Inconstientul

TABLE OF CONTENTS

1. Presentation………………………………………………………………………………………………………………….4

1.1. Motivation………………………………………………………………………………………………………4

1.2. Short history……………………………………………………………………………………………………5

1.3. Defining the unconscious………………………………………………………………………………….6

1.4. Areas of study………………………………………………………………………………………………….7

1.5.Experiments……………………………………………………………………………………………………..9

2. Terminology……………………………………………………………………………………………………………….12

2.1.Definition of terminology…………………………………………………………………………………12

2.2. The functions of terminology…………………………………………………………………………..12

2.3.Theoretical information on the glossary……………………………………………………………..13

2.4. Methods and procedures …………………………………………………………………………………13

3. The semantic fields………………………………………………………………………………………………………15

4. Conceptual map…………………………………………………………………………………………………………..16

4.1. Procedure………………………………………………………………………………………………………16

4.2. The concept map…………………………………………………………………………………………….17

5. The Unconscious (Glossary of terms) ……………………………………………………………………………18

6. Term list…………………………………………………………………………………………………………………..219

7. Conclusions………………………………………………………………………………………………………………222

8. Refferences……………………………………………………………………………………………………………….224

8.1. Bibliography………………………………………………………………………………………………..224

8.2. Webiography……………………………………………………………………………………………….229

9. Addendum………………………………………………………………………………………………………………..240

PRESENTATION

1. Motivation

As a species we are known for our curiosity and quest for knowledge, we are always looking for answers and exploring new grounds, but one of the most unknown territories is actually the human mind, a part of our structure that is still veiled in mystery. My interest in how information is processed in the conscious and unconscious mind is what drove me to read more about this subject.

The current paper is a short presentation of the vast subject of the unconscious; its purpose is to summarize and cover the most important aspects of the matter. The terms and the equivalences between the two languages can be considered a useful lexical tool not only for the specialists in the domain of psychology but also for those curious and willing to know more about the subject and also for translators who may come across the task of handling a text in this domain. The introduction offers general knowledge and curious facts for the reader and it is structured to provide information about the history of study of the unconscious, defining the terms in the different paradigms and areas of study and also illustrating some experiments that help better understand the concept. Elaborating this glossary provides a challenge of gathering information and terms with which you do not come across on a daily basis.

The list of terms contains concepts from different areas of psychology from cognitive and even behaviorist theories and principles, mostly focusing on defense mechanisms, the oneiric field and memory process. It covers subjects such as brain activities while asleep, behavioral disorders caused by unconscious processes, subliminal messages, symbolism of dreams, unconscious processes that affect us on a daily basis without being truly perceived. I focused on these specific areas as I considered them to be more relevant and interesting for my research. Sigmund Freud and his contribution to the study of the unconscious are also present in this presentation and most concepts in this glossary are coined by him or his followers – Carl Gustav Jung, the founder of "Analytical Psychology", and Alfred Adler,  the founder of "Individual Psychology".

The Freudian model of the unconscious is still with us and continues to exert an influence over how many people think of “the unconscious,” especially outside of psychological science. Freud’s model, even today, is more specific and detailed than any to be found in contemporary cognitive or social psychology.

Not many people are familiar with the topic, most of us consider the unconscious to be what happens when we are asleep, but actually it is the engine that drives our daily activities. Most mechanisms that help us perceive, think, produce bodily movement and self-regulatory processes are unconscious. We are more aware of the product of our mental activity rather than the underlying processes. This is due to the fact that in the first decades of the history of psychology, experimental science limited itself to researching measurable and perceivable phenomena and the unconscious was hard to perceive and measure, therefore being left out and ignored to help make psychology recognized as less subjective science and so a more respectable one. In ancient times, thoughts that originated from outside the individual’s consciousness were considered to be divine inspiration or some kind of providential influence over their behavior.

Recently, however, its narrow limits have been allowed to be transcended; but even, now the vast majority of psychologists are so exclusively occupied in inquiring into the effect of the conscious on the unconscious that scarcely any amount of justice has been done to the study of the influence of the unconscious on the conscious. Yet this latter inquiry is by no means insignificant. In fact, it counts for more and more. It is not merely that some actions, unconscious in the beginning, gradually become conscious through the constant interference of volition, and vice versa. It is that the entire range of conscious activity is in essence a reflex.

2. Short history

The notion “unconscious mind” was used for the first time in the 18th century by German philosopher Friedrich Schelling, and was later developed and made popular by Sigmund Freud. During the psychoanalytic period they tried explaining in detail the unconscious processes including the perceptive ones. The shortcomings consisted in operationally defining the concepts introduced by Freud; this led to a difficulty in experimental research.

Once behaviorism took over as the new paradigm of the moment, the research of the unconscious was neglected and with it the research of the subliminal messages. The behaviorist era did not only put in a cone of shadow the unconscious processes but also the conscious ones, trying to simplify the research and make it more valid they only studied the relation between stimulus – response. This changed in the ‘40s when the behaviorism paradigm begins to be criticized by psychologist like McGinnis or Brunner. The new ideas they had stood under the name of “New Look”, they point out the importance of the cognitive factors in the perceptive process in response to the simplistic approach of the behaviorists, but they did not have enough experimental support to prove their ideas. Nevertheless, they had a great influence in the years to come. Beginning with the ‘50s, the interest shown for the unconscious grew stronger. This was the time when the cognitive paradigm took over, and with it, new concepts appeared, among them pre-conscious, pre-cognitive and pre-attention.

