Individul In Societatea Informationala

1. Introducere

Importanța tehnologiei pentru dezvoltarea economică este larg recunoscută, având în vedere impactul pe care îl poate avea tehnologia asupra succesului, supraviețuirii sau insuccesului activității economice a companiilor, în special într-un mediu de concurență intensivă și globală.

Dezvoltarea rapida a tehnologiei informatiei în ultimii ani a avut un impact crescând asupra societatii si a economiei globale, aducând în prim plan schimbari fundamentale ale modelelor de productie si distributie, conditiilor comerciale, ocuparii fortei de munca si vietii cotidiene.

La începutul unui nou mileniu, economia mondiala se afla într-un proces de trecere de la societatea predominant industriala la un nou set de reguli – societatea informationala, care conduce la aparitia a ceea ce se numeste noua economie. Premisele trecerii la societatea informationala sunt dictate de dinamica foarte puternica a noii economii, în care tehnologiile digitale fac tot mai facile si mai ieftine accesarea, procesarea, stocarea si transmiterea informatiilor.

Acest volum imens de informatii disponibile creeaza oportunitati de exploatare a lor prin crearea de noi produse si servicii, prin dezvoltarea de noi activitati si sporirea numarului de locuri de munca. Noua economie, specifica societatii informationale, transforma informatia digitala în valoare economica si sociala, creând noi industrii, modificându- le pe cele existente si afectând profund viata tuturor cetatenilor.

De asemenea, premisele trecerii la societatea informationala rezida si în caracteristicile acesteia, care sunt exprimate din mai multe puncte de vedere, de la global spre individual:

Ø din punct de vedere politic, societatea informationala este una democratica;

Ø din punct de vedere administrativ, ofera posibilitati de dezvoltare pentru afaceri si administratie publica;

Ø din punct de vedere social, ofera populatiei acces facil la educatie prin dezvoltarea infrastructur ii informationale si de comunicatii;

Ø din punct de vedere juridic, modifica natura muncii, creând conditii pentru desfasurarea activitatilor specifice erei informationale;

Ø din punct de vedere economic, determina cresterea potentialului de afaceri si a productivitatii muncii;

Ø din punct de vedere cultural, este o societate bazata pe cunoastere, asigurând consacrarea valorilor umane (traditie, religie, relatii interumane etc.);

Ø din punct de vedere individual, permite valorificarea inteligentei cu investitii mici.

Aceste premise nu exclud aparitia unor probleme legate, în primul rând, de adaptare a individului (si, în general, a societatii) la conditiile noii economii. O adaptare mai rapida poate fi construita pe baza sporirii încrederii individului în organizatie si societate, odata cu dobândirea abilitatilor necesare pentru accesarea informatiilor si utilizarea eficienta a acestora.

Evolutia tehnologica constituie originea unei societati informationale bazate pe independenta socio-temporala a activitatii umane, care sa ofere multiple posibilitati economice, sociale si politice, a caror anticipare poate fi însa, inevitabil, o problema.

În ciuda dificultatilor privind analiza inevitabilelor probleme care pot aparea, s-a stabilit un consens general privind trecerea societatii moderne spre era informationala.

O parte din viitorologi au prevazut o societate a telecomunicatiilor, a întreprinderilor virtuale si a teleactivitatilor bazate pe comunicare electronica si acces facil si gratuit la informatie. Cu ava ntajele de partea noastra, putem spune astazi ca predictiile au fost gresite în timp, dar nu si în continut, unele evolutii putând demonstra acest lucru.

Astfel, experienta arata ca noile tehnologii conduc la crestere economica si la creare de locuri de munca (companiile legate de Internet totalizeaza astazi peste 6 milioane de locuri de munca directe, fara a tine cont de efectele considerabile ale angajarii indirecte).

Dezvoltarea tehnologiilor digitale, în contextul muncii flexibile, al pietelor de capital si al reducerii impedimentelor de ordin legislativ în calea concurentei, conduce la cresterea productivitatii si ofera posibilitatea unei dezvoltari economice de lunga durata, puternica si neinflationista.

De asemenea, aceasta dezvoltare economica trebuie armonizata cu promovarea mostenirii culturale, îmbinând cultura digitala cu avantajele telecomunicatiilor.

Cercetatorii, oamenii de afaceri si politicienii au nevoie de “know how” pentru a transforma activitatile care influenteaza principalele valori legate de munca, religie, relatii interumane, petrecere a timpului liber etc. Aceste valori constituie motorul bunei functionari a unei societati si pot, eventual, determina natura proceselor si institutiilor din societatea respectiva.

