Inteligenta Consumatorului

Cuprins

Introducere

Capitolul 1 Noțiuni introductive despre consummator

Definitii ale consumatorului

Drepturile consumatorilor

Clasificarea consumatorilor

Consumatorul activ, reactiv și reflexiv

Capitolul 2 Inteligenta consumatorului

2.1 Ce inseamna inteligenta consumatorului? / Definitii ale inteligentei consumatorului? / Notiuni introductive despre inteligenta consumatorului

2.2 Abordarea inteligentă a inteligenței consumatorului

2.3 Optimizarea proceselor inteligenței consumatorului

2.4 Inteligența consumatorului pentru retaileri

2.5 Perspective în cum inteligența consumatorului a schimbat marketingul

2.6 Casătorind /unind inteligența consumatorului cu segmentările consumatorului pentru a genera îmbunătățiri la strategia dumneavoastră CRM

2.7 Alimentarea performanței cu inteligența consumatorului.

Capitolul 3 : proiecte/ Scolirea/ invatarea consumatorilor

Capitolul 4 Studiul de caz

Concluzii

Introducere

Această lucrare abordează tema “Inteligența consumatorului” care poate fi vazută ca o subdiviziune a inteligenței pieței. – ceva despre România cu comparație internațională.

Marketingul este stiința și arta de a convinge clienții să cumpere , Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii având o anumită valoare".

Simplist, marketingul reprezintă "arta și stiința de a vinde".

  (1991) Între anii 1991-1992, în cadrul Guvernului R.S.S.M. activau două Departamente separate:

– Departamentul de Stat pentru Standardizare și Metrologie

-Departamentul de Stat pentru Supraveghere Tehnică.

Din septembrie 1992 în urma comasării acestor două Departamente a fost fondat Departamentul de Stat pentru Standardizare, Metrologie și Supraveghere Tehnică (D.S.S.M.S.T.) cu funcții de bază a Organismelor Naționale de Standardizare, Metrologie, Certificare și funcțiilor de supraveghere și control.

 (2001) Prin Hotărîrea Guvernului nr. 932 din 06.09.2001 s-a instituit Inspectoratul Principal de Stat în Standardizare, Metrologie, Supraveghere Tehnică și Protecția Consumatorilor.

(2002)  În anul 2002 în cadrul Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare, Metrologie, Supraveghere Tehnică și Protecția Consumatorilor s-a instituit Oficiul relații cu consumatorii.

(2003)  În cadrul Oficiului relații cu consumatorii s-a deschis linia directă de telefon pentru informarea și consultarea consumatorilor.

( 2005)  În urma schimbărilor care au avut loc conform Hotărîrii de Guvern nr.586 din 16.06.2005, DSSMST a fost reorganizat în Serviciul Standardizare și Metrologie, în cadrul căruia activau două Inspectorate Principale de Stat – în Standardizare, Metrologie și Protecția Consumatorilor și pentru Supraveghere Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase.

(2008)  La data 23.06.2008 prin Hotărîrea Guvernului nr. 757 din 23.06.2008 a fost aprobat Regulamentul Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Pieței, Metrologie și Protecție a Consumatorilor cu preluarea funcțiilor și atribuțiilor în domeniul supravegherii pieței și în domeniul protecției consumatorilor de la Serviciul Standardizare și Metrologie.

(2012)  La data de 1 ianuarie 2012, prin Hotărîrea Guvernului  nr. 936  din  09.12.2011, se creează Agenția pentru Protecția Consumatorilor prin reorganizarea Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Pieței, Metrologie și Protecție a Consumatorilor, fiind succesoare de drepturi și obligații ale instituției reorganizate.

Capitolul 1 Noțiuni introductive despre consummator

1.1 Definirea consumatorului

Notiunea de "consumator"

"Consumatorul" este definit de lege ca orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. (Codul consumului, OG 21/1992, Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate între profesioniști și consumatori).

Nu intră în sfera noțiunii de consumator societățile comerciale, persoanele fizice autorizate, practicanții unei profesii liberale (avocați, notari, executori, etc), chiar dacă unii dintre aceștia nici macăr nu sunt comercianți.

