2010 , urmând ca restul de ________ , să fie achitat la data de __ / __ / 2010

4. Plata se va efectua prin numerar, în următoarele condiții: la predarea documentației către beneficiar.

5. Persoana fizică / juridică autorizată va depune documentația necesară recepției și înscrierii in Cartea Funciară și va ridica încheierea de carte funciară și extrasul de carte funciară de informare.

6. Prezenta convenție se încheie în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, un exemplar pentru a fi depus la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară în vederea obținerii informațiilor solicitate și unul în documentația supusă înscrierii în Cartea Funciară.

7. Numărul de ordine al documentației din registrul de evidentă a lucrărilor realizate și verificate este 1.

8. Alte clauze și condiționări

Proprietar, Executant, Comuna Popricani SĂVUȚĂ Cristian Vasile Primar SLABU Otonel

.

Data: 17 / 04 / 2010

CĂ TRE,

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAȘI

BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARA IAȘI

Nr. de înregistrare ………………./…../…./2010

CERERE DE RECEPȚIE
PENTRU DEZLIPIRE/ALIPIRE

Subsemnatul Burcuș Neculae domiciliat în satul Trifești, comuna Trifești, județul Iași legitimat(a) cu CI/BI seria ___ nr.______CNP:_________________, prin mandatarul Săvuță Cristian Vasile,

Pentru dezlipirea imobilului identificat prin Nr. Cadastral :___________; Carte funciară nr.______situat în satul Popricani, comuna Popricani vă înaintăm alăturat documentația aferentă, întocmită conform prevederilor Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, în vederea recepției și obținerii noilor numere cadastrale.

S-a achitat tariful de: …………………. lei prin chitanța nr. ………../………..pentru serviciul cu codul nr. …………………………….

DATA ………/……../2010 SEMNĂTURA

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAȘI

BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAȘI

DECLARAȚIE

Subsemnatul Burcuș Neculae , cu domiciliul în satul Trifești, comuna Trifești, județul Iași, județul Iași, legitimat(ă)cu CI/BI seria __________, nr________________,

CNP ______________________, prin prezenta declar pe propria răspundere, în calitate de proprietar al imobilului situat în extravilanul comunei Popricani, județul Iași sub sancțiunile prevăzute de art. 292 Cod Penal, că:

nu am înstrăinat bunul imobil (sau o parte a acestuia ),

nu am solicitat recepția și înscrierea în cartea funciară / am solicitat anterior recepția și / sau înscrierea în cartea funciară, dar solicitarea a fost respinsă prin_______________________ ________________________(anexată în copie ) ;

– am indicat persoanei autorizate limitele imobilului în vederea întocmirii documentației
cadastrale ;

– am fost informat și sunt de acord cu suprafața rezultată din măsurători 19064 mp, comunicată de persoana autorizată ;

suprafața inițială a imobilului este de 19064 mp.

Îmi asum întreaga răspundere pentru punerea la dispoziția persoanei autorizate Săvuță Cristian Vasile a următoarelor acte doveditoare a dreptului de proprietate:

Titlu de proprietate nr. 23478/12.05.1997

în vederea identificării limitelor bunului imobil măsurat, pentru executarea documentației cadastrale, participând la măsurătoare .

DATA 15/05/2010 SEMNĂTURA PROPRIETARULUI

Numele și prenumele persoanei autorizate

Semnătura și ștampila

SĂVUȚĂ Cristian Vasile

DESCRIEREA LUCRĂRILOR

TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE

Metode și aparatura folosite la măsurători:

Pentru determinarea punctelor de detaliu, s-a staționat punctele de coordonate cunoscute 301, 302, 303, 305 folosind la măsurători stația totală Leica TC 1100 care asigură o precizie de măsurare a unghiurilor orizontale de 5 sec. și a distanțelor de +/-(2mm+2ppm).

2. Sistemul de coordonate: Stereografic 1970

3. Puncte geodezice de sprijin vechi și noi folosite:

301, 302, 303, 305

4. Starea punctelor geodezice vechi:

În stare bună.

