Institutia Prezidentiala a Romaniei

Universitatea din București

Facultatea de Litere

Departamentul de Științe administrative

Lucrare de licență

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. Oana Iucu

Absolvent:

Ghiță Nicoleta Daniela

București

2015

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Litere

Departamentul de Științe administrative

Instituția prezidențială a României

Coordonator științific

Prof. univ. dr. Oana Iucu

Absolvent

Ghiță Nicoleta Daniela

București

2015

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ȘI ACTELE ACESTUIA

Rolul, alegerea și mandatul președintelui

Regimul și natura actelor emise de Președintele României

CAPITOLUL 2. ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI

Atribuțiile președintelui în raport cu Parlamentul

Atribuțiile președintelui în raport cu Justiția

Atribuțiile președintelui în raport cu Guvernul

Atribuțiile președintelui în raport cu poporul

Atribuțiile președintelui în domeniul politicii externe

Atribuții exercitate în domeniul apărării și în situații excepționale

CAPITOLUL 3. RĂSPUNDEREA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI

Cadrul constituțional

Răspunderea politică

Răspunderea penală

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ: ALEGEREA ȘI MANDATUL PREȘEDINTELUI ROMANIEI – 2014

Condiții de eligibilitate

Organizarea și desfașurarea alegerilor

Mandatul președintelui României

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

În zilele noastre, președintele este o persoană des discutată și comentată. Tocmai din această cauză am ales această temă: Instituția prezidențială a României, pentru a evidenția atribuțiile și modul în care un președinte este ales în România

Ca obiectiv general am ales alegerea și mandatul președintelui, dar pană la acest capitol sunt prezentate, pe scurt, rolul, atribuțiile, actele și răspunderea acestuia.

În primul capitol Președintele României și actele acestuiaeste prezentat rolul președintelui în relațiile interne și externe, în integrarea Românei în spațiul European actual și în dezvoltarea eficientă a țării. Alegerea președintelui are loc la o data bine stabilită, cetățenii fiind liberi să-și exprime votul, acest fiind secret. Actele președintelui sunt decretele, iar în acest capitol este prezentat regimul și natura decretelor emise de acesta.Mandatul președintelui are o durata de 5 ani.Al doilea capitol Atribuțiile președinteluiprezintă în ansamblu atribuțiile președintelui României în raport cu Parlamentul, Guvernul, poporul, atribuții in domeniul politicii interne, cât și externe. Capitolul trei Răspunderea președintelui României se referă la răspunderea președintelui României, atât cea penală, cât și cea politică.Ultimul capitol Studiu de caz: Alegerea și mandatul președintelui României – 2014 conține detalii despre condițiile de eligibilitate, despre organziarea și desfășurarea alegerilor și despre mandatul președintelui în România.

Se știe că, dintotdeauna, grupurile de oameni au avut nevoie de un șef sau de un conducător. În zilele noastre, puterea de stat este, de asemenea, exercitată de o anumită persoană. În funcție de forma de guvernământ, fiecare țară are un conducator numit președinte sau monarh. În cazul unei monarhii, șeful statului este desemnat pe baze ereditare (exemplu: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania), în cazul unei republici prezidențiale sau semi-prezidențiale, președintele este ales prin vot direct de către popor (exemplu: SUA, România), iar în cazul unei republici parlamentare, președintele este ales de Parlament (exemplu: Germania).

În Romania, prima funcție o deținea monarhul.Primul monarh al Românei a fost Carol I (Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, 1866-1914 ), urmat de Regele Ferdinand I (1914-1927). După moartea lui Ferdinand I, Carol al II-lea a fost numit rege al României (1930-1940). Ultimul monarh al Țării Românești a fost Regele Mihai, fiul lui Carol al II-lea și nepotul lui Ferdinand I. Regele Mihai a condus sub regență la varsta de 6 ani, după moartea bunicului său.După abdicarea de la tron a tatălui său, Mihai a devenit Regele Mihai I (1940 – 1947).

În anul 1948 s-a înființat Prezidiul Republicii Populare Române urmat de Prezidiul Marii Adunări ai R.P.R. care a fost înlocuit de Consiliul de Stat în 1961.Funcția de Președinte al Republicii Socialiste România a fost aleasă de Marea Adunare Națională în 1974.

Prin decretul-lege nr 98/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, poporul este direct alegător prin vot universal, secret și liber exprimat.

Persoane care au deținut funcția de Președinte al României:

28 martie 1974 – 22 decembrie 1989: Nicolae Ceaușescu

27 decembrie 1989 – 6 februarie 1990: Ion Iliescu

6 februarie 1990 – 18 iunie 1990: Ion Iliescu

18 iunie 1990 – 11 octombrie 1992: Ion Iliescu

30 octombrie 1992 – 29 noiembrie 1996: Ion Iliescu

29 noiembrie 1996 – 20 decembrie 2000: Emil Constantinescu

20 decembrie 2000 – 21 decembrie 2004: Ion Iliescu

20 decembrie 2004 – 21 decembrie 2014: Traian Băsescu

21 decembrie 2014 – Prezent: Klaus Iohannis.

CAPITOLUL 1

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ȘI ACTELE ACESTUIA

Rolul, alegerea și mandatul președintelui

Conform art. 80 din Constituția României, (1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.
(2) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.

Președintele reprezintă puterea supremă în România, el asigurând siguranța și independența națională.Președintele are calitatea de purtător de cuvânt al poporului român, el este împuternicitul statului.Funcția de garant se exercită sub două aspecte: garant al independenței naționale în funcția de comandant al armatei și este garant al unității teritoriale a țării în cazul stării de asediu. Președintele este reprezentantul României în relațiile internaționale, este primul care respectă Constituția și care îndrumă poporul și autoritățile publice în respectarea acesteia. Președintele României este mediator între puterile statului și societate, adică mediază conflictele dintre acestea.

Astfel, președintele României apare într-o triplă ipostază:

șef al statului: atât pe plan intern cât și pe plan extern

șef al executivului: comandant al forțelor armate, are atribuții în domeniul apărării etc.

mediator între puterile statului.

Potrivit art. 81 din Constituție (1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.(3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

Poporul are puterea în alegerea șefului de stat, el fiind liber în exprimarea deciziei în momentul alegerilor prezidențiale.

Pentru a fii eligibil în funcția de președinte, candidatul trebuie să aibă numai cetățenie română, să aibă domiciliul stabil în România, să aibă vârsta de cel puțin 35 ani în momentul alegerilor, să aibă drept de vot și să nu fie implicat în alte partide politice.

Este important ca deținătorul funcției de președinte să aibă cetățenie română și să aibă domiciliul stabil în România pentru că este important ca cel care exercită această funcție să cunoască teritoriul țării, să cunoască nevoile și cerințele sociale și economice ale țării. De asemenea, este important ca domiciliul cetățeanului candidat la funcția de președinte să fie în România pentru că această funcție presupune exercitare continuă și o implicare directă a funcției pe care o deține, din punct de vedere politic și administrativ. Funcția de președinte o poate exercita fie un barbat, fie o femeie, fară discriminări, dar cu șanse egale de reușită.

Potrivit art 37 alin Constituția României, condidatul la funcția de președinte trebuie să aibă drept de vot. De asemenea, vârsta minimă pe care trebuie să o aibă candidatul este de 35 de ani.

Apartenența la un grup sau partid politic este interzisă prin lege pentru candidatul funcției de președinte. De asemenea, președintele nu poate îndeplini funcții publice sau private.

Președinte ales este cel care primit majoritatea voturilor alegătorilor din primul tur de scrutin. Se apelează la al doilea tur de scrutin între primii doi candidați, în cazul în care nici un candidat nu a primit majoritatea voturilor. În cazul celui de-al doilea tur de scrutin, președinte este cel care a primit numărul majoritar de voturi.