Agentului economic are urmatoarea viziune despre consumator si anume ca prezintă un tip de comportament rațional, ce are ca scop maximizarea satisfacției obținută prin utilizarea de mărfuri. Pentru a determina acest comportament rațional, pornim de la premisa că fiecare consumator are informații exacte și complete privind: structura de mărfuri existente pe piață și capacitatea acestora de a raspunde anumitor dorinte ale acestuia, nivelul prețului de piață și mărimea venitului său care poate fi alocat într-o perioadă dată, pentru a achiziționa diferite produse. În scopul de a satisface nevoile sale, consumatorul actioneză rațional alegând un coș de bunuri care să furnizeze cea mai mare satisfacție în condițiile unui venit realizat și a prețului ce trebuie achitat pentru un bun economic.

Consumatorul este un agent economic, căruia îi este caracteristică achiziționarea și consumul de bunuri, pornind de la un venit disponibil dat,care întreține relații cu alți agenți economici prin intermediul unor diverse operațiuni. Deci, consumatorul este legat de întreprinderi prin munca pe care o prestează și remunerațiile ce decurg din aceasta, dar și prin intermediul cumpărării de produse și al prețurilor pe care el acceptă să le plătească în schimbul acestora. Dispunând de un venit limitat, consumatorul este constrâns să decidă în privința utilizării cât mai raționale a acestuia, definind judicios structura cheltuielilor sale. Consumatorul poate fi o persoană fizică sau o comunitate (de exemplu, o familie), caz în care avem în vedere veniturile și cheltuielile globale.

Consumatorul, ca purtător al cererii, joacă un rol important în mecanismul pieței, constituind elementul de referință al acțiunilor întreprinse în procesul de producție și desfacere a mărfurilor.

1.2 Drepturile consumatorului

Odata cu dezvoltarea miscarii consumeriste, in scopul de a proteja consumatorul in raporturile sale cu intreprinderile producatoare, pentru prima data s-a discutat despre dreptul consumatorului in Statele Unite odata cu miscarea lui Ralph Nader, din anii 60 indreptata impotriva producatorilor de automobile.
In Romania, problema protectiei consumatorului a aparut abia dupa 1989,masurile legislative au fost timide la inceput. Dupa anul 2000 s-au pus in termeni concreti problema aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si a fost necesara armonizarea legislatiei romanesti cu dreptul comunitar, au aparut reglementari importante in materie.

Legea conferă drepturi dar nu toți le cunosc, nu cred că se poate rezolva ceva, nu știu unde să se adreseze, nu cred că pot fi despagubiți. Merg după principiul: la omul sărac, nici boii nu trag

Ziua Consumatorului este pe data de 15 martie, este o sarbătoare simbolică în care sunt prezentate lucruri ce merită a fi cunoscute în fond, consumatori suntem toți, deopotrivă, iar rolul nostru nu este doar acela de a plăti și a înghiți în sec, atunci când cumpărăm bunuri cu probleme, din vina producatorului sau distribuitorului.

În lume mișcarea pentru drepturile consumatorului s-a declanșat prin anii 1960 cand, J.F. Kennedy a promulgat Carta Drepturilor Consumatorului care cuprinde 4 drepturi fundamentalesi anume : de a fi protejat, de a fi ascultat,de a fi informat și dreptul de a alege.

Societatea occidentală astfel a iesit din stadiul în care tot ce se produce trebuie vândut,fara nici o asumare a responsabilitaii.

Societatea românească este înca departe de așa ceva, multe din produsele vândute nu merită cumparate,multe din drepturile consumatorului sunt ignorate,nu sunt respectate. Deoarece nu sunt multi cei care le cunosc și se bat pentru ele.În România preocupările Legiuitorului pentru protecția consumatorului s-au declanșat în 1992, prin O.G. nr. 21/92, adoptată ulterior prin Legea 11/94.

Reglementări ulterioare în domeniu: H.G nr. 394/95 cuprind obligațiile comercianților de bunuri de uz îndelungat, completată cu H.G. 786/96; H.G. nr. 665/95 privește înlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii bunurilor nealimentare cu deficiențe și H.G. nr. 785/96 norme metodologice prind denumirea, marcarea și etichetarea produselor textile.

