Instrumente Moderne de Plata la B.r.d

PROIECT PRACTICĂ

– 2007 –

Cuprins

1.Sistemul informațional bancar

1.1.Documente și programe informatice utilizate de B.R.D.- G.S.G.

1.2. Circuitul documentelor corespunzătoare anumitor lucrări

2.Deschiderea si functionarea conturilor bancare

2.1. Conturile puse la dispozitia clientilor persoane fizice si juridice 2.2.Modalitatile de deschidere si functionare a conturilor clientilor

2.3.Particularitatile in sistemul de codificare a conturilor clientilor

3.Operațiuni bancare cu numerar

3.1. Organizarea operațiunilor bancare cu numerar

3.2. Instrumente utilizate în derularea operațiunilor de încasări și plăți

4. Decontări fără numerar

4.1. Modalități și instrumente utilizate în activitatea de decontare

4.2. Decontarea pe baza biletului la ordin și a cecului

4.3 Decontarea pe baza cambiei și a biletului la ordin

5. Operațiuni de creditare bancară

5.1. Categorii de credite acordate de B.R.D.-G.S.G

5.2. Analiza și evaluarea criteriilor luate în considerare în decizia de creditare pentru o categorie de credite

5.3. Descrierea procesului de creditare

5.4. Documente specifice completate și circuitul lor(anexa

6.Instrumente moderne de plată

6.1.Tipuri de carduri emise de BRD-SGS

6.2.Diferentele dintre carti de credit si carti de debit

6.3.Avantaje si dezavantaje,emitere si intretinere

6.4.Explicarea operarii cu moneda electronica pentru clientii bancii studiate

Bibliografia

Capitolul 1: Sistemul informațional bancar

1.1.Documente și programe informatice utilizate de B.R.D.- G.S.G

Fiecare entitate are un server propriu-XUI și utilizatorii accesează aceeași bază de date comună situată la Centrala București. Aceeași schemă este prevăzută și la Botoșani cu Dorohoi și Vaslui cu Huși și Bârlad, etc.

Există două tipuri de entități:

entitate contabilă – entitate unde se întocmește balanța de verificare.

entitate noncontabilă – sunt punctele de lucru propriu-zise.

Aplicația utilizată de BRD-Iași se numește iBank scrisă pe arhitectura CLAIN SERVER. În acest mod se înscrie informația în mod direct pe serverul de la București.

Programul iBank a fost conceput spre sfârșitul anilor ’80 de către o firmă specializată din SUA. BRD a achiziționat produsul în 1994/1995 pentru a înlocui programul PCBANK, fără însă a transforma această achiziție într-un veritabil proiect. 08.04.2002 este prima zi de lucru în iBank. Vechea aplicație în PCBANK era scrisă în FOX. Se lucra în DOS, iar iBank este subsistemul de operare UNI. BRD a implementat sistemul IT, bazat pe aplicația de software bancar „iBank”. În decembrie 1996, BRD a încheiat un contract cu ICL, prin care BRD a cumpărat dreptul de a folosi iBank în România pentru un comision anual stabilit în funcție de numărul de utilizatori autorizați. În calitate de integrator de sisteme, ICL s-a angajat să instaleze iBank, în 9 din sucursalele BRD și să pună la dispoziție hard-ul necesar (inclusiv servere).

ICL a transferat BRD răspunderea privind derularea iBank în întreaga rețea de sucursale. Pentru a realiza acest lucru, BRD beneficiază de asistența Sociétè Générale, și, în plus, intenționează să folosească furnizori locali de servicii în calitate de subcontractori. Simultan, BRD analizează procedurile de operare pentru a le face compatibile cu folosirea iBank. Sub-sistemul de cărți de credit a devenit operațional în septembrie 1999.Interfața dintre sistemul de cărți de credit și sistemul informatic principal BRD a fost dezvoltată în anul 1999.

BRD a implementat un sistem internațional compatibil pentru tranzacțiile internaționale, prin instalarea unui pachet software pentru tranzacții financiare, numit Bank Trade, care procesează acreditive, scrisori de garanție, ordine de plată și încasare.

O condiție de bază necesară pentru funcționarea tuturor acestor sisteme este existența unei infrastructuri eficiente de telecomunicații. În 1999 cu asistență din partea Global One, BRD a introdus o rețea de telecomunicații X.25, capabilă să susțină noul sistem bancar integrat iBank li operațiile rețelei de ATM-uri. Rețeaua X.25, care utilizează linii închiriate, înlocuiește treptat procesul de transfer al fișierelor. În acest moment, centrala și 100 de sucursale sunt deja conectate la noua rețea.

Toate aceste progrese au permis testarea întregului proces în unități – pilot, agenția Tei trecând la iBank în luna noiembrie. Această operațiune a fost urmată de trecerea la iBank a Grupului Unirea la începutul lunii martie 2002. În cursul lunii aprilie trecerea la iBank a Grupului Iași.

Mai întâi se cuvine să notăm că iBank este orientat către client și nu către cont, ceea ce va permite să dispunem de o imagine globală despre client, adică să putem alcătui în orice moment un inventar al situației patrimoniale a clientului, oricare ar fi agenția sau agențiile cu care el lucrează. Această bază de date clienți va putea fi după aceea definitivă ca sistem de referință pentru toate celelalte aplicații utilizate de BRD.

Obiectivele de dezvoltare pentru următorii ani depind de capacitatea băncii de adaptare și de anticipare a „mișcărilor” pieței. Este vorba de asigurarea structurilor și a instrumentelor potrivite și din acest punct de vedere proiectul de reorganizare și modernizare a rețelei este cheia de boltă a viitoarei evoluții a băncii.

Chiar dacă este de concepție mai veche, programul iBank răspunde nevoilor BRD mai bine decât Pcbank, atât în ceea ce privește concepția (arhitectură – client, timp real), cât și în modul de funcționare, centralizat, care va permite transferul anumitor funcții de suport, și în special a informaticii, dinspre agenții către Centrală, permițând astfel unităților din rețeaua BRD să se concentreze pe funcția lor esențială, cea comercială.

Bineînțeles, clienții BRD vor beneficia, în mod indirect, de funcționalitățile sistemului. Toate avantajele de care va beneficia rețeaua vor avea un impact asupra clientelei. Noțiunea de imagine globală a clientului va permite o mai bună abordare, tradusă printr-o ofertă personalizată de servicii și un proces decizional mai rapid. Trecerea la iBank benefică și în perspectiva introducerii, în momentul în care toate unitățile vor lucra cu acest program, a funcției „Any branch banking”, care va permite accelerarea operațiunilor intrabancare (viramente etc.) și va conferi astfel un avantaj atât clienților, cât și băncii, în competiția cu concurența.

În 2000 a fost implementat sistemul Multicash, care permite BRD să pună la dispoziție clienților săi servicii avansate de gestionare a numerarului. Costurile pentru acest proiect se ridică la aproximativ 250.000 USD (fără taxe). BRD este de asemenea în proces de introducere a sistemului Intranet, care va înlocui sistemul de poștă electronică cu un sistem mai performant.

Începând cu decembrie 2000, banca a pus la dispoziția clienților întreprinderii un nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, MultiX. Acesta permite clientului să realizeze o serie de operațiuni bancare de la propriul sediu. Oferind servicii de bancă la distanță și bazat pe schimbul de date între client și bancă, MultiX se adresează în special clienților care au relații de afaceri frecvente cu BRD și care fac în mod regulat viramente naționale și internaționale.

Pentru client, MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24, 7 zile din 7, operațiuni în cont urmărite zi de zi, proceduri simplificate pentru operațiunile bancare, o securitate mai bună, confidențialitate și controlul informațiilor, schimburi mai rapide de informații între client și bancă, mai puține costuri legate de comisioane.

Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemâna clienților BRD – G.S.G., având acces rapid la bancă de oriunde și oricând, pentru a obține informații în timp real despre situația conturilor și având posibilitatea gestionării eficiente a fondurilor, direct din fața calculatorului 24 ore din 24, 7 zile din 7, prin On-Line Banking. Astfel pot fi controlate soldul și tranzacțiile din conturile personale, pot fi transmise ordine de plată interne sau se pot iniția transferuri interne. Ratele de schimb valutar, precum și ratele dobânzilor, sunt afișate în meniul principal al site-ului www.brd.ro. În cazul plăților interne sau al schimburilor valutare, clienții trebuie să mai țină cont de ora-limită de procesare a acestor tranzacții. Toate ordinele de plată primite de bancă vor fi procesate în următoarea zi lucrătoare. Ora limită de procesare va dispărea, pentru plățile interne, în momentul în care BNR va implementa o platformă electronică de prelucrare națională a datelor și sistemul sau de compensare națională va funcționa on-line.

O nouă aplicație paralelă este TRANSACT-ul și este falosită în vederea industrializării creditelor pentru persoane fizice.

Fiecare utilizator are parolă proprie cu care utilizează programul iar modificările efectuate sunt vizualizate și de ceilalți utilizatori.

O altă aplicație este MEGARA folosită pentru Fondul deschis de investiții-SIMFONIA, pentru achiziționare de titluri.

Aplicația FCEX (folosită pentru achiziționarea și răscumpărarea de titluri prin BRD). Pentru tranzacțiile WESTERN UNION este folosit un program cu același nume care face transferuri cu străinătatea. BRD-ul mai are o aplicație care gestionează carduri la nivel de convenție și de utilizatori-plata salariilor se face pe card. Aflarea informațiilor despre clienți (nume, adresă, cod numeric personal, cod fiscal) se face cu ajutorul aplicației INFO. Această aplicație are legătură cu aplicația carduri. Pentru licitația valutară este folosită o aplicație generală numită LICIT- banca se comportă ca un dealer pentru client. Aceasta exportă informația către iBANK și este preluată în contul clientului.

Printre posibilitățile de îmbunătățire a informaticii bancare ar fi tehnica de punctare automată a înregistrărilor contabile care presupune:

Prezentare:

aplicație informatică ce descompune soldurile conturilor care necesită urmărirea punctării operațiunilor și a conținutului soldului final;

dă posibilitatea ca timpul să fie folosit pentru rezolvarea efectivă a problemelor, având deja soldurile descompuse;

îmbunătățește posibilitățile de verificare a conturilor.

Principii:

conturile ce fac obiectul acestor aplicații sunt identificate informatic;

toate documentele introduse manual sau generate automat sunt ordonate pe baza unor criterii stabilite;

fiecare înregistrare conține o „referință” administrată de utilizator.

Fișierul sumelor nepunctate:

conține toate sumele nepunctate;

sumele sunt grupate pe „referințe” și după data de înregistrare;

utilizatorul trebuie să caute ca punctarea și închiderea să se facă printr-o contabilizare adecvată, în cazul conturilor de regularizare sau de sume în tranzit.

Fișierul sumelor punctate:

conține sumele înregistrate în conturile care fac obiectul aplicației, care s-au punctat;

grupează aceste sume pe referințe în cadrul contului;

arhivează informațiile pentru o perioadă definită.

Conturile care pot face obiectul acestei abordări:

toate conturile care presupun o urmărire detaliată până la închidere (sume în așteptare sau în tranzit):

conturile de regularizare;

conturile sumelor în expediție;

conturile imobilizărilor în curs;

alte conturi care necesită urmărirea până la confirmare sau închidere.

Aplicația SOFT-BANK

Sistemul de gestiune a depozitelor, casei de schimb și casieriei asociate acestora este dezvoltat conform celor mai avansate tehnici de manipulare a bazelor de date relaționale și anume utilizând arhitectura client-server.

Se utilizează PC-uri ca terminale inteligente, care preiau o parte din sarcinile calculatorului gazdă la care sunt conectate, în timpul execuției unor aplicații pe baze de date, cum rate automat sunt ordonate pe baza unor criterii stabilite;

fiecare înregistrare conține o „referință” administrată de utilizator.

Fișierul sumelor nepunctate:

conține toate sumele nepunctate;

sumele sunt grupate pe „referințe” și după data de înregistrare;

utilizatorul trebuie să caute ca punctarea și închiderea să se facă printr-o contabilizare adecvată, în cazul conturilor de regularizare sau de sume în tranzit.

Fișierul sumelor punctate:

conține sumele înregistrate în conturile care fac obiectul aplicației, care s-au punctat;

grupează aceste sume pe referințe în cadrul contului;

arhivează informațiile pentru o perioadă definită.

Conturile care pot face obiectul acestei abordări:

toate conturile care presupun o urmărire detaliată până la închidere (sume în așteptare sau în tranzit):

conturile de regularizare;

conturile sumelor în expediție;

conturile imobilizărilor în curs;

alte conturi care necesită urmărirea până la confirmare sau închidere.

Aplicația SOFT-BANK

Sistemul de gestiune a depozitelor, casei de schimb și casieriei asociate acestora este dezvoltat conform celor mai avansate tehnici de manipulare a bazelor de date relaționale și anume utilizând arhitectura client-server.

Se utilizează PC-uri ca terminale inteligente, care preiau o parte din sarcinile calculatorului gazdă la care sunt conectate, în timpul execuției unor aplicații pe baze de date, cum ar fi: afișarea datelor, prelucrări locale, pregătiri și listări de rapoarte, operații de introducere de date, etc.

În acest timp, pe calculatorul gazdă, activitățile pe care le execută serverul bazei de date sunt acelea de executare a cererilor SQL primite de la clienți și trimiterea rezultatelor acestor cereri înapoi către client.

Configurația client-server este realizată printr-un ansamblu hardware-software, care include serverul rețelei, rețeaua propriu-zisă și stațiile client, după cum urmează:

a) server-ul este o mașină UNIX de capacitate mare, pe care rulează motorul bazei de date INFORMIX-On Line. Necesită configurare atât la nivelul sistemului de operare, cât și la nivelul server-ului bazei de date.

b) rețeaua realizată fie prin cablu torsadat, fie prin cablu coaxial, realizează legătura de date între server și clienți prin protocol TCP/IP.

c) clienții (PC-uri) sunt stații pe care se instalează Windows for Workgroups ca sistem de operare, TCP/IP ca protocol de legătură de date cu mașina UNIX, respectiv Informix New Era pentru rularea aplicațiilor client.

Principii de realizare a aplicației:

Client – persoana care solicită un serviciu bancar.

Produs-Depozit – un produs depozit conține caracteristicile unui tip de depozit (de exemplu sinteticul depozitului, sinteticul disponibilului, dobânda la termen,etc.). Un produs-depozit se va identifica în felul acesta printr-un număr unic.

Serviciu-Depozit – un client poate solicita un serviciu bancar. Atunci când va solicita un serviciu bancar de tip depozit, pe acesta îl vom numi serviciu-depozit. Astfel, un serviciu-depozit reprezintă alocarea unui produs-depozit pentru un anumit client. Acesta va fi un număr unic, care se va aloca în mod automat de către calculator, serviciului-depozit imediat următor.

Serviciu-Disponibil – în momentul deschiderii unui serviciu-depozit, acestuia i se va asocia, în mod automat, un serviciu-disponibil. Acest serviciu-disponibil va păstra dobânda aferentă serviciului-depozit respectiv. Se va identifica printr-un număr care se va aloca în mod automat de către calculator, serviciului-disponibil imediat următor.

Tranzacție – fiecare operațiune contabilă este codificată printr-un număr unic.

Fluxul operațiunilor la ghișeu:

Clientul se prezintă la ghișeu și precizează decontistului condițiile în care dorește să-și deschidă un depozit nou.

Decontistul verifică în primul rând dacă clientul figurează deja în baza de date (adică, dacă a solicitat anterior și alte servicii bancare oferite de către bancă). Dacă acesta figurează deja în baza de date, nu se vor mai introduce datele aferente acestuia; în caz contrar, toate datele personale aferente acestuia vor fi introduse pe calculator. Se va continua cu introducerea datelor aferente serviciului-depozit solicitat. Operațiunea de introducere a datelor primare aferente deschiderii serviciului-depozit solicitat va ordona, direct către casă, o operațiune de încasare a banilor ce vor constitui serviciul-depozit respectiv, pentru deponent.

La casierie, clientul se va identifica, casiera urmând să-l selecționeze după nume din lista de operații ordonate de la ghișeul de depozite. Vor fi numărati banii, va fi completat pe calculator monetarul aferent sumei depuse și i se va elibera acestuia o chitanță care va fi dovada depunerii banilor pentru constituirea depozitului.

Cu chitanța de la casierie, clientul se întoarce la ghișeul de depozite, unde decontistul listează la imprimantă, în două exemplare, Contractul de Depozit, completat cu informațiile aferente serviciului-depozit. Cele două exemplare sunt semnate de client și decontist, iar unul se eliberează clientului. Pe baza acestui contract, clientul va putea solicita ulterior toate operațiunile legate de depozit: ridicare de dobânzi, lichidare, eliberare de extrase.

Tipuri de depozite care pot fi gestionate de aplicația SOFT-BANK:

depozite de tip clasic:

– clasice cu calcul lunar de dobândă (CL);

– clasice cu calcul dobândă la expirare (CE);

2) depozite de tip revolving:

– revolving cu calcul lunar d dobândă (RL);

– revolving cu calcul dobândă la expirare (RE);

– revolving flexibil (calcul dobândă la expirare) (RF);

3) depozite flexibile:

– flexibile cu dobândă fixă (FF);

– flexibile cu dobândă variabilă (FV);

– flexibile cu dobândă bonificată (FB).

1.2. Circuitul documentelor corespunzătoare anumitor lucrări

Organizarea operațiunilor bancare cu numerar

Mijloacele bănești ale economiei sunt supuse în permanență unor mișcări determinate de complexitatea fenomenelor și proceselor economice care generează operații de încasări și plăți. Acestea au loc cu ajutorul numerarului și a banilor de cont. Deși circulația numerarului ocupă o pondere relativ redusă (mai puțin de 15%) în totalul circulației bănești din cadrul economiei noastre naționale, operațiile cu numerar efectuate de către bănci prezintă importanță deosebită, deoarece, prin respectarea strictă a disciplinei operațiilor bancare cu numerar se crează premisele asigurării echilibrului bănesc.

Banca efectuează operațiuni de încasări și de plăți în numerar pentru clienții săi.

Pentru primirea, verificarea, numărarea, păstrarea și eliberarea numerarului banca își organizează compartimente de tezaur și casierie.

Compartimentul tezaur și casierie este astfel organizat încât să poată să răspundă cerințelor impuse de necesitatea asigurării circulației numerarului în mod rațional și eficient.

Potrivit acestor necesități, în structura organizatorică a compartimentului tezaur și casierie se întâlnesc:

case operative de: încasări, plăți, schimb de bilete deteriorate, vânzarea imprimatelor cu regim special;

case de încasări și plăți;

case speciale;

case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenți;

case cu program prelungit;

grupe de verificare a numerarului;

case de încasări în lei amplasate în afara sediului băncii;

case de schimb valutar și alte operațiuni valutare, amplasate în afara sediului băncii.

În vederea organizării de casierii proprii, băncile comerciale sunt obligate să solicite în scris, sucursalelor Băncii Naționale la care își au deschise conturile curente, aprobarea de funcționare a casieriilor. În urma controlului efectuat, privind respectarea cu strictețe a condițiilor privind modul de organizare și funcționare a compartimentului de tezaur și casierie, Banca Națională va emite autorizație de funcționare compartimentului de tezaur și casierie și stabilește plafonul casei de circulație, ținându-se seama de media zilnică a plăților efectuate prin casierie într-o lună, apreciată ca reprezentativă. În plafon se includ atât biletele de bancă cât și monedele metalice.

Necesarul de numerar pentru băncile comerciale se asigură de către Banca Națională, pe baza graficelor de încasări și plăți depuse la sucursalele sale, de către acestea, cu cinci zile înainte de începerea lunii.