In the present, the field of the unconscious is still of great interest and even though it was discussed by several schools of psychology, that are different in so many ways and considered to be incompatible it is similar in each of them. For example two of the main schools, psychoanalysis and cognitive, that are considered opposites, have the same findings and views regarding the unconscious.

3. Defining the unconscious

According to the American Psychological Association, the unconscious is the domain of the psyche that stores repressed urges and primitive impulses. According to Freudian theory, the unconscious is that part of the dormant psyche which includes wishes and dynamic psychological processes we cannot have at our disposal of because they evade our consciousness. Repressed outside our field of consciousness by an ethic control force such as censorship, unconscious forces manage to manifest themselves in some daily activities in the form of lapses or forgetting, or in dreams and neurotic symptoms.

Wishes and fantasies are created in the unconscious and this is also where social bonds and behaviors are organized. For example the unconscious aggressive behavior of a mother towards her unwanted child gives birth to a culpability feeling in the unconscious, followed by a behavior of trying to make up for this by being excessively protective and caring. Exploring the unconscious is possible through the method of free association and studying of dreams.

As mentioned earlier, the psychoanalysis and cognitive approaches are complementary regarding this subject. Each of them can explain what the other one can’t, resulting in an alliance that can better describe the unconscious processes.

Psychobiology also researches this field, it proves the existence of physical evidence that unconscious processes exist and it has proven connections between unconscious processes and brain activity. A number of researches have been done to test the unconscious processes and the functions of the brain.

4. Areas of study

Some consider the human to be a biological machine led by the most complex computer, the brain, which coordinates our every gesture, move and feeling, a centralized system that processes information and provides responses much like a mechanical one but at a higher level. Many have debated on this subject, among them Kristian Marlow who tried to present arguments both in favor and against this concept. He states that one reason to believe it does in fact work similar to a computer is that, much like one, the brain functions as an input-output system. Stimuli received as input from sensory systems are processed and a corresponding response is generated. But there are many differences; the most important one is that the brain has no pattern of functioning or analyzing data.

An explanation to this is given in the study done by researchers at the University of Missouri in St. Louis, Gualtiero Piccinini and Sonya Bahar who consider the brain to be a computer but not a traditional one, but one of its own kind that has a unique system of four criteria that can’t be found in normal computers. First, the nervous system is an input-output system. For example, the nervous system takes sensory information such as visual data as input and also generates movement of the muscles as output. Second, the nervous synation to this is given in the study done by researchers at the University of Missouri in St. Louis, Gualtiero Piccinini and Sonya Bahar who consider the brain to be a computer but not a traditional one, but one of its own kind that has a unique system of four criteria that can’t be found in normal computers. First, the nervous system is an input-output system. For example, the nervous system takes sensory information such as visual data as input and also generates movement of the muscles as output. Second, the nervous system is functionally organized in a specific way such that it has specific capacities, such as generating conscious experience. Third, the brain is a feedback-control system: the nervous system controls an organism’s behavior in response to its environment. Finally, the nervous system processes information: feedback-control can be performed because the brain’s internal states correlate with external states. Thus the brain is not analogical or digital; it cannot be placed in any category.

Another resource is memory, the brain has the capacity to store high amounts of data, more than any computer, and it actually processes information and stores it even when we are not paying attention. A question that has always been posed is if we could erase certain information from our memory, like unhealthy habits. That's the possibility raised by a new study conducted by MIT neuroscientists aimed at finding the master switch in the brain that controls habits. Researchers found that a small region of the brain's prefrontal cortex, where most thought and planning occurs, is responsible for moment-by-moment control of which habits are switched on at a given time. They are an acquired pattern of behavior that often occurs automatically, most of the time requiring no effort, like let’s say driving to work on the same route.

The MIT team did tests on rats trying to see if they could erase habits. They first conditioned the rats to take a left turn in a T shaped maze, once the habit was proven to be fully developed they tried to erase it by inhibiting specific cells of the brain with light, cells of the cortex that were responsible with habits. The rats stopped taking left, the process was not automatic anymore but it was a cognitive one, based on the current environment and data they collected throughout the maze. After a while the rats had a new habit, turning to the right, when trying to stop this new habit, the old one automatically emerged, proving that it can be stopped but not forgotten or completely erased, just overwritten. This can have implications on humans but it is still far from being implemented or used for this purpose, but it can be valuable for obsessive compulsive behaviors.

But the brain can not only be influenced by physical actions like inhibiting cortex cells or modifying chemical composures, it can also be influenced through the power of words or images and this can happen even without our knowledge, through subliminal messages. Subliminal messages an important part of the studies of the unconscious, being on the most studied phenomena and that is way understanding this concept is necessary.

They are considered to be any stimulus presented under the sensory limit of perception and awareness. There are different ways to generate subliminal stimulus, either through short time exposure which is used the experiment that I will present later on, masking.

Short term exposure consists in exposing stimulus for a very short period of time so that the subjects can't consciously detect their presence. Currently there are specialized software developed to generate these types of messages. Special devices called tachistoscopes are used for projecting images onto a screen at rapid speed, faster than the blink of an eye, in order to test visual perception, memory, and learning. Generating them requires first determining the objective and subjective sensory limits for each individual. The objective limit is where the subject is unable to notice the stimulus but there are physiological changes that prove that it was perceived and the subjective limit is where the subject noticed the stimulus but cannot give any information about it.

The second method of subliminal stimulus generation is masking. This is a procedure that implies the exposure to visual stimulus for a timeframe that would normally allow their perception but they are masked by a second series of stimulus that are shown at the same time.