În domeniul protecției consumatorului, legislația românească conferă urmatoarele drepturi:
– sa fie protejați de riscul cumpărării unor bunuri care prejudiciază sanatatea, viața și alte interese legitime,
– sa fie informați corect ,complet, și precis asupra caracteristicilor esențiale ale ofertei, a fi educați în calitatea lor de consumatori,
– a avea acces la o ofertă variată sortimental si calitativ,
– a fi despagubiți pentru prejudiciile cauzate de produse, servicii și comportamente necorespunzatoare ale comercianților,
– sa fie ascultați, reprezentați, de a introduce acțiuni în justiție fără taxa de timbre și de a se organiza în asociații care să le apere drepturile.
Simplul fapt că aceste drepturi există nu este suficient ca cei care le nesocotesc să sufere sancțiuni.

Clasificarea consumatorilor.

În păstrarea unei anumite piețe de desfacere a produselor sau serviciilor lor, în dezvoltarea pieței deținute și în dobândirea de noi piețe,este necesara cercetarea consumului propriu zis interesate în cunoașterea pieței,

Clasificarea consumatorilor se poate face în funcție de urmatoarele criterii:

1.3.a. Criterii în funcție de vârstă

Vârsta in general are limite destul de largi de cuprindere, permite distingerea unor caracteristici comune pentru diferite categorii de consumatori, caracteristici care fac diferentierea ce trbuie luate în considerare. 
Copiii sunt o parte semnificativă a segmentului de consumator care prezintă caracteristici specifice astfel că:
– ei nu diferențiază esențialul de neesențial, 
– sunt ușor influențabili , atrași de culorile vii, de sunetele 
– sunt foarte afectivi ,sensibili, creativi, imaginativi dar nu-și pot exprima clar și cu putere dorințele

Adolescenții sunt o altă categorie de consumatori cu alte caracteristici,prefera produsele cu o anumită personalizare ca se pot identifica cu ele,cu grad înalt de independență în luarea de decizii de cumpărare și de consum
Adulții reprezintă aceea categorie de persoane mature cu un comportament conștient, cu gusturi și preferințe diferențiate dar și stabilizate. În domeniul consumului se reflectă prin o cere din partea ofertanților cu un efort mai mare de a-i convinge să cumpere, să consume anumite produse și sercivii.

Este mai greu de realizat modificarea atitudinii, a intențiilor sau a preferințelor, spre deosebire de adolescenți și copii, dar această categorie de consumatori este mult mai numeroasă pe piață, iar aceasta atrage atenția ofertanților de la sine.
Vârsta a III a presupune o categorie de consumatori cu comportamente și manifestări cu caracteristici specifice. Acestia au un atașamentul puternic față de produsele existente care se află de mai multă vreme pe piată ,precum și față de metodele tradiționale de vânzare sau prestare de serviciu. Deci , nu au o deschidere fata de nou,cu o rezistență sporită la schimbare, precum amânare a luării deciziilor. 

1.3.b. Criterii după sex.

Se evidențiază un comportament al consumatorului feminin precum și un comportament al consumatorului masculin.

Consumatoarele cu o sensibilitate mai accentuată, trăiesc mai intens actul de cumpărare decât bărbații. Ele pot fi mai ușor influențate și manifestă preferințe pentru noutăți, adoptând mai repede produsele noi care apar pe piață. Având un spirit gospodăresc mai dezvoltat decât bărbatii sunt mai exigente față de produse și mai atente la prețul lor. 
Consumatorii sunt de regulă foarte deciși, nedorind să-și piardă timpul. Având încredere în propria persoană, nu primesc ușor sfatul personalului comercial. Apreciază în schimb argumentele raționale aduse în favoarea produselor și nu pe cele de ordin afectiv. Cunoașterea și valorificarea acestor caracteristici diferite în funcție de sexul consumatorului și introducerea lor în startegiile și politicile de marketing ale companiilor vor conduce cu siguranță la creșterea succesului pe piață.

1.3.c. Criterii în funcție de ocupație. 

Profesia determină în anumite limite, gusturi, preferințe și obiceiurile de consum ale indivizilor. Rolul profesiei este de identificare a acelor trăsături pe care le manifestă grupul de indivizi. În studiile de specilitate se investighează relația între tipul de profesie și personalitate. Toate cercetările în comportamentul consumatorului pornesc de la premisa că totalitatea indivizilor care practică aceeași profesie au comportamenete de cumpărare similare.