Excedentul de numerar peste plafonul stabilit caselor de circulație ale băncilor comerciale se depune la sucursalele BNR unde acestea își au deschis contul curent, dacă acesta nu este necesar pentru efectuarea plăților în următoarele trei zile.

Există posibilitatea, cu aprobarea BNR, a redistribuirii excedentului de numerar între societățile bancare, în cadrul aceluiași județ, cu obligativitatea ca operațiile respective să fie evidențiate în aceeași zi în conturile curente deschise la sucursala Băncii Naționale.

Alimentările directe între unitățile aceleași bănci din același județ sau din celelalte județe, se pot efectua cu acordul Băncii Naționale, procedându-se astfel:

a) Banca primitoare care trebuie alimentată cu numerar va ridica de la banca plătitoare suma necesară, pe baza cecului de numerar și va confirma, prin telex, în aceeași zi, sucursalei băncii primirea sumei. Totodată, va întocmi dispoziția de plată către sucursala bancii pentru debitarea contul sau creditului.

În cazul remiterii de numerar între județe, sucursala băncii primitoare va debita, prin dispoziția de plată sau creditul deschis la sucursala Băncii Naționale, prin telex, în aceeași zi, concomitent cu emiterea avizului către sucursala băncii plătitoare.

b) Pe baza cecului de numerar emis de banca primitoare, banca plătitoare va credita, prin dispoziție de încasare, contul sau creditul deschis la sucursala băncii.

În cazul remiterii de numerar între județe, sucursala băncii plătitoare va întocmi dispoziție de încasare către sucursala Băncii Naționale pentru creditarea contului sau creditului.

Casele de plăți efectuează plăți în numerar, în cursul zilei operative. Toate sumele de bani plătite trebuie să fie înregistrate în aceeași zi în evidențele casieriei și contabilității.

Casierul plătitor primește la începutul fiecărei zile operative de la șeful compartimentului de tezaur și casierie, pe bază de semnătură în registrul pentru evidența numerarului manipulat, un avans în numerar din casa de circulație. Suma avansului ce se eliberează casierului plătitor poate fi apreciată de șeful compartimentului de tezaur și casierie ținând seama de plățile planificate în ziua respectivă.

Prin casele speciale se pot efectua operațiuni cu metale prețioase care se referă la:

încasarea în numerar a taxelor pentru analiza obiectelor și bijuteriilor din metale prețioase;

încasarea în numerar a taxelor pentru depozitarea metalelor prețioase provenind de la persoane fizice sau juridice;

păstrarea metalelor prețioase.

Societatea bancară poate organiza case de circulație în valută. Operațiunile de încasări și plăți în valute efective și alte mijloace de plată străine se fac folosind ca document “Chitanța valută” pentru încasări și “Ordin de plată valută” pentru plăți.

Prin casele de circulație în valută se pot efectua:

încasări și plăți în conturile curente valutare ale persoanelor fizice și juridice;

operațiuni de schimb între valutele cotate de BNR, pentru persoanele fizice;

plăți în valută de taxe, contribuții și cotizații;

încasări și transferuri de cecuri de călătorie și bancare;

ordine de plată și mandate poștale externe.

Casa de schimb valutar poate cumpăra în mod liber, contra lei, oricare din valutele cotate de BNR sub formă de numerar și cecuri de călătorie de la persoanele fizice rezidente și nerezidente. Aceeași casă de schimb valutar poate vinde valută sub formă de numerar numai persoanelor fizice rezidente în România care solicită schimbul valutar.

În vederea asigurării schimbului de bilete de bancă uzate, prezentate de către clienți, cu bilete bune, a preschimbării biletelor deteriorate prezentate de către populație și a schimbului de bilete de bancă cu monede metalice, unitățile băncii pot organiza case de schimb. Tot prin casele de schimb se efectuează și vânzarea imprimatelor cu regim special, a certificatelor de depozit, a acțiunilor și a altor hârtii de valoare, care se realizează în numerar sau prin virament.

Încasările și plățile în numerar prin casieriile băncii privesc:

titularii de cont – persoane juridice și fizice;

salariații băncii.

Pentru persoane juridice și fizice documentele de încasări și plăți se întocmesc de către aceștia, după care le prezintă la ghișeul băncii. Pentru lucrătorii băncii documentele de încasări și plăți se întocmesc de compartimentul decontări – contabilitate.

Capitolul 2 : DeSchiderea Și funcȚionareâ conturilor bancare

2.1. Conturile puse la dispozitia clientilor persoane fizice si juridice

a) La cererea clienților – persoane juridice și fizice Banca poate deschide:

conturi curente, de disponibilități bănești, prin care se fac operațiuni de încasări și plăți;

conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea și fructificarea resurselor bănești atrase de la persoanele juridice și fizice;

conturi de credite prin care se efectuează operațiuni de acordări și rambursări de credite;

conturi cu destinație specială ce reflectă produse și prestări de servicii efectuate de bancă la solicitarea clientului: acreditive, ordine de plată, carnete de cecuri cu limită de sumă etc.

conturi de imprumut

b) Clienții cu capital integral sau majoritar de stat, potrivit normelor legale în vigoare, sunt obligați să-și păstreze disponibilitățile bănești la o singură unitate bancară și să efectueze operațiunile de încasări și plăți prin două conturi distincte:

– unul pentru activitatea de producție și alte activități curente;

– altul pentru investiții.

Clienții cu capital integral sau majoritar de stat, conform normelor legale, pot deschide conturi de credite la alte bănci decât cele la care au deschise conturi de disponibilități pentru activitatea curentă, numai în baza avizului prealabil al Ministerului Finanțelor.

De regulă, conturile se deschid la unitatea băncii în a cărei rază de activitate își au sediul clienții.

2.2.Modalitățile de deschidere si functionare a conturilor clienților

Pentru utilizarea oricarui tip de intrument de decontare se deschid conturi bancare. Oricare ar fi categoriile de conturi ce se pot deschide agenților economici, precum si modul de funcționare al acestora, sunt prevazute in normele metodologice privind efectuarea plaților pe baza instrumentelor de plată între agenții economici, normele de creditare-finanțare, normele privind execuția de casă a bugetului de stat, precum si normele BRD. Titularii de cont pot fi atât persoane juridice cât si fizice și poartă denumirea de „clienți”. Aceștia pot fi :

regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat;

societățile comerciale cu participare străină de capital;

societățile agricole;

asociațiile familiale și persoane fizice autorizate să desfășoare activități independente;

fermierii agricoli (individuali) și cei organizați în diferite forme de asociere simplă, fără personalitate juridică;

instituțiile publice, organizațiile cooperatiste și obștești;

organizațiile și organismele internaționale care funcționează pe teritoriul României;

alte persoane juridice din țară și străinătate;

persoane fizice – populația.

La cererea clienților – persoane juridice și fizice BRD Groupe Société Générale poate deschide:

conturi de disponibilități bănești, prin care se fac operațiuni de încasări și plăți;

conturi curente – cont de disponibilități bănești prin care se efectuează și acordări și rambursări de credite, soldul debitor reprezentând creditul în termen existent;

conturi de depozite, la vedere sau la termen, pentru păstrarea și fructificarea resurselor bănești atrase de la persoanele juridice și fizice;

conturi de credite prin care se efectuează operațiuni de acordări și rambursări de credite;

conturi cu destinație specială ce reflectă produse și prestări de servicii efectuate de bancă la solicitarea clientului: acreditive, ordine de plată, carnete de cecuri cu limită de sumă etc.

Clienții cu capital integral sau majoritar de stat, potrivit normelor legale în vigoare, sunt obligați să-și păstreze disponibilitățile bănești la o singură unitate bancară și să efectueze operațiunile de încasări și plăți prin două conturi distincte:

– unul pentru activitatea de producție și alte activități curente;

– altul pentru investiții.

Clienții cu capital integral sau majoritar de stat, conform normelor legale, pot deschide conturi de credite la alte bănci decât cele la care au deschise conturi de disponibilități pentru activitatea curentă, numai în baza avizului prealabil al Ministerului Finanțelor.

De regulă, conturile se deschid la unitatea băncii în a cărei rază de activitate își au sediul clienții.

Pentru conturi de disponibilități bănești termenul de deschidere a contului este de cel mult 3 zile de la depunerea în bancă a documentației de către client.

Pentru conturile de depozit deschiderea se face în ziua în care s-a depus în bancă depozitul. Conturile de credit se deschid cel târziu în ziua în care se pune la dispoziția împrumutatului prima sumă din creditul aprobat. Pentru cheltuieli cu destinație specială, termenul este în aceeași sau cel mult în ziua următoare depunerii documentației de către client.

Pentru deschiderea conturilor, băncile solicită o documentație specifică, după cum solicitantul face parte din categoria persoanelor juridice sau persoanelor fizice.

Documentația persoanelor juridice pentru deschiderea conturilor:

cererea pentru deschiderea contului;

actul din care să rezulte funcționarea legală a unității. Documente:

copia actului de înregistrare la Direcția Generală a Finanțelor Publice și autorizația de funcționare, eliberată de B.N.R., în cazul băncilor comerciale cu capital de stat;

copia actului care atestă înregistrarea la Ministerul Finanțelor, în cazul societăților comerciale cu capital mixt roman și străin sau capital integral stăin;

copia actului care dovedește înregistrarea la organele financiare (Ministerul Finanțelor sau Direcțiile generale a Finanțelor Publice), potrivit dispozițiilor legale, după caz, a persoanelor române și străine care exercită activitate economică sau de altă natură pe teritoriul României. Această inregistrare conferă acestora calitatea de persoane juridice;

dovada înregistrării la Registrul Comerțului;

documentul care atestă dreptul conducătorului unității sau a reprezentanților săi de a dispune de cont. Acest document poate fi ordinul de numire a conducerii (director, contabil șef) pentru regiile autonome sau instituțiile financiare și, respectiv, extrasul după procesul – verbal de alegere a organelor de conducere de către Consiliul de Administrație, în cazul societăților comerciale;

fișa cu specimenele de semnături și amprenta ștampilei.

Documentația respectivă după ce se depune la bancă, se verifică de către conducătorul compartimentului de contabilitate și se aprobă de către director. După această operațiune se procedează la deschiderea efectivă a conturilor solicitate, cărora li se atribuie, căte un simbol, corespunzător conținutului și funcției pe care urmează să le îndeplinească.

Contul se poate deschide la sucursalele sau filialele BRD – GSG, practicându-se un plafon minim pentru deschiderea contului.

Se completează de către client o cerere;

Se plătește un comision de deschidere;

Se eliberează, de către lucrătorul bancar, o chitanță pentru suma depusă de către client;

Contul primește un număr;

Clientul primește un extras de cont, care cuprinde: numărul contului și suma depusă inițial. Până la închiderea contului de depozit nu se mai emit extrase de cont;

BRD GSG acordă clienților care au conturi de depozit, împrumuturi, în general, de până la 80% din suma depusă în cont.

Pentru persoane fizice, procedura de deschidere a contului este mult mai simplă, constând în depunerea unei cereri scrise însoțită de specimenul de semnătură.

Pentru deschiderea conturilor în valută (persoane fizice și juridice romăne) se cer următoarele documente:

persoane fizice:

cererea de deschidere contului pe feluri de valută (pentru fiecare valută se deschide un cont distinct);

fișa cu specimenele de semnături și amprenta ștampilei.

persoane juridice:

cererea de deschidere contului pe feluri de valută;

copia contractului de societate și a statutului acesteia;

copia certificatului de înmatriculare în Registrul Comerțului;

copia certificatului pentru atribuirea codului fiscal sau dovada solicitării prin prezentarea numărului de înregistrare a depunerii declarației de impunere;

fișa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să dispună efectuarea operațiunilor în cont;

actele care confirmă dreptul conducătorului unității și al conducătorului financiar contabil de a dispune de cont.

sucursale, filiale sau reprezentanțele străine (firme, companii) cu sediul în alte țări:

copie legalizată la notariatul țării de origine după documentul care atestă calitatea de persoană juridică;

copie după actele care atestă împuternicirea persoanelor pentru a angaja patrimonial societății;

fișa cu specimenele de semnături ale persoanelor împuternicite a dispune de cont.

În funcție de destinația pentru care au fost deschise, conturile bacare sunt:

– conturi de depozite;

– conturi de credite.

Conturile de depozite

Deschiderea conturilor de depozite

Conturile de depozite se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate în baza contractului de depozit, cuprinzând condițiile depozitului, completat și semnat de depunător pe formular (anexa), care se depune la ghișeul băncii, în două exemplare.

Semnătura titularului de depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de semnătură al acestuia, care se va confrunta cu semnăturile de pe dispozițiile ulterioare ale titularului cu privire la depozit.

Contractul de depozit, după verificare,se înregistrează în registrul de evidență a conturilor deschise clienților, se semnează de către directorul unității și conducătorul compartimentului financiar–contabil și se ștampilează..

Exemplarul nr.1 (exemplarul bleu), semnat și ștampilat de bancă se predă titularului, după prezentarea documentului ce atestă depunerea sumei în contul de depozit.

Exemplarul nr. 2 (exemolarul galben) al contractului de depozit se păstrează de administratorul de cont din cadrul compartimentului depozite, care administrează contul de depozit, pe baza contractului acesta urmând a deschide contul de depozit.

Pentru fiecare depozit în parte se deschide un cont separat de depozit.

Suma depozitului trebuie să fie cel puțin la valoarea minimă stabilită de bancă.

Depozitele pot fi la vedere și la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au termen fixat și a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare. La depozitele la termen, perioadele de păstrare a sumelor în contul respectiv sunt în zile calendaristice, potrivit contractului de depozit. Termenul se socotește începând cu data înregistrării sumei consemnate ca depozit în creditul contului de depozit și până la data când expiră acest termen.

La depozitele constituite, banca acordă titularului de depozit dobânda prevăzută în contractul de depozit, al cărei nivel este în funcție de termenul depozitului. Nivelul de dobândă prevăzut în cerere-convenție este indexabil, de la data hotărâtă de bancă, în funcție de piața financiar bancară.

Dobânda se plătește lunar sau la expirarea termenului depozitului. Persoanele fizice pot constitui numai depozite cu plată lunară a dobânzilor. Dobânda lunară neîncasată se ține într-un cont separat de disponibilități la dispoziția titularului, la care se acordă dobânda la vedere practicată de bancă.

Conturile de credite

Deschiderea conturilor de credite

Conturile de credite se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate pe baza unui exemplar din contractul de credite încheiat, prezentat de către compartimentul de credite care a analizat și supus la aprobare cererea de credite a clientului, potrivit Normelor de creditare ale băncii.Deschiderea contului de credite este condiționată de existența, la aceiași bancă, a contului de disponibilități.

Pentru clienții cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibilități pentru activitatea curentă deschis la alte bănci, deschiderea contului de credite este condiționată de avizul prealabil al Ministerului Finanțelor.

Contractul de credite se păstrează într-o mapă separată pe fiecare client, care stă la referentul de la ghișeu din compartimentul de decontări – contabilitate, care are în administrare contul.

Operațiunile în contul de credit

Creditele aprobate se pun la dispoziția împrumutatului, prin efectuarea de plăți din contul de credite, pe baza documentelor trase asupra contului de credite și acceptate de împrumutat.

În acest caz, operațiunile de plăți se efectuează de către bancă prin contul de credite, cu respectarea normelor de decontare valabile pentru funcționarea contului de disponibilități bănești.

Creditele aprobate se pot pune la dispoziție și direct în contul de disponibilități al împrumutatului, dacă această modalitate s-a convenit prin contractul de credite.

Punerea la dispoziție a creditului se face prin debitarea contului de credite, rulajul debitor al contului reflectând creditele efectiv utilizate din creditul aprobat.

Creditele acordate se rambursează, din inițiativa împrumutatului, la termenele și în cuantumul stabilite prin „graficul de rambursare”, anexă la contractul de credite.

În cazul nerambursării la scadență a creditelor acordate, de către împrumutat, compartimentele de credite și decontări – contabilitate, în ziua următoare scadenței, potrivit contractului de credite, efectuează rambursarea creditului respectiv din contul de disponibilități prin creditarea contului de credite curente și debitarea contului de disponibilități.În lipsa disponibilităților în cont, creditele scadente se trec la restanță prin debitarea contului de credite restante și creditarea contului de credite curente.

La creditele acordate, banca încasează dobânzi, și comisioane la nivelul și în condițiile prevăzute în contractul de credite, iar pentru efectuarea operațiunilor în cont, încasează comisioane.

Dupa moneda in care se deschide contul bancar sunt:

conturi in lei

conturi in valută

Conturi în lei

Deschiderea conturilor în lei si administrarea lor

Pentru deschiderea conturilor de disponibilități bănești, în care se fac operațiuni de încasări și plăți, clienții prezintă la bancă o cerere.

Persoanele juridice completează și depun în bancă odată cu cererea de deschidere a contului și o declarație .

Cererea va fi însoțită, după caz, de următoarele documente, în copii xerox:

hotărârea de înființare a regiilor autonome și societăților comerciale și

agricole cu capital integral de stat sau mixt, dată de guvern pentru unitățile de interes național și de organele locale ale administrației de stat pentru unitățile locale;

hotărârea judecătorească de înființare a societăților;

contractul de societate în formă autentică în cazul societăților cu capital

privat;

regulamentul de organizare și funcționare al regiilor autonome, respectiv

statutul societăților în formă autentică;

certificatul de înmatriculare în registrul comerțului sau registrul societăților agricole, după caz;

autorizația pentru funcționare emisă de primăriile județene și a municipiului București și dovada de înregistrare la Administrația Financiară pentru asociațiile familiale și persoanele fizice autorizate să desfășoare activitate independentă;

extras din hotărârea organului competent care a împuternicit persoanele

autorizate să dispună de cont;

fișa cu specimenele de semnături ale persoanelor împuternicite să dispună

de cont și amprenta ștampilei.

La persoanele fizice, semnătura de pe cerere constituie și specimenul de semnătură.

Persoanelor fizice, banca le deschide conturi de disponibilități bănești dacă depunerea inițială în cont este de minimum 10 lei.

Cererea de deschidere a conturilor de disponibilități bănești se prezintă băncii în două exemplare și se înregistrează în Registrul de intrări al băncii, iar numărul dat se înscrie pe ambele exemplare ale cererii.

Aprobarea și deschiderea conturilor de disponibilități bănești

Documentele depuse de clienți pentru deschiderea conturilor la bancă se verifică de către compartimentul decontări – contabilitate.

Compartimentul decontări – contabilitate, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, completează spațiile rezervate băncii de pe cerere și, sub semnătură, o prezintă la aprobare directorului băncii.

În baza aprobării, conducătorul compartimentului decontări – contabilitate stabilește codul contului, înscriind în registrul de evidență a conturilor deschise clienților datele necesare (data deschiderii contului, codul atribuit acestuia, denumirea titularului de cont, adresa și telefonul).

Cele două exemplare ale cererii de deschidere a contului de disponibilități bănești aprobate au următoarea destinație:

exemplarul nr.1, împreună cu documentele anexate, se rețin la conducătorul compartimentului decontări – contabilitate, în mape separate, constituind astfel, dosarul juridic al clientului;

exemplarul nr. 2, semnat și parafat cu ștampila băncii, se predă, după aprobare clientului, care va semna de primire pe exemplarul nr. 1 al cererii.

Fișa cu specimenele de semnături se predă referentului din cadrul compartimentului decontări – contabilitate care administrează contul respectiv.