Schimbarea naturii muncii

O alta premisa pentru trecerea la societatea informationala este schimbarea naturii muncii si a organizatiilor, care se dezvolta odata cu societatea si constituie mecanismul principal al evolutiei. Obiectul muncii nu mai este de mult dependent doar de un anumit domeniu, munca fiind totodata si informatie. Apare astfel necesitatea desfasurarii de activitati cum sunt colectarea, prelucrarea, memorarea, alterarea, crearea si schimbul de informatie. Munca se dovedeste a fi tot mai discretionara, fiind din ce în ce mai greu de trasat granitele activitatilor lucrative. [Duval et al., 2000]

Munca de rutina a devenit un lucru rar, impunându-se tot mai mult munca colectiva, iar diviziunea individuala a muncii nu mai poate asigura desfasurarea tuturor activitatilor. Acest “status quo” este determinat de distributia informatiei si a cunostintelor în cadrul organizatiilor, desfasurarea unei activitati complexe necesitând obtinerea informatiei din diverse surse. De asemenea, dezagregarea informatiei necesita cooperare, excesul informativ putând depasi limitele capacitatii cognitive a angajatului.

Evolutia spre discretionalitate nu implica faptul ca munca informationala colectiva este rezervata doar profesionistilor sau serviciilor specializate. Mai mult sau mai putin clara, aceasta activitate este prezenta si în mediul productiv unde productia, controlul calitatii, gestiunea stocurilor si managementul organizatiei genereaza multiple fluxuri informationale. În acest context, angajatii trebuie sa gestioneze, sa prelucreze, sa receptioneze, sa obtina si sa comunice informatia.

Introducerea noilor tehnologii informationale si de comunicatii poate implica si riscuri, în sensul ca angajatii se pot simti amenintati. Într-adevar, tehnologia informatiei poate schimba modul de gândire, cultura organizationala, poate influenta valoarea aptitudinilor si astfel, poate da nastere la rezistenta.

Individul în societatea informationala

Nu este clar ce avantaj al erei informationale se adreseaza individului. Importanta informatiei va infuenta diviziunea sociala odata cu societatea bazata pe cunostinte si acces la informatie. Tehnologia informatiei va afecta starea sociala actuala astfel încât va deschide accesul la informatie pentru popuatia din zonele izolate sau populatia care nu are posibilitatea fizica de acces usor la informatie. Vor fi create noi structuri sociale, formate din cei care nu au capacitatea mintala sau aptitudinile necesare pentru prelucrarea informatiei în procesul muncii, acestia devenind noii someri.

Societatea informationala presupune o cerere mare de forta de munca calificata, populatia fiind nevoita sa învete cum sa lucreze cu informatia. Aceasta reprezinta o încercare majora pentru institutiile educationale în cadrul societatii. O mare parte a populatiei nu va corespunde cerintelor de resurse umane ale economiei intensivinformationale, fiind analfabeta functional.

Acest analfabetism informatic va constitui o noua probema a societatii informationale, în care fiecare persoana va trebuie sa cunoasca cel putin trei limbaje: o limba straina de circulatie internationala, limbajul informatic si un limbaj artistic.

Societatea informationala ofera individului posibilitatea de a receptiona informatii din diverse domenii si a angaja dezbateri. El îsi poate asuma responsabilitati democratice în ceea ce se numeste democratie cibernetica.

Ideea reînnoirii sporirii responsabilitatii democratice individuale si a împuternicirii a dat rezultate în numeroase ocazii: când a fost inventata tiparnita, când s-au introdus ziarele, radioul si televiziunea; când a fost prezentat videotextul si când Internet-ul a fost facut public. Noile tehnologii au deschis portile formularii de noi idei si de exprimare a opiniilor personale.

Tehnologia informatiei va permite oamenilor folosirea de noi “canale” pentru a se angaja în interactiuni sociale, care nu vor înlocui totusi comunicarea directa ci o vor completa, astfel încât contactele din diferitele colturi ale lumii vor fi mai usoare si mai rapide. Oamenii vor face schimb de informatii pe diverse domenii de interes comun, ceea ce va conduce la largirea si îmbogatirea vietii sociale si a calitatii vietii vietii, prin avantajele informationale obtinute prin contactele la distanta.