În ceea ce privește validarea mandatului și depunerea jurământului, în art. 82 din Constituție se stipulează (1) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".

Jurământul președintelui se depune în fața camerelor Parlamentului, întrunite în ședință comună. Din momentul rostirii jurământului, președintele începe să-și exercite atribuțiile.

Conform art. 83 din Constituție, modificată prin legea de revizuire (1) mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.(2) Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Pentru o stabilitate politică a țării și pentru a nu perturba alegerile parlamentare, s-a prelungit durata mandatului prezidențial de la 4 la 5 ani.

În cazul în care România se confruntă cu un eveniment nefavorabil, cum ar fii războiul, starea de asediu sau chiar catrastofe naturale, se prelungește mandatul președintelui pe toată durata evenimentului.

În timpul desfășurării funcției de șef al statului, pot intervenii evenimente care să împiedice temporar sau definitiv exercitarea atribuțiilor, conform art. 97, 98, 99 din Constituția României.

Conform art. 97 din Constituție (1) Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte.

De regulă, sfârșitul mandatului de președinte îl constituie expirarea duratei acestuia, însă există și excepții. În cazul în care președintele își dă demisia sau este demis din funcția de președinte se vor organiza alte alegeri prezidențiale. La fel se procedează și în cazul decesului președintelui în funcție.

În opinia profesorului D. A. Tofan, demisia este un act unilateral al voinței președintelui și poate interveni fie din motive de sănătate, fie pentru a ocupa altă funcție, iar demiterea din funcție intervine ca urmare a hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru înalte fapte de trădare, ori în urma referendumului care a confirmat suspendarea sa din funcție.

Președintele are dreptul de a-și da demisia din motive personale, fie în urma unor probleme de sanătate, fie dorește să ocupe altă funcție, însă demiterea din funcție este hotărâtă de Înalta Curte de Casațe și Justiție. Hotărarea duratei acestuia, însă există și excepții. În cazul în care președintele își dă demisia sau este demis din funcția de președinte se vor organiza alte alegeri prezidențiale. La fel se procedează și în cazul decesului președintelui în funcție.

În opinia profesorului D. A. Tofan, demisia este un act unilateral al voinței președintelui și poate interveni fie din motive de sănătate, fie pentru a ocupa altă funcție, iar demiterea din funcție intervine ca urmare a hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru înalte fapte de trădare, ori în urma referendumului care a confirmat suspendarea sa din funcție.

Președintele are dreptul de a-și da demisia din motive personale, fie în urma unor probleme de sanătate, fie dorește să ocupe altă funcție, însă demiterea din funcție este hotărâtă de Înalta Curte de Casațe și Justiție. Hotărârea este definitivă, fiind luată în urma referendumului sau a unor fapte de înaltă trădare.

Conform art. 98 din Constituție (1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. (2) Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.

Interimatul are un caracter temporar, acesta se asigură de către președintele Camerei Deputaților sau de către Președintele Senatului.

Se apelează la interimat pentru a asigura continuitatea exercității atribuțiilor președintelui, până la alegerea unui nou președinte.

În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției, Guvernul trebuie să organizeze alegeri pentru noul președinte.

Regimul și natura decretelor emise de președintele României

Conform art. 100 din Constituție alin (1) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului.

Verginia Vedinaș este de părere că atribuțiile președintelui pot fi exercitate prin trei forme:

Prin acte juridice – decrete

Prin acte politice – mesaje, declarații, apeluri, cerere de încuviințare, sesizări

Prin operațiuni administrative – acreditarea reprezentanților diplomatici ai altor țări.

Decretele sunt contrasemnate de prim-ministru, care răspunde pentru ele. În cazul în care primul-ministru nu contrasemnează decretele, acestea pot fi declarate nule.

Potrvit opiniei profesorului Iorgovan, decretele au caracter individual, fară a avea caracter secret, spre deosebire de V. Vedinaș, I. Deleanu si T. Drăganu care sunt de părere că decretele au atât caracter individual, cât și normativ. Acestea din urmă fac referire la respingerea agresiunii armate, la declararea stării de asediu sau de urgență.

Decretele pot fi atacate în instanța de contencios administrativ deoarece sunt acte administrative.Fac excepție actele exceptate de la controlul în contencios administrativ.Decretele pot fi și acte juridice de drept penal, conform lui C. Niculeanu, deoarece modifică raporturile dintre condamnat și societate, acest lucru fiind urmarea grațierii individuale.

Decretele președintelui sunt publicate în Monitorul Oficial al României.

CAPITOLUL 2

ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI

Atribuțiile președintelui se clasifică pe mai multe criteri, astfel:

din punct de vedere al funcțiilor sale:atribuții specifice șefului de stat, atribuții de realizare ca șef al executivului, atribuții de apărare a Constituției și de asigurare a bunei funcționări a autorităților publice.

din punct de vedere al subiectelor față de care se exercită: atribuții exercitate în raport cu Parlamentul, atribuții exercitate în raport cu Guvernul, atribuții exercitate în raport cu alte autorități ale administrației publice, atribuții exercitate în raport cu justiția și Curtea Constituțională, atribuții exercitate în raport cu poporul.

din punct de vedere al frecvenței: atribuții obișnuite, frecvente în activitatea de stat, activități ieșite din comun, exercitate în situații speciale.

din punct de vedere al procedurii exercitării: atribuții fără condiționări sau restricții și atribuții condiționate de termene, propuneri.

din punct de vedere al formelor tehnico-juridice: atribuții ce se realizează prin decrete, atribuții care se realizează prin operațiuni administrative și atribuții care se realizează prin acte exclusiv politice.

din punct de vedere al conținutului lor: atribuții privind legiferarea, organizarea și funcționarea puterilor publice, atribuții privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea unor autorități publice, atribuții în domeniul apărării țării și asigurării ordinii publice, atribuții în domeniul politicii externe și alte atribuții.

2.1. Atribuțiile exrcitate în raporturile cu Parlamentul

Promulgarea legilor

Conform art. 77 din Constituție (1) Legea se trimite, spre promulgare, Președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.(2) Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

Președintele României este obligat sa promulge legea, chiar dacă acesta poate solicita reexaminarea acesteia de către Parlament. Se precizează faptul că președintele poate cere o singură dată reexaminarea legii de către Parlament. Promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea acesteia după reexaminare sau după confirmarea constituționalității.

Conform profesorului V. Vedinaș, președintele se poate opune promulgării legii prin exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Constituțională atunci când legea prezintă aspecte de neconstituționalitate și prin trimiterea legii spre reexaminare de către Parlament atunci când legea prezintă aspect de neoportunitate politică.

În opinia profesorului Iorgovan, președintele nu poate cere reexamimarea legii în timp ce Curtea Constituțională a solicitat aceeași reexaminare sub aspectul neconstituționalității, însă președintele poate sesiza Parlamentul pentru probleme de natură politică, iar Curtea Constituțională pentru probleme de ordin tehnic-constituțional.

Adresarea de mesaje Parlamentului

Conform art. 88 din Constituție, președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele politici ale națiuni.

Președintele României poate trimite mesaje sub trei forme: prin prezentarea acestuia directă, prin citirea mesajului de un trimis prezidențial și prin trimiterea mesajului sub formă de scrisoare publică.

În doctrină s-a ajuns la concluzia că sfera problemelor discutate cu ocazia mesajului este lasată la deplina latitudine a președintelui. Conținutul mesajului presupune probleme ale națiunii, cu care Parlamentul și Guvernul se pot confrunta și pe care le pot rezolva.

Președintele interimar nu are dreptul de a exercita mai multe atribuții, printre care și aceea de a adresa mesaje Parlamentului, conform art. 98 alin (2) Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.