Conturi în valută

Deschiderea conturilor în valută și administrarea lor

Rezidenții și nerezidenții pot deschide conturi în valută la bănci, precum și la orice alte entități stabilite de lege. Unitățile băncii vor deschide conturi numai în valutele agreate și menționate în lista cursurilor pieței valutare, comunicate de Banca Națională a României.

Deschiderea conturilor curente în valută se face la solicitarea scrisă a titularului de cont sau odată cu prima operațiune de creditare a contului.

Deschiderea conturilor în valută se face la unitățile băncii pe baza următoarelor documente:

Pentru persoane juridice rezidente:

cererea de deschidere a contului, aprobată de directorul unității băncii;

contractul de societate și/sau statutul autentificat la notariat;

copia legalizată după autorizația de constituire a societății emisă potrivit legii de organele judecătorești;

certificat de înmatriculare la Registrul Comerțului și cererea de înscriere de mențiuni;

foaie de virament a capitalului social în valută pentru persoanele juridice române cu capital mixt (român, străin);

certificatul fiscal cu număr de cod fiscal;

procesul verbal de numire a persoanelor care asigură conducerea societății și care au drept de semnătură în bancă;

fișa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să semneze operațiunile derulate prin cont, vizată de directorul economic al unității bancare/șef serviciu decontări – contabilitate.

La serviciile/birourile/compartimentele valutare din unitățile băncii, se vor prezenta numai cererea de deschidere a contului și fișa cu specimenele de semnături, în original, iar dosarul complet se va păstra la serviciul decontări – contabilitate.

Pentru persoanele juridice nerezidente:

cererea de deschidere a contului, aprobată de directorul unității băncii;

copie după înregistrarea persoanei juridice la Camera de Comerț sau organizația autorizată din țara de origine, legalizată și tradusă la notariatul român, fiind obligatorie și prezentarea originalului;

împuternicirea dată de către firmă unei persoane fizice care să o reprezinte în România, autentificată la notariatul din țara de origine (tradusă și legalizată de un notar român);

fișa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să semneze operațiunile derulate prin cont.

La serviciile/birourile/compartimentele valutare se va păstra cererea de deschidere a contului, fișa cu specimenele de semnături în original, iar dosarul complet al clientului se va păstra la serviciul decontări – contabilitate.

În baza documentelor, prezentate mai sus pe fiecare categorie de credit, depuse la BRD,care au fost verificate de contabilul sef si aprobate de conducerea unitatii bancare, se deschid conturile solicitate, carora li se atribuie coduri potrivit conținutului și funcției ce urmează să le îndeplinească.

2.3.Particularitățile în sistemul de codificare a conturilor clientilor

CODIFICAREA CATEGORIILOR DE CLIENTI IN IBANK

Sistemul de codificare a conturilor folosit de BRD oferă clienților săi detalii despre bancă, sucursală și numărul de cont individual, iar pentru bancă aceste coduri conțin elemente care o ajută în gestionarea conturilor.

Toate conturile sunt ținute în moneda locală, iar conturile în valută sunt evidențiate și într-un cont echivalent în lei.

Numărul de cont este construit pe două nivele:

nivelul sintetic – contul registrului general, format din 4 poziții;

nivelul analitic – registrul subsidiar, sau conturile personale, până la 17 poziții.

BRD-GSG deține un plan de conturi și un manual de codificare în care sunt enumerate codurile și definiția lor. Sistemul de codificare include elemente care identifică dacă un cont este în monedă locală sau valutară (în ultimul caz, codificându-se și valuta).

Nivelul sintetic al contului este format din 5 caractere:

clasa;

grupa;

subgrupa;

ultimele două caractere reprezintă tipul clientului și diferențiază conturile de același fel.

Nivelul analitic

Elemente cuprinse în nivelul analitic:

codul băncii;

codul sucursalei;

numărul clientului;

tipul clientului;

tipul contului;

indicatorul de valută;

codul valutei;

termenul de depozitare;

tipul împrumutului;

termenul împrumutului;

numărul depozitului;

indicatorul împrumuturilor întârziate;

codul tipului de dobândă plătită/primită.

A-clienti uzuali

B-personalul unitatilor bancii (inclusiv directori executive)

D-personalul Centralei BRD (inclusiv director executiv)

F-familiile personalului propriu din unitatile bancii

G-familiile personalului Centralei

I-personalul unitatilor bancii, actionarii care si-au desemnat un reprezentant

J-personalul Centralei, actionatii care si-au desemnat un reprezentant

K-personalul unitatilor bancii care se incadreaza in categoria persoanelor fizice prevazute in Norma 8, art.1, lit.n,

L-personalul Centralei bancii care se incadreaza si in categoria de “familie” a persoanelor fizice prevazute in Norma 8, art.1, lit.n,

M-actionari care detin cel putin 10% din capitalul persoanelor juridice, actionari BRD si administratorii acestora

N-actionari semnificativi ai BRD (care detin cel putin 5% din actiunile bancii)

O-actionari care si-au desemnat un reprezentant avand una din calitatile prevazute la art.1, lit.n, din norma 8/1999 BNR

P-personalul BNR care exercita atributii de control sau de supraveghere bancara

ai BNR

S-familiile persoanelor fizice prevazute in norma 8, art.1, lit.n,

T-persoane fizice care sunt in acelasi timp familii ale personalului BRD din unitatile bancii si familii ale persoanelor fizice prevazute in norma 8

V-persoane fizice care sunt in acelasi timp conform definitiilor din norma 8, familii ale personalului BRD din Centrala bancii.

In conformitate cu adresa numarul 60/22/01.1999 a Directorului de Informatica, codificarea documentelor care se transmit prin telex, fax, cu scopul de a evita intarzierile provocate de PRIORIPOST, se va face astfel:

704-prin documente ce pleaca telex la comanda clientului

517-prin salariatii BRD care doresc sa transmita telex, fax un ordin de plata

722-prin documente ce pleaca telex, fax din unitatile bancii.

Deschiderea, functionarea si inchiderea conturilor clientilor

Titularii de conturi pot fi personae fizice sau juridice:

-regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat constituite potrivit Legii nr.15/1990 si respective Legii35/1991;

-societati comerciale cu participare straina de capital, infiintate potrivit Legii 35/1991

-socitati agricole constituite potrivit Legii 36/1991

-asociatiilefamiliale autorizate sa desfasoare activitatea potrivit Legii 34/1990

-fermieri agricoli individuali si cei organizati in diferite forme de asociere simpla fara organizare juridical potrivit Legii 36/1991

-institutii publice, organizatii cooperatiste si obstesti;

-organizatiile si organismele internationale care functioneaza potrivit Legii de pe teritoriul Romaniei;

-alte persoane din tara si strainatate (asociatii, fundaii, reprezentante,) constituite si care functioneaza potrivit legii;

-persoane fizice rezidente si nerezidente;

-comercianti persoane fizice care executa in mod obisnuit acte de comert asa cum sunt definiti prin Legea nr.26/1990;

-cabinetele medicale infiintate in temeiul Ordonantei Guvernamentale 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale

-persoane fizice autorizate in temeiul Legii 54/1990 privind organizarea si functionarea unor activitati economice in baza liberei initiative;

-cabinete individuale, cabinete associate si societati civile profesionale organizate in temeiul Legii 51/1995 prin organizarea si executarea profesiei de avocat;

-birouri notariale organizate in temeiul Legii 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale;

-avocati (birouri de avocatura) potrivit Legii prin asigurarea si exercitarea profesiei de avocet nr.51/1995;

Titularii de conturi pot fi subunitati cu si fara personalitate juridical;

-expertii contabili si contabilii autorizati care isi desfasoara activitatea in temeiul O.G. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati.

Conturile care se pot deschide la banca la cererea clientilor personae fizice si juridice

-conturi de disponibilitati banesti prin care se fac operatiuni de incasari si plati;

-conturi curente-conturi de disponibilitati banesti prin care se efectueaza acordari si rambursari de credite; soldul creditor reprezentand credit in termen existent;

-conturi de depozite-la vedere si la termen-pentru pastrarea si functionarea resurselor banesti atrase de la personae fizice si juridice;

-conturi de credite -prin care se efectueaza operatiuni de acordari si rambursari de credite;

-conturi cu destinatie speciala in lei, care reflecta produse sau prestari de servicii efectuate de banca la solicitarea clientilor.

Clientii cu capital integral sau majoritar de stat potrivit normelor legale in vigoare, sunt obligate sa-si pastreze disponibilitatile banesti la o singura unitate bancara si sa efectueze operatiuni de incasari si plati prin doua conturi distincte:

-unul prin activitati de productie si alte activitati curente;

-altul prin investitii;

De regula conturile se deschid la unitatea bancii in a carei raza de activitate isi au sediul clientii.

Termenele de deschidere a conturilor

Pentru conturi de disponibilitati banesti termenul de deschidere a contului este de cel mult 3 zile de la depunerea in banca a documentatiei de catre client.

Pentru conturile de depozit deschiderea se face in ziua in care s-a depus in banca depozitul. Conturile de credit se deschi cel tarziu in ziua in care se pune la dispozitia imprumutatului prima suma din creditul aprobat.

Pentru cheltuieli cu destinatie speciala, termenul este in aceeasi sau cel mult in ziua urmatoare depunerii documentatiei de catre client.

CODIFICAREA DOCUMENTELOR IN VEDEREA CUNOASTERII ANUMITOR OPERATII CARE VOR GENERA ACTIUNI DE TIPUL CELOR DESCRISE IN COLOANA “EXPLIC”

CODIFICAREA DOCUMENTELOR

Documentele se codifica de catre administrator de credit, astfel:

107-documnte de incasare

607-plati prioritare(salarii)

624-plati reprezentand titluri executori catre bugetul statului (nu se incaseaza commission)

615-alte titluri executori

589-(noto contabila necesara commission)

544-(nota contabila necesara dobanda)

571-documente intrabancare transmise fax, telex, telefon prin care nu se percep nici un fel de commission (salariati BRD)

713-documente intrabancare primate prin telex, fax

704-dacumente intrabancare transmise prin telex,fax

722-documente intrabancare transmise telex, fax, prin care nu se percep commission prin texex, fax

Denumiri acceptate ale documentelor obligatorii si semnificatia documentelor

OPH-ordin de plata

OPHT-ordin de plata prin trezoreria statului

OPHC-ordin de plat ace constituie el insusi centralizatorul mai multor operatii dispuse de clieti si materializate sub diverse forme(borderou, ordin de plata, mandate)

OPVM-ordin de plat ape valori mobiliare

OPPMV-ordin de plat ape plati de mare valoare

CECV-cec virament

CECN-cec numerar

CAM-cambie

BLO-bilet la ordink;

FV-foaie de varsamant

NC-nota contabila

DP-dispozie de plata

DI-dispozitie de incasare

OPI-ordin de plata intern

OII-ordin de incasare intern

BII-borderou insotitor intern

CECS-cec simplu prin ridicare numerar

Capitolul 3: Operatiunile bancare cu numerar

3.1. Organizarea operațiunilor bancare cu numerar

Banca efectuează operațiuni de încasări și plăți în numerar pentru clienții săi. Încasările și plățile în numerar prin casierie privesc:

-titularii de cont: persoane fizice și persoane juridice;

-salariații băncii.

a) Operațiunile de depunere în bancă a numerarului se fac pe baza următoarelor documente:

-foaie de vărsământ cu chitanță;

-ordin de încasare intern;

-borderou însoțitor cu chitanță;

b) Oprațiunile de plăți în numerar se fac de bancă pe baza următoarelor documente:

-cecuri în numerar și cec simplu pentru ridicarea numerarului;

-ordine de plată interne.

Ele se completează de depunător.

Jurnalul de casă se efctuează zilnic și se arhivează la documentele zilei, iar documentele – foile de vărsământ, ordin de încasare intern, borderou însoțitor, cecul în numerar, cecul simplu se arhivează la actele de casă.

a) Operațiunile de depunere:

1. Foaia de vărsământ cu chitanță

Foaia de vărsământ cu chitanță este un document prin care o persoană fizică sau juridică, depune în bancă o sumă de bani în numerar. Se întocmește de către depunător pe formular, care în mod obligatoriu – trebuie să cuprindă următoarele elemente:

– numărul și data documentelor;

– numele și prenumele deponentului;

– denumirea beneficiarului și numărul contului deschis la banca în care se depune;

– suma ce se depune în cifre și litere;

– ce reprezintă suma depusă;

– monetarul;

Banca primește foaia de vărsământ cu chitanța în 2 exemplare sau în 3 exemplare, dacă deponentul este este altul dercât titularul contului în care se face înrgistrarea depunerii, care au următoarea destinație;

-exemplarul numărul 1 (chitanța) s eliberează deponentului, ca dovadă de primire a banilor;

– exemplarul numărul 2 (foaia de vărsământ) rămâne la casieria băncii, ca act de casă;

– exemplarul numărul 3 (foița) se anexează la extrasul contului beneficiarului sumei sau al unității băncii beneficiarului;

Referentul de la ghișeu verifică dacă:

-foaia de vărsământ cuprinde elementele mai sus menționate și este bine completată;

-suma în cifre și litere, scrisă de depunător, să fie identică;

-elementele din chitanță corspund cu cele din foaia de vărsământ;

După verificare, foia de vărsământ cu chitanță se înregistrează în "Jurnalul de casă pentru încasări" de către referentul de la ghișeu, care ține contul persoanei juriidice, fizice sau al unității băncii beneficiarului pentru care se face depunerea; după semnare și ștampilare de către referentul de la ghișeu, se predă la casieria băncii pe cale internă;

Casierul băncii, după verificarea documentelor și numărarea banilor, semnează exemplarele 1 și 2 și eliberează depunătorului exemplarul 1 – chitanța.

În situația în care s-au întocmit 3 exemplare, le semnează pe toate, exemplarul 3 predându-l referentului de la ghișeu pntru a-l anexa la extrasul de cont al beneficiarului sau al unității băncii beneficiarului.

2. Ordinul de încasare intern

Ordinul de încasare este un document intern al băncii, prin care compartimentul decontări-contabilitate dispune casieriei băncii încasarea de la salariații băncii a unor sume de bani reprezentând restituiri din avansurile primite spre decontare sau alte sume decontate, precum și depunerea în casă a sumelor încasate de către salariații băncii din vânzarea imprimatelor băncii.

De asemenea, se folosește în cazul în care clienții depun la casieria băncii sume pentru plata unor imprimate, pentru cheltuieli de telex, fax și telefon sau alte cheltuieli făcute de bancă în contul lor.

Se întocmește într-un singur exemplar, care cuprinde:

-numărul și data documentului;

-persoana de la care se încasează suma de bani;

-contul în care se virează suma încasată;

-natura operațiunii;

-suma ce se depune în cifre și în litere.

Ordinul de încasare se semnează de compartimentul decontări-contabilitate pentru înregistrarea în "Jurnalul de casă pentru înacasări" și se trimite la casieria băncii pe cale internă.

Casierul băncii controlează ordinul de încasare și, după primirea banilor, îl semnează și îl clasează la actele de casă ale zilei respective. În cazul în care deponentul solicită dovada pentru depunerea banilor, se întocmește, în locul ordinului de încasare, foaia de vărsământ cu chitanță, caz în care deponentul va primi chitanța.

3. Borderoul însoțitor cu chitanță

Borderoul însoțitor este un document care se folosește în cazul depunerii numerarului de către clienții băncii în genți sigilate, direct la ghișeele băncii sau prin casierii colectori ai băncii, operațiune care se efectuează pe bază de convenție scrisă încheiată între bancă și client. Se întocmește pe formular specific, în 3 exmplare, și cuprinde:

-locul și data primirii genților sigilate cu numerar;

-numărul genților sigilate cu numerar;

-denumirea deponentului și contul său la bancă, în care se înregistrează depunerile;

-suma totală încasată, în cifre și litere, cu desfășurarea pe tipuri de cupiuri și monedă metalică;

-chitanța de primire a genților cu indicarea sumi numerarului depus în geantă.

Bordroul însoțitor se predă referentului da la ghișeul băncii care are în administrare contul clientului. După verificarea modului de întocmire, exemplarele 1 și 3 ale borderoului se predau la casierie, pe cale internă.

Cele 3 exemplare ale bordroului au următoarea destinație:

-exemplarul nr.1, semnat de casierie pentru primirea banilor și de compartimentul decontări-contabilitate pentru înregistrarea în jurnalul de casă pentru încasări, rămâne la casieria băncii ca act de casă la încasările în numerar;

-exemplarul nr.2, având aceleași semnături, se anexează la extrasul de cont al deponentului;

– exemplarul nr.3 – chitanța, semnat de încasator, după verificarea pentru primirea genților, se predă depunătorului, care semnează de primire pe verso-ul exemplarului nr.1;

La ghișele băncii se pot primi genți cu numerar, sigilate, ale stațiilor și agenților CFR, aduse la banca de organele poștale, cu lista de încărcare-predar, precum și genți sigilate ale acelorași unități aduse direct la bancă de către casierii acestora, cu buletinul de expediere-primire ale genților.

b) Operațiunile de plăți:

1. Cecul simplu

Cecul simplu pentru ridicarea numerarului, denumit CEC, este un înscris – instrument de plată prin care titularul de cont, denumit trăgător, dispune băncii la care își are contul deschis, denumită tras, să plătească, în numerar, din fondurile pe care le are la aceasta, o sumă de bani determinată însăși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar sau unei terțe persoane.

Cecul, în mod obligatoriu, trebuie să cuprindă:

denumirea de cec trecută în însuși textul titlului;

ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani;

denumirea și adresa celui care trebuie să plătească (trasul);

unde trebuie făcută plata;

data și locul emiterii;

numele sau denumirea, după caz, adresa și codul fiscal a celui care a emis cecul (trăgătorul);

semnătura celui care a emis cecul;

numărul contului trăgătorului și codul unității băncii trase;

suma de plată;

semnătura trăgătorului și după caz, ștampila acestuia.

Carnetele de cecuri pentru ridicarea numerarului se eliberează de bancă titularilor de conturi de disponibilități și de credite, persoane fizice și juridice, pe baza cererii acestora, semnate de persoane autorizate.

Titularii de conturi pot avea numai un singur carnet de cecuri pentru ridicarea numerarului și el poate fi folosit în acest scop numai la banca emitentă.

Cererea se depune de către titularul de cont la ghișeul băncii. Referentul de la ghișeu care o primește trebuie să urmărească ca solicitantul să aibă cont deschis la bancă, iar cererea să cuprindă toate elementele necesare.

Aprobarea eliberării carnetului se dă de către conducătorul compartimentului decontări-contabilitate.

Cererea aprobată se predă de referentul de la ghișeu la casieria băncii pentru încasarea costului carnetului de la delegatul titularului de cont și eliberarea carnetului.

După încasarea costului carnetului, casierul completează pe coperta carnetului numerele blanchetelor CEC (de la nr….. la nr….) iar pe fiecare filă de cec, înscrie sau aplică ștampila cu denumirea unității băncii trase și adresa acesteia, după care solicită delegatului să aplice, pe fiecare filă de cec, ștampila cu numele sau denumirea trăgătorului, adresa, codul fiscal, precum și numărul contului său și codul unității băncii trase. Carnetul CEC se predă de către casier titularului de cont sau delegatului acestuia după verificarea identității care semnează de primire pe cerere.