5. Experiments

This concept became popular in 1958 after the American magazine “Life” published an article on the experiment done by James Vicary on 4500 subjects. The subjects were bombarded with two subliminal messages while watching a movie at the cinema: “Drink Coke” and “Eat Popcorn” (the messages need to have a time of exposure lower than the sensory limit). After the exposure to the stimulus it was reported that the sales for Coca-Cola went up by 18% and by 50% for the popcorn.

The conditions and methodology for this experiment were vaguely mentioned, but the article managed to start a lot of discussions and controversy among psychologists. Even the large public started to pose the question if human behavior could be influenced by the government or the television companies.

A lot of the hysteria created was consumed in the laboratories of the science man. Several attempts were made to reproduce the results of the experiment made by Vicary, but no one was successful in having the same results or even close to those results. They concluded that the original study was a scam with the purpose of making a profit. Even Vicary himself admitted that he tampered with the results to save his advertisement agency from bankruptcy.

So it was proven that subliminal advertisement cannot influence the options we have for the specific type of products that we buy, for the type of detergent we use, soda we buy or even the nominee we chose for the local elections. But it can influence our general behavior, for example the message “Drink Coke” does not make you want to buy that brand of soda but instead increases thirst just like “Eat Popcorn” produces hunger.

But it was proven in other studies that in certain conditions it can also influence our preferences, like the one made in the April, 2011 issue of the Journal of Consumer Psychology by Thijs Verwijmeren, Johan Karremans, Wolfgang Stroebe, and Daniel Wigboldus lays out the main factors. They were interested in choices for drinks. They measured participant’s level of thirst. They also determined how much people typically buy two different brands of drinks one was an ice tea and the other was bottled water.

The study concluded that subliminal advertising can have some effects on your choices. First, subliminal ads only have an effect if you are already motivated to pursue a goal. So, the subliminal ad will not make you do something you don't want to do. Second, subliminal ads have their strongest effect when they make it easier for you to think about something that is not normally your habit.

Another recent study came up with interesting results regarding this subject; it seems that people automatically activate a defensive system whenever they detect persuasive intent, even when this is done below the threshold of perception. This study was done using brands that brands that are associated with certain behaviors and tend to trigger them like the Apple logo (creativity) or the Nordstrom logo (indulgence) and that have been proven to not be perceived as persuasive messages, but just identifiers, unlike slogans which are autocratically perceived as persuasive.

Researchers found that when subjects see a known logo they tend to have the behavior associated with that logo, for example if they see the Wal-Mart logo they spend less when shopping and when they see a luxury logo they spend more. In the case of slogans they have the opposite effect then intended, seems our subconscious defensive system kicks in and we have the opposite behavior, if for example the slogan says “Spend more” we tend to spend less than we would have.

Another variation of this study tested to see whether the defensive system could be unconsciously turned on by subliminal messaging. They showed subjects sentences such as "Don't waste your money" or "Always try to impress." After each sentence, either the word "slogan" or the word "sentence" was flashed too quickly to be seen by the subjects. When the sentences had been identified neutrally as "sentence", subjects spending decisions aligned with the content of the sentences. But when they were identified by the word "slogan," they showed a reverse priming effect

In this care our subconscious is our biggest ally in suppressing subliminal messages displayed as slogans, doing more than blocking them or ignoring them but instead acting against them. But then again this effect can also be used to influence us if the slogans are composed in a way opposite to their goal or made so that they do not seem to be persuasive and our defensive system does not activate.

As also proven when it comes to animals and plants, complex and intelligent design is not assumed to be driven by conscious process, but instead by adaptive processes. This does not exclude the conscious or say that it has no role in this, only underlines that the unconscious has an important contribution to our daily activities. Unconscious processes are smart and adaptive through the living world, in nature; it is the rule, not the exception, thus it the study of the submerged part of the brain, as Freud calls it, will always be fascinating and mandatory to understanding the human behavior.

TERMINOLOGY

1. Definition of terminology

Terminology is the study of terms and their use. Terms are words and compound words that are used in specific contexts. Not to be confused with “terms” in colloquial usages, the shortened form of technical terms which are defined within a discipline or speciality field. It studies among other things how such terms of art come to be and their interrelationships within a culture.

Terminology therefore denotes a more formal discipline which systematically studies the labelling or designating of concepts particular to one or more subject fields or domains of human activity, through research and analysis of terms in context, for the purpose of documenting and promoting correct usage. This study can be limited to one language or can cover more than one language at the same time (multilingual terminology, bilingual terminology) or may focus on studies of terms across fields.

Terminology is not connected to information retrieval in any way but focused on the meaning and conveyance of concepts. Terminology is increasingly important in today’s complex technological environment where there is a host of terminologies which need to be recorded, structured, and made available for language enhanced applications. Many of the most cost-effective applications of language engineering, such as multi-lingual technical document management and machine translation, depend on the activity of the appropriate terminology banks.

The discipline of terminology is based on its own theoretical principles and consists primarily on the following aspects:

· analyzing the concepts and concept structures used in a field or domain of activity

· identifying the terms assigned to the concepts

· in the case of bilingual or multilingual terminology, establishing correspondences between

terms in the various languages

· compiling the terminology, on paper or in databases

· managing terminology databases

· creating new terms, as required

2. The functions of terminology

Terminology can only be understood in relation to special languages and communication and addresses a variety of purposes, all of which are related to communication and information. We first need to identify four different points of view which in turn lead to different focuses for terminological work and applications:

· For linguists, terminology is a part of the lexicon defined by subject matter and pragmatic

usage;

· For subject field specialist, terminology is the formal reflection of the conceptual organization

of a special subject and a necessary medium of expression and professional communication;

· For end-users, terminology is a set of useful, practical communication units which are

assessed according to criteria of economy, precision, and suitability;

· For language planners, terminology is an area of a language requiring intervention in order to

reaffirm its usefulness and survival and to ensure its continuity as a means of expression

through modernization;

3. Theoretical information on the glossary

A glossary is an alphabetical list of terms in a particular domain of knowledge with the definitions for those terms. Traditionally, a glossary appears at the end of a book and includes terms within that book which are either newly introduced or at least uncommon.