Conform profesorului V. Vedinaș, mesajul reprezintă un act juridic exclusiv și unilateral al președintelui, care nu îmbracă forma unui decret și care intră în categoria actelor politice ale șefului de stat. El nu atrage efectele juridice al unui decret, însă determină întrunirea Camerelor în ședință pentru a-l primi (art 65 alin (2) lit a)).

Dezbaterea mesajului nu este obligatorie.

Convocarea și dizolvarea Parlamentului în sesiuni

Convocarea Parlamentului: conform art. 63 alin (3) Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeriiar conform art 66 alin (2) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor.

În opinia profesorului Vida, sesiunile celor două camere trebuie să fie egale ca timp de desfășurare. De aceea, Camerele trebuie să cadă de acord pentruca cele două sesiuni să nu se suprapună. Prima sesiune începe în februarie și se termină în iunie, a doua sesiune începe în septembrie și se termină în decembrie.

Președintele poate întocmi o cerere prin care solicită întrunirea celor două Camere, dar și doar a uneia dintre acestea.

Președintele are dreptul de a dizolva Parlamentul conform art 89 (1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Camera Deputaților și Camera Senatorilor se întrunesc la cererea președintelui in sesiune ordinară sau extraordinară în cazul în care data convocării expiră în timpul sesiunii sau al vacanței parlamentare.Parlamentul se poate dizolva o singura data pe an, dacă se îndeplinesc anumite condiții: să existe cel puțin doua solicitări referitoare la acordarea votului de investitură, să fie mai mult de 60 zile de la prima cerere și de a se acorda votul de investitură, sa fie consultați președinții celor două camere și liderii grupurilor parlamentare.

Conform profesorului Vida, exercitarea acestui drept este o facultate și nu o obligație pentru președinte.

2.2. Atribuțiile președintelui în raport cu Justiția

Numirea procurorilor și a judecătorilor

Potrivit art. 134 din Constituție (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii..

La propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, președintele numește judecătorii și procurorii, cu excepția celor stagiari.Președintele poate refuza numirea unei persoane, chiar dacă a fost propusă de Consiliului Superior al Magistraturii, însă nu poate numi o persoană în funcția de magistrat dacă nu a fost propusă de Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform legii pentru organizarea judecătorească nr.304/2004, președintele și judecătorii au mandatul de 7 ani. Aceștia au dreptul de a fi reinvestiți.

Judecătorii se bucură de inamovabilitate, conform art. 125 alin (1), ceea ce presupune protecția acestora. Judecătorii nu pot fi transferați, detașați și chiar promovați fara a-și da acordul.

Acordarea grațierii individuale

Adică iertarea totală sau parțială, în executarea pedepsei, prin decrete consemnate de primul-ministru (art. 100, alin (2)).Grațierea poate fi individual sau colectivă. Grațierea este atribuită exclusiv șefului statului.

Declanșarea urmăririi penale împotriva unor membrii ai Guvernului

Conform art. 109 din Constituție alin (2), președintele este una dintre persoane care poate solicita urmărirea penală a unui membru al Guvernului pentru fapte pe care acestea le-au comis în timpul exercitării funcției. De asemenea, președintele poate suspenda din funcție un membru al Guvernului dacă s-a început umărirea penală. În cazul în care persoana a fost trimisă în judecată, intervine suspendarea din funcție.

Atribuțiile președintelui în raport cu Guvernul

2.3.1. Desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru

Conform art. 103 alin (1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Președintele nu are o putere absolută în desemnarea candidatului, deoarece el trebuie să se consulte cu partidul majoritar din Parlament sau cu toate partidele reprezentante în Parlament.Candidatul propus de președinte trebuie să primească votul de încredere de la Parlament.

După desemnarea noului candidat la funcția de prim-ministru, acesta solicita votul de încredere, care îi este acordat de către Parlament. Urmează numirea candidatului în funcția de prim-ministru.

2.3.2. Numirea Guvernului pe baza votului de investitură acordat de Parlament

Conform art. 85 alin (1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Guvernul este numit de președinte printr-un decret. În acest decret sunt incluse toate persoanele care au primit votul de încredere de la Parlament.

Președintele nu poate numi alți candidați, în afară de cei înscriși în lista Guvernului.

Revocarea și numirea unor membrii ai Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului conform art. 85 alin (2) și alin (3).

Acest lucru are loc la propunerea primului-ministru. În cazul în care se schimba compoziția și structura Guvernului, președintele are nevoie de aprobarea Parlamentului.Președintele poate refuza o singură dată numirea unui candidat propus de primul-ministru. Ulterior, primul-ministru propune altă persoană, fiind exclusă propunerea persoanei refuzate de președinte.

În caz de schimbare a structurii guvernamentale, înlocuirea membrilor se face cu alte persoane care nu se regăsesc în lista Guvernului. Această propunere este facută direct către Parlament de către primul-ministru.

Consultarea Guvernului

Conform art. 86 din Constituție, președintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită. La fel ca mesajele, acestea sunt la latitudinea președintelui.

Participarea la ședințele Guvernului

Potrivit art. 87 alin (1) Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații.(2) Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.

Președintele nu semnează hotărârile și ordonanțele adoptate în cadrul ședințelor.Președintele participă la ședințele Guvernului și la solicitarea primului-ministru.Participarea președintelui nu este obligatorie, este din proprie inițiativă și fără drept de vot.

2.4. Atribuțiile președintelui în raport cu poporul

În conformitate cu art. 2 alin (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.

Există mai multe tipuri de referendum.Conform legii nr 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului distingem:

Referendum pentru revizuirea Constituției sau referendum constituțional, cu caracter obligatoriu;

Referendum pentru demiterea președintelui României;

Referendum pentru probleme de interes național.

2.5.Atribuțiile Președintelui în domeniul politicii externe

2.5.1. Încheierea tratatelor internaționale.

Negocierea este purtată de către Guvern, cu scopul de a-l împiedica pe președinte să încheie tratate secrete și ascunse.

Acreditarea misiunilor diplomatice ale României în alte state și rechemarea reprezentanților diplomatici ai României în alte state.

Guvernul este cel care propune candidații pentru funcțiile de ambasador, iar președintele aprobă numirea acestora.

Aproba înființarea, desființarea și schimbarea rangului misiunilor diplomatice, care se exercită tot la propunerea Guvernului. Decretele emise sunt contrasemnate de prim-ministru.

Și pentru această atribuție, președintele are nevoie de propunerile Guvernului, iar după aprobare, rezultatul se contrasemnează de primul-ministru într-un decret.

Acreditarea, pe langă președintele României, a reprezentanților diplomatici ai altor state.

Reprezentanții diplomatici primesc scrisori de acreditare oferite de președintele României, chiar dacă aceștia au fost acreditați de șefii țărilor pe care le reprezintă.

2.6.Atribuții exercitate în domeniul apărării și în situații excepționale

2.6.1. Atribuții în domeniul apărării

Mobilizarea forțelor armate are loc parțial sau general declarată de președinte printr-un decret prezidențial, Parlamentul fiind cel care aprobă mobilizarea.În caz de urgență, hotărârea poate fi aprobată în termen de cel mult 5 zile de la adoptarea ei.

În caz de agresiune armată, președintele poate lua măsuri urgente pentru respingerea acesteia prin convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și să aducă acest fapt la cunoștință Parlamentului printr-un mesaj. În cazul în care Parlamentul de află în vacanță, acesta se convoacă în 24 de ore de la începerea agresiunii.

Atribuții exercitate în situații excepționale

Președintele poate institui starea de urgență sau starea de asediu printr-un decret semnat de prim-ministrul țării.

CAPITOLUL 3

RĂSPUNDEREA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI

3.1. Cadrul constituțional

Conform Constituției României, ar.t 95 se referă la suspendarea din funcție pentru fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției și art. 96 care se referă la punerea sub acuzare pentru înaltă trădare.