Titularul carnetului de CEC simplu are următoarele obligații în legătură cu emiterea și folosirea carnetului de cecuri:

emiterea cecului se face numai pentru încasări de numerar, numai de banca (tras) înscrisă pe cec în momentul eliberării carnetului;

cecul, pe ambele părți, față și verso, și cotorul se completează citeț, de aceeași mână numai cu cerneală sau pastă (neagră sau albastră) neadmițându-se ștersături și corecturi în textul cecului;

cecul se emite numai în limita disponibilului din cont în ziua ridicării numerarului;

cecul și cotorul se semnează de persoanele autorizate și se aplică, după caz, ștampila care trebuie să corespundă cu fișa specimenelor de semnături din bancă;

locul liber, înainte și după suma în cifre, se barează cu 2 linii;

când un CEC simplu a fost completat greșit, se anulează și nu se decupează din carnet.

Titularul carnetului de CEC simplu mai este obligat:

să verifice concordanța sumelor înscrise cu cotoarele cecurilor utilizate cu extrasele de cont primite de la bancă;

să comunice în scris băncii trase, pierderea carnetului de cecuri sau a unor blanchete CEC simplu, arătând numerele blanchetelor din carnet rămase neutilizate respectiva blanchetelor pierdute și să completeze o cerere tip de înscriere la CIP a incidentului;

să prezinte băncii carnetele neutilizate la cererea acesteia, când încetează dreptul de a mai folosi astfel de cecuri.

La primirea în bancă a cecului pentru eliberarea numerarului, referentul de la ghișeu verifică dacă:

cecul prezentat face parte din carnetul de cecuri emis de unitatea băncii respective și dacă numărul blanchetei corespunde cu numerele trecute pe cererea de eliberare a carnetului existent în bancă;

cecul are toate elementele și datele completate pe față și verso, este scris citeț, cu aceeași cerneală sau pastă (neagră sau albastră) și nu conține ștersături și corecturi;

există disponibil în cont pentru acoperirea sumei solicitate;

suma în cifre corespunde cu aceea în litere;

semnăturile și ștampila de pe CEC corespund cu cele din fișa specimenelor de semnături din bancă.

Cecurile prezentate la ghișeele băncii care nu îndeplinesc una din condițiile menționate mai sus, se restituie celor care le-au prezentat.

Pentru cecurile care îndeplinesc condițiile de a fi onorate de către bancă, referentul de la ghișeu mai verifică ca pe verso-ul cecului:

titularii, persoane juridice, să fi completat scopul plății și simbolul statistic corespunzător;

ofițerul de credite să fi dat viza pentru concordanța dintre natura creditului și scopul plății;

prezentatorul (beneficiarului) cecului să fi completat datele de identitate, suma de primit și data.

De asemenea verifică datele de identitate cu cele din buletinul de identitate al prezentatorului cecului și obține semnătura acestuia pe CEC de primire a sumei.

După aceste verificări, referentul la ghișeu completează data, semnează împreună cu conducătorul compartimentului decontări-contabilitate și aplică ștampila unității băncii. Semnătura conducătorului trebuie să corespundă cu semnătura existentă la casierie. Cecul respectiv se înregistrează în „Jurnalul de casă pentru plăți” de către administratorul contului plătitorului.

Cecul astfel completat se predă de către referentul de la ghișeu la casieria băncii pe cale internă, sub semnătură pentru a se efectua plata în numerar.

Cecul încasat în numerar de către beneficiar de la casieria băncii la care are deschis contul se înregistrează în debitul contului de disponibilități al acestuia și în creditul contului „Casa operativă” în baza jurnalului de casă pentru plăți.

2. Ordinul de plată intern

Este un document intern al băncii prin care administratorul contului din care se plătește din cadrul compartimentului decontări-contabilitate dispune casieriei băncii să elibereze în numerar beneficiarului ordinului o sumă determinată înscrisă în ordinul de plată.

Beneficiari ai ordinului de plată pot fi persoane fizice indiferent dacă au sau nu cont deschis la unitățile băncii.

Ordinul de plată se întocmește într-un singur exemplar care cuprinde:

numărul și data;

persoana căreia i se plătește suma cu datele de identificare;

contul în care se înregistrează plata;

suma de plată în cifre și litere.

Ordinul de plată se semnează de către compartimentul decontări-contabilitate pentru întocmire și pentru înregistrarea în „Jurnalul de casă pentru plăți” și se trimite la casieria băncii pe cale internă.

Casierul băncii urmărește existența ștampilei băncii și verifică autenticitatea semnăturilor persoanelor din bancă din spațiul verificat, verifică identitatea persoanei beneficiare cu datele înscrise în ordinul de plată, după care eliberează sub semnătură, beneficiarului, suma de bani respectivă. Ordinul de plată semnat de casier se clasează de acesta la actele de casă ale zilei respective. Înregistrarea în debitul contului din care se plătește suma se realizează în baza jurnalului de casă pentru plăți.

CAPITOLUL 4. Decontări fără numerar

4.1. Modalități și instrumente utilizate în activitatea de decontare

Acreditivul

Acreditivul este o modalitate de plată prin care plătitorul solicită băncii să asigure, anticipat, din disponibilitățile pe care le are sau din credite, sumele necesare efectuării plăților pentru livrările de mărfuri, executările de lucrări și prestările de servicii, convenite între părțile contractante.

În practică se întâlnesc mai multe forme de acreditiv. Cele mai folosite sunt:

a) acreditiv simplu – este modalitatea de plată prin care banca, la solicitarea plătitorului se obligă să rezerve și să plătească, din disponibilitățile bănești pe care le are la bancă sau din creditul pe care aceasta i-l acordă, o sumă beneficiarului (furnizor, antreprenor sau prestator de servicii);

b) acreditivul documentar (comercial) este modalitatea de plată prin care banca plătitorului, la cererea acestuia, se obligă a plăti beneficiarului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă cu condiția ca beneficiarul să prezinte, într-un termen stabilit, documentele care certifică expedierea mărfii, executarea sau furnizarea serviciilor, după caz, și respectarea condițiilor contractuale.

Deschiderea de acreditive se face de către bancă, la cererea plătitorului, din disponibilitățile bănești existente în conturi deschise la bancă sau din credite acordate de bancă.

Cererea de deschidere a acreditivului trebuie să conțină obligatoriu următoarele:

denumirea plătitorului și numărul contului de disponibilități sau de credite din care se deschide acreditivul;

banca unde plătitorul își are contul;

denumirea beneficiarului de acreditiv și numărul contului în care se virează plățile din acreditiv;

banca la care beneficiarul își are contul deschis;

suma acreditivului în cifre și litere;

obiectul acreditivului (livrări de mărfuri, executări de lucrări sau prestări de servicii);

documentele pe care beneficiarul trebuie să le prezinte la bancă pentru plată și condițiile în care se pot încasa sume din acreditiv;

termenul de valabilitate al acreditivului;

semnăturile autorizate și ștampila plătitorului.

În cazul în care deschiderea acreditivului se face la banca plătitorului, cererea – dispoziție de plată pentru deschiderea acreditivului se întocmește de către plătitor și se prezintă, la banca sa, în 4 exemplare.

La primirea cererii, banca face următoarele operațiuni:

controlează documentele urmărind să conțină elementele obligatorii prezentate anterior;

în baza exemplarului nr. 1 al cererii, debitează contul de disponibil sau de credite al plătitorului, prin creditul contului „Acreditive deschise”.

Exemplarele din cererea – dispoziție de plată au următoarea destinație:

– exemplarul nr. 1 rămâne la banca plătitorului și se clasează la dosarul cu documentele zilei;

– exemplarul nr. 2 se anexează la fișa contului „Acreditive deschise”, în vederea verificării modului cum beneficiarul respectă condițiile stabilite de plătitor;

– exemplarul nr. 3 se remite beneficiarului, pentru a lua cunoștință de condițiile în care a fost deschis acreditivul;

– exemplarul nr. 4 prevăzut cu data, ștampila și semnătura de primire a băncii, se restituie delegatului plătitorului.

Utilizarea acreditivului – după efectuarea livrărilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, după caz, beneficiarul acreditivului prezintă la banca la care este deschis acreditivul o dispoziție de încasare în 3 exemplare, însoțită de documentele prevăzute în acreditiv.

În cazul în care acreditivul este deschis la banca plătitorului, la cererea beneficiarului, banca acestuia poate primi documentele spre încasare, pe care le remite băncii plătitorului, beneficiarul suportând spezele bancare pentru această prestare de servicii..

Cele 3 exemplare ale dispoziției de încasare din contul de acreditive deschise au următoarea destinație:

– exemplarul 1 servește la debitarea contului de „Acreditive deschise” și se clasează la dosarul cu documentele zilei;

– exemplarul 2 servește pentru creditarea beneficiarului sau băncii acestuia;

– exemplarul 3 se remite plătitorului sau băncii acestuia, după caz, împreună cu documentele înscrise în cererea de deschidere a acreditivului, ștampilate și semnate de referentul de la ghișeu.

Termenul de valabilitate al acreditivului este maxim 60 zile. La solicitarea plătitorului, cu aprobarea conducerii băncii, acest termen poate fi prelungit la maxim 90 zile.

Acreditivul se închide în următoarele cazuri:

– la folosirea integrală a valorii lui;

– la expirarea valabilității;

– la cererea plătitorului.

Soldul acreditivului rămas neutilizat la expirarea termenului de valabilitate, respectiv la data închiderii, la cererea plătitorului, se virează de către bancă, pe bază de notă de contabilitate întocmită în 2 exemplare, în contul plătitorului sau al băncii acestuia, după caz, în ziua următoare expirării termenului de valabilitate sau cererii de închidere, după caz.

La exemplarul 1 al notei de contabilitate, se anexează toate documentele existente la contul de acreditiv care se clasează în dosarul cu documentele zilei. La fel se procedează și în cazul în care valoarea acreditivului s-a folosit integral.

Exemplarul 2 al notei de contabilitate se anexează la extrasul de cont al plătitorului sau se remite băncii acestuia pentru anexare la extrasul de cont, după caz.

4.2. Decontarea pe baza biletului la ordin și a cecului

Operațiunile de încasări și plăți între clienții având conturile în și din care acestea se efectuează, la unități diferite BRD, generează operațiuni de decontări reciproce între unitățile respective, denumite decontări intrabancare.(DIB).

Prin decontări reciproce se realizează și operațiunile ce au loc între unitățile băncii și între acestea și Centrala BRD, care prin Direcția Contabilității Generale asigură și controlul asupra acestor decontări.

Fiecare unitate bancară ce participă la realizarea decontărilor intrabancare se poate afla în poziția de unitate bancară inițiatoare – denumită Sediul „A”, fie în poziția de unitate bancară destinatară (care a confirmat operațiunea) – denumită Sediul „B”.

Sediul „A” este cel ce ordonă o plată fără numerar pentru contul unui client al său, ori în numele și pentru contul său propriu, sau, transferă în calitate de bancă intermediară, contravaloarea unor documente primite de la o altă societate bancară, având astfel inițiativa începerii unei operațiuni de decontare.

Sediul „B” este cel care primește o plată fără numerar din partea unei unități bancare inițiatoare, pentru contul unui client al său, în nume și pentru contul propriu, sau primește o plată fără numerar în calitate de bancă intermediară, pe care urmează să o transfere la rândul său unei alte societăți bancare.

Documentele de valori de cel puțin 5 milioane lei se vor deconta, în mod obligatoriu prin telex, fax, telefon sau orice altă modalitate care să asigure recepția la sediul destinatar în ziua transmiterii.Transmiterea telefonică se folosește de către unitățile băncii care nu dispun de telex sau fax.

În fiecare unitate BRD se organizează și se conduce câte un registru de evidență a telexurilor, faxurilor și telefoanelor, separat pentru operațiunile de transmitere (inițiate) și, separat, pentru operațiunile de primire (confirmate).

Registrul de evidență va conține:

număr curent;

sediul corespondent;

denumirea beneficiarului și numărul de cont;

denumirea plătitorului și numărul de cont;

modul de transmitere (telex, fax sau telefonic);

data și ora transmiterii, respectiv confirmării;

semnătura de primire a persoanei ce preia pentru operare documentele.

Instrumente de plată utilizate:

Operațiunile de decontare derulate în procesul decontărilor intrabancare au la bază instrumente de plată fără numerar, emise și prezentate băncii și se desfășoară în conformitate cu prevederile regulamentelor elaborate de către B.N.R., precum și cu cele din normele de lucru cuprinse în circuitele băncii.

Instrumentele de plată utilizate sunt:

ordinul de plată – utilizat de clienții băncii, persoane fizice sau persoane juridice;

cecul simplu sau barat;

cambia;

bilet la ordin;

ordin de plată pentru trezorerie, utilizat pentru operațiuni cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele locale în relația între sucursale cu unitățile lor subordonate;

nota de contabilitate utilizată în special pentru decontarea unor speze sau vizări de solduri din subconturile colectivare în centrul de bază;

foaie de vărsământ cu chitanță, utilizată pentru transferurile de numerar între unitățile B.R.D. solicitate de clienți care nu au cont deschis la unitatea bancară respectivă.

Ordinul de plată

Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia unei societăți receptoare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani. O astfel de dispoziție este considerată ordin de plată numai dacă:

societatea bancară receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de bani – denumite în continuare fonduri bănești, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea acesteia de la emitent;

nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.

Tipuri de ordin de plată:

obișnuit ;

pentru trezorerie .

Mențiuni obligatorii

Ordinul de plată va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni:

ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani;

numele sau denumirea beneficiarului și după caz numărul contului acestuia deschis la societatea bancară destinatară;

numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la societatea bancară inițiatoare;

denumirea societății bancare inițiatoare;

denumirea societății bancare receptoare;

elementul care să permită autentificarea emitentului de către societatea bancară inițiatoare;

denumire de „ordin de plată”;

data emiterii (unică, posibilă și certă);

informații din care să se poată reconstitui șirul neîntrerupt al circulației ordinului de plată pe suport hârtie pe parcursul efectuării transferului-credit până la finalizarea acestuia.

Ordinul de plată poate fi utilizat atât de clienții băncii persoane fizice cât și persoane juridice.

Obligațiile băncii inițiatoare :

Banca inițiatoare este societatea bancară care deservește clientul care emite ordinul de plată.

Procesul de transfer-credit începe la banca inițiatoare unde au loc următoarele etape: recepția, autentificarea, acceptarea și executarea.

Recepția este procesul prin care ordinul de plată întocmit de către client în 3 exemplare este verificat de către administratorul de cont al plătitorului din punct de vedere al formei și conținutului.

Exemplarul nr.1 (alb) servește la debitarea contului emitentului și se arhivează la actele zilei.

Exemplarul nr.2 (roz) servește pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatară și se anexează la extrasul de cont al acestuia.

Exemplarul nr.3 (vernil) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont.

Autentificarea ordinului de plată se efectuează de către administratorul de cont și urmează recepției. Autentificarea reprezintă procedura de recunoaștere a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le autorizează să semneze autentic și se efectuează prin confruntarea semnăturilor înscrise în ordinul de plată cu cele din fișele specimenelor de semnături.

Acceptarea ordinului de plată reprezintă recunoașterea de către unitatea bancară a valabilității ordinului de plată după verificarea existenței disponibilului în contul plătitorului.

Se aplică ștampila, data și semnătura administratorului de cont pe toate exemplarele ordinului de plată.

Dacă nu există disponibil sau nu sunt îndeplinite alte condiții ordinul de plată se restituie clientului.

Executarea ordinului de plată reprezintă procedura prin care administratorul de cont debitează contul plătitorului și remite ordinul de plată în scopul transferării fondurilor bănești la beneficiar.

Executarea ordinului de plată are loc cel mai târziu în ziua bancară următoare emiterii.

Obligațiile băncii destinatare :

Banca destinatară este societatea bancară care deservește contul beneficiarului.

Administratorul de cont care primește ordinul de plată verifică următoarele elemente:

dacă beneficiarul este client al acestei bănci;

denumirea beneficiarului în concordanță cu registrul Comerțului;

simbolul contului beneficiarului;

concordanța sumei înscrise în cifre și litere;

eventuale mențiuni suplimentare ;

mențiuni obligatorii.

Dacă toate datele din ordinul de plată corespund, administratorul procedează la acceptarea sa, operațiune care se finalizează prin creditarea contului beneficiarului.

În cazul în care există neconcordanțe între datele înscrise pe ordinul de plată, sau beneficiarul sumei nu are cont deschis la banca respectivă, sau contul acestuia a fost închis, se va proceda la refuzul de încasare al ordinului de plată.

Obligațiile clientului plătitor :

Clientul plătitor este obligat să prezinte la bancă numai formulare aprobate de Banca Națională a României. Clientul este obligat să întocmească ordinul de plată în numărul de exemplare cerut de normele bancare, folosind pentru completare cerneală sau pix de culoare albastră sau neagră.

Ordinul de plată prezentat de către emitent trebuie să fie completat cu toate mențiunile obligatorii iar dacă este cazul și mențiuni suplimentare privind:

data plății viitoare;

adresa beneficiarului în cazul în care acesta nu are deschis cont la banca destinatară;

referințe privind conținutul economic al operațiunii în cazul în care clientul emitent este beneficiar de credite.

Clientul emitent are obligația să emită ordine de plată numai în limita disponibilului din cont.

Ordinul de plată emis trebuie să cuprindă ștampila plătitorului și semnăturile autorizate în conformitate cu fișa specimenelor de semnături.

Obligațiile clientului beneficiar :

Clientul beneficiar va aduce la cunoștința băncii, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la ridicarea extrasului de cont, orice neconcordanță apărută între sumele anexate.

Nerespectarea acestor proceduri atrage după sine plata oricăror dobânzi sau penalități suportate de bancă începând din cea de-a treia zi lucrătoare de la ridicarea extrasului de cont

Circuitele ordinului de plată

Circuitul numărul 1 al ordinului de plată (OP 1) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite .

Operațiunile din circuitul nr.1 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:

1) a) Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

b) Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare completează ordinul de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului sau cu înscrisul „Centrala B. N. R.”.

2) Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare debitează contul clientului plătitor

3) a) Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv sau la Centrala Băncii Naționale a României.

b) Unitatea bancară primitoare – destinatară primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv sau la Centrala Băncii Naționale a României și completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

4) Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 2 al ordinului de plată (OP 2) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți bancare diferite; unitatea bancară inițiatoare este alta decât unitatea bancară prezentatoare

Operațiunile din cadrul circuitului nr.2a al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:

1) a) Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

b) Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului respectiv.

2) Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

3) Unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare prezentatoare, situată în reședința de județ.

4) a)Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

b)Unitatea bancară primitoare – destinatară primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv și completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

5) Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 3 (interjudețean) al ordinului de plată (OP 3) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea bancară inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație, societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere

Operațiunile din cadrul circuitului nr.3 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor și intervalelor obligatorii astfel:

1) a) Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont current.

b) Unitatea bancară inițiatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului de destinație sau cu înscrisul „Centrala B. N. R.”.

2) Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

3) Unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare prezentatoare, (din județul de destinație).

4) a. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație sau la Centrala B. N. R.

b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație sau la Centrala B. N. R. și completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

5) Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 4a (interjudețean) al ordinului de plată (OP 4a) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în județul de inițiere

Operațiunile din cadrul circuitului nr.4a al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:

1) a) Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

b) Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului de inițiere sau cu înscrisul „Centrala B. N. R.”.

2) Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare debitează contul clientului plătitor.

3) a) Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere sau la Centrala B. N. R.

b)Unitatea bancară primitoare primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere sau la Centrala B. N. R. și completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

4) Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare.

5) Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 4b (interjudețean) al ordinului de plată (OP 4b) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în județul de inițiere; unitatea bancară inițiatoare este alta decât unitatea bancară prezentatoare.