A bilingual glossary is a list of terms in one language which are defined in a second language or glossed by synonyms (or at least near synonyms) in another language. In a more general sense, a glossary contains explanations of concepts relevant to a certain field of study or action. In this sense, the term is contemporaneously related to psychology and the unconscious.

Lexicology (from lexiko-, in the Late Greek lexikon) is that part of linguistics which studies words, their nature and meaning, words elements, relations between words (semantical relations), words groups and the whole lexicon. A science which is related to lexicology is lexicography, which also studies words in relation with dictionaries- it is actually concerned with the inclusion of words in dictionaries and from that perspective with the whole lexicon. In conclusion, while terminology deals with glossaries, lexicography deals with dictionaries.

4. Methods and procedures:

The basic stages that one must follow in order to obtain an efficient strategy for developing an extensive piece of work such as a glossary mainly concern the process of choosing the terms, identifying the generic concepts, the relationship between the terms, the development of a logic conceptual map, the accuracy of the definitions and contexts.

The methods and procedures used in creating this glossary were:

■ the documentation in the domain of Psychology, both in English and Romanian in order to

extract terms specific to the domain and also context in which they appear;

■ the analysis of terms;

■ the search for the Romanian correspondent in specialized documents written in Romanian;

■ the search definitions, synonyms, generic concepts, both in English and Romanian;

■ the recording of all information found about the terms in the specialized glossary;

Cabré, M.T., Terminology: Theory, methods and applications, John Benjamins Publishing, 1999

http://en.wikipedia.org/wiki/Terminology

http://portal.bibliotekivest.no/terminology.htm

THE SEMANTIC FIELDS

I.D. LANGUAGE – English/Romanian

I.D. COUNTRY that presents the country where this term is very often used.

The SOURCE field which describes the document from which the term was extracted;

The STANDARD DEFINITION field. A definition is a description of the meaning of the lexical unit; it has to replace the term it defines from a semantic and syntactic point of view. The definition has to be complete in a very economic and concise way.

The NOTA BENE field which presents the origin of the term;

The DEFINITION SOURCE field which represents the document from which the definition was extracted; (this source can be a dictionary, a glossary, or different other specific documents);

The GRAMMATICAL CATEGORY field –grammatical information about the term

The HYPONYM field. A hyponym is a term whose extension is included within that of another term.

The ANTONYM field. Antonyms are terms opposite or nearly opposite in meaning;

The SYNONYM field. Synonyms are different terms with similar or identical meaning. In terminology there are few cases of perfect synonymy, quasi-synonyms are found more frequently;

The RESTRICTIVE CONDITION field, when a concept, a term is used only in a certain state; a term is used only in a certain institution;

The CONTEXT – The contexts must be extracted from genuine documents and they do not have to be translated. You need 2 contexts for which you must indicate the sources.

The COLLOCATIONS field– the phrases in which the term makes use of its semantic features. The collocations are expressions.

The USE AREA field designates the domain in which the term defined in the standard definition field is used;

The COMMENATRY field is the field in which other important information about the term is added;

The DESIGNATION STATUS field– a term may be official, accepted, rejected or obsolete.

CONCEPT MAP

1. Procedure

A concept map is a diagram showing the relationships among concepts. They are graphical tools for organizing and representing knowledge. They include concepts, usually enclosed in circles or boxes of some type, and relationships between concepts indicated by a connecting line linking two concepts.

A concept map is a way of representing relations between ideas, images or words, in the same way that a sentence diagram represents the grammar of a sentence, a road map represents the locations of highways and towns, and a circuit diagram represents the workings of an electrical appliance.

In a concept map, each word or phrase is connected to another and linked back to the original idea, word or phrase. Concept maps are a way to develop logical thinking and study skills, by revealing connections and helping students see how individual ideas form a larger whole.

The concept map illustrates the relations established between the major concepts and terms that appear in this glossary. By elaborating this diagram, I intend to offer a more clear view over the controversial domain of psyschology and insights into the unconscious mind.

2.The concept map

The Unconscious

Glossary of terms

Abreaction

ID LANGUAGE: English

TERM: Abreaction

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Chopra: 2005, p. 2

STANDARD DEFINITION: “An emotional release or discharge after relcalling a painful experience that has been repressed because it was not consciously tolerable.”

DEFINITION SOURCE: Chopra: 2005, p. 2

NOTA BENE: Modeled on German abreagierung, from ab ("away from") + reagierung ("reaction").

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

SYNONYMS: Catharsis

CONTEXTS: 1. “A century before that study, Viennese physicians Josef Breuer and Sigmund Freud (1895) discovered and documented the therapeutic value of catharsis or what they came to call abreaction: "The fading of a memory or the losing of its affect depends on various factors. The most important of these is whether there has been an energetic reaction to the event that provokes an affect.