1.4 Criterii in functie de consumatorul activ, reactiv și reflexiv

mai 2, 2009

Consumatorul activ era, la începutul anilor ’90 , pe cale de dispariție. Beneficiarul și producătorul entuziast  al bunăstării postbelice, consumatorul  activ a reprezentat câteva decenii obiectul de studiu și rațiunea unei noi ideologii de consum și cu disperare dreptul de a consuma Consumatorul ex-socialist și-a luat rolul în serios și și-a revendicat dreptul la consumul vizibil   al marilor  branduri astel incat marii producători și-au luat în serios clientela și au mărit etichetele, ca sa fie mai vizibil și puțin mai ostentativ .

Consumatorul reactive a aparut mai târziu, odată cu conștiința propriului ban plătit,adica trebuie să consumi ce vrei și trebuie să fii multumit. Exprimarea pasivă a nemulțumirilor reprezintă instrumentul unic de control și manifestare a consumatorului reactive,iar abilitățile sale se dezvoltă doar pe orizontală.

Consumatorul reflexiv,are o viziune mai larga utilizând experiențele proprii și pe cele ale altora , a cauzelor acestuia, a posibilelor strategii de creștere a calității consumului și controlului asupra consumului .Astfel ia naștere o nouă revoluție fără știrea nimănui, cu efecte asupra tuturor…

Capitolul 2 Inteligența consumatorului

2.1 Ce inseamna inteligenta consumatorului? / Definitii ale inteligentei consumatorului? / Notiuni introductive despre inteligenta consumatorului

Inteligența consumatorului oferă organizațiilor posibilitatea de a injecta știința în arta de marketing, să impulsioneze date pentru a îmbunătăți experiența clienților , precum și de a utiliza cunoștințe profunde clientului pentru a stimula performanțele de afaceri.

Inteligența consumatorului – construiește relații mai adânci,mai profitabile cu consumatorii și imbunătățește luarea deciziilor strategice cu perspective generate din datele existente despre consumatori. ci1pag2

2.3 Optimizarea proceselor inteligenței consumatorului

Este cumva axiomatic să observam că noi trăim și companiile opererază într-un mediu bogat în informații.Nu este nici posibil nici profitabil să încercăm să monitorizăm toate sursele de informații care există într-o companie modernă. Cea mai mare provocare nu este asociată cu datele sau cu analiza lor , ci cu definirea clară a ceea ce trebuie să știm și cum vom aplica aceste cunoștiințe pentru a crea valori diferențiate de business. Inteligența consumatorului este deseori vazută ca și un subset al inteligenței pieții . Inteligența pieții poate să se focuseze pe una sau pe toate trei surse de mediu , iar procesele pot să varieze între ele . Aceste trei medii sunt:

Mediul furnizorului: există în amonte de corporație și consistă din entitățile care furnizează surse , bunuri,informații și părți din companie.

Mediul de piață: face parte din contextul de business care inconjoară compania , adică inteligența pieții poate veni din regulatori , competitori și alte influențe , cum ar fii media.

Mediul consumatorului: consistă din entitățile care cer bunuri sau servicii de la companie, cum ar fii clienții și partenerii.

Bazându-ne pe aceste distincții , putem defini inteligența consumatorului astfel:

Inteligența consumatorului este procesul sistematic de strângere a informațiilor despre mediul consumatorului și aplicându-le , ceea ce reflectă și rafinează înțelegerea companiei despre relația acesteia cu mediul consumatorului

Inteligența consumatorului reflectă capacitatea de înțelegere a companiei despre relația acesteia cu mediul consumatorului , focusându-se pe cele mai urgente procese și deciziile de strategie. Aceasta rafinează această înțelegere creând perspective noi sau modificate care nu doar îmbunătățesc planificarea , luarea deciziilor , operațiunile și performanța , dar de asemena îmbunătățesc claritatea cu care consumatorul este înțeles și valoarea care derivă din această înțelegere .

2.7 Alimentarea performanței cu inteligența consumatorului

Capitolul 3 proiecte/ Scolirea/ invatarea consumatorilor

Unul dintre scopurile proiectului Libertatea de informare cu privire la produsele ecologice prietenoase din zona transfrontalieră este acela de a crește gradul de conștientizare al consumatorilor.