Operațiunile din cadrul circuitului nr.4b al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor și intervalelor obligatorii astfel:

1) a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent

b. Unitatea bancară inițiatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului de inițiere

2) Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

3) Unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară unității bancare prezentatoare

4) a. Unitatea bancară prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere.

b. Unitatea bancară primitoare primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere și completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

5) Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare.

6) Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Cecul

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul.

Cecul este o instrucțiune scrisă către o bancă de a plăti, din contul celui ce ordonă plata, o anumită sumă de bani unei persoane specificate. Cecul poate fi emis cu condiția ca titularul contului (clientul băncii) să aibă suficiente fonduri în cont, pentru ca banca să îi poată onora plățile solicitate.

Părțile implicate în emiterea unui cec sunt:

trăgătorul este persoana care emite (scrie) cecul, fiind titularul unui cont bancar care va fi debitat când cecul va fi achitat;

beneficiarul este cel care va încasa cecul; acesta poate fi un terț sau însuși trăgătorul, dacă are nevoie de numerar;

trasul este întotdeauna banca unde trăgătorul își are deschis contul. Trasul este un prestator de servicii; va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său.

Crearea cecului

Cecul poate fi:

la ordinul trăgătorului însuși, care se află și în poziția de beneficiar al cecului;

tras pentru contul unui terț.

Cecul nu poate fi:

tras asupra trăgătorului însuși cu excepția cecului tras între diferite stabilimente ale aceluiași trăgător dar cu personalitate juridică diferită.

Transmiterea cecului

Cecurile cuprinzând sau nu mențiunea „la ordin” pot circula prin gir.

Cecurile cuprinzând mențiunea „nu la ordin” sau o expresie echivalentă sunt transmisibile numai sub forma și cu efectele unei cesiuni de creanță ordinară, operațiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul său de proprietate asupra creanței altei persoane numite cesionar.

Inițiativa

Inițiativa aparține trăgătorului care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiționat acesteia care se află în poziție de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată, unei terțe persoane sau însuși trăgătorului emitent aflat în poziție de beneficiar.

Girul

Girul este actul prin care posesorul cecului numit girant transferă altei persoane numită giratar printr-o declarație scrisă și subscrisă pe instrument odată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat și completat.

Pot circula prin gir cecurile cuprinzând sau nu clauza la ordin.

Cecul poate fi girat în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat.

Girul trebuie să fie necondiționat. Girul dat de tras este nul.

Girul poate fi: în plin și în alb.

Girul transmite proprietatea titlului. Girul parțial este nul.

Posesor legal al cecului este ultimul într-o serie neîntreruptă de giruri.

Avalul

Avalul reprezintă garanția personală prin care o persoană denumită avalist adică cel care dă avalul, garantează obligația asumată de una dintre persoanele obligate prin cec, persoană denumită avalizat, pentru toată suma menționată pe cec, sau o parte din ea.

Avalul poate fi dat de către un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul. Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai față de posesorii care dobândesc cecul ulterior girului său.

Avalul poate fi dat printr-o simplă semnătură a avalistului pusă pe fața cecului, pe spatele cecului (caz în care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie, sau un duplicat al cecului.

Avalul poate fi parțial dar trebuie să fie întotdeauna necondiționat.

Tipuri de cecuri

Din punctul de vedere al beneficiarului:

cec nominativ;

cec la ordin;

cec nu la ordin;

cec la purtător;

După modul de încasare:

cec obișnuit (cec nebarat);

cec barat ;

cec certificat;

cec de călătorie ;

În funcție de părțile angajat în derularea plăților:

cec personal;

cec circular (bancar) .

Cecul barat

Cecul barat este un instrument de plată de debit care pune în legătură trei persoane: trăgătorul sau emitentul, trasul adică unitatea bancară la care trăgătorul are deschis contul și beneficiarul.

Cecul barat poate fi încasat numai în cont și în numerar. Cecul simplu poate deveni cec barat.

Bararea poate fi:

generală;

specială.

Cecul barat se prezintă în vederea remiterii spre încasare numai la banca ce deservește posesorul. Cecul cu barare generală poate circula prin girare și este valabil în posesia ultimului deținător legitim dintr-un șir neîntrerupt de giruri.

Bararea poate fi făcută la emiterea cecului de către trăgător sau în cursul circulației acestuia. Bararea generală poate fi transformată în barare specială, bararea specială neputându-se transforma într-o barare generală.

Cecul certificat

Trăgătorul emitent al unui cec obișnuit sau barat, ori unul dintre posesorii ulteriori ai acestuia poate cere societății bancare, aflată în poziția d tras, certificarea unui cec înainte de a fi remis beneficiarului.

Aceasta presupune scrierea mențiunii „certificat” de către referendul de ghișeu care administrează contul clientului. Se înlocuiește contul de cecuri înscris cu contul de cecuri certificate.

Trăgătorul nu mai poate retrage din contul de cecuri certificate suma destinată plății unui cec certificat înainte de expirarea termenului de prezentare la plată a cecului.

Termenul de prezentare la plată a cecurilor

Numim termen de prezentare la plată al cecurilor durata de timp între data emiterii și data prezentării la plată la banca trasă (inclusiv circuitul bancar).

Termenul de prezentare poate fi de:

8 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;

15 zile dacă cecul este plătibil între localități diferite;

30 zile în cazul cecului circular.

Termenele de prezentare la plată a cecurilor se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului de către trăgător. Cecul poate fi onorat și după expirarea termenului de prezentare cu condiția ca trăgătorul să nu fi revocat ordinul de plată privind cecul respectiv.

După expirarea termenelor de prezentare la încasare, poate fi revocată plata cecului numai de către trăgător, printr-o scrisoare adresată băncii sale.

Cecurile se pot primi spre remitere la încasare la banca trasă și după expirarea termenelor, banca neasumându-și nici o răspundere dacă acestea ajung la bancă trasă după expirarea termenelor de prezentare și trăgătorul a revocat ordinul de plată.

Încasarea cecului

Prezentarea spre încasare se poate face:

a) Direct la unitatea bancară trasă: – în numerar:

se prezintă cecul referendului de ghișeu însoțit de o delegație din partea firmei beneficiare;

se verifică cecul;

se semnează și se ștampilează cecul pe față;

se prezintă șefului de serviciu;

se înregistrează în jurnalul de casă;

se remite la casierie pentru plată pe cale internă;

clientul semnează pe spatele cecului de primire;

– în cont:

se introduce cecul în bancă de către posesor însoțit de borderoul de încasare întocmit în trei exemplare:

exemplarul 1 se reține la banca trasă;

exemplarul 2 se remite la banca beneficiarului ca act de credit;

exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare și ștampilare.

b) La unitatea bancară care deservește posesorul

Cecul poate fi încasat numai în cont. În acest caz posesorul introduce filele de cec la banca sa însoțite de un borderou întrei exemplare:

exemplarul 1 se reține la banca beneficiarului;

exemplarul 2 se remite împreună cu cecul la banca trăgătorului iar după decontare servește ca act de credit pentru înregistrare în contul beneficiarului;

exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare și ștampilare.

Refuzul cecurilor

Un cec care nu îndeplinește condițiile sau elementele obligatorii, va fi restituit beneficiarului și nu va fi introdus în circuitul bancar.

Cecurile remise la încasare la banca beneficiarului și refuzate de banca trasă vor fi returnate băncii beneficiarului cu scrisoare de restituire.

Un cec prezentat la banca trasă de beneficiar în vederea încasării se refuză de referendul de ghișeu (cu semnătura șefului de serviciu conturi și viramente pe fața cecului) și se restituie beneficiarului cu exemplarul numărul 2 al borderoului.

Evidența cecurilor refuzate la plată se va ține în cadrul serviciului „Conturi și viramente” într-un registru păstrat de șeful de serviciu, care conține:

număr curent;

trăgătorul și contul acestuia;

beneficiarul și banca acestuia;

seria și numărul cecului;

suma;

motivul refuzului.

Circuitele cecului

Circuitele cecurilor în funcție de locul de desfășurare vor fi următoarele:

Circuitul numărul 1 (local) al cecului (c1) unde: clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la unități bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite;

Operațiunile din cadrul circuitului nr. 1 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului respectiv (județul în care sunt situate cele două unități bancare).

2. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unității bancare destinatoare (primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

* Această operațiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

3. Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

4. a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză, prin compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv, cecurile prezentate anterior de unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare).

5. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Circuitul numărul 2 (intrajudețean) al cecului (c2) unde: clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la unitățile bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți bancare diferte.

Operațiunile din cadrul circuitului nr. 2 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului respectiv (județul în care sunt situate cele două unități bancare).

2. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unității bancare destinatoare (primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

* Această operațiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

3. Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

4.a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză, prin compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv, cecurile prezentate anterior de unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare).

5. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Circuitul numărul 3 (interjudețean) al cecului (c3) unde: clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la unitățile bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea bancară inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație

Operațiunile din cadrul circuitului nr. 3 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor și intervalelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului de destinație.

2. Unitatea bancară inițiatoare trimite cecurile, prin rețeaua interbancară, unității bancare prezentatoare (din județul de destinație).

3. Unitatea bancară prezentatoare prezintă cecurile unității bancare destinate (primitoare) fără a le introduce în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație.

* Această opțiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

5.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație. .

b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză la compensare, la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație, cecurile prezentate anterior de unitatea bancară prezentatoare.

6.Unitatea bancară prezentatoare (din județul de destinație) transmite unității bancare inițiatoare (din județul de inițiere) date privind cecurile acceptate la compensare de către unitatea bancară destinatară.

7. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Circuitul numărul 4 (interjudețean) al cecului (c4) unde: clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la unitățile bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în județul de inițiere.

Operațiunile din cadrul circuitului nr. 4 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor și intervalelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele județului de inițiere.

2. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unității bancare primitoare fără a le introduce în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

* Această operațiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

3. Unitatea bancară primitoare trimite cecurile, prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare (din județul de destinație).

4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

5. Unitatea bancară destinatară transmite unității bancare primitoare (din județul de inițiere) date privind cecurile care urmează a fi acceptate la compensare.

6.a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere.

b. Unitatea bancară primitoare acceptă la compensare (conform datelor primite anterior de la unitatea bancară destinatară) cecurile prezentate anterior de unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare).

7. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

4.3.Decontarea pe baza cambiei și a biletului la ordin

Cambia

Cambia este un titlu de credit sub semnătură privată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Titlul este creat de către trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă de bani determinată la o anumită dată numită scadență fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

Din punct de vedere juridic, cambia este un titlu de credit negociabil și un instrument de plată

Cambia exprimă obligația debitorului (tras) de a plăti la vedere sau la termen o sumă de bani determinată, la odată fixă, unei persoane numită beneficiar, la ordinul unei persoane numită trăgător (creditor).

Crearea cambiei

Cambia poate fi creată la ordinul trăgătorului însuși care este și beneficiarul drepturilor înscrise în cambie. Trăgătorul poate fi beneficiar în situația în care vrea să-și recupereze direct o creanță de la debitor.

Cambia poate fi trasă asupra trăgătorului care este și tras. Trăgătorul poate fi tras atunci când se obligă prin cambie.

Cambia poate fi trasă pentru contul unui terț. Beneficiarul poate, fie să încaseze suma înscrisă în cambie, fie prin girarea acesteia să-și achite alte obligații ale sale.

Cambia poate deveni nulă, în lipsa unuia din următoarele elemente:

denumirea de cambie;

ordinul necondiționat, imperativ „plătiți”;

numele sau denumirea trasului;

beneficiarul;

numele sau denumirea celui care emite cambia.

Pot lipsi:

scadența (se plătește la vedere);

locul de plată (se ia în considerare locul de lângă tras);

locul de emitere al cambiei (se folosește cel de lângă trăgător).

Între trăgător și beneficiar poate să nu existe o relație directă, interpunându-se un terț, care nu este expres indicat pe cambie, dar față de care trăgătorul are o obligație de plată.

Cambia poate fi domiciliată, atunci când, fie trăgătorul cu ocazia emiterii, fie trasul cu ocazia acceptării cambiei, pot să indice ca loc al plății domiciliul unui terț din aceeași localitate cu trasul sau din altă localitate. Clauza domicilierii poate fi înscrisă pe cambie numai de către trăgător sau de către tras, domicilierea făcută de un girant considerându-se inexistentă.

Completarea mențiunilor de pe cambie de către posesorii succesivi, nu poate depăși 3 ani de la data reală a emiterii cambiei, astfel încât în momentul prezentării la plată, titlul să conțină în mod obligatoriu toate elementele cerute de lege și să aibă completat numele ultimului posesor.

Pe cambie se poate indica o clauză referitoare la faptul că suma înscrisă pe cambie este purtătoare de dobândă, deasemenea nivelul acesteia și data de la care curge

Acceptarea cambiei

Acceptarea cambiei este operația de prezentare a cambiei la tras și poate fi făcută oricând dar nu mai târziu de data scadenței. Este operația prin care trasul se obligă să plătească la scadență suma înscrisă pe cambie posesorului legitim al titlului.

Prezentarea la acceptare a cambiei va fi făcută în cadrul termenului stabilit pentru aceasta de trăgător sau în lipsa acestei mențiuni, prezentarea la acceptare va pitea fi făcută oricând, până cel mai târziu chiar în ziua scadenței.

După acceptarea cambiei de către tras acesta devine obligatul principal (debitorul) într-o relație cambială.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

obligatorie, când trăgătorul sau unul din giranți prevăd în mod expres aceasta sau când cambia este plătibilă la un anume termen (timp de la vedere) deoarece de la data prezentării la acceptare curge termenul pentru scadență;

interzisă, când trăgătorul menționează expres acest lucru, cambia devenind astfel neacceptabilă;

facultativă, dacă nu există o indicație specială în sens contrat în text (mențiunea acceptării obligatorii sau mențiunea neacceptabilă).

Acceptarea trebuie să fie datată cuprinzând anul, luna, ziua pentru cambiile plătibile la un anumit termen de la vedere și pentru acele cambii în care trăgătorul sau girantul stabilesc un termen de prezentare la acceptare.

Scontarea cambiei

Scontarea cambiei este modalitatea prin care posesorul cambiei își poate procura prin gir bani înainte de scadență.

Girul în alb permite atât darea în gaj (în garanție) a cambiei cât și prezentarea cambiei la scont.

Unitățile teritoriale ale Băncii Comerciale Române S.A., pot primi la scont cambii care pe lângă respectarea tuturor cerințelor legale de formă și fond îndeplinesc și următoarele condiții:

posesorul cambiei (beneficiarul) să fie client al Băncii Comerciale Române S.A.;

cambia să fie acceptată legal la plată;

intervalul de timp dintre momentul prezentării la scont și scadența cambiei, să nu depășească 1 an;

în situația în care trasul (acceptantul) este client al altei societăți bancare, cambia va putea fi admisă la scont, numai dacă este avalizată de societatea bancară care-l deservește pe tras și aceasta este agreată de Banca Comercială Română S.A.

Avalizarea cambiei

Avalizarea cambiei este o garanție personală dată de către o persoană denumită avalist, care garantează obligația unuia dintre cambiali numit avalizat pentru suma menționată pe titlu sau o parte din ea.

Mențiunea de avalizare se poate inscripționa:

pe fața cambiei la rubrica „avalizat” completându-se numele sau denumirea avalistului și semnătura acestuia, numele sau denumirea avalizatului precum și data la care s-a dat avalul;

pe spatele titlului, caz în care pe lângă elementele menționate la alineatul precedent va trebui să apară expres, pentru a nu fi confundat cu girul, mențiunea „pentru aval”;

pe o alonje a cambiei prin indicarea elementelor prezentate la alineatul precedent.

Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul și suma, în cazul în care este mai mică decât cea înscrisă pe cambie.

Dacă lipsește indicarea avalizatului, atunci avalul se consideră dat pentru trăgător.

Scadența cambiei

Scadența este data la care o cambie devine exigibilă. Scadența unei cambii poate fi:

la vedere – până la un an de la data emiterii sale;

la un anumit timp de la vedere – zile, săptămâni, luni sau ani calculate din momentul acceptării ei de către tras;

la un anumit timp de la data emiterii – calculul termenului începe cu ziua următoare datei emiterii;

la o dată fixă (an, lună, zi) fiind posibilă scrierea cu litere sau cu cifre.

Cambia cu scadența la un anumit timp de la vedere, cu scadența la un anumit timp de la data emiterii sau cu scadența la data fixă trebuie să fie plătită în ziua scadenței sau în cel mult două zile lucrătoare după scadență.

Cambia cu scadența nescrisă este considerată cu scadență la vedere și se plătește la prezentare (în termen de până la un an de la data emiterii).

Scadența trebuie să fie unică, certă și posibilă. Titlul cu scadențe succesive, imposibile sau anterioare emiterii fiind nul.

Plata cambiei

Plata cambiei se efectuează fie în ziua în care este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare care urmează scadenței înscrise pe cambie.

Posesorul cambiei va putea prezenta titlul la plată prin intermediul băncii care îi deservește sau la o casă de compensație.

Efectele plății unei cambii sunt următoarele:

numai plata la scadență stinge obligația trasului;

posesorul cambiei nu poate fi silit să primească plata înainte de scadență;

trăgătorul răspunde de acceptarea cambiei precum și de plata cambiei;

trasul răspunde de plata cambiei dacă a acceptat-o la plată.

Protestul cambiei

Protestul este un act public și solemn dresat (întocmit) la cererea posesorului cambiei, de către executorul judecătoresc de la judecătoria în a cărei rază teritorială se găsește locul plății acesteia, prin care se constată refuzul de acceptare sau de plată, după caz din partea obligatului principal.

Protestul poate fi:

de nedatare;

de neacceptare;

de neplată.

Protestul de nedatare se întocmește atunci când trasul acceptă o cambie cu scadența la un anumit timp de la vedere și nu datează operațiunea, beneficiarul cambiei neputând calcula scadența. Se întocmește imediat ce posesorul o primește de la acceptare și constă în depunerea unei cereri de protest la judecătorie, data de întocmire a acestei cereri, ținând de data acceptării.

Protestul de neacceptare pentru cambiile cu scadența la o dată fixă sau la un anumit termen de la data emiterii va putea fi făcut până în ziua precedentă scadenței, iar pentru cambiile cu scadență la vedere sau la un anumit termen de la vedere, protestul va putea fi făcut în termen de un an de la dat emiterii cambiei.

Protestul nu poate fi întocmit în cazul în care trăgătorul (girantul sau avalistul) a înscris pe cambie clauza „fără cheltuieli” sau „fără protest”.

Protestul se înregistrează la:

judecătorii – Registru special;

Camera de Comerț și Industrie;

Banca Națională a României – Centrala incidentelor de plăți.

Protestul poate fi înlocuit cu:

sentința declarativă de faliment a trasului în cazul unei cambii acceptate sau atrăgătorului în cazul unei cambii neacceptate;

declarație de refuz de acceptare sau de plată dată pe titlul sau pe adaosul cambiei de către cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut.

Suma înscrisă pe cambie

În cazul în care există diferențe între suma înscrisă în cifre și cea în litere se ia în considerare suma în litere.

Dacă suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe fața cambiei, fie în cifre, fie în litere, suma care se plătește este suma cea mai mică.

Moneda de plată a cambiei

De regulă, cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plății, respectiv în lei pentru cambiile plătite în România.

Excepție de la această regulă pot fi următoarele situații:

– trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei și plata urmează să se efectueze în această monedă; caz în care plata se poate face de către tras numai cu condiția ca trăgătorul să posede disponibilul în valuta respectivă;

– trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei, dar stipulează că plata efectivă se va face în lei la cursul zilei; caz în car clauzele cuprinse în redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilită la emiterea titlurilor se consideră nule.