(http://www.psychologytoday.com/blog/evil-deeds/200909/anger-and-catharsis-myth-metaphor-or-reality)

2. “The term abreaction has a long history in psychiatry and has its origins in psychoanalysis (Breuer & Freud, 1893). In psychoanalysis, abreaction came to represent “the discharge of emotion attaching to a previously repressed experience” (Rycroft, 1972; p. 1). Gradually the term was extended to include the use of drugs to interview patients for a wide range of indications (Perry & Jacobs, 1982). The technique of abreaction is still mentioned in many psychiatric textbooks but is not described in any detail”

(http://pb.rcpsych.org/content/26/2/58.full#sec-2)

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

COMMENTS: Often the release is surprising to the individual experiencing it because of its intensity and the circumstances surrounding its onset. A therapeutic effect sometimes occurs through partial or repeated discharge of the painful affect.

(Chopra: 2005, p. 2)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Abreacție

DEFINITION: „Termen folosit în psihanaliză pentru a desemna eliberarea bruscă a unor tensiuni emoționale care fuseseră blocate în inconștient și care duc la unele exteriorizări emoționale generate de reactivarea unor amintiri neplăcute.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 10

NOTA BENE: Din franceză abréaction

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., abreacțiilor

SYNONYMS: Catharsis

CONTEXTS: 1. „Începutul utilizării abreacției se leaga de teoria lui Freud asupra traumei și de primele experimente psihanalitice. Jung avea o alta părere decât Freud privind abreacția și în privința eficacității utilizării abreacției. Considerațiile privind utilizarea (și inadecvarea) abreacției îl vor conduce pe Jung la definirea propriei sale metode și la clarificarea rolului jucat de transfer în cadrul curei psihanalitice.”

(http://psihoterapie.net/dictionar/abreactia.html)

2. „La exemplele menționate mai sus adaugăm cîteva: simptomul nevrotic are un caracter irepresibil (bolnavul spune „e mai tare decît mine”). El poate dispare prin catarsis și prin abreacție. în cursul tratamentului putem asista la separarea efectivă a reprezentării de afectul inițial legat de reprezentare. „Bilanțul energetic" între diferitele investiții energetice duce la dezinteres.”

(Săhleanu: 1972, p. 80)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: Abreacția survine în condițiile psihanalizei, ale unor tratamente psihoterapeutice sau ale unor confidențe, provocate prin substanțe psihotrope sau accidental (consum de alcool). În psihanaliză, a. se provoacă în vederea obținerii controlului conștient asupra situațiilor menționate și pentru a înlătura conflictele latente.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 10)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Absolute threshold

ID LANGUAGE: English

TERM: Absolute threshold

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 1

STANDARD DEFINITION: “The point at which a stimulus can just be picked up by the sense organs.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 1

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Sensory threshold, limen

SYNONYMS: Absolute sensory threshold

CONTEXTS: 1. “Because of the variation introduced by noise, threshold is a statistical concept. So a more accurate definition of threshold takes into account its statistical nature. That definition is: The change in a stimulus that is detectably different 50% of the time. If the change is from no stimulation at all, that threshold stimulus is called the absolute threshold. Otherwise the threshold is a difference threshold, because it measures the threshold for detecting the difference between stimuli: a stimulus before and after it is changed.” (http://www.indiana.edu/~p1013447/dictionary/thresh.htm)

2. “The method of testing for the absolute threshold is similar for different sensory systems. Thus, the tester can briefly present a light or a sound (or any other kind of stimulus) at different, low intensities until the observer is unable to detect the presence of the stimulus. In such a task, the person may undergo thousands of trials before the researcher can determine the threshold.”

(http://psychology.jrank.org/pages/4/Absolute-Threshold.html)

COLLOCATIONS:

Absolute sensory threshold = Prag senzorial absolut

USE AREA/FIELD: Psychology, physiology, psychophysics

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Prag absolut

DEFINITION: „Intensitatea sau excitația minimală pe care trebuie să o atingă un stimul pentru a fi perceput sau pentru a provoca o reacție a organismului.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 237

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), neutru, pragurilor absolute

HYPERNYM: Prag senzorial

SYNONYMS: Prag senzorial absolut, Prag absolut minim (p.m.)

CONTEXTS: 1. „Valorile pragurilor absolute și diferențiale sunt rezultate statistice; ele corespund mediei unui anumit număr de măsurări, variind de la un individ la altul (grad de acuitate senzorială, vârstă, sănătate, interes față de probă…), precum și în raport cu natura și intensitatea senzațiilor studiate.”

(Sillamy: 1998, p. 237)

2. „Pentru ca pragul absolut minim să se definească în raport cu un parametru (intensitate, frecvență, factură sau formă, durată) este necesar ca ceilalți să fie menținuți constanți. P.m. depinde atît de construcția analizorului (unele animale sesizează stimulații care pentru noi sînt subliminare sau supraliminare), cît și (în anumite limite) de antrenament. P.m. este indicatorul invers al acuității senzoriale (E) și se calculează după formula:E = 1/p.m..”

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 543)

USE AREA/FIELD: Psihologie, fiziologie, psihofizică

COMMENTS: Pentru tact, pragul absolut necesită o anumită apăsare (intensitate) a firului aplicat pe piele. Pentru gust sau miros pragul absolut se definește la un grad de concentrație a soluției sau difuziei substanței în lichid sau aer. La văz pragul absolut este de 2 — 3 cuante de la distanță mică.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 543)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Acting out

ID LANGUAGE: English

TERM: Acting out

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 2

STANDARD DEFINITION: “The expression of intrapsychic conflict or painful emotion through overt behavior that is usually pathologic, defensive, and unconscious and that may be destructive or dangerous.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/acting+out

NOTA BENE: Term coined in 1951 by E. Kris. From German agieren.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP derived from the verb phrase to act out.