5. Descrierea punctelor topografice noi determinate în cadrul lucrării:

Punctele de stație 301, 302, 303, 305 sunt materializate prin țăruși din lemn și pot fi identificate în teren conform schiței de reperaj.

Coordonatele punctelor de stație sunt : 301 : E: 690906.498 m, N: 644732.310 m.

302 : E: 691103.298 m, N: 644691.485 m.

303 : E: 690776.797 m, N: 644668.829 m

305 : E: 691046.306 m, N: 645267.267 m

Executant : Data întocmirii :

Student : Săvuță Cristian Vasile 17.04.2010

FIȘA DE MĂSURĂTORI PRIN METODE CLASICE

[anonimizat] Vasile

STAȚIE TOTALĂ LEICA TC 1100

INVENTAR DE COORDONATE

Județul Iași

Denumirea unității administrativ-teritoriale Popricani

Cod SIRSUP 98505

Cod punct X Y Stația

301 644732.310 690906.498

302 644691.485 691103.298

303 644668.829 690776.797

305 644645.267 691046.306

1 644614.670 691222.147 302

2 644621.997 691222.031 302

3 644644.134 691220.881 302

4 644656.523 691152.868 302

5 644664.172 691153.242 302

6 644652.111 691222.195 302

7 644654.366 691222.590 302

8 644676.019 691101.078 305

9 644637.667 691095.893 305

10 644736.246 690770.440 301

11 644744.130 690727.158 301

12 644706.260 690719.327 303

13 644698.423 690762.354 303

14 644713.129 690720.676 303

15 644705.270 690763.818 303

16 644703.086 690775.806 303

17 644734.283 690781.216 301

18 644726.747 690822.588 301

19 644695.565 690817.090 303

20 644688.038 690858.411 303

21 644719.220 690863.909 301

22 644680.510 690899.731 303

23 644711.694 690905.230 301

24 644704.167 690946.551 305

25 644672.983 690941.052 305

26 644665.455 690982.373 305

27 644696.640 690987.871 305

28 644644.604 691096.831 305

30 644628.870 691183.202 302

31 644635.756 691184.456 302

32 644633.964 691194.294 302

33 644627.078 691193.040 302

34 644625.499 691201.756 302

35 644618.612 691200.503 302

CALCULUL SUPRAFEȚELOR

Calculul suprafeței imobilului

S=

Coordonate pe conturul imobilului

Calculul suprafeței LOT1

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței LOT 2

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței LOT 3

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței LOT 4

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței LOT 5

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței LOT 6

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței LOT 7

S=

Coordonate pe conturul parcelei

Calculul suprafeței LOT 8

S=

Coordonate pe conturul parcelei

3.8. Întocmirea planului de situație

Planul topografic este imaginea redusă la scară a detaliilor ridicate topografic. De obicei scara planului are numitorul de valoare rotundă.

Repartizarea pe plan a detaliilor planimetrice de pe suprafața topografică se face în funcție de punctele caracteristice determinate prin măsurători pe teren și care raportate pe o foaie de hârtie și unite prin linii conform schiței din teren, dau imaginea elementelor terenului. Prin lucrările de redactare a planului se finalizează procesul tehnologic al unei ridicări topografice.

Pe baza schiței din teren și a inventarului de coordonate ale tuturor punctelor de detaliu, se procedează la întocmirea planului de situație la scara 1: 1000, planșa 1.

Elementele de conținut obligatorii sunt :

punctele rețelei de sprijin și de ridicare ;

punctele de detaliu cu valorile numerice coordonatelor acestora ;

drumurile și căile de acces ;

numărul cadastral și categoriile de folosință ale parcelelor componente ;

numele și /sau denumirea vecinilor proprietății din tema proiectului ;

reprezentarea reliefului terenului prin curbe de nivel ;

caroiajul geografic ;

direcția nordului geografic ;

indicator ;

scara de reprezentare .

Componente ale planului de situație care se depun la O.C.P.I. spre avizare :

memoriu tehnic ;

planul de situație propriu-zis ;

inventarul coordonatelor punctelor vechi ;

inventarul coordonatelor punctelor de stație ;

inventarul coordonatelor punctelor de pe conturul corpurilor de proprietate ;

calculul suprafețelor ;

fișa de măsurători ;

descrierea topografică a punctelor noi ;

plan de încadrare în zonă .