Imaginea pesimista a unei societati în care indivizii comunica si interactioneaza exclusiv prin mediul virtual nu trebuie sa devina niciodata reala, deoarece initiativele din domeniul telelucrulului au aratat ca lipsa contactelor sociale poate primejdui întregul program de implementare a societatii informationale. Nevoia de interactiune sociala, apropiere fizica si afectiune umana vor surclasa comunicarea electronica. Tehnologia informatiei va permite, prin noile cai complementare, posibilitatea de a comunica si a lucra. Oamenii vor fi capabili sa aleaga cel mai convenabil mediu în concordanta cu scopul actiunii lor, cu partenerii de interactiune, cu necesarul de informatie etc., în multe cazuri optând pentru comunicarea directa. De asemenea, tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) va permite indivizilor sa se adapteze diferitelor ipoteze sociale (familie, religie, munca, petrecerea timpului liber, responsabilitati civice etc.), ducând la o crestere a personalitatii individului.

În aceste conditii, TIC ar putea fi si o amenintare pentru intimitatea individului. Astfel, problemele etice si legislative sunt deloc de neglijat având în vedere informatiile nocive accesibile prin Internet, referitoare la pornografia infantila, activitatile teroriste, tehnicile de asasinat, metodele de suicid etc.

Munca si educatia în societatea informationala

Societatea informationala, prin implementarea noilor tehnologii ale informatiei si comunicatiilor va cunoaste o scadere semnificativa a somajului prin redistribuirea fortei de munca excedentare pe ramurile si zonele geografice deficitare din acest punct de vedere. De asemenea, se va înregistra o deschidere si o dezvoltare a zonelor rurale izolate. În acelasi timp, TIC poate constitui o amenintare la adresa angajatilor prin inducerea de automatisme, crearea dependentei de tehnica si migrarea inter si intracontinentala a fortei de munca.

Culegerea si schimbul electronice de date vor conduce la reducerea masiva a serviciilor postale clasice si, implicit, la eliberarea fortei de munca, care poate creste nivelul somajului daca nu vor fi prevazute programe de absorbtie.

Multimedia si retelele de calculatoare introduc o flexibilitate fara precedent în educatia clasica, odata cu independenta de spatiu si timp a activitatii de învatare.

Disponibilitatea informatiei si rolul comunicarii în retelele locale si globale vor conduce la aparitia unei varietati de facilitati legate de procesul educational:

Ø subiectii îsi pot rezolva problemele utilizând informatia disponibila;

Ø subiectii pot pune întrebari în vederea cunoasterii lumii înconjuratoare (geografie, istorie, civilizatie, cultura etc.);

Ø subiectii pot discuta interactiv unii cu altii;

Ø materialul didactic intern este legat direct de existenta unui material bibliografic vast, disponibil în stare electronica;

Ø informatia este actualizata cu costuri minime;

Ø subiectii îsi pot organiza activitatea mai eficient, fara constrângeri de orar.

Retelele multimedia se dovedesc a fi o solutie viabila pentru rezolvarea problemei educationale a populatiei dispersate si izolate geografic, fiind înlaturat transportul fizic la scoala, universitate sau centru de pregatire. Tehnologia informatiei poate înlatura barierele în educatia adultilor, permitându-le acestora sa urmeze un proces de învatamânt fara a-si întrerupe viata profesionala sau particulara.

TIC – suport pentru societatea informationala

Analizând factorii cheie a caror convergenta defineste aproape complet o societate a informatiei, se observa ca TIC constituie motorul functional al unei implementari corecte a societatii informationale si al trecerii spre noua era tehnologica, spre noua economie în general. Noua economie trebuie înteleasa în sensul transformarii activitatilor economice, care are loc pe masura ce tehnologiile digitale fac accesarea, prelucrarea si stocarea informatiei din ce în ce mai usoare si mai ieftine. În acest context, pot fi formulate cel putin trei modalitati de descriere a noii economii:

Ø economie digitala;

Ø economie de retea;

Ø economie bazata pe informatie.

În prezent, TIC reprezinta cel mai important sector industrial al tranzitiei de la societatea bazata pe productia de masa, spre societatea informationala caracterizata de globalizare, flexibilitate si mobilitate.

Impactul unic al TIC consta în rolul pe care acesta îl joaca pentru transformarea economiei si a societatii ca întreg. Tehnologiile si retelele globale de comunicatii transforma activitatile economice, conducând la cresterea productivitatii muncii, la crearea de noi oportunitati economice si la aparitia de noi locuri de munca. Aceasta perspectiva este valabila atât pentru tarile în curs de dezvoltare cum este si România, dar si pentru statele dezvoltate, numai în conditiile existentei unui cadru legislativ permisiv pentru exploatarea noilor oportunitati.

Dezvoltarea din ultimii ani a industriei TIC a fost una exponentiala, poate cea mai spectaculoasa în istoria schimbarilor industriale.