HYPERNYM: Defence mechanism

CONTEXTS: 1. “Instead of saying, “I’m angry with you,” a person who acts out may instead throw a book at the person, or punch a hole through a wall. When a person acts out, it can act as a pressure release, and often helps the individual feel calmer and peaceful once again. For instance, a child’s temper tantrum is a form of acting out when he or she doesn’t get his or her way with a parent. Self-injury may also be a form of acting out, expressing in physical pain what one cannot stand to feel emotionally.”

(http://psychcentral.com/lib/2007/15-common-defense-mechanisms/all/1/)

2. “The earliest acting out behaviors are often referred to as temper tantrums. These behaviors are usually first observed in infants between the ages of 12 and 18 months of age. At that point, temper tantrums can be considered a normal part of growth and development. These early tantrums are simply an infant's attempt to communicate feelings of dissatisfaction or extreme disappointment.”

(http://www.healthline.com/galecontent/acting-out-1)

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Acting out

DEFINITION: „Termen folosit in psihanaliză pentru a desemna acțiunea care prezintă cel mai adesea un caracter impulsiv relativ discontinuu față de sistemele de motivație obișnuite ale subiectului, relativ distinct in cadrul activităților sale si luând deseori o formă auto- sau hetero-agresivă.”

DEFINITION SOURCE: http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-de-termeni

NOTA BENE: Sintagmă propusă în 1951 de către E. Kris și folosită în mod curent de către psihologii și psihanaliștii francezi, această expresie englezească este utilizată spre a

traduce ceea ce S. Freud numește agieren (= a acționa, a produce un efect, a juca un rol etc).

GRAMMATICAL CATEGORY: NP, anglicism

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. „Termen folosit in psihanaliză pentru a desemna acțiunea care prezintă cel mai adesea un caracter impulsiv relativ discontinuu față de sistemele de motivație obișnuite ale subiectului, relativ distinct în cadrul activităților sale și luând deseori o forma auto- sau hetero-agresivă. În apariția acting out-ului, psihanalistul identifică semnul emergentei conținutului refulat. Când se petrece in cursul unei analize (fie în cadrul ședintei, fie în afara acesteia), acting out-ul trebuie înțeles în conexiunea sa cu transferul și deseori ca o tentativă de a-l contesta în mod radical pe acesta.

(http://psihoterapie.net/dictionar/a/acting-out.html)

2. „Un studiu efectuat de Menninger si Colson (1995) a evidențiat că în cazurile cu evoluție negativă, un numitor comun a fost eșecul clinicianului de a pune limită comportamentelor de acting out. Este necesar ca terapeutul să se asigure că cei doi actori ai actului terapeutic se mențin într-o stare de separare, în ciuda eforturilor de fuziune pe care le poate face pacientul, întrucat în lipsa unor limite clar sustinute, terapeutul se poate simți responsabil pentru comportamentele sau emoțiile pacientului atunci când acesta încearcă să îl responsabilizeze.”

(http://www.psyvolution.ro/397-aspecte-privind-abordarea-terapeutica-a-pacientilor-diagnosticati-cu-tulburare-de-personalitate-borderline)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: În acting out revenirea elementului refulat are loc fără menajamente,

pe când în actul ratat dezvăluirea dorințelor inconștiente nu este niciodată totală.

Acting out se declanșează în cursul unei ședințe de psihanaliză atunci când pacientul

nu reușește să verbalizeze anumite reprezentări impulsionate. Faptul de a-și transpune în acte fantasmele și sentimentele în cursul tratamentului, în loc de a le exprima verbal, îndeosebi când lucrul acesta se produce în afara ședințelor, constituie una din manifestările rezistenței pacientului față de cură.

(Sillamy: 1998, p. 12)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Adaptation

ID LANGUAGE: English

TERM: Adaptation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 3

STANDARD DEFINITION:  “The responsive adjustment of a sense organ, such as the eye, to varying conditions, such as light intensity.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/adaptation

NOTA BENE: From French adaptation, from Medieval Latin adaptatio, from Latin adaptare.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPONYM: Dark adaptation, light adaptation

SYNONYMS: Adjustment

CONTEXTS: 1. “The images of the arc in the observer's pupils were less than 2 mm in diameter. Because these images were smaller than the smallest natural pupil, the effective light levels were unaffected by one of the other mechanisms of light adaptation, namely, pupillary constriction and dilation. Test and field wavelengths were selected by the use of 3-cavity, blocked interference filters with half-maximum bandwidths of between 7 and 11 nm (Ealing or Oriel).”

(http://www.journalofvision.org/content/6/11/5.full)

2. “On a sensory level there is adaptation to touch or sound or taste or smell or sight. If you hear a sound for a while it “disappears,” even if the stimulus remains. People living next to airports rarely hear the sound, and it is no big deal to them. Their visitors can't believe how anyone could live there. People living in New Orleans become used to very spicy cajun cooking. They eat along with no problem, but those invited to the meal can't eat it at all.”

(http://www.psychological-observations.com/psychological-laws/law-of-adaptation)

COLLOCATIONS:

Dark adaptation = Adaptarea la întuneric

Light adaptation = Adaptarea la lumină

Hedonic adaptation = Adaptare hedonică

Adaptation process = Proces de adaptare

USE AREA/FIELD: Psysiology, psychology

COMMENTS: Adjustment is similar to adaptation, especially in a social context, but usually implies a greater purposiveness and awareness on the part of the individual faced with environmental demands.