Pentru realizarea curbelor de nivel s-a folosit programul Surfer 8 utilizând din meniu: Grid – Data –selectare fișier cu coordonate în format .MDB rezultând un fișier în format .GRD. Fișierul rezultat este selectat cu funcțiile Map – Contour Map –New Contour Map din meniul programului rezultând curbele de nivel într-o fereastră grafică. Programul Surfer 8 dă posibilitatea de a selecta echidistanța dorită dintre curbele de nivel, grosimea liniilor ce formează curbele de nivel, apariția valorilor numerice ale curbelor de nivel pe fiecare curbă sau doar pe cele dorite precum și mărimea caracterelor valorilor numerice, poziția de-lungul curbelor de nivel a valorilor numerice, etc.

Exportul curbelor de nivel se realizează în format DXF pentru Autocad.

ÎNTOCMIREA PLANULUI DE SITUAȚIE,

ÎN VEDEREA REALIZĂRII

PLANULUI URBANISTIC ZONAL (P.U.Z)

PENTRU IMOBILUL SITUAT ÎN

SATUL POPRICANI, COMUNA POPRICANI

PROPRIETAR – BURCUȘ NECULAE

Domiciliul: Satul Trifești, Comuna Satul Trifești

EXECUTANT – SĂVUȚĂ Cristian Vasile

MEMORIU TEHNIC

Denumirea lucrării:

Plan de situație al imobilului situat în intravilan PUG și extravilan comuna Popricani, județul Iași.

Beneficiarul lucrării : Burcuș Neculae, cu domiciliul în satul Trifești, comuna Trifești, județul Iași.

Executantul lucrării: SĂVUȚĂ Cristian Vasile.

Obiectul lucrării: planul de situție este realizat pentru întocmirea Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z) pe proprietatea beneficiarului situat în comuna Popricani, cu următoarele categorii de folosintă:

arabil;

fânețe;

Scopul lucrării: Lucrarea se execută în vederea întocmirii Planului Urbanistic Zonal și obținerea autorizației de construire.

Amplasamentul imobilului: imobilul este situat la sud de intravilanul satului Popricani, cu următoarele vecinătăți:

la nord: proprietar Calistru Mihai;

la sud: proprietate particulară;

la est: DE 1842/2 – drum de exploatare ;

la vest: DN 24 C – drum național .

Situția juridică a imobilului : imobilul a fost dobândit în baza reconstituirii dreptului de prorpietate.

Operațiuni topo-cadastrale: Pentru determinarea punctelor de detaliu, s-a staționat punctele de coordonate cunoscute 301, 302, 303, 305 folosind la măsurători stația totală Leica TC 1100 care asigură o precizie de măsurare a unghiurilor orizontale de 5 sec. și a distanțelor de +/-(2mm+2ppm).

Pentru prelucrarea datelor obținute s-a utilizat un calculator cu un soft specializat în calculul și raportarea punctelor. Planul de situație s-a realizat la scara 1 :1000, echidistanțelor curbelor fiind de 1.00 m. Sistemul de proiecție folosit este Stereografic 1970 iar planul de referință Marea Neagră 1975.

Executant : Data întocmirii :

Student : Săvuță Cristian Vasile 17.04.2010

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

Nr. de înregistrare_________/ ________

CERERE DE RECEPȚIE

Subsemnatul Burcuș Neculae, proprietar al imobilului situat în )1 Comuna Popricani – intravilan PUG și extravilan, județul Iași.

Număr Cadastral ____intabulat în CF Nr.___________a )2 OCPI IAȘI, solicit recepționarea Documentației de )3 PLANULUI DE SITUȚIE, realizată și depusă în numele meu de )4 Tudorache Ionel Dorel, în calitate de )5__________________Certificat de Autorizare Nr.______,

fiindu-mi necesară la realizarea Documentației )6 întocmirea Planului Urbanistic Zonal.