Specialiștii antrenați în cadrul programului Ro-Ua-Md și-au propus să-i învețe pe consumatorii din zona transfrontalieră care sunt drepturile pe care le au și cum pot alege produse cu adevărat ecologice. „În cadrul proiectului am oferit informații cu privire la protecția consumatorului, educarea și informarea acestuia, conceptul de agricultură și alimentație ecologică, diferența dintre produsele organice și cele ecologice. În acest sens au avut loc întâlniri cu consumatori în diverse spații comerciale unde s-au distribuit pliante și broșuri, explicându-se celor interesați însemnătatea consumului de produse ecologice, în armonie cu natura din care provin”, a precizat Octav Păuneț, managerul proiectului.

Acesta este, de altfel, o inițiativă a Fundației Științifice și a Culturii Inovaționale pentru Performanță – Institutul Român de Inventică Iași (IRIIS). Președintele acesteia a creionat și un portret-robot al consumatorului român. Acesta este pasiv, neinformat și alege produsele pe care le consumă în special după preț. „Consumatorul nostru este mai mult pasiv. Așteaptă de la producători să-i dea un produs bun, iar pentru că este sărac, îl cumpără pe cel mai ieftin, care nu îndeplinește nici pe departe condițiile pentru siguranța alimentară”, a precizat Boris Plăhteanu, președintele IRIIS.

În plus, și producătorii se bazează pe un marketing agresiv și de multe ori mincinos față de consumator. De aceea, pentru o mai bună informare a cumpărătorilor, pe platforma implementată în cadrul proiectului vor fi postate și informații despre produsele bio, despre laboratoarele în care producătorii își pot testa alimentele și despre asociațiile care pot sprijini producătorii acreditați. 

Blazonul Moldav este o marcă proprie a IRIIS ce se acordă acelor producători care respectă cerințele bio. Acesta nu a fost acordat până acum de către Fundația ieșeană. Distincția se adresează atât celor care produc alimente, dar și meșterilor tradiționali care nu modifică obiectele pe care le realizează în direcția comercialului, a kitschului.

Data publicarii: 13/11/2014

Capitolul 4 – Studiul de caz

Am elaborat acest studiu pe un lot de 158 de persoane care au binevoit să acorde câteva minute din timpul lor în scopul completării chestionarului trimis.

Acest chestionar s-a răspândit în mediul virtual foarte repede, reușind in două zile să acumulez 158 de răspunsuri.

Prima întrebare din chestionar este Care este marca de pasta de dinți folosită? Astfel că am observant pe baza răspunsurilor ca marca

Colgate este cea mai folosită marcă, reprezentând un număr de 77 de persoane ce o folosesc, urmată de marca Sensodyne, în număr de 19 persoare ce o utilizează, pe al treilea loc se alfă Blend – a – med cu un număr de 18 utilizatori, 8 consumatori susțin că folosesc Aquafresh, 6 consumatori utilizează Lacalut, iar ceilalți consumatori din lot folosesc alte mărci. ( cel mai frecvent – Parodontax).

Ca și rezultat Colgate este cea mai folosită marcă de pastă de dinți, cu o diferență considerabilă față de celelalte mărci.

În ceea ce privește a doua întrebare( Atunci când luați decizia de a achiziționa o pastă de dinți, cât de importante sunt caracteristicile de mai jos?), rezultatele răspunsurilor arată că lotul a ales ca și o caracteristică foarte importantă conținutul de flour 40.5%, urmată de raportul calitate – preț 34.2%, renumele mărcii 26.6% și ambalajul reprezentând 7%.

Caracteristicile importante ale pastei de dinți alese de lot sunt: renumele mărcii 41%, raportul calitate – preț 37% , ambalajul 27.2% și conținutul de fluor 26.6%.

Lotul de consumatori care a răspuns la intrebările chestionarului susțin ca importanța este așa și așa în următoarea ordine: ambalajul 27.8%, raportul calitate – preț 16.5%, conținutul de fluor 14.6% și renumele mărcii 13.3%.

Pe baza datelor acumulate în grafice rezultă că puțin importante sunt următoarele caracteristici: ambalajul 13.9%, conținutul de fluor 10.1%, renumele mărcii și raportul calitate – preț cu același procentaj de 7.6%.