Numărul de exemplare

Cambia poate fi tasă în mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie să fie numerotate în însuși textul titlului; lipsind acesta, fiecare din exemplare se socotește o cambie distinctă.

Oricare posesor al unei cambii în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebui să se adreseze girantului său nemijlocit, care este dator să-i dea sprijinul către propriul săi girant; se va urma astfel, până la trăgător.

Giranții sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare.

Plata unui exemplar anulează efectul celorlalte, trasul rămânând ținut în temeiul fiecărui exemplar, acceptat sau nerecuperat.

Biletul la ordin

Biletul la ordin este titlul de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul și beneficiarul. Titlul este creat de un anumit termen sau la prezentare unei late persoane, denumită beneficiar care are calitatea de creditor

Elemente obligatorii :

Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil trebuie să satisfacă anumite condiții exprimate în formule consacrate de redactare a textului, care exprimă clauze cu valoare juridică strictă. În toate redactările biletul la ordin trebuie să cuprindă mențiunile obligatorii prevăzute de lege care să satisfacă cerințele suficientei informații care decurge din titlu, precum și cerințele certitudinii reflectării obligațiilor asumate de către părți prin titlul respectiv.

Biletul la ordin cuprinde următoarele elemente:

denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;

promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată;

arătarea scadenței;

indicarea locului în care plata urmează să fie făcută;

numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;

indicarea datei și a locului emiterii;

semnătura emitentului.

În textul biletului la ordin se pot face și alte mențiuni decât cele obligatorii care, prin titlul respectiv, să stipuleze clauze facultative răspunzând unor necesități specifice din partea comercială și financiară.

Pot lipsi din textul biletului la ordin data emiterii în cazul în care plata sa nu se face la un anumit termen de la emitere, deasemenea poate să lipsească scadența , caz în care biletul la ordin va fi plătit la vedere, în termen de un an de la data emiterii, mențiunea locului emiterii, sau locului plății, considerându-se acesta fiind locul de lângă plătitor, respectiv de lângă beneficiar, poate să lipsească mențiunea văzut, în cazul în care biletul la ordin nu se plătește la un anumit termen de la vedere.

Lipsa acestor mențiuni nu atrage după sine nulitatea biletului la ordin.

Scadența:

Scadența este data la care un bilet de ordin devine exigibil.

Scadența poate fi:

la o dată fixă indicată pe înscris;

la un anumit timp de la vedere;

la un anumit timp de la emitere.

Biletul la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere trebuie prezentat spre avizare emitentului în termen de 1 an de la data emiterii.

Biletul la ordin a cărui scadență nu este arătată este socotit plătibil la vedere.

Avizarea:

Avizarea constă în înscrierea pe fața biletului la ordin la rubrica „văzut” a numelui și prenumelui emitentului, a datei la care s-a semnat precum și ștampila emitentului. În acest caz termenul de plată curge de la data vizei pusă de emitent pe titlu.

Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incomparabile cu natura acestui titlu, dispozițiile referitoare la cambie privind: girul, scadența, plata, acțiunea sau alterările, prescripția, modul de decontare în cazul unei scadențe în zi de sărbătoare legală, calendarul termenelor, anularea sau înlocuirea titlului.

Metodologia de decontare a biletului la ordin :

între subscriitor (emitent) se încheie un contract având ca obiect active transferate;

subscriitorul emite un bilet la ordin pe care îl transmite beneficiarului;

beneficiarul biletului la ordin are o datorie asumată printr-un contract față de o terță persoană;

beneficiarul transmite prin gir biletul la ordin, el devenind girat, iar terțul, ca nou posesor al titlului, giratar;

giratarul remite spre încasare biletul la ordin băncii sale;

banca giratarului prezintă biletul la ordin la o casă de compensații băncii subscriitorului;

banca subscriitorului debitează contul acestuia cu suma înscrisă pe biletul de ordin;

în cadrul ședinței de compensare banca subscriitorului introduce scriptic în compensare biletul la ordin; soldurile nete ale conturilor unității bancare participante în compensare sunt înregistrate în conturile curente deschise la banca centrală, rezultând soldurile nete ale compensării;

banca giratarului creditează contul curent al giratarului cu suma înscrisă în biletul la ordin;

stingerea creanțelor asumate de către participanții la circuitul biletului la ordin.

Operațiunile cu cambii și bilete la ordin :

Operațiunile pe care unitățile teritoriale ale Băncii Comerciale Române le pot efectua în legătură cu cambiile și biletele la ordin sunt:

primirea în garanție a cambiilor și biletelor la ordin;

remiterea spre avizare a biletelor la ordin și remiterea spre acceptare a cambiilor;

primirea cambiilor și biletelor la ordin în bancă în vederea plății sau în vederea remiterii la plată;

scontarea cambiilor și a biletelor la ordin.

Toate condițiile privind utilizarea, circuitul, termenele de plată și operațiunile ce se efectuează cu cambii și bilete la ordin vor fi înscrise în convenții bilaterale încheiate între unitățile bancare teritoriale și clienții pe care acestea le deservesc.

Capitolul 5: Operațiuni de creditare bancară

5.1. Categorii de credite acordate de bancă

Activitatea de creditare reprezintă o parte importantă a operațiunilor desfășurate de BRD cuprinzând atât credite pentru persoane fizice, pentru persoane juridice, pentru bănci/ societăți financiare, catre municipalități. În ceea ce privește creditele importante sunt: conținulul și circuitul dosarului de creditare precum și tipurile de credite acordate de BRD.

Dosarul de credit va contine , intr-o forma concisa , toate elementele necesare luarii unei decizii corecte si rapide , si din acest punct de vedere :

Comentariile vor fi la obiect si vor acoperi toata problematica creditului respectiv

Analizale financiare si de risc vor revela si explica elementele financiare cheie , precum si riscurile si modalitatile de acoperire /evitare a acestora ;

Se vor evita redundantele ;

Se vor evita abrevierile neuzuale .

Continutul dosarului de credit va fi adaptat in functie de tipul de credit solicitat .

Dosarul de credit pentru clientela comerciala va cuprinede obligatoriu urmatoarele elemente : fisa de sinteza, analiza financiara, documente privind garantiile depuse, alte documente necesare prezentarii clientului si pentru luarea unei decizii .

La aceasta se adauga si analiza de risc pregatita de controlorul de risc al grupului, in cazul dosarelor care nu sunt aprobate in cadrul competentelor individuale. Dosarele de credit pentru clientela persoane fizice , persoane care desfasoara profesiuni liberale , banci si institutii financiare , entitati de stat vor fi intocmite cu instructiuni specifice .

In functie de nivelul angajamentului propus prin dosarul de credit , decizia de creditare se ia la urmatoarele niveluri :

-Competente individuale

-Comitete de Credite

-Comitetul de Directie

-Consiliul de Admunistratie .

Circuitul de aprobare pentru dosarele clientelei comerciale este cel prezentat in anexa 3.

Circuitul de aprobare pentru dosarele clientelei private este cel prezentat in anexa 4.

Circuitul de aprobare al dosarului de risc pe banci este cel prezentat în anexa 5.

Pentru creditele care depasesc limita de competenta locala a bancii si/sau implica un risc global pentru Societe Generale este obligatoriu ca , in plus fata de circuitul local al dosarului de credit , sa fie obtinut avizul departamentelor de specialitate din cadrul Societe Generale . Aceste departamente ( EURO, DIST , CITY etc) sunt constituite din responsabili de mari clienti care consolideaza relatiile comerciale si riscurile globale pentru clientii care se regasesc in portofoliile lor . Acordul responsabililor de mari clienti este obligatoriu si mdecisiv pentru acceptarea oricarui dosar de credit constituit de banca pentru subsidiare romanesti ale marilor clienti Societe Generale.

Pentu orice derogare de la prevederile instructionale pe produs , precum si pentru alte tipuri de credite care nu se regasesc in lista de instructiuni pe produs , se va solicita avizul directiilor de specialitate din Ccntrala Bancii ( cu exceptia derogarilor care deja delegate la nivelul grupurilor ) si aprobarea conform competentelor interne .

Comitetul de Directie al Bancii poate sa aprobe , in cazuri exceptionale si exersandu-si mandatele individuale orice dosar de credit si orice derogare de la Norma de credit , respectand in acelasi timp toate reglementarile in vigoare .

Atunci cand se considera necesar , se poate solicita si avizul justitiilor bancii anterior aprobarii dosarelor de credit . De asemenea acest aviz poate fi solicitat si ulterior aprobarii dosarelor de credit numai in eventualitatea in care :

-forma contractelor de credit sau garantie care trebuie constituite difera de formatul standard din baza de date » Garantii « iar modificarile de efectuat exced competentele locale specifice.

BRD acordă următoarele tipuri de credite:

1. Credite pentru persoane fizice:

a) Credite consum

b) Credite imobiliare

c) Alte angajamente

d) Credite pentru persoane fizice ce desfășoară activități liber autorizate sau liber profesioniști, fermieri, cu scopul desfășurării sau dezvoltării afacerii

-Credite pentru desfășurarea afacerii

-Credite pentru investiții

-Scrisori de garanție bancară

2. Credite pentru persoane juridice

a) Creditul pentru comerț intern

-Credite de trezorerie

-Alte angajamente

b) Credite pentru comerț exterior

-Credite pentru importatori

-Credite pentru exportatori

-Alte angajamente

c) Descoperitul de cont ( linia de credit )

d) Plafonul global de finanțare

e) Credite pentru investiții:

-Credite pentru investiții

-Leasingul

-Leasing mobiliar

-Leasing imobiliar

– and lease back

f) Operațiuni de piață

3. Credite pentru bănci / societăți financiare

4. Credite către municipalități

În ceea ce privește CREDITELE PENTRU PERSOANE FIZICE, prima poziție o ocupă creditele de consum, apariția acestora fiind favorizată de apariția în România a marilor lanțuri de distribuție.

Din categoria creditelor de consum oferite de BRD fac parte :

EXPRESSO DUBLO- credit pentru finanțarea nevoilor personale nenominalizate de valori mari ;

EXPRESSO pentru nevoi personale nominalizate- credit pentru finanțarea unor tratamente medicale sau intervenții chirurgicale în țarǎ sau strǎinǎtate ;

EXPRESSO STANDARD- acest tip de credit nu are o destinație declaratǎ și nu trebuie justificat, putând fi utilizat dupǎ propria dorințǎ ;

EXPRESSO LEJER- pentru finanțarea rapidǎ a oricǎrui proiect personal ;

MODERATO PLUS- finanțare pe o perioadǎ moderatǎ- folosit pentru achiziționarea de autovehicule noi DACIA LOGAN ;

CREDIT pentru achizitionarea unui alt model de autovehicul ;

CREDIT AUTO DACIA utilitare, RENAULT,NISSAN ;

EXPRESSO NON-STOP- un credit de mare valoare pe o perioadǎ lungǎ de timp.

În totalul creditelor acordate clienților persoane fizice, ponderea principală este deținută de credite pentru nevoi personale (29%), urmate de credite pe card (24%) și de credite auto (23%).

Raport anual 2002, pg.24

În ceea ce privește creditele de consum, creditul pentru bunuri de folosințã îndelungatã, permite achiziționarea de bunuri de folosințã îndelungatã de la comercianții cu care BRD are încheiate convenții.

Pentru aceste credite exista o dobândã situatã la un nivel accesibil. Aceasta se actualizeazã periodic, în corelație cu evoluția pieței financiar-bancare, asigurându astfel rate convenabile pe toatã perioada derulãrii creditului.

În ceea ce privește creditele imobiliare, BRD oferă mai multe posibilități, în funcție de necesitățile și posibilitățile clienților săi. Dintre acestea menționăm:

– Creditele imobiliare în lei

– Creditul ipotecar ANL

– Creditul Habitat Plus ( un credit în valută pentru cumpărarea construcția, extinderea , modernizarea de imobile)

– Creditul Primo Plus ( un credit în valută pentru cumpărarea construcția, extinderea , modernizarea de imobile, destinate unor birouri, restaurante, clinici private, pensiuni, mini-hoteluri, spații comerciale).

În ceea ce privește CREDITELE PENTRU PERSOANE JURIDICE, și acestea ocupă un loc important în activitatea BRD. Astfel, printre clienții băncii se numără atât IMM-uri cât și mari corporații. Activitatea de creditare a fost și este foarte intensă, volumul creditelor crescând cu 36% ceea ce echivalează cu o cotă de piață de peste 16%.

Pentru finanțarea activității curente a agenților economici, oferta BRD este extrem de extinsă cuprinzând:

Credite de trezorerie ( Descoperitul de cont temporar, Descoperitul de cont autorizat, Creditele de trezorerie )

Garanții bancare

Scontare acreditive

Scontare efecte de comerț

Factoring extern

Factoring intern

În categoria creditelor de trezorerie pentru comerț intern intră:

– avansuri punctuale tehnice legate de circuitul de decontare al viramentelor locale si internationale ; se acorda in baza ancasarilor prin ordine deplata , confirmate de catre banca emitenta;

– avansuri punctuale in baza unor creante comerciale ;

– credite pe contract – acordate in baza unor contracte ferme ale clientului , cu termene de livrare si sume precise

– creditul sezonier – se acorda pentru finantarea unor stocuri sau nevoi sezoniere pentru clientii cu specific de activitate ciclica

Scrisoarea de garantie reprezinta angajamentul bancii de a plati , in locul clientului , in cazul in care acesta nu o face direct, o anumita suma de bani in moneda locala, la un anumit termen si in anumite conditii. Acestea pot fi: pentru participare la licitatie, de buna executie si performanta, de restituire a avansului, de buna plata, pentru asigurarea platilor drepturilor de import , pentru plata unor taxe datorate bugetelor de stat , pentru procurarea carnetului de trecere prin vama sau carnete TIR , de buna executie a licentelor de export la produse supuse regimului de continghentare etc.

Factoringul intern – reprezinta o relatie contractuala intre banca ( factor ) si aderent prin care :

-Aderentul cesioneaza factorului total sau partial creantele rezultate din contractele incheiate cu unul sau mai multi parteneri;

-Factorul va presta cel putin doua dintre urmatoarele servicii : finantare , administrarea si incasarea creantelor , protectie impotriva riscului de neplata .

Factoringul international – reprezinta o relatie contractuala intre banca si aderent prin care :

-Aderentul cesioneaza factorului toate creantele din contractele incheiate cu unul sau mai multi parteneri;

-Factorul va presta cel putin doua dintre urmatoarele servicii: finantare , administrarea si incasarea creantelor , protectie impotriva riscului de neplata .

În categoria Creditelor pentru importatori menționăm: Creditele documentare – acreditive de import – reprezinta un instrument de credit in valuta emis de banca , prin care se garanteaza platile pe care un client le are de efectuat unui beneficiar , pe o anumita perioada si atunci cand sunt indeplinite anumite conditii

În categoria Creditelor pentru exportatori avem: prefinantari de export care se acorda in baza contractelor de export , a acreditivelor de export irevocabile si in conformitate , scrisori de garantie neconditionate sau efecte de comert avalizate de o banca .

Descoperirea de cont ( linia de credit ) este forma cea mai comuna de finantare a nevoilor de trezorerie pa termen scurt , de cele mai multe ori are un caracter revolving .

Plafonul de finanțare reprezinata o combinatie de doua sau mai multe tipuri de finantari , de obicei pe termen scurt . Plafonul global de finantare are o limita maxima , care poate sau nu sa fie distribuita pe sub-limite pentru fiecare in parte . Sub-limitele pot glisa intre tipuri de finantari , insa totul lor nu va depasi limita maxima Garantiile plafonului globalpot fi comune sau separate pentru fiecare tip de finantare . In aceasta categorie intra si facilitatile multi-deviza sau multi-imprumutat .

În ceea ce privește finanțarea investițiilor aceasta se poate realiza prin: Credite pentru investiții, și Leasing.

Societatea de leasing BRD Sogelease SRL este autorizată atât pentru leasing financiar și operațional, cât și pentru operațiuni financiare și comerciale în relație directă sau indirectă cu obiectul său de activitate.

Banca prezintă activele date în leasing financiar, ca o creanță prezentată la valoarea netă a investiției în leasing. Recunoașterea venitului financiar se realizează pe baza unui model care reflectă o rată periodică a rentabilității aferente investiției totale nete neamortizate.

Banca prezintă activele care fac obiectul leasingului operațional în bilanț, corespunzător cu natura activelor respective.

Piața leasingului în România este în plină creștere, atingând un volum de aproape 1 mld euro în 2002. segmentul cel mai dinamic este cel al vehiculelor, care reprezintă 70% din piață. Totuși din această piață doar o parte este asigurată de BRD Sogelease SRL, în cadrul acesteia principalele cotații fiind: automobile 26,9%, vehicule comerciale 23,5%, echipament industrial 43%, echipament de construcții 6,6%.

Pentru dezvoltare internațională, soluțiile oferite clienților săi de către BRD includ: – Scontarea efectelor de comert
– Scontarea acreditivelor
– Factoring-ul export
– Creditul de export

Ca o noutate în creditele bancare, BRD introduce StudentPlus, Credit în lei cu o durată maximă de 5 ani, pentru studii post-universitare în România. Beneficiarii acestui credit sunt studenții rezidenți titulari ai unei diplome de licență la una din facultățile agreate, admiși în ciclul de studii post-universitare la una dintre facultățile agreate, cu vârsta cuprinsă între 21 și 40 ani. Creditul necesită ca giranți părinții,, iar pentru credite ce depășesc echivalentul a 4000 EUR, solicitantul trebuie să fie salariat.

-Creditul ipotecar ANL

Gratie parteneriatului incheiat cu Agentia Nationala a Locuintelor, BRD finanteaza constructia de locuinte pe amplasamente ANL. Astfel, BRD ofera o finantare in EUR de pana la 70% din valoarea proiectului la o dobanda avantajoasa si pe o perioada de creditare care poate ajunge pana la 20 ani.

Beneficiarii acestui tip de credit sunt persoane fizice rezidente, cetateni romani, cu varsta cuprinsa intre 25 ani si varsta legala de pensionare la sfarsitul perioadei de creditare.

Durata creditului este de maxim 20 de ani, cu posibilitatea acordarii unei perioade de gratie de maxim 12 luni. Valoarea proiectului de finantat poate fi cuprinsa intre 7000 si 250. 000 EUR.

Se solicita garantii reale – ipoteci rang I care sa acopere în proportie de minim 135% valoarea finantata: ipotecã asupra imobilului finantat; ipoteca rang I asupra unui alt imobil aflat în proprietatea beneficiarului sau a altor persoane. Pentru un avans mai mare de 50% de EUR din valoarea proiectului finantat, garantia creditului poate fi constituita doar pe baza imobilului ce se construieste.

Concomitent, se încheie o asigurare extinsã pentru toate riscurile a imobilelor ipotecate si o asigurare de deces si invaliditate permanentã, încheiate la valoarea finantãrii si cesionate în favoarea bãncii.

Comisionul de gestionare a creditului perceput de banca este de 1% din valoarea creditului, minim 200 Eur, in timp ce comisionul de neutilizare a creditul este de 1,5%/an, iar cel de rambursare in avans de 1% calculat pentru sumele rambursate in avans.

5.2.Analiza criteriilor luate in considerare in decizia de creditare

Analiza bonitătii clientului

Bonitatea clientului se stabileste cu ajutorul indicatorilor ce o definesc si exprima capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile pe care urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului de credite.