S-a achitat tariful de ______________lei prin chitanța nr.___________________/2010, pentru

serviciul de cadastru cu codul nr. ____.

)1-Adresa poștală (localitate,stradă,număr)sau adresa administrativă (teritoriu administrativ,nr. trup/tarla/parcelă,

nr.cadastral,denumirea locului).după caz.

)2- Denumirea și adresa Biroului de Carte Funciară în a cărui rază de activitate se află imobilul.

)3- Tipul documentației cadastrale (plan de situație, ridicare topografică).

)4- Numele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, după caz.

)5- ,,Persoana fizică autorizată’’ sau ,,persoana juridică autorizată’’,după caz.

)6- PUG, PUZ, PUD, SF, etc.

INVENTAR DE COORDONATE

PUNCTE VECHI

Tabelul 2.31

INVENTAR DE COORDONATE

PUNCTE NOI

Tabelul 2.31

INVENTAR DE COORDONATE

PUNCTE PE CONTUR

Tabelul 2.32

CAPITOLUL IV

EVALUAREA COSTURILOR LUCRĂRILOR

4.1. Prezentarea categoriilor de lucrări executate.

Antemăsurătoarea

Antemăsurătoarea, piesa de bază a documentației tehnico-economice, se întocmește pentru fiecare categorie de lucrări distinctă în parte și reprezintă evaluarea cantitativă a proceselor aferente realizării categoriei de lucrări, înscrise în ordine tehnologică.

Antemăsurătoarea reprezintă cuantificat volumul lucrărilor putându-se întocmi pe părți de lucrări incluse în obiect sau pe întregul obiect. Se va întocmi antemăsurătoarea doar pentru etapa III a proiectului și nu pentru întreg proiectul, în acest scop folosindu-se: indicatorul de norme de timp și munca specifică lucrărilor geodezice, topo-fotogrammetrice, cadastrale și cartografice

( lucrări de măsurători terestre) O-1982 precum și catalogul de prețuri pe articole de deviz în vigoare.

Pe baza articolelor prevăzute în capitolele A, B, C, …., U din normele de muncă pentru lucrările de măsuratori terestre O-1982, s-a întocmit antemăsurătoarea lucrărilor efectuate

( tabelul 4.1).

În acest indicator normele de timp de muncă pentru lucrările terestre sunt stabilite diferențiat în raport cu greutatea de lucru în teren, cauzată de accidentația acestuia și de acoperierea sa, iar echipele de lucru sunt alcătuite din ingineri, tehnicieni și muncitori de diferite categorii. Orele fizice rezultate din normativ sau transformat în ore medii convenționale (O.M.C.) cu ajutorul unui coeficient ,,K’’ de ierarhizare funcție de salariile personalului și salariul mediu pe economie.

4.2. Întocmirea devizului estimativ al lucrărilor executate

Pentru stabilirea devizului acestei lucrări, mai întâi s-a făcut calculul valorii unei ore medii convenționale în care au fost incluse următoarele tarife de prețuri și cote de cheltuieli:

salariul brut orar mediu de ora convețională ( lei/OMC);

sporul de vechime (20%);

ajutorul de șomaj (5%);

contribuție CAS (25%);

fondul de handicap (1%);

cheltuieli indirecte (15%);

cota de profit (10%).

Valoarea unei ore medii convenționale s-a calculat conform celor arătate mai sus și s-a obținut valoarea de 30 lei.

Având valoarea unei ore medii convenționale (OMC) precum și numărul orelor medii convenționale necesare executării lucrării s-a estimat valoarea totală a proiectului executat în tabelul 4.2.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Intocmirea Documentatiei Topo Cadastrale (ID: 121851)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Intocmirea Documentatiei Topo Cadastrale

Copyright Notice

Reintegrarea Sociala a Minorului Care a Savarsit Acte Delincvente

Fluxul Tehnologic al Carnii

Gem de Caise

organizarea și desfășurarea unor acțiuni polițienești comune pe

Dinamica Proceselor Si Fenomenelor Sociale

Studiul Clinico Morfologic al Revarsatelor Pleurale de Etiologie

Copyright Notice

Similar Posts