Președintele se bucură de imunitate, adică nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile sale.

Există două categorii de acte și fapte ale președintelui: cele prin care își îndeplinește mandatul și cele prin care se exprimă ca cetățean.

Se indentifică următoarele răspunderi ale președintelui:

Răspunderea politică

Răspunderea penală

Răspunderea administrativ patrimonială

Răspunderea care îi revine în regim de drept comun.

3.2. Răspunderea politică

Președintele nu poate răspunde politic în fața Parlamentului, ci în fața corpului electoral.Concret, în cazul suspendării președintelui din funcție este nevoie de votul unei treimi din numarul senatorilor și deputaților. Suspendarea din funcție se face cu acordul Curții Constituționale. În urma suspendării președintelui din funcție, se va organiza referendumul, care poate avea ca scop demiterea președintelui. Dacă poporul votează pentru demiterea președintelui, intervine vacanța funcției, iar Guvernul va organiza alte alegeri prezidențiale. Între timp, președintele Senatului este cel care va ocupa funcția de președinte interimar.

Suspendarea intervine atunci când președintele, săvârșind fapte grave, a încălcat prevederile Constituției, fară ca aceasta să stabilească acele fapte, doar instanța de contencios hotărând acest lucru.

Se parcurg următoarele faze:

Declanșarea procedurii de suspendare, votată de o treime din numărul parlamentarilor

Comunicarea propunerii președintelui României

Sesizarea Curții Constituționale

Discutarea propunerii de suspendare

Instaurarea stării de interimat

Organizarea referendumului in termen de 30 de zile de la aprobarea propunerii de suspendare: referendum aprobat de către popor sau respingerea propunerii.

Răspunderea penală

Chiar dacă președintele se bucură de imunitate, există o excepție în cazul punerii sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare.

Conform Codului Penal, săvârșirea faptelor de înaltă trădare, cum ar fi transmiterea informațiilor secrete de stat, trădarea cu ajutorul inamicului și acțiuni împotriva ordinii constituționale, se pedepsește cu închisoare pe viață sau de la 15 la 25 de ani. Punerea sub acuzare a președintelui se hotărăște în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor Camerei Deputaților și Senatorilor.Membrii Camerei Deputaților și Senatorilor semnează o cerere care cuprinde faptele necorespunzătoare ale președintelui. Această cerere trebuie înmânată președintelui în timp util pentru ca acesta să poată da explicații referitoare la faptele de care este acuzat.În cazul în care se hotărăște punerea sub acuzare, Parlamentul, împreună cu președinții celor două Camere, înștiințează procurorul general al Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta având drept de judecată.

Punerea sub acuzaze a președintelui și trimiterea acestuia în judecata penală duce la demiterea președintelui din funcție.

Fazele răspunderii penale sunt:

3.3.1.Faza politică

Declanșarea procedurii de punere sub acuzare

Conform art. 96 din constituție, punerea sub acuzare poate fi propusă de majoritatea senatorilor și deputaților în care sunt prezentate faptele pentru care este acuzat și i se aduce imediat la cunoștință președintelui pentru a avea timp să justifice faptele săvârșite.

Votarea cererii de punere sub acuzare

Conform art. 96 din Constituție, punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de 2/3 din numărul total al parlamentarilor prin vot secret, în ședință comună a camerelor.

Faza judiciară

Primirea sesizării formulate de Parlament

După ce a fost sesizat de Parlament, Parchetul General se ocupă de cercetarea faptelor pentru a stabili dacă este vorba de fapte de înaltă trădare și pentru a trimite președintele în judecată sau nu este vorba de fapte de înaltă trădare și va scoate președintele de sub urmărire penală.

Judecarea președintelui de către Înalta Curte de Casație și Justiție: judecata în fond, de către Secția Penală a acesteia sau judecata în recurs de către Secțiile reunite ale Înaltei Curți. Președintele are dreptul de a se apăra.

Demiterea președintelui, ca urmare a condamnării, ajungându-se la două concluzii: că președintele este vinovat, ceea ce duce la demiterea președintelui și că președintele este nevinovat, ceea ce duce la achitarea președintelui.

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ: ALEGEREA ȘI MANDATUL PREȘEDINTELUI ROMANIEI – 2014

Condiții de eligibilitate

Funcția de președinte o poate deține orice cetățean român care îndeplinește prevederile Constituției și ale Legii 370 / 2004 – Republicată în 2011 pentru alegerea președintelui României.

Conform art. 16 alin (3) din Constituția României Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.

Este important ca deținătorul funcției de președinte să aibă cetățenie română și să aibă domiciliul stabil în România pentru că este important ca cel care exercită această funcție să cunoască teritoriul țării, să cunoască nevoile și cerințele sociale și economice ale țării. De asemenea, este important ca domiciliul cetățeanului candidat la funcția de președinte să fie în România pentru că această funcție presupune exercitare continuă și o implicare directă a funcției pe care o deține, din punct de vedere politic și administrativ. Funcția de președinte o poate exercita fie un bărbat, fie o femeie, fară discriminări, dar cu șanse egale de reușită.

Potrivit art 37 alin Constituția României, condidatul la funcția de președinte trebuie să aibă drept de vot. De asemenea, vârsta minimă pe care trebuie să o aibă candidatul este de 35 de ani.

Aparteneța la un grup sau partid politic este interzisă prin lege pentru candidatul funcției de președinte. De asemenea, președintele nu poate îndeplini funcții publice sau private.

În cazul alegerilor prezidențiale din anul 2014, candidații pentru funcția de președinte îndeplinesc toate aceste condiții. Candidații din anul 2014 sunt: Victor Viorel Ponta, Klaus-Werner Iohannis, Elena Udrea, Monica Luisa Macovei, Călin Popescu Tăriceanu, Teodor Meleșcanu, Dan Diaconescu, Kelemen Hunor, Szilagyi Zsolt, Corneliu Vadim Tudor, Constantin Rotaru, William Brânză, Mirel Mircea Amariței, Gheorghe Funar. Toți candidații la președinție au peste 18 ani, deci au drept de vot, de asemenea au vârsta peste 35 de ani, doar așa sunt eligibili pentru funcția de președinte. Candidații la președinție au domiciliul stabil în România, fapt din care denotă că aceștia cunosc teritoriul țării și nevoile cetățenilor. Așa cum denotă din Constituția României, nu se fac discriminări, drept de candidatură și mandate au și femeile, și bărbații. În timpul mandatului, președintele trebuie să renunțe la funcția pe care o deține în partidul politic din care face parte, conform art. 84 alin (1) În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată.Se impune acest lucru pentru că președintele trebuie să fie neutru și obiectiv în timpul exercitării atribuțiilor specific funcției pe care o deține. Președintele nu poate aparține unui partid politic pentru că acest lucru ar favoriza partidul din care face parte. După expirarea mandatului, acesta își poate relua funcția pe care o deținea în cadrul partidului politic.

O persoană nu deține funția de președinte mai mult de două mandate deoarece se poate considera un privilegiu oferit unei singure persoane. Cele două mandate pot fi și succesive.

Organizarea și desfășurarea alegerilor

Primul însemn în condica alegerilor, și cel mai important, este data alegerilor. Această dată trebuie stabilită din timp, astfel încât să se poate realiza toate cerințele prevăzute de lege premergătoare procesului de votare: se întocmesc și se afișează listele electorale, se constituie birourile electorale, se primesc propunerile de candidaturi, se stabilește modelul buletinului de vot și se tipărește în număr necesar desfășurării alegerilor prezidențiale.