Revolutia telecomunicatiilor conduce la diminuarea preturilor serviciilor de telecomunicatii si a echipamentelor. Organizatiile si persoanele fizice se bucura de servicii noi si de calitate superioara: instalare rapida a liniilor de telecomunicatii, servicii de informatii mai eficiente, dezvoltarea centrelor de apeluri, servicii de transferare a apelurilor etc.

Se estimeaza ca industriile TIC se dezvolta cu cel putin 5% mai repede decât alte sectoare, având o contributie majora la cresterea economica generala. Volumul imens de informatii schimba modul de functionare a pietelor, ducând la restructurarea activitatilor economice si la deschiderea de noi oportunitati de creare a bunastarii prin exploatarea informatiilor disponibile. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl reprezinta SUA, prin perfor mantele exceptionale ale economiei americane: 8 ani consecutivi de crestere economica continua; expansiune economica cu peste 4% în ultimii ani; inflatie controlata (sub 2%); somaj sub 5% – practic, ocupare totala a fortei de munca.

Adeptii economiei bazate pe informatie sustin si argumenteaza faptul ca noile tehnologii informationale si de comunicatii reprezinta o schimbare la fel de importanta ca si alte mari descoperiri tehnologice din istoria societatii industriale, precum motorul cu abur, electricitatea sau motorul cu ardere interna. O analiza mai sceptica recunoaste dezvoltarea foarte rapida a industriilor TIC, dar fara a fi însotita de aceeasi productivitate ca în alte sectoare.

Acest scepticism însa, consta în general, în faptul ca nu s-a dovedit ca adoptarea TIC pe scara globala implica cresterea productivitatii muncii, si nu în faptul ca acest lucru nu ar fi adevarat. Revenind la exemplul SUA, trebuie mentionat ca sustinatorii economiei digitale acorda o atentie deosebita descentralizarii activitatilor, ceea ce conduce la organizatii si piete flexibile.

Motivatia alegerii acestei teme Impactul economico-social al noilor tehnologii a avut la baza noile descoperiri din domeniu si folosirea lor eficienta in mai multe ramuri industriale.

Concluzii

Caracteristicile societatii informationale constau în urmatoarele considerente:

a) Societatea informationala evolueaza din societatea actuala.

b) Noile tehnologii se vor regasi în multe aspecte ale vietii de zi cu zi, fara a se înregistra însa o revolutie informationala. Evolutia normala este introducerea TIC pornind de la necesitatile si oportunitatile existente si nu invers.

c) Tehnologia trebuie vazuta ca o cale de dezvoltare si optimizare a activitatii umane, prin evitarea determinismului tehnologic.

d) Dezvoltarea societatii informationale trebuie sa aiba un profund caracter antropocentric, desi motivatiile organizatiilor au, cu preponderenta, un caracter tehnocentric.

e) Internet-ul este emanatia societatii informationale fiind, deopotriva, sursa de documentare dar si de inspiratie. Imperfectiunile sale tehnologice si relative la societate (societale) vor trebui eliminate în viitor pentru ca Internet-ul sa constitue paradigma altor sisteme similare, mai performante.

f) Principalele probleme de rezolvat se refera la:

• legislatia muncii;

• drepturile de autor;

• cresterea nivelului de cunostinte al populatiei;

• dezvoltarea infrastructurii informationale;

• gasirea de noi forme si noi reguli ale procesului educational si ale institutiilor implicate;

• atenuarea impactului asupra dispersarii geografice si a transportului fortei de munca;

• asigurarea conditiilor de implicare a populatiei în procesul de creare si dezvoltare a societatii informationale.

Implementarea societatii imformationale reclama o cooperare strânsa între mediile academice, guvernamentale si de afa ceri. Cercetarea universitara ar putea fi cheia succesului în implementarea noilor tehnologii la nivel societal, organizational si individual.

Bibliografie

[ANCI] Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica, Strategia Nationala de Dezvoltare Economica pe termen mediu (2000-2004), Subcomisia 10 – Comunicatii si Tehnologia Informatiei, Bucuresti 2000

[Ducheyne, 1996] Ducheyne D., The Information Society, în Gent Works, nr. 107, iunie 1996

[McConnell et al., 1996] McConnell R. C., Brue L. S., Economics – Principles, Problems, and Policies, Irwin McGraw- Hill, SUA 1996

[***eE] eEurope – An nformation Society for All, Communication on a Commission Initiative for the Special European Council of Lisbon, 23-24 martie 2000

[Duval et al., 2000] Duval G., Jacot H., Le travail dans la société de l’information, Éditions Liaisons, Paris, Franta 2000