(Statt: 2003, p. 3)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Adaptare

DEFINITION: „Ajustare a unui organism la mediul său.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 14

NOTA BENE: Din franceză adapter, latină adaptare. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., adaptărilor

HYPONYM: Adaptarea la întuneric, adaptarea la lumină

SYNONYMS: Ajustare, aclimatizare

CONTEXTS: 1. „Adaptarea socială reprezintă potrivirea unei persoane cu mediul, acord între conduita personală și modelele de conduită caracteristice ambianței, echilibru între asimilare și acomodare socială. Adaptarea socială  se produce în raport cu mediul nou, schimbat, iar indicatorul reușitei este faptul că subiectul se simte ca „acasă”, iar pentru ceilalți nu mai este un străin.”

(http://www.psyvolution.ro/297-aspecte-legate-de-adaptarea-sociala-si-imaginea-de-sine-la-adolescentele-crescute-in-centrul-de-plasament-studiu-comparativ)

2. „Ca psihoterapeut, am întâlnit în cabinet astfel de situații, în care copiii au reușit să se simtă perfect natural în noul mediu familial. Am constatat că pentru copii este mult mai ușoara această adaptare la o nouă situație, deoarece ei, spre deosebire de adulții care preiau un nou rol (de părinte divorțat și părinte vitreg), nu au avut în istoria lor de viață alte modele de familii și trăiesc crezând că asta este normalitatea.“

(http://www.psychologies.ro/revista/manual-pentru-parinti-vitregi-2137182)

COLLOCATIONS:

Adaptare mentală = Mental adaptation

Adaptare senzorială = Sensory adaptation

Adaptare socială = Social adaptation

USE AREA/FIELD: Fiziologie, psihologie

COMMENTS: Există adaptare, spune J. Piaget, atunci când organismul se transformă în funcție de mediu, iar această variație are ca efect un echilibru al schimburilor între mediu și el, favorabil conservării sale. Potrivit concepției lui Piaget. viața psihică ascultă de aceleași legi structurante ca viața organică. Inteligența se construiește printr-o permanentă ajustare între schemele anterioare și elementele unei experiențe noi.

(Sillamy: 1998, p. 14)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

All-or-none principle

ID LANGUAGE: English

TERM: All-or-none principle

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 5

STANDARD DEFINITION: “Used in physiological psychology to describe the way a nerve responds to stimulation. Either the stimulus is inadequate and the nerve does not respond at all or it responds to its maximum capacity.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 5

NOTA BENE: From French loi tout ou rien.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP

HYPERNYM: Phsychological principle

SYNONYMS: All or none law

CONTEXTS: 1. “All-or-none law/principle. This principle, discovered by the American psychologist Henry Pickering Bowditch (1840-1917) while he was studying cardiac muscle, states that in any single nerve or muscle fiber the response to a stimulus above threshold level is maximal, independent of the intensity of the stimulus and dependant only on the condition of the cell at the moment of the stimulation.”

(Roeckelein: 1998, p. 24)

2. “According to the all-or-none principle, when a motor neuron is stimulated, all the muscle fibers in that motor unit contract to their fullest extent or they do not contract at all. The minimal amount of stimuli necessary to initiate that contraction is referred to as the threshold stimulus; that is, if the threshold of contraction is reached, a muscle fiber will contract to its fullest extent”

(Donatelli, 2007, p. 25)

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Tot sau nimic

DEFINITION: „Expresie ce definește modul de funcționare a unui element excitabil (fibră musculară sau nervoasă) al cărui răspuns la un stimul este invariabil, în raport cu mărimile diferite ale acestuia.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 756

NOTA BENE: Din franceză loi tout ou rien.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP

HYPERNYM: Principiu psihologic

SYNONYMS: Legea tot sau nimic, principiul totul sau nimic

CONTEXTS: 1. „Punctul de pornire al acestei lucrări l-a constituit ipoteza de bază din teoria eșantionării stimului a lui Estes ca în cursul procesului învățării, asociațiile stimul-răspuns se formează sau se anulează în maniera tot sau nimic. Acest rezultat este luat drept suport al ipotezei că o asociație pereche este învățată, cu prilejul unei repetări întărite, mai curînd tot sau nimic, decît în mod gradat.”

(Ralea: 1955, p. 407)

2. „O cercetare de la Universitatea Curtin din Australia a arătat o altă caracteristică a gândirii perfecționiste și anume principiul „totul sau nimic”. Pe baza testării a 251 de participanți, s-a observat că perfecționiștii tind să aleagă răspunsuri de genul „Consider că fie stăpânesc situația cu totul, fie nu am niciun control asupra ei” sau „consider că fie mă înțeleg foarte bine cu oamenii, fie nu mă înțeleg deloc”.”

(http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cunoaste-te-anchete-si-dosar/perfectionismul-totul-sau-nimic-309626)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Tot sau nimic semnifică legea conform căreia la stimuli se răspunde energetic (maximal) sau nu se răspunde deloc, gradațiile fiind excluse.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 756)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Archetype

ID LANGUAGE: English

TERM: Archetype

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 9

STANDARD DEFINITION: “Jung's term for the contents of what he called the collective unconscious , a set of behaviour patterns that were supposedly passed on from generation to generation as the common heritage of mankind.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 9

NOTA BENE: 1540s, from Latin archetypum, from Greek arkhetypon "pattern, model, figure on a seal," neuter of adjective arkhetypos "first-moulded," from arkhe- "first" + typos "model, type, blow, mark of a blow".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

SYNONYMS: Original

CONTEXTS: : 1. “Finally, one author, Carette (1994, 1856), conducts a review of the range of ideas that are interwoven in the concept of the archetype and comes to the conclusion that the confusion is so great that the applicability of the archetype is questionable on the grounds of its phenomenological incoherence and that it ‘has ceased to function effectively in relation to experience and phenomena, and has been magnified out of proportion to hold almost ontological value’.”