În cazul alegerilor din 2014, s-a publicat în Monitorul Oficial un act normativ potrivit căruia alegerile prezidențiale au loc în data de 2 noiembrie. Al doilea tur de scrutin are loc în data de 16 noiembrie 2014. Data alegerilor trebuie să fie într-o zi de duminică, cu o lună înainte de sfârșitul mandatului președintelui în funcție. Înainte de publicarea actului normativ s-a publicat și a intrat în vigoare un document în care se specifică faptul că nu se vor mai înființa secții de votare speciale, însă persoanele care nu se afla la domiciliu pot vota în orice secție de votare.

Listele electorale sunt actualizate de către primarul unității administrativ-teritoriale, care anunță judecătoria în cazul în care apar modificări. Actualizarea listelor electorale se face în maxim 15 zile de la data stabilirii zilei de votare. Nu se trec în listele electorale persoanele decedate, persoanele care nu mai au dreptul la cetățenia română și persoanele care au probleme de sănătate.Conform cap. II din legea 370 / 2004, secțiunea 1, art. 7, alin (3) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate. Alegătorii sunt înscriși în mod alfabetic cu acordul biroului electoral județean sau al biroului electoral din București.

Trei copii ale listelor electorale sunt oferite primarilor spre semnare și păstrare. Primarul oferă două copii, pe bază de proces-verbal, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu două zile înainte de data votării. O copie este păstrată de primar, o copie este oferită spre consultare alegătorilor, iar o copie este utilizată în ziua alegerilor. Alegătorii se prezintă la vot cu buletinul de identitate.

Secțiile de votare sunt organizate după cum urmează, conform secțiunii a doua, art. 10 din Legii 370 / 2004 privind alegerea președintelui, secțiile de votare se organizează după cum urmează:
a) în localitățile cu o populație de peste 1.000 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de alegători;
b) în localitățile cu o populație sub 1.000 de locuitori, o singură secție de votare;
c) se pot organiza secții de votare și în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populație de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 3 km față de sediul celei mai apropiate secții de votare din reședința comunei, orașului sau municipiului;
d) ăn orașe, municipii și comune se vor organiza secții de votare speciale, de regulă în gări, autogări și aerogări; se vor organiza secții de votare speciale și în campusurile universitare.

Pentru anul 2014 au fost interzise secțiile de votare speciale, conform OUG nr. 45/2014, ce modifica Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se face cu 25 de zile înaintea alegerilor de către prefecți. Aceștia, de asemenea, aduc la cunoștință si locul secțiilor de votare.

În cazul cetățenilor români din străinatate, se organizează secții de votare speciale, cu acordul Guvernului.Stabilirea locațiilor și numerotarea secțiilor de votare se face cu acordul Ministerului Afacerilor Externe.

Alegerile prezidențiale din anul 2014 au avut loc în 18.550 de secții de votare din țară și 294 în străinătate, fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot și 94.220 de ștampile cu mențiunea "VOTAT".

În județul Dâmbovița, numărul total de buletine de vot tipărite este de 478.108 și numărul secțiilor de votare amenajate este de 432. Numărul total al ștampilelor cu mențiunea “VOTAT” este 2.160 iar numărul total al timbrelor autocolante este de 414.501. Numărul total al ștampilelor de control este de 432.000.

În toată perioada electorală se stabilesc birourile electorale: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale pe sectoarele Municipiului București, pentru secțiile de votare din străinătate și birouri ale secțiilor de votare.

Birourile electorale sunt alcătuite din membrii cu drept de vot, fară a avea roluri în diferite partide politice. Este interzis ca membrii birourilor electorale să aibă vreun grad de rudenie cu candidatul la funcția de președinte. O persoană este membă doar într-un singur birou electoral, atestată de procesul-verbal întocmit. În timpul ședințelor, care sunt conduse de președintele biroului electoral, este obligatorie prezența majoritară a membrilor. În cazul în care președintele biroului electoral lipsește de la sedințe, atribuțiile sale îi revin persoanei locțiitoare. Deciziile se iau doar cu votul majorității. În caz de egalitate, președintele deține votul final, care este și hotărâtor. Membri birourilor electorale nu pot fi înlocuiți decât cu aprobarea biroului electoral superior. Aceștia pot fi înlocuiți în caz de deces, accident sau probleme grave de sănătate.

Conform Legii 370 / 2004 privind alegerea președintelui, art 16, alin (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice. Cei 5 judecători sunt aleși prin tragere la sorți dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție de către președintele acesteia. Rezultatul alegerilor este consemnat într-un proces-verbal.După investirea acestora, se aleg președinții birourilor electorale și locțiitorii acestora, vicepreședinții, membrii și reprezentanții partidelor politice. După stabilirea membrilor birourilor electorale se adoptă un regulament privind organizarea și funcționarea acestora, cât și a aparatului tehnic, format din personal de specialitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, al Autorității Electorale Permanente și al Institutului Național de Statistică.

Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: se asigură că se respectă legea, comunică candidaturile depuse prin intermediul mijloacelor media, se stabilește ordinea candidaturilor pe buletinul de vot, trăgându-se la sorți candidații. După ziua alegerilor, Biroul Electoral Central verifică rezultatele alegerilor și le oferă Curții Constituționale pentru a valida mandatul președintelui. De asemenea, Biroul Electoral Central verifică rezultatele alegerilor și, în cazul în care apar erori, trebuie să le rezolve, chiar dacă acest lucru presupune renumărarea voturilor într-o secție de votare.

În anul 2014, judecătorii aleși au fost:

Veronica Năstasie – Președinte

Ruxandra Monica Duță – Vicepreședinte

Elena Carmen Popoiag

Carmen Georgeta Negrilă

Florentina Dragomir.

Biroul electoral județean, respectiv birourile sectoarelor din București sunt constituite din câte 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidații.

De exemplu, în județul Dâmbovița, în procesul-verbal din 24 martie 2014 s-a consemnat desemnarea celor trei judecători reprezentanți ai județului, prin tragere la sorți, de către președintele tribunalului Popoiag Dragoș Constantin.

Aceștia sunt:

Ilie Elena – Președinte

Erculescu Narcis – locțiitor

Duvalmă Simona – membru.

Judecătorii se aleg prin tragere la sorți de către președintele tribunalului.

Biroul județean, respectiv birourile sectoarelor din București au următoarele atribuții: trebuie să asigure respectarea legii și a dispozițiilor prevazute de Biroul Electoral Central, asigură instruirea președinților secțiilor de votare, distribuie buletinele de vot, stampilele de control și stampilele cu mențiunea "VOTAT", toate pe bază de proces-verbal. De asemenea, acestea centralizează voturile, le predau pe bază de proces-verbal. Buletinele de vot nule sunt predate tot pe bază de proces-verbal tribunalelor județene, respectiv Tribunalului București.

Fig.1. Buletin de vot anulat / primul tur de scrutin

Fig.2. Ștampila de vot anul 2014

Biroul electoral județean, respectiv birourile electorale ale sectoarelor din București iau decizii pe care trebuie să le respecte orice instituție inferioară ierarhic.

Biroul electoral din străinătate este constituit din 3 judecători în exercițiu ai Tribunalului București, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și cel puțin șapte mebrii ai formațiunilor politice. Biroul electoral din străinătate nu poate funcționa cu mai puțin de 5 membrii.

Ca atribuții, biroul electoral din străinătate trebuie să asigure respectarea legii, să desemneze președinții secțiilor de votare și locțiitorii acestora, distribuie materialele necesare procesului electoral și centralizează voturile, pe care le oferă Biroului Electoral Central, pe bază de proces-verbal. Deciziile pe care le adoptă birourile electorale din străinătate sunt respectate de instituțiile subordonate.

Birourile secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor și cel puțin șapte mebrii ai formațiunilor politice. Biroul electoral din străinătate nu poate funcționa cu mai puțin de 5 membrii.Președinții birourilor electorale din străinatate sunt aleși prin tragere la sorți dintre juriștii existenți în lista alcătuită de președintele tribunalului, împreună cu prefectul.Sunt alcătuite și liste de rezervă. Toate acestea sunt înmânate biroului electoral județean sau birourilor electorale ale sectoarelor din București.