Caracteristicile foarte puțin importante sunt: ambalajul 5.7%, conținutul de fluor 3.8%, renumele mărcii 2.5% și raportul calitate – preț 1.3%.

Deloc importante sunt următoarele caracteristici: ambalajul 18.4%, renumele mărcii 8.2%, conținutul de fluor 4.4% și raportul calitate – preț cu 3.2%.

Prin adunarea rezultatelor inregistrate la: foarte important (40.5%), important (26.6%) și așa și așa (14.6%) observăm că cel mai mare procentaj îl are conținutul de fluor 81%.

În cazul adunării rezultatelor înregistrate la: puțin important(13.9%), foarte puțin important (5.7%) și la deloc important(18.4%) observăm ca ambalajul are cel mai mare procentaj de 38%.

În concluzie consumatorii sunt atenți la concentrația de flour din pastele de dinți și nu aleg in mare măsură produsul după ambalaj.

Atunci când luați decizia de a achiziționa o pastă de dinți, cât de importante sunt caracteristicile de mai jos?

Renumele mărcii

Raportul calitate – preț

Conținutul de Fluor

Întrebarea numărul 5: De câte ori vă spălați pe dinți?

Pe baza graficului elaborate, peste jumătate din consumatori în număr de 83 se spală de 2 ori pe zi în procentaj de 52.5%, 31 de persoane susțin că se spală pe dinți de 3 ori pe zi reprezentând 19.6%, urmate de 26 (16.6%) de persoane ce se spală după fiecare masă . Există 17 (10.8%) persoane care se spala o dată pe zi și o pesoană ce reprezintă 0.6% care afirmă că se spală pe dinți o data la câteva zile.

Ideal este să ne spălăm pe dinți după fiecare masă, dar de multe ori împrejurările nu ne permit acest lucru, iar in reclamele de la pastele de dinți se promovează spălatul de 2 ori pe zi.

La întrebarea șase Credeți că pastele de dinți cu o concentrație mare de fluor sunt benefice pentru dinți?

Din graficul de mai jos observăm că numărul consumatorilor care cred că fluorul este benefic pentru dinți este de 67 de persoane care reprezintă un procentaj de 42.2%. Sunt 30 de persoane care nu cred ca fluorul este benefic pentru dinți, acestea au un procentaj de 19%. Celelalte 61 de persoane ce reprezintă 38.6% nu știu daca fluorul este benefic pentru dinți.

7. În vederea citirii informațiilor de pe ambalaj în momentul achiziționării pastelor de dinți observăm că numărul celor care citesc partial informațiile este de 97 de persoane reprezentând 61.4% care este mai mare decât suma dintre extreme și anume cei care citesc informațiile in totalitate (20 persoane, 12.7%) și cei care nu le citesc deloc (41 persoane, 25.9%).

8. Pe baza graficului de la întrebarea 8 Cunoașteți semnificația culorii pătrățelului de la capătul tubului pastei de dinți? Observăm că 43 de pesoane cunosc în totalitate semnificația culorii pătrățelului ce reprezintă 27.2%, cei care cunosc partial semnificațiile sunt 48 de persoane (30.4%) iar persoanele care nu cunosc deloc semnificațiile sunt in număr de 67 reprezentând 42.4%.

Această întrebare a avut un real success asupra consumatorilor deoarece sub întrebare am descries semnificațiile culorilor și anume: sunt 4 tipuri de pătrate: verde (pasta din ingrediente naturale), albastru (pasta din ingrediente naturale și un medicament), roșu (pasta din ingrediente naturale și chimicale) și negru (pasta doar din chimicale).

Am explicat semnificațiile pentru ca cei care completează să fie siguri ca le cunosc sau nu.

Cei care nu cunoșteau semnificațiile sunt sigură ca acum au reținut câteva.

9. Prin întrebarea 9 Ce culoare are pătrățelul pastei dumneavoastră de dinți? Am încercat să creez un chestinar interactiv cu consumatorii, presupunând că mulți nu stiu de existent patrățelului astfel ca am avut un rezultat de 93 (58.9%) de persoane ce folosesc pasta de dinți cu pătrățel albastru,