Elementele de baza utilizate in determinarea si cuantificarea indicatorilor bonitatii se regasesc in principalele situatii financiar-contabile intocmite periodic de agentii economici:

“bilantul, contul de profit si pierdere, balanta de verificare, situatia patrimoniului, rezultatele financiare, incasari si plati in valuta”.

Cand analiza se efectueaza in cursul trimestrului I, in calculul indicatorilor se vor utilize elementele din bilantul annual , contul de profit si pierdere si ultima balanta de verificare incheiata, iar pentru analize efectuate in cursul celorlalte trimestre,pe langa bilantul anual se vor utiliza elementele din ultima balanta de verificare incheiata, situatia patrimoniului si din rezultatele financiare.Indicatorii financiari utilizati in prezent si formulele de calcul sunt prezentati in continuare:

1.Solvabilitatea patrimoniala-arata gradul in care capital propriu al clientului asigura acoperirea creditelor si imprumuturilor.Se determina cu ajutorul relatiei:

K.S.P. =C.P/(C.P+C.I)*100,in care:

K.S.P.-indicatorul solvabilitatii patrimoniale;

C.P-capitaluri proprii;

C.I.-volumul total al creditelor pe termen scurt, mediu si lung, imprumuturilor si datoriilor asimilate;

2.Gradul de indatorare- arata cat la suta din volumul total al activelor clientului este acoperit din credite bancare si datorii catre terti. Se determina cu ajutorul relatiei:

K.G.I=∑ CID/∑Ap*100 ,in care:

K.G.I-indicatorul gradului de indatorare;

C.I.D –volumul total al datoriilor, respectiv credite pe termen scurt,mediu si lung, imprumuturi si alte datorii catre terti.

Ap- totalul activelor patrimoniale

O valoare relative apropiata de zero a indicatorului arata ca agentul economic are datorii minime sau acestea sunt inexistente si activele patrimoniale sunt acoperite cu sursele sale.

3.Lichiditatea totala –arata capacitatea clientului de a acoperi obligatiile de plata exigibile pe termen scurt (pasive curente) prin activele curente (disponibilitati,clienti,stocuri,etc) care se pot transforma in scurt timp,(aceaste perioada poate fi de la 30 la 90 de zile dar totdeauna mai putin de 365 de zile), in mijloace banesti.Se determina astfel:

Klt= Ac-(Sn +C.i sau I.)/Pc*100, unde

Klt- indicatorul lichiditatii totale;

Ac- active curente-numerar in casa, disponibil in cont, cecuri, stocuri, clienti;

Sn- stocuri nevalorificabile (inutilizabile si fara posibilitati de valorificare-comenzi sistate, contracte reziliate, contract in litigiu)

C.i sau I- clienti incerti sau in litigiu;

Pc- passive curente , reprezentand obligatii de plata pe termen scurt:credite pe termen scurt si ratele aferente creditelor pe termen mediu si lung scadente in cursul anului, dobanzi, datorii, imprumuturi, furnizori, salarii, impozite, etc.

4.Lichiditatea imediata- reflecta posibilitatea clientului de a-si achiat datoriile, creditele si imprumuturile in termen scurt si se determina cu ajutorul relatiei:

Kli= Ac- ( S + C.i sau I.)/Pc*100, in care:

Kli-indicatorul lichiditatii imediate;

Ac- active curente (circulante);

S- stocuri;

in cazul agentilor cu activitate de comert se iau in calcul si marfurile cu desfacere imediata-pana la 30 de zile;

in cazul clientilor bancii cu activitate sau productie cu caracter sezonier care pentru desfasurarea procesului de productie constituie stocuri importante de materii prime in anumite perioade ale anului, se iau in calcul si stocurile de materii prime achizitionate din credite.

5.Rentabilitate- in functie de cifra de afaceri, exprima capacitatea clientului in functie de conditiile concrete de productie.Indicatorul se mai numeste si “marja de profit la vanzari”.Se determina prin:

KRr=PN/CA*100, in care:

KRr- rata rentabilitatii;

PN- profitul net obtinut;

CA- cifra de afaceri.

Nivelul diferit al rentabilitatii clientilor din cadrul aceleiasi ramuri impune cunoasterea pozitiei acestuia in cadrul ramurii, ceea ce face utila compararea rezultatului obtinut cu indicatorul mediu pe ramura, daca acesta se cunoaste.

6.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venit- exprima gradul in care veniturile realizate acopera cheltuielile aferente acestora.Se determina ca raport intre veniturile medii lunare si cheltuielile medii lunare, in care:

KG.C.vt=V.m.I/Ch.m.I*100, in care:

KG.C.vt- indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din venituri;

V.m.I- venituri medii lunare;

Ch.m.I-cheltuieli medii lunare.

Cuantificarea performantei financiare a fiecarui client si incadrarea acestuai in categoria de performanta, se efectueaza in functie de limitele procentuale prevazute pe fiecare indicator.

Principii si clauze generale privind contractul de credit

1. Contractul de credit- este actul incheiat intre banca si imprumutat prin care se materializeaza acordul de vointa intre cele doua parti.

2. Conditii de incheiere a contractelor de credit

3. Clauze specifice

In contractile de creditare care se incheie de banca cu clientii sai pe langa cluzele general valabile , se vor putea introduce conditiile puse la aprobare si alte clause negociate cu imprumutatul, din care sa rezulte clar ca toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii si care sa conduca la diminuarea riscului in cativitatea de tranzactie.

In contractul de credit incheiat cu societatile de leasing, se va prevedea o aluza conform careia, plata ratelor de leasing de catre utilizator va fi efectuata numai prin contul current al locatorului deschis la BRD

Credite pentru bunuri de folosinta indelungata

Obiectul si durata creditarii: cumpararea de bunuri de folosinta indelungata de la societati comerciale autorizate sa le comercializeze si care au incheiat cu BRD o conventie de derulare a operatiunilor de decontare a acestor bunuri.Aceste conventii se vor incheia dupa cum urmeaza:

-de sucursale judetene, pentru agentii economici care au magazine de desfacere pe raza judetului respective, cu avizul sucursalei zonale;

-de sucursale zonale, pentru agentii economici care au magazine de desfacere pe raza sucursalei zonale;

-de BRD Centrala, pentru agenti economici care au magazine de desfacere pe raza a mai mult de 2 sucursale zonale;

1. Beneficiarii sunt persoane fizice salariati sau pensionari.

2. Destinatia creditului-se acorda pentru cumpararea de bunuri pentru folosinta indelungata de la comerciantii care au incheiat cu BRD o conventie in acest sens.

3. Durata-maxim 36 de luni.

4. Avans-minim 10 % din valoarea bunurilor achizitionate.

5. Valoarea creditului-nu poate depasi 90 % din valoarea bunurilor achizitionate.

6. Garantii necesare si proceduri de garantare-unul sau mai multi giranti si depozite pe termen constituite la BRD.

-creditul se poate acorda dupa prezentarea unot forme de garantii, independente sau cumulative care poate sa fie acoperitoare;

-asigurarea pe viata pentru titularul creditului sau asigurarea bunului achizitionat. in credit.

-solicitarea a minim un girantcare nu poate fi sot/sotia solicitantului .Rata si dobanda aferente primei luni de creditare vor fi acoperite de 50% din venitul net al girantilor;

-depozite la termen, constituite de unitatea BRD prin care se garanteaza creditul acordat si dobanda aferenta;

7. Rezultatele analizei:-se consemneaza de catre ofiterul de credit in “Fisa de prezentare a creditului solicitat pentru personae fizice”;

8. Aprobarea contractului de credit: se efectueaza potrivit competentelor stabilite;

-contractul de credit se completeaza de ofiterul de credit, anexandu-se documentatia existenta, urmand ca acesta sa fie semnat de contabilul sef al directorului bancii.

9. Acordarea creditului-creditul se pune la dispozitia clientului dintr-un cont separate de imprumut in contul curent la prezentarea ordinului de plata.

10.Analiza necesarului de credit: la stabilirea nivelului creditului se va avea in vedere pretulde comercializare a bunurilor care se cumpara, conform facturii, din care se deduce aportul propriu depus de catre solicitant anterior acordarii creditului, fie la societatea comerciala, fie la banca in contul current al solicitantului;

-analiza in vederea stabilirii nivelului creditului functie de capacitatea de plata a solicitantului creditului se realizeaza pe baza de documente care atesta venitul lunar al acestora;

nivelui creditului nu npoate depasi valoarea facturii privind bunurile achizitionate.

11. Dobanda-39 % pe an si poate fi modificata in functie de valoarea pietei financiar-bancare.

Comision-3 % din valoarea creditului.

12. Documente necesare:

-cerere de credit,

-factura proforma emisa de firma furnizoare pentru produsele pe care clientul doreste sa la achizitioneze din credit,

-chitanta care sa ateste depunerea avansului,

-contractul de deposit,

-adeverinat de venit sau talon de pensie pentru titularul de credit si giranti.

13. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa , iar dobanda- calculata la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau partial,fara perceperea de avans.Pentru neplata la scadenta a unei rate lunare, banca este in drept sa procedeze la retinerea acesteia de la giranti sau sa apeleze la depozitul cu care s-a garantat creditul.

14. Urmarirea utilizarii creditului-creditul se utilizeaza numai in scopul in care a fost acordat, respective pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata.

5.3. Descrierea procesului de creditare

Credite pentru bunuri de folosință îndelungată

Obiectul si durata creditarii: cumpararea de bunuri de folosinta indelundata de la societati comerciale autorizate sa le comercializeze si care au incheiat cu BRD o conventie de derulare a operatiunilor de decontare a acestor bunuri.Aceste conventii se vor incheia dupa cum urmeaza:

-de sucursale judetene, pentru agentii economici care au magazine de desfacere pe raza judetului respective, cu avizul sucursalei zonale;

-de sucursale zonale, pentru agentii economici care au magazine de desfacere pe raza sucursalei zonale;

-de BRD Centrala, pentru agenti economici care au magazine de desfacere pe raza a mai mult de 2 sucursale zonale;

1. Beneficiarii sunt persoane fizice salariati sau pensionari.

2. Destinatia creditului-se acorda pentru cumpararea de bunuri pentru folosinta indelungata de la comerciantii care au incheiat cu BRD o conventie in acest sens.

3. Durata-maxim 36 de luni.

4. Avans-minim 10 % din valoarea bunurilor achizitionate.

5. Valoarea creditului-nu poate depasi 90 % din valoarea bunurilor achizitionate.

6. Garantii necesare si proceduri de garantare-unul sau mai multi giranti si depozite pe termen constituite la BRD.

-creditul se poate acorda dupa prezentarea unot forme de garantii, independente sau cumulative care poate sa fie acoperitoare;

-asigurarea pe viata pentru titularul creditului sau asigurarea bunului achizitionat. in credit.

-solicitarea a minim un girantcare nu poate fi sot/sotia solicitantului .Rata si dobanda aferente primei luni de creditare vor fi acoperite de 50% din venitul net al girantilor;

-depozite la termen, constituite de unitatea BRD prin care se garanteaza creditul acordat si dobanda aferenta;

7. Rezultatele analizei:-se consemneaza de catre ofiterul de credit in “Fisa de prezentare a creditului solicitat pentru personae fizice”;

8. Aprobarea contractului de credit: se efectueaza potrivit competentelor stabilite;

-contractul de credit se completeaza de ofiterul de credit, anexandu-se documentatia existenta, urmand ca acesta sa fie semnat de contabilul sef al directorului bancii.

9. Acordarea creditului-creditul se pune la dispozitia clientului dintr-un cont separate de imprumut in contul curent la prezentarea ordinului de plata.

10.Analiza necesarului de credit: la stabilirea nivelului creditului se va avea in vedere pretulde comercializare a bunurilor care se cumpara, conform facturii, din care se deduce aportul propriu depus de catre solicitant anterior acordarii creditului, fie la societatea comerciala, fie la banca in contul current al solicitantului;

-analiza in vederea stabilirii nivelului creditului functie de capacitatea de plata a solicitantului creditului se realizeaza pe baza de documente care atesta venitul lunar al acestora;

nivelui creditului nu npoate depasi valoarea facturii privind bunurile achizitionate.

11. Dobanda-39 % pe an si poate fi modificata in functie de valoarea pietei financiar-bancare.

Comision-3 % din valoarea creditului.

12. Documente necesare-

-cerere de credit,

-factura proforma emisa de firma furnizoare pentru produsele pe care clientul doreste sa la achizitioneze din credit,

-chitanta care sa ateste depunerea avansului,

-contractul de deposit,

-adeverinat de venit sau talon de pensie pentru titularul de credit si giranti.

13. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa , iar dobanda- calculata la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau partial,fara perceperea de avans.Pentru neplata la scadenta a unei rate lunare, banca este in drept sa procedeze la retinerea acesteia de la giranti sau sa apeleze la depozitul cu care s-a garantat creditul.

14. Urmarirea utilizarii creditului-creditul se utilizeaza numai in scopul in care a fost acordat, respective pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata.

Capitolul 6 : Instrumente moderne de plată

6.1. Tipuri de carduri emise de BRD – GSG

Banca Romana Pentru Dezvoltare este angajata intr-un proces continuu de diversificare a gamei de produse si servicii pe care le ofera clientilor sai si de imbunatatire a calitatii acestora.

Principalele tipuri de carduri emise de BRD sunt:

Visa Business (Lei și USD);

Visa Electron

Card 10+Card BRD-ISIC;

Maestro (în lei);

Visa Clasic (Lei și USD);

Mastercard Gold;

Mastercard Standard Euro;

Mastercard Business Euro.

Cardul Vivere

Cardul MAESTRO este un card de debit , in lei , ce are o valabilitate de doi ani si poate fi folosit atat in Romania cat si in strainatate ; se adreseaza persoanelor fizice , orice posesor al acestui card putand beneficia de un credit de pana la 70% din salariul lunar .

Intotdeauna cardul Maestro are asociat un cod personal de identificare (PIN), cunoscut doar de posesor, Orice tranzactie cu cardul va fi efectuatã numai cu acordul sãu, prin solicitarea introducerii codului personal. Codul personal poate fi schimbat utilizand optiunea de schimbare a PINului de la bancomatele BRD.

Asigurarea Confort acorda posibilitatea despagibirii clientilor in cazul pierderii/furtului cardului, precum si pentru refacerea documentelor de identitate si/sau a cheilor pierdute/furate odatã cu cardul.

Cu Maestro se pot plati la bancomatele BRD din toatã tara serviciile de telefonie mobile Orange si Connex.

Solicitã debitarea directã din contul de card Maestro si banca iti va plãti direct din cont facturile lunare de utilitãti, fãrã a mai pierde timp la ghiseul furnizorului de utilitãti.

Prin card se pot incasa la cerere si dobanzile primite la depozitele in lei cu plata lunarã a dobanzii de la BRD. In plus, pot fi transferati banii din contul de card Maestro in orice alt cont deschis la BRD de la ghiseul oricarei unitati BRD sau prin intermediul serviciului telefonic VOCALIS.

Indiferent de locul unde te afli, prin intermediul serviciului de mobile banking MOBILIS care este oferit de BRD in colaborare cu Orange, ai acces la o serie de servicii bancare associate cardului (interogarea soldului, transferuri intre conturi, plata facturilor catre furnizorii de utilitati acceptati de banca etc.)

In orice moment poþi afla caþi bani mai ai pe cardul Maestro de la bancomatele BRD din toata tara sau prin intermediul serviciului telefonic VOCALIS.

Pentru aceasta si pentru alte informatii privind cardul tãu, poti suna de luni panã duminicã intre orele 8:00 – 22:00 la numerele de telefon: 0800 803 803 (numãr TelVerde gratuit in reteaua Romtelecom) sau 021-302 61 61 (numãr cu tarif normal).

Cardul MASTERCARD STANDARD IN EURO Un card de debit emis in EUR, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat persoanelor fizice.
Mijloc de plata recunoscut pretutindeni in lume, destinat calatoriilor in tara, in strainatate si mai ales in Europa.

Cardul MASTERCARD GOLD ofera o linie de credit cuprinsa intre 3.000 si 10.000 EUR, echivalent in lei, la care se poate avea acces in functie de resursele financiare proprii. Servicii de asistenta de voiaj ,de asistenta medicala , de asistenta legala si personala .

Cu cardul mastercard gold beneficiati de servicii de asistentã gratuitã pe parcursul cãlãtoriilor in strãinãtate. La aceste servicii aveti acces 24 de ore din 24, apeland numãrul de telefon specificat pe voucher-ul de asigurare pe care il veti primi impreunã cu cardul,obtineti informatii utile privind cãlãtoria in care urmeazã sã plecati, va puteti recupera si transmite bagajele ajunse la o destinatie eronatã, puteti obtine avansuri de fonduri panã la suma maximã de 6.000 EUR etc.

Dispuneti de asemenea de avansuri pentru cheltuieli medicale panã la suma maxima de 6.000 EUR, asigurarea cazãrii pe perioada de convalescentã panã la 175 EUR/zi etc.,asigurarea reprezentãrii legale, suportarea cheltuielilor juridice etc. ,posibilitatea rezervarii de bilete la diferite spectacole etc.

Cardul vã oferã accesul la servicii de asigurare preferentiale. In plus, pe langã dumneavoastrã, de aceste asigurãri pot beneficia si sotul/sotia sau copilul dumneavoastrã panã la varsta de 25 ani. Astfel vã protejati impotriva oricãrui risc pe parcursul cãlãtoriilor in strãinãtate:

– Asigurare in cazul pierderii / intarzierii bagajelor inregistrate (suma maximã asiguratã: 1.000 EUR) sau a cursei aeriene (suma maximã asiguratã: 200 EUR);

– Asigurare in cazul anulãrii cãlãtoriei (suma maximã asiguratã: 6.000 EUR )

– Asigurarea cheltuielilor medicale si de spitalizare (suma maximã asiguratã: 10.000 EUR);

– Asigurare in cazul unui accident petrecut pe parcursul deplasãrilor in strãinãtate (suma maximã asiguratã: 250.000 EUR);

– Asigurare de rãspundere civilã (suma maximã asiguratã: 100.000 EUR).

Printr-un simplu apel telefonic cardul, vã conferã accesul in strãinãtate la o serie de servicii de urgentã gratuite, precum: asistentã telefonicã privind utilizarea cardului, inlocuirea in 48 de ore a cardului pierdut sau furat sau asigurarea in regim de urgenþã a unei sume de bani. In plus, cu Mastercard Gold beneficiati de reduceri pentru rezervãrile fãcute in cadrul unor lanturi hoteliere din strãinãtate.

Cardul VISA ELECTRON- este un card de debit, in lei, si este destinat persoanelor fizice ; are o valabilitate de doi ani , putand fi utilizat doar in Romania .

Intotdeauna cardul Visa Electron are asociat un cod personal de identificare (PIN), cunoscut doar de posesor, Orice tranzactie cu cardul va fi efectuatã numai cu acordul sãu, prin solicitarea introducerii codului personal.

Asigurarea Confort acorda posibilitatea despagibirii clientilor in cazul pierderii/furtului cardului, precum si pentru refacerea documentelor de identitate si/sau a cheilor pierdute/furate odatã cu cardul.

Cu Visa Electron se pot plati la bancomatele BRD din toatã tara serviciile de telefonie mobile Orange si Connex.

Solicitã debitarea directã din contul de card Visa Electron si banca iti va plãti direct din cont facturile lunare de utilitãti, fãrã a mai pierde timp la ghiseul furnizorului de utilitãti.

Prin card se pot incasa la cerere si dobanzile primite la depozitele in lei cu plata lunarã a dobanzii de la BRD. In plus, pot fi transferati banii din contul de card in orice alt cont deschis la BRD de la ghiseul oricarei unitati BRD sau prin intermediul serviciului telefonic VOCALIS.