Formațiunile politice au dreptul la maximum doi reprezentanți în cadrul birourilor electorale.În cazul birourilor electorale din străinătate, președintele este ales de șeful reprezentanței diplomatice. Birourile electorale trebuie să aibă minimum trei membrii: președintele și doi membrii ai formațiunilor politice. Propunerile pentru președinții birourilor electorale sunt aprobate de Autoritatea Electorală Permanentă. Aceasta comunică prefecților și judecătorilor tribunalelor hotărârile luate cu cel mult cinci zile înainte de desemnarea președinților și locțiitorilor acestora.

Cu două zile înainte de data alegerilor, birourile electorale și secțiile de votare primesc: două copii ale listelor electorale, buletinele de vot, ștampilele de control, ștampilele cu mențiunea "VOTAT" și alte materiale necesare, precum și un buletin de vot anulat fiind un exemplu pentru cetățeni. Toate materialele primite sunt sigilate și depozitate într-un loc sigur pus la dispoziție de către primărie. Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinatate primesc aceleași materiale pe bază de proces-verbal, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.Materialele primite se sigilează și se depozitează într-un spațiu pus la dispoziție de șeful reprezentanței diplomatice.

Birourile electorale ale secțiilor de votare au rolul de a asigura buna desfășurare a alegerilor, de a număra voturile și de a încheia procese verbale înainte de consemnarea rezultatului alegerilor. După numărarea voturilor și comsemnarea acestora, birourile electorale ale secțiilor de votare trimit rezultatele, împreună cu procesele-verbale, buletinele de vot anulate, întampinările, copiile de pe listele electorale către birourile electorale județene sau ale sectoarelor din București, respectiv biroului electoral din străinătate prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

Conform Art. 26 din Legea 370 / 2004 pentru alegerea președintelui: birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinatate și birourile electorale ale secțiilor de votare își înceteaza activitatea la data validării rezultatului alegerilor pentru președintele ales.

Candidaturile se depun la Biroul Electoral Central cu cel puțin 30 de zile înainte de data alegerilor.Pentru a fi validate, candidaturile se depun în scris și conțin semnătura conducerii partidului pe care candidatul îl reprezintă, cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupția și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida, sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători. Lista susținătorilor este un act public prin care cetățenii își exprimă dorințele în vederea candidaților.

Atât Victor Ponta, cât și Klaus Iohannis și-au depus candidatura pentru alegerile prezidențiale pe data de 20 septembrie 2014. Alături de această solicitare, se regăsesc declarația de avere și declarația de interese.Propunerile pentru candidatură de depun în patru exemplare, un original și trei copii. Originalul și o copie se păstrează de către Biroul Electoral Central, o copie se oferă Curții Constituționale și al patrulea exemplar se restituie candidatului. Candidații declară pe propia răspundere că nu au lucrat sau lucrează în domeniul Securității, iar declarațiile sunt înaintate Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Declarațiile de avere sunt publicate pe site-ul Biroului Electoral Național.

Candidații trebuie să respecte prevederile Constituției și ale prezentei legi în mometul depunerii candidaturilor. În cazul în care un candidat nu îndeplinește legea, Biroul Electoral Central îi respinge candidatura, după verificarea acesteia.Candidații pot renunța la candidatură prin intermediul unei declarații pe propria răspundere.

Semnele electorale trebuie să se deosebească între ele, să nu conțină semne ale stemei naționale, ale Uniunii Europene sau ale cultelor religioase, acestea se depun în scris și în format electronic la Biroul Electoral Central. Candidatul poate utiliza semnul partidului politic pe care îl reprezintă. Un semn electoral nu poate fi utilizat de mai mulți candidați. Biroul Electoral Central poate respinge utilizarea unui semn electoral. Atât candidații, cât și alegătorii pot contesta în scris înregistrarea sau respingerea depunerii candidaturilor și a semnelor electorale.Biroul Electoral Central aduce la cunoștință numele candidaților, a birourilor electorale, a semnelor electorale prin intermediul paginei de internet sau prin intermediul mass-media.

Conform art. 32 din Legea 370 / 2004 pentru alegerea președintelui: (1) Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor.

Buletinele de vot se vor imprima de Regia Autonomă Monitorul Oficial pe aceeași hârtie, cu aceeași cerneală, cu aceleași caractere de aceeași mărime în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale, cu un plus de 10%. Buletinul de vot este prezentat Biroului Electoral Central cu 15 zile înainte de data alegerilor. Biroul Electoral Central poate contesta macheta prezentată și poate solicita Regiei Autonome Monitorul Oficial redactarea altei machete corecte, în cazul în care informațiile din cea prezentă are greșeli.Confecționarea ștampilelor se face sub supravegherea prefecților și a Ministerului Afacerilor Externe cu 10 zile înainte de data alegerilor.

Buletinele de vot se distribuie în pachete sigilate de câte 100 bucăți, pe bază de proces-verbal.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se termină sâmbată dimineață la ora 07.00, înainte de alegeri. Președintele în funcție poate participa la Campania electorală a candidatului care reprezintă partidul din care a făcut parte și care l-a propus pe acesta pentru funcția de președinte.

Campaniile electorale ale candidaților pot avea loc prin intermediul mass-media, fiecare dintre acesta având acces gratuit la toate mijloacele de promovare.Atât candidații, cât și partidele politice prin reprezentanții acestora și poporul au dreptul de a-și exprima opinia prin mitinguri și adunări, dar și prin intermediul mass-media.Nu sunt permise campaniile electorale în unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de înățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare.Candidații pot ține discursuri în orașeși localități, unde primarul se asigură ca aceștia primesc spații corespunzătoare, fără a se face discriminări.Campaniile electorale se fac cu scopul de a primi informații corecte, pentru ca ofertele candidaților să fie cunoscute cetățenilor și pentru ca jurnaliștii să își exercite meseria corect și responsabil.În campania electorală au loc sondaje de opinie. Acestea trebuie să conțină numele instituției care a efectuat sondajul, data și metodologia folosită, dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare, sponsorul sondajului.Aceste sondaje și televoturile sunt interzise cu 48 de ore înainte de ziua votării.

Fig.3. Sondaj Turul I – Alegeri prezidențiale 2014

Candidații au dreptul de a solicita prezentarea campaniilor prin intermediul mass-media, însă nu este permisă depășirea timpilor acordați. Candidații își pot desemna coordonatorii campaniilor la nivel de județ. De la primirea candidaturilor finale până la data alegerilor, primarii trebuie să le ofere candidaților spațiu pentru a-și desfașura campania și panouri de afișaj în raport cu numarul acestora. Nu sunt permise afișele care conțin culorile steagului românesc și nici ale altui steag al altei țări. Este interzis ca desfășurarea campaniei să aibă loc pe spații verzi sau în rezervații naturale. Minorii cu vârsta sub 16 ani nu au voie să distribuie materiale electorale. Campania electorală se poate desfășura și în alt stat, cu obligația respectării legislației în vigoare a acesteia.

Conform art. 42 alin (1) Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale, soluționând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală. Decizia se aduce la cunoștință publică prin afișare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent.

Soluționarea plângerilor se face în 3 zile de la înregistrarea acestora.

În ceea ce privește votarea, aceasta are loc în spații special amenajate în interiorul biroului electoral al secției de votare. Cabinele de vot și urnele sunt asigurate de către primari și prefecți. Primarul asigură securitatea secțiilor de votare prin asigurarea locurilor de pază în jurul locațiilor.

În ziua alegerilor, activitatea începe la ora 06.00, membrii biroului electoral verifică urnele și materialele necesare votării.Președintele biroului electoral al secției de votare este responsabil pentru ca toate lucrurile să decurgă în regulă. Președintele se asigură că nici o altă persoană nu staționează mai mult decât este necesar în afară de membrii biroului electoral al secției de votare.

În ziua votării este interzisă consumarea și comercializarea băuturilor alcoolice în aproprierea secției de votare.

Votarea începe la ora 07.00 și se termină la ora 21.00. Alegătorii votează la secția de votare de pe raza domiciliului, iar membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare votează în locul unde își desfășoară activitatea. Alegătorii pot vota și în alte secții de votare, dacă nu se află în localitatea de domiciliu, declarând pe propria răspundere că nu au votat în altă secție. La fel se procedează și în cazul cetățenilor plecați în străinătate.

În momentul votării, alegătorul prezintă cartea de identitatea persoanei însărcinate de președintele biroului electoral al secției de votare.Acesta verifică dacă alegătorul se află pe copia de pe lista electoral permanentă. După verificare, alegătorul semnează în dreptul numelui și primește buletinul și ștampila de vot, merge în cabina special amenajată și aplica ștampila pe buletinul de vot. Alegătorul introduce buletinul de vot în urna special amenajată, predă ștampila și primește de la membrul biroului electoral al secției de votare cartea de identitate, având pe verso ștampila cu titlul "VOTAT" și data alegerilor. Este interzis ca două persoane să se afle în aceeași cabină de vot. Dacă un alegător aplică greșit ștampila pe buletinul de vot, președintele poate anula buletinul și îi poate oferi acestuia altul. Staționarea în cabina de vot nu se poate prelungi, în acest caz, președintele trebuie să ia măsuri.

Președintele poate suspenda votarea din motive întemeiate, dar nu pentru o durată de mai mult de o oră. Suspendarea va fi anunțată imediat printr-un afiș. În timpul suspendării votării, materialele necesare acesteia sunt în permanență sub supraveghere.

În cazul în care există persoane cu invaliditate se poate solicita ca doi membri ai biroului electoral al secției de votare să se deplaseze la domiciliul alegătorilor cu urne mobile, dar și cu materiale necesare votării. Persoanele care și-au pierdut dreptul la libertate, aflându-se în închisoare, dar nu și-au pierdut dreptul la vot, își pot exprima votul în urnele speciale din penitenciare.

La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară închisă votarea și închide sala. Dacă la ora 21.00, în sală, se află persoane care așteaptă să voteze, acestora le este permis să-și exprime votul. La toate demersurile și activitățile din cadrul biroului electoral al secției de votare pot participa și alte persoane acreditate, cum ar fi: observatori interni și externi și reprezentanți ai mass-media, cu condiția ca aceștia să nu aparțină unor partide politice. După închiderea sălii, președintele și membri biroului electoral al secției de votare numără voturile și consemnează rezultatul astfel: verifică sigiliile de pe urnele de votare, sigilează ștampilele de vot, anulează buletinele de vot nefolosite prin mențiunea pe diagolă "ANULAT" și aplicarea ștampilei de control, stabilește numărul alegătorilor înscriși pe copia listei permanente de votare, desigilează urnele și numără voturile cu atenție. Sunt anulate voturile care nu respectă aplicarea ștampilei de vot. Voturile nule nu sunt valabile.

După numărarea voturilor, președintele comsemnează rezultatul alegerilor într-un proces-verbal, întocmit în trei exemplare.

Conform legii 370 / 2004 privind alegerea președintelui, art. 49 alin (1) După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare întocmește un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secția de votare [pct. a) >/= pct. b1];
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:
b1 – numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în copia de pe lista electorală permanentă;
b2 – numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne și nu sunt cuprinși în copia de pe lista electoral permanentă, înscriși în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (1);
b3 – numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscriși în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (2);
c) numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) d) numărul voturilor nule;
e) numărul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f) ];
f) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;
g) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat;
h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate și a modului de soluționare a acestora, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după caz;
i) numărul ștampilelor cu mențiunea "VOTAT" la începerea votării; se menționează dispariția uneia sau mai multor ștampile, dacă este cazul, precum și starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;
j) alte situații; se menționează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente și tabelele prevazute la art. 9; se menționează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuințate și cele anulate diferă de numarul total de buletine de vot primite, precum și orice alte incidente.

Procesul-verbal este semnat de toți membrii biroului electoral al secției de votare. În cazul în care un membru nu semnează procesul-verbal, acesta nu este considerat invalid. Fiecare membru primește o copie a procesului-verbal. Două copii ale procesului-verbal sunt oferite biroului electoral județean, respectiv biroului electoral al sectorului municipiului București. Pentru situațiile din străinătate se efectuează aceleași proceduri, iar procesele-verbale sunt transmise în mod electronic la biroul electoral pentru secțiile electorale din străinătate, în cel mult 24 de ore de la întocmirea acestora. În cazul în care apar neconcordanțe între procesele-verbale, acestea se pot corecta. Candidații pot obține copii ale proceselor-verbale.

După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municiupiului București și biroul electoral al secțiilor de votare din strainătate încheie un proces-verbal care cuprinde: numărul total al alegătorilor, numărul total al alegătorilor prezenți la vot, numărul alegătorilor care au votat la altă secție de votare, numărul alegătorilor care au votat la urnele speciale, numărul total al voturilor exprimate, numărul total al voturilor nule, numărul buletinelor de vot primite, numărul buletinelor de vot nefolosite și anulate, prezentarea contestațiilor.

Contestațiile sunt rezolvate de Biroul Electoral Central. Acesta întocmește un proces-verbal care cuprinde aceleași înscrisuri ca procesul-verbal al biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București și biroului electoral al secțiilor de votare din strainătate, adăugându-se prenumele și numele candidatului care a îndeplinit prevederile Constituției și prenumele și numele candidaților care vor participa la al doilea tur de scrutin.

La al doile tur de scrutin se notează prenumele și numele candidatului ales.

Rezultatul alegerilor poate fi anulat de Curtea Constuțională pe motivul fraudei.

Curtea Constituțională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin și îl face cunoscut prin publicarea acestuia în Monitorul Oficial și în mass-media.

Conform art. 53 din Legea 370 / 2004 privind alegerea președintelui alin (2) Actul de validare se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevazut la art. 82 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Al doilea tur de scrutin are loc conform art. 81 din Constituția României republicată, la două săptămâni de la primul tur de scrutin. La acest tur de scrutin secund participă primii doi candidați care au obținut numărul majoritar de voturi în primul tur de scrutin.

Fig.4. Buletin de vot anulat / al doilea tur de scrutin

Campania electorală pornește în ziua în care este anunțată data celui de-al doilea tur de scrutin.

Fig.5. Sondaj Turul II – Alegeri prezidențiale 2014

Contravenții: înscrierea unei persoane de mai multe ori pe aceeași listă electorală, înscrierea unor persoane fictive sau fără drept de vot, depozitarea listelor permanente în condiții neprielnice, folosirea unui însemn al unui candidat de către un alt candidat, refuzul de a permite alegătorului să voteze la altă secție de votare, și nu cea de pe raza de domiciliu, refuzul de a oferi buletinul de vot alegătorului care a semnat în lista electorală, continuarea propagandei în ziua alegerilor, refuzul președintelui de a elibera o copie a procesului-verbal, consumul și comercializarea băuturilor alcoolice în aproprierea secțiilor de votare. Nerespectarea clauzelor prevăzute mai sus atrag amezi cu valoare între 1000 lei și 10,000 lei. Dacă o persoană împiedică un alegător să-și exercite dreptul de vot poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Sunt total interzise oferirea de bunuri sau bani alegătorilor pentru a favoriza un candidat, acest fapt fiind pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Persoana care nu are drept de vot și își exprimă opinia sau persoana care votează de mai multe ori poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. La fel se procedează și în cazul buletinelor de vot sau a cărților de identitate false.