Indiferent de locul unde te afli, prin intermediul serviciului de mobile banking MOBILIS care este oferit de BRD in colaborare cu Orange, ai acces la o serie de servicii bancare associate cardului (interogarea soldului, transferuri intre conturi, plata facturilor catre furnizorii de utilitati acceptati de banca etc.)

In orice moment poti afla cati bani mai ai pe cardul Visa Electron de la bancomatele BRD din toata tara sau prin intermediul serviciului telefonic VOCALIS.

Pentru aceasta si pentru alte informatii privind cardul tãu, poti suna de luni panã duminicã intre orele 8:00 – 22:00 la numerele de telefon: 0800 803 803 (numãr TelVerde gratuit in reteaua Romtelecom) sau 021-302 61 61 (numãr cu tarif normal).

Cardul VISA CLASSIC DOMESTIC ( in lei ) – este un card de credit , cu o valabilitate de doi ani si se adreseaza persoanelor fizice rezidente , cu un venit stabil; poate fi utilizat doar in tara, iar limita de credit se stabileste pentru fiecare client in functie de posibilitatile acestuia de rambursare .

Cardul VISA CLASSIC INTERNATIONAL – este un card de debit , cu o valabilitate de doi ani ce se adreseaza persoanelor fizice si care poate fi folosit atat in tara cat si peste hotare .

Cardul VISA BUSINESS DOMESTIC (in lei ) – este un card de debit , cu o valabilitate de doi ani ce se adreseaza persoanelor juridice si persoanelor fizice autorizate si este utilizabil atat in Romania cat si in strainatate .

Utilizatorii acestui card au acces la o serie de servicii gratuite:

– asigurare medicala obligatorie in cazul calatoriilor in strainatate, care acopera cheltuielile medicale de urgenta (tratament, spitalizare, medicamente) rezultate din accidente sau imbolnaviri pe parcursul calatoriilor;

– asigurare in caz de accident pe parcursul deplasarilor, in Romania sau in strainatate, cu mijloace de transport public (avion, tren) ;

– asistenta voiaj : asistenta medicala, transport medical de urgenta, repatriere medicala dupa spitalizare sau tratament;

– asigurare in cazul intarzierii bagajelor sau a cursei aeriene;
– asistenta legala in cazul unui accident petrecut pe durata deplasarii in strainatate
– reduceri pentru rezervarile facute in cadrul unor lanturi hoteliere din strainatate
– servicii de urgenta in strainatate: asistenta telefonica privind utilizarea cardului, inlocuirea in 48 de ore a cardului pierdut sau furat si primirea unui avans de numerar in regim de urgenta.

Accesul la aceste servicii este posibil prin simpla utilizare a cardului pentru achitarea contravalorii cheltuielilor de calatorie. Voucher-ul primit odata cu cardul va atesta detinerea de catre posesorul cardului a respectivelor asigurari.

Cardul VISA BUSINESS INTERNATIONAL in USD – este un card de debit , cu o valabilitate de doi ani , adresandu-se persoanelor juridice si putand fi utilizat doar in strainatate .

Cardul VISA BUSINESS in Euro – este un card de debit , cu o valabilitate de doi ani , adresandu-se persoanelor juridice si putand fi utilizat doar in strainatate .

Cardul 10 este un mijloc de plata in lei , destinat in exclusivitate studentilor, utilizabil numai pe teritoriul Romaniei . Avantajul acestui card este faptul ca nu se percep comisioane pentru interogare sold si retragere numerar, si de asemenea ofera posesorului reduceri la o serie de produse oferite de partenerii BRD in cadrul acestui proiect.

.Cardul Vivere

BRD a lansat la începutul lunii noiembrie un card denumit Vivere, un card sub sigla MasterCard, un card de credit în lei . Produsul este destinat persoanelor fizice și este emis în lei cu utilizare interna si internaționala.
Pentru a beneficia la maximum de avantajele acestui card pe perioada sărbătorilor de iarna, BRD le propune clienților săi o oferta specială : până la 100 de zile de credit fără dobândă pentru sumele rambursate până la 28 februarie 2006, indiferent dacă reprezintă plăți la comercianți sau retrageri la ATM. În plus, până la aceasta dată, posesorii cardului „Vivere” nu sunt nevoiți să ramburseze nimic din creditul utilizat.
Banca oferă celor care accesează produsul în perioada 1 noiembrie 2005- 1 martie 2006, o perioada de grație extinsă: de la 55 de zile până la 100 de zile, timp în care nu rambursezi nimic pentru plățile efectuate cu cardul „Vivere” la comercianți. După această promoție, perioada de grație va fi de 55 de zile.
Această perioadă de grație este cea mai mare de pe piața cardurilor și este deținuta doar de BRD si Banca Transilvania. Limita de credit este un alt atu al noului card BRD Vivere și deasemenea banca va poate pune la dispozitie o limita de credit cuprinsa intre 800 si 20.000 RON. Dobanda este de 27%/an

Alte avantaje oferite de cardul Vivere:
– la creditul utilizat pentru plata cumparăturilor efectuate cu cardul VIVERE la comercianți ai o perioada cuprinsă între 25 – 55 de zile în care să-l rambursezi fară a plăti dobânda;
– rambursezi în ritmul tău. Poți opta pentru rambursări minime lunare, ceea ce te face să te simți întotdeauna confortabil;
– folosești fără nici o grija cardul VIVERE la cumpărături oriunde ai fi, deoarece ai COMISION 0% pentru orice tranzacție efectuată la comercianții din întreaga lume;

– ai acces la un întreg pachet de servicii gratuite: asigurare medicala obligatorie în cazul călătoriilor în străinătate, care acopera cheltuielile medicale de urgență (tratament, spitalizare, medicamente); asigurare în caz de accident pe parcursul deplasărilor, în România sau în străinătate, cu mijloace de transport public (avion, tren) ; asistența voiaj : asistența medicală, transport medical de urgență, repatriere medicală după spitalizare sau tratament;

Costurile cardului BRD
– deschidere cont gratuit;
– alimentare cont gratuit;
– emitere card – 12,50 RON;
– administrare cont de card – 22,50 RON;
– retragere ATM- BRD – 0,50%;
– retragere de la ghiseu – 0,50%;
– retragere de la alte banci – 1%+3,50 RON;
– retragere de la ATM/ ghiseu in strainatate – 1%+ 3 usd;
– retragere numerar in regim de urgenta:
– in tara – 1%+3,50 RON
– in strainatate – 175 usd;
– plăți la comercianti- gratuit
– plăți în străinatate – 1,50%;
– conversie valutara – 1%.

Majoritatea dintre aceste carduri acorda posesorilor o serie de facilitati:

– se pot plati direct cu cardul bunurile si/sau serviciile achizitionate din locatiile comerciale din Romania si/sau din strainatate care accepta carduri
– in cazul in care se doreste retragere de numerar, se cauta bancomatele din reteaua BRD – Groupe Société Générale , beneficiind astfel de comisioane reduse si de o serie de servicii suplimentare (consultarea soldului contului de card , plata facturilor )

– eliberare de numerar la oricare unitate BRD din tara sau la alte banci comerciale care afiseaza sigla cu Visa Electron , Maestro si/sau Mastercard .

BRD beneficiaza de o retea extinsa de bancomate, ceea ce permite clientilor sai un mai bun control asupra fondurilor aflate pe card, dar si posibilitatea de plata prin intermediul bancomatelor a diverselor facturi.

6.2. Diferențele dintre cărți de credit și cărți de debit

Cartea de credit(credit cardul)

Indică faptul că deținătorului i-a fost deschisă o linie de credit care îi permite să achiziționeze bunuri și servicii și/sau numerar, în limita unui plafon stabilit în prealabil.

Credit cardul se emite titularului în baza unui cont bancar deschis în acest scop. Particularitatea credit cardului este faptul că permite titularului să efectueze plăți chiar dacă nu are disponibilități în contul său. În contractul care s-a încheiat între client și bancă se specifică plafonul limită (linia de credit) în cadrul căreia banca îl va credita.

Credit cardul este astfel emis încât permite deținătorului :

-să ramburseze în totalitate creditul la sfarșitul perioadei stabilite – charge card ;

-să ramburseze creditul numai în parte, partea rămasă urmând a fi considerată o extensie a creditului acordat anterior.

Titularii pot efectua plăți la toate magazinele, institut ,etc., care acceptă acest instrument de plată.

Credit cardurile pot fi folosite nu numai pentru plata mărfurilor, dar și a serviciilor de cele mai variate tipuri, cum sunt cele telefonice sau poștale

Cartea de debit (debit cardul)

Permite ca deținătorului său să îi fie debitată, în mod direct, contravaloarea bunurilor, serviciilor achiziționate și/sau numerarului folosit (prin ATM ) pe seama fondurilor din contul său.

Debit cardul se emite în baza unui cont bancar al clientului –titular al cardului. Este folosit asemănător numerarului, în sensul că titularul poate efectua plăți în limita disponibilităților sale bănești din contul său, dacă a încheiat în prealabil o convenție cu banca, un credit în descoperit de cont.

Utilizarea debit cardurilor nu presupune circulația nici unui document pe suport hartie. Debitarea creditului titularului se efectuează simultan cu creditarea contului magazinelor sau institutelor care acceptă ca instrument de plată debit carduri.

Procedurile folosite în efectuarea plăților sunt asemenea celor de la credit carduri. Spre deosebire de cec, în cazul debit cardului, mărfurile pot fi comandate prin telefon, iar valoarea tranzacțiilor nu este limitată. Tranzacția va fi concretizată numai dacă disponibilitățile bănești din contul clienților sunt suficiente.

Folosirea debit cardurilor în tranzacții prezintă avantaje pentru toți cei trei participanți implicați: client, bancă, comerciant.

6.3. Avantaje și dezavantaje ale cardurilor; emiterea și întreținerea cardurilor

Cererile de emitere de carduri se completează de către clienți pentru fiecare tip de card, atât pentru cardurile în lei, cât și pentru cardurile în valută.

Datele minime obligatorii care trebuie să fie completate pe cererile de emitere sunt următoarele:

Pentru persoane fizice:

parola sau numele mamei înainte de căsătorie;

codul numeric personal atât al posesorului principal, cât și al

utilizatorului autorizat;

seria și numărul buletinului (cărții) de identitate;

Pentru persoane juridice:

numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului;

data înființării societății;

datele prevăzute la pct. a) pentru posesorii desemnați.

În cazul în care o persoană fizică dorește mai multe tipuri de carduri, pe cererea de emitere, aceasta trebuie să menționeze dacă deține alte tipuri de carduri emise de BRD-GSG sau de alte bănci (Visa Classic, Maestro, Visa Electron). Un posesor nu poate deține două carduri de debit sau două carduri de credit emise de BRD-GSG.

În cazul în care un client persoană juridică, dorește emiterea unor carduri Visa Business în lei sau în valută pentu un număr mai mare de trei posesori desemnați, este necesară completarea unor noi cereri de emitere pentru fiecare grup de trei posesori desemnați și nu pentru fiecare posesor desemnat.

În cazul în care o persoană fizică dorește emiterea unor carduri pentru mai mulți utilizatori autorizați, este necesară completarea a două sau mai multe cereri, în funcție de numărul utilizatorilor autorizați. Dacă aceste cereri sunt transmise la Direcția Carduri Bancare în același timp, ele se vor capsa. Dacă sunt transmise la momente diferite, atunci pe cererile ulterioare, posesorul principal va menționa că posedă tipul respectiv de card.

În cazul convențiilor pentu plata salariilor, se poate întâmpla ca ambii soți să lucreze în aceeași întreprindere. În aceste situații, se recomandă acestor clienți să nu se desemneze reciproc drept utilizator autorizat.

În situația în care numele utilizatorului autorizat diferă de numele posesorului principal trebuie menționat pe cerere gradul de rudenie în care se află cele două persoane.

Emiterea cardului Visa Classic în lei și valută pentru persoanele juridice:

Pentru reducerea perioadei de analiză și procesare a cererilor de emitere a cardurilor VCD si VCL, sunt necesare următoarele documente:

Cererea de emitere a cardului – formular tipizat – care este valabil pentru un singur tip de card emis de bancă și trebuie să fie completată cu majuscule, clar, fără ștersături sau corecturi, cu toate datele solicitate în formular:

Adeverința de salariu-de la locul de muncă, (formular tip) vizată de Camera de muncă, sau

O copie a primei și a ultimei file din Cartea de muncă pe care se află înscris ultimul salariu declarat la Camera de munca, pentru persoanele fizice salariate.

Ultimul talon de pensie, în cazul pensionarilor.

Certificatul fiscal, eliberat de administrația financiară, care să reflecte veniturile impozabile pe ultimul an, în cazul persoanelor fizice liber profesioniste și a persoanelor ce realizează venituri din agricultură.

Scrisoare de angajament de la societatea comercială la care sunt asociați (formular tip) și

Hotărârea Adunării generale a asociaților societății respective, privind repartizarea profitului, pentru persoanele ce realizează venituri din dividende și care nu sunt asociați unici.

Contractul de închiriere vizat de organul fiscal, sau alte documente din care să rezulte veniturile realizate, pentru persoanele ce realizează venituri din chirii sau alte venituri.

Exemplarul în copie al convenției de constituire a depozitului la termen în lei sau valută, pe perioada valabilității cardului, pentru persoanele care nu pot să prezinte documente care să ateste veniturile nete lunare, sau în completarea lor.

Emiterea cardului Visa Electron

Pentru reducerea perioadei de analiză și procesare a cererilor de emitere a cardurilor Visa Electron sunt necesare următoarele documente:

Cererea de emitere a cardului-formular tipizat-care este valabil pentru un singur tip de card emis de bancă și trebuie să fie completată cu majuscule, clar, fără ștersături sau corecturi, cu toate datele solicitate în formular;

Copia actului de identitate.

La primirea unei cereri de emitere Card Visa Electron, persoana responsabilă cu activitatea de carduri, de la unitatea băncii, are următoarele responsabilități:

Va solicita clientului prezentarea unui act de identitate și va proceda la verificarea datelor privind persoana fizică solicitantă;

Va verifica modul de completare a cererii de emitere, astfel încât, toate rubricile acesteia să fie completate corespunzător;

Va completa ,, Denumirea unității” și ,,Codul unității”conform ,,Listei codurilor utilizate de unitatile BRD pentru operațiunile interne”.

Va refuza cererile solicitanților minori.

În cazul în care nu se vor respecta aceste instrucțiuni se vor restitui cererile neonorate.

Emiterea cardurilor MAESTRO pentru plata salariilor

Pentru emiterea cardurilor Maestro pentru plata salariilor, persoana juridică semnatară a convenției trebuie să procedeze la :

Semnarea convenției cu unitatea băncii;

Prezentarea la bancă a cererilor de emitere completate și semnate de salariați;

Prezentarea unei liste nominale a salariaților, pe suport hârtie (în plic închis) și pe suport magnetic (dischetă), care va cuprinde următoarele date: numărul de marcă al salariatului; numele și prenumele salariatului; salariul net lunar; limita de creditare propusă ( max. 70%).

Unitatea băncii semnează convenția, verifică modul de completare al cererilor de emitere și le transmite prin poștă împreună cu lista nominală a salariaților la Direcția Carduri Bancare.

La primirea convenției, D.C.B. procedează la :

avizarea convenției;

procesarea cererilor de emitere ale salariaților;

determinarea valorii creditului pe descoperire de cont. Banca acordă fiecărui salariat posesor de card Maestro un credit pe descoperire în contul de card de până la 70% din salariul net lunar, pe baza propunerii efectuate de firma semnatară a convenției. Rambursările creditului se fac automat de către bancă după virarea salariului în contul de card al posesorului salariat.

personalizarea cardurilor;

distribuirea Pin-urilor aferente cardurilor la unitatea bancii, înainte cu 5 zile de data intrării în vigoare a convenției;

distribuirea cardurilor la unitatea băncii înainte cu 2 zile de data intrării în vigoare a convenției.

Păstrarea cardurilor la unitățile băncii

Păstrarea cardurilor la nivelul compartimentului tezaur și casierie

-Plicurile cu carduri primite de la D.C.B. care nu au fost predate posesorilor, vor fi păstrate în spațiile speciale de depozitare a valorilor de la unitatea băncii.

-Plicurile cu carduri vor fi păstrate separat pe fiecare tip de card și în ordinea cronologică a primirii lor de către unitatea băncii.

-la nivelul compartimentului tezaur și casierie, evidența cardurilor se va face în “Registul pentru evidența numerarului din casa de circulație și a altor valori”;

-la primirea plicurilor cu carduri de la D.C.B., casierul responsabil le va preda casierului șef, împreună cu borderourile de remitere a cardurilor.

Păstrarea cardurilor pe parcursul programului de lucru

-Pe parcursul programului de lucru, plicurile cu carduri vor fi păstrate numai în casieria unității băncii, sub supravegherea permanentă a casierului responsabil cu carduri, care nu va permite accesul unei alte persoane la plicurile cu carduri și la borderourile de remitere a cardurilor.

-Pentu predarea cardurilor către clienții posesori, unitățile băncii pot organiza o casă specială pentru operațiuni cu carduri. În cazul în care nu există condiții pentru organizarea unei case speciale, predarea cardurilor se va efectua de către casierul responsabil cu carduri la unul din ghișeele de casă existente.

-Casierul responsabil cu cardul va înregistra toate mișcările zilnice ale cardurilor într-o Fișă de evidență a cardurilor, care se va ține pe fiecare tip de card.

6.4. Explicarea operării cu moneda electronică pentru clienții BRD – GSG

Rețeaua de bancomate și POS

În funcție de serviciile oferite posesorului unei cărți de plată, automatul bancar poate fi:

Distribuitor automat de numerar

Ghișeu automat de bancă

Automatele bancare care aparțin BRD-GSG sunt din categoria ghișeelor automate de bancă, denumite în continuare ATM, permit posesorilor de cărți de plată obținerea următoarelor servicii automatizate:

retrageri de numerar în bancnote;

operațiuni de transfer între conturile de cărți de plată;

informații privind soldul contului pentru cărți de plată;

eliberarea de chitanțe electronice;

eliberarea de extrase de cont.

ATM-urile aparținând băncii pot fi amplasate atât la sediile unităților băncii cât și în alte locații proprii sau închiriate, situate la sediile unor clienți ai băncii sau în centre comerciale, platforme industriale, etc., în conformitate cu politica de amplasare stabilită de Direcția Comercială (Direcția Marketing și Direcția Carduri Bancare).

În luna martie 2000, a început dotarea sucursalelor, agențiilor și reprezentanțelor BRD cu terminale de plată elecronică (POS) și cu imprintere, acolo unde a fost cazul, necesare desfășurării activității de acceptare a cardurilor pentru eliberare de numerar la ghișeele băncii.

Dotarea cu POS-uri se va efectua în conformitate cu planul de instalare stabilit de D.C.B. în funcție de existența ATM-urilor, de numărul de carduri emise și de confirmările clienților cu privire la asigurarea condițiilor necesare instalării POS-urilor.

Bibliografie

B. N. R. Regulament privind CEC-ul, 2000;

B. N. R. Regulament privind cambia și biletul la ordin, 2000;

B. N. R. Regulament privind plățile efectuate cu ordine de plată pe suport de hârtie, 2000;

www.brd.ro

Bibliografie

B. N. R. Regulament privind CEC-ul, 2000;

B. N. R. Regulament privind cambia și biletul la ordin, 2000;

B. N. R. Regulament privind plățile efectuate cu ordine de plată pe suport de hârtie, 2000;

www.brd.ro