Statul suportă cheltuielile pentru realizarea operațiunilor electorale.

Mandatul președintelui României

Conform art. 83 din Constituția României, mandatul președintelui este de 5 ani și începe de la data depunerii jurământului. Mandatul președintelui este valabil pană la depunerea jurământului de președintele nou ales. În caz de război sau catastrofă naturală, mandatul președintelui se poate prelungii până la rezolvarea situației.

Mandatul președintelui Klaus Iohannis a început pe data de 21 decembrie 2014. În aceea zi, Curtea Constituțională, reprezentată de președintele acesteia, Augustin Zegrean, a prezentat hotărârea privind validarea alegerii președintelui României.

Klaus Iohannis a depus jurământul, urmat de semnarea textului și înmânarea președintelui de ședință. Acesta va citi declarația noului președinte. Klaus Iohannis a rostit un discurs, după care a primit Sigiliul de Stat și Ordinul Steaua României în grad de Colan de la Traian Băsescu.

CONCLUZII

Președintele României este cea mai importantă persoană de care toată lumea vorbește. Unele persoane contestă funcția aceasta, însă foarte multe persoane, care știu ce presupune această funcție, o tratează cu seriozitate.

Motivul principal pentru care am ales această temă a fost pentru a arăta multor persoane ce presupune aceasta funcție, care este mai puțin accesibilă.

Modalitatea desfășurării alegerilor este un procedeu pe care cetățenii nu îl cunosc în totalitate, de accea am evidențiat anumite particularități pe care oricine ar trebui să le cunoască. Începând de la cel mai important lucru de stabilit, și anume data alegerilor, până la încheierea proceselor-verbale și sigilarea materialelor necesare votării.

Biroul Electoral Central comunică deciziile luate tuturor județelor, se stabilesc Birourile Electorale Județene și Birourile Electorale ale Sectoarelor Municipiului București, dar și Birourile Electorale din Străinătate. Sunt stabiliți președinții și locțiitorii acestora, dar și persoanele responsabile de campaniile electorale ale candidaților. În timpul desfășurării campaniei electorale, candidații desemnați au dreptul de a-și promova candidatura prin intermediul afișelor, prin intermediul mass-media. Timpii acordați fircărui candidat sunt egali, fără a face discriminări. Candidatul la funcția de președinte poate fi atât bărbat, cât și femeie, cu condiția ca aceștia să aibă minimum vârsta de 35 de ani, cetățenie română și domiciuliul stabil în România. Declarațiile candidaților sunt depuse în timp util la Biroul Electoral Central, urmând ca fiecare să-și câștige alegătorii prin intermediul campaniilor electorale. Fiecare candidat are un slogan, prin care atrage cetățenii. Candidații participă la diferite emisiuni televizate sau de radio unde își exprimă punctul de vedere și prezintă modul în care va proceda în cazul în care o să fie ales pentru a exercita funcția de președinte.

Din punctul meu de vedere, strategia privind alegerea președintelui este corect tehnico-redactată, însă se pot modifica punerea în practică a legii și a dispozițiilor referitoare la aceasta. Eu sunt de părere că alegerea Președintelui este o decizie foarte importantă, de aceea sunt de părere că trebuie acționat cu mai mult interes, fără promisiuni pe care cetățenii să nu le înțeleagă și pe care candidații nu le pot îndeplini.

BIBLIOGRAFIEː

Cărți / Tratate:

Apostol Tofan, D., Drept administrativ, Ediția 2, Ed. C. H. Beck, București, 2008

Deleanu, I., Tratat de drept constituțional, Editura C. H. Beck, București, 2006

Iorgovan, A., Tratat de drept administrativ, Vol. I, Editura All Beck, București, 2006

Iucu, O., Noțiuni de drept administrativ – Suport de curs pentru studenții departamentului de asistență managerială și secretariat, Editura Universității din București, 2009

Preda, M., Drept administrative- Partea generală, Ediția a IV-a, Editura Lmina Lex, București, 2006

Vedinaș, V., Tipisca, M., Noțiuni de drept administrativ, Editura Departamentului de Învățământ Deschis la Distanță, București

Vida, I., Puterea executivă și administrația publică, Editura R. A. Monitorul Oficial, București, 1994

Legislație:

Constituția României actualizată și republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003

Codul Penal actualizat 2015

Decretul lege nr. 92 / 1990 pentru alegerea Parlamentului și Președintelui României

Legea 3 / 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului

Legea 370 / 2004 – repiblicată în 2011 privind alegerea Președintelui României

Webgrafie:

Constituția României, disponibil la http://www.constitutiaromaniei.ro/

Decretul lege nr. 92 / 1990 pentru alegerea Parlamentului și Președintelui României, disponibil la http://lege5.ro/Gratuit/gy4dsojy/decretul-lege-nr-92-1990-pentru-alegerea-parlamentului-si-a-presedintelui-romaniei

Legea 3 / 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, disponibil la http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/3-2000.php

Legea 370 / 2004 – repiblicată în 2011 privind alegerea Președintelui României, diponibil la http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/370-2004-republicata-2011.php

Autoritatea Electorală Permanentă – Registrul Electoral, disponibil la https://registrulelectoral.ro/sectiunea_privata.html

Biroul Electoral Central pentrul alegerea Președintelui României din anul 2014, disponibil la http://www.bec2014.ro/

Instituția Prefectului – Județul Dâmbovița, disponibil la http://www.prefecturadambovita.ro/index.php?option=com_content&task=category&sectionid=54&id=354&Itemid=469.

BIBLIOGRAFIEː

Cărți / Tratate:

Apostol Tofan, D., Drept administrativ, Ediția 2, Ed. C. H. Beck, București, 2008

Deleanu, I., Tratat de drept constituțional, Editura C. H. Beck, București, 2006

Iorgovan, A., Tratat de drept administrativ, Vol. I, Editura All Beck, București, 2006

Iucu, O., Noțiuni de drept administrativ – Suport de curs pentru studenții departamentului de asistență managerială și secretariat, Editura Universității din București, 2009

Preda, M., Drept administrative- Partea generală, Ediția a IV-a, Editura Lmina Lex, București, 2006

Vedinaș, V., Tipisca, M., Noțiuni de drept administrativ, Editura Departamentului de Învățământ Deschis la Distanță, București

Vida, I., Puterea executivă și administrația publică, Editura R. A. Monitorul Oficial, București, 1994

Legislație:

Constituția României actualizată și republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003

Codul Penal actualizat 2015

Decretul lege nr. 92 / 1990 pentru alegerea Parlamentului și Președintelui României

Legea 3 / 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului

Legea 370 / 2004 – repiblicată în 2011 privind alegerea Președintelui României

Webgrafie:

Constituția României, disponibil la http://www.constitutiaromaniei.ro/

Decretul lege nr. 92 / 1990 pentru alegerea Parlamentului și Președintelui României, disponibil la http://lege5.ro/Gratuit/gy4dsojy/decretul-lege-nr-92-1990-pentru-alegerea-parlamentului-si-a-presedintelui-romaniei

Legea 3 / 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, disponibil la http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/3-2000.php

Legea 370 / 2004 – repiblicată în 2011 privind alegerea Președintelui României, diponibil la http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/370-2004-republicata-2011.php

Autoritatea Electorală Permanentă – Registrul Electoral, disponibil la https://registrulelectoral.ro/sectiunea_privata.html

Biroul Electoral Central pentrul alegerea Președintelui României din anul 2014, disponibil la http://www.bec2014.ro/

Instituția Prefectului – Județul Dâmbovița, disponibil la http://www.prefecturadambovita.ro/index.php?option=com_content&task=category&sectionid=54&id=354&Itemid=469.