(Knox: 2003, p. 23)

2. “The archetype, as image schema, provides an initial scaffolding for this process, but the content is provided by a real experience, particularly that of intense relationships with partners and other key attachment figures stored in the form of internal working models in implicit memories”

(Knox: 2003, p. 9)

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

DESIGNATION STATUS: Offcial

RO EQUIVALENT: Arhetip

DEFINITION: „Modele primitive, forme simbolice, imagini sau scheme înnăscute, exprimate în cultura popoarelor și a căror totalitate definește, (lupă C.G. Jung inconștientul colectiv.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 62

NOTA BENE: Din franceză archétype, latină archetypum, greacă archetypos < arche – început, typos – tip]. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, arhetipurilor

SYNONYMS: Original

CONTEXTS: 1. „Noțiunea de arhetip – scrie Jung – derivă din observația repetată adeseori că miturile și poveștile literaturii universale conțin teme bine definite care reapar pretutindeni și întotdeauna. Întîlnim aceleași teme în fanteziile, visele, ideile delirante și iluziile indivizilor care trăiesc în zilele noastre." Aceste imagini tematice sînt reprezentări ale arhetipurilor, au la bază un arhetip. Ele ne impresionează, ne influențează și ne fascinează.”

(http://www.carl-jung.info/arhetipurile.html)

2. „În raport cu alegerea unui arhetip, avem cel puțin două dimensiuni ale alegerii: alegerea arhetipului și alegerile ce se desfășoară înăuntrul arhetipului, stabilindu-i un conținut sau altul, în fiecare arhetip fiind posibile atât inautenticitatea cât și autenticitatea ce izvorăsc din modul de raportare la el.”

(Rotilă, 2009, p. 78)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: În culturile popoarelor se identifică teme sau simboluri comune pe care C.G. Jung le consideră ca provenind din posibilitățile congenitale ale psihismului în general. Arhetipurile se transmit, mai probabil decît prin ereditatea biologică, prin ereditatea socioculturală și contribuie la particularizarea unor grupări sau colectivități. Temele constante ale folclorului, limbii și legendelor, schemele de acțiune și cunoaștere alcătuiesc un fond specific prin care se realizează ceea ce A. Kardiner numește personalitatea de bază, caracteristică pentru o anume colectivitate.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 62)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Automatism

ID LANGUAGE: English

TERM: Automatism

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Chopra: 2005, p. 27

STANDARD DEFINITION:  “Automatic and apparently undirected nonpurposefull behavior that is not consciously controlled.”

DEFINITION SOURCE: Chopra: 2005, p. 27

NOTA BENE: From Latin automaton.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Reaction

HYPONYM: Tic, sleepwalking

CONTEXTS: 1. “Janet’s achievement was the demonstration that a human is involved in automatic actions in everyday life activities without being reduced to the status of an android machine. He proved that psychological automatism is a fact of human activity and defined it as a psychological phenomenon in its own right, always entailing a rudimentary consciousness.”

(Bate: 2004, p.62)

2. “The automatism and insanity defenses illustrate this lack of clarity regarding the role of psychological dysfunction in criminal liability and exculpation. Automatism has been interpreted as a form of the insanity defense, as a separate general defense, and as a failure-of-proof defense going to either the voluntary act requirement or the culpability element.”

(Schopp: 1991, p. 24)

COLLOCATIONS:

Mental automatism = Automatism mental

Motor automatism = Automatism motor

Biological automatism = Automatism biologic

USE AREA/FIELD: Psychology, physiology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Automatism

DEFINITION: „Activitate care scapă controlului voluntar și se realizează independent de acesta.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 38

NOTA BENE: Din franceză automatisme, latină automaton

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, automatismelor

HYPONYM: Tic, somnambulism, automatism cardiac

CONTEXTS: 1. „Ticurile simple nu trebuie să fie confundate cu alte tipuri de comportamente precum rutina, automatismele, sau spasmele și distoniile de origine neurologică sau neurochimică. Din acest motiv este necesară părerea unui neuropsihiatru, pentru a se stabili dacă există o componentă organică în producerea comportamentului (ticuri secundare).”

(http://www.la-psiholog.ro/info/ticurile)

2. „Uneori pur și simplu funcționăm în baza unor reflexe, a inerției, a unor automatisme sau rutine zilnice. Sau, alteori, mintea noastră este așa de încărcată cu gânduri și acțiuni planificate simultan, încât acțiunea propriu-zisă rămâne în urma minții, care a trecut deja la etapele următoare.

Ce mi se pare important este că în toate aceste momente, descrise mai sus, nu suntem conștienți de noi, nu facem lucrurile conectați la sine. Devenim captivi lui „a face" și uităm să „fim" pur și simplu.”

(http://www.psyvolution.ro/521-esti-captiv-in-%E2%80%9Ea-face%E2%80%9D-)

COLLOCATIONS:

Automatism cardiac = Cardiac automatism

USE AREA/FIELD: Psihologie, fiziologie

COMMENTS: Reflexele, activitatea inimii, aceea a centrilor respirației și a aparatului digestiv sunt principalele automatisme biologice ale organismului. în mod normal, o activitate învățată si frecvent repetată devine automatică. Chiar si viața psihică are

automatismele sale (asociații de idei, memorie…). în anumite stări patologice (isterie, epilepsie, traumatism cranian) se pot observa activități automatice, ca mersul sau prinderea trenului, care scapă conștiinței bolnavilor.

(Sillamy: 1998, p. 38)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Bias

ID LANGUAGE: English

TERM: Bias

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Macmillan English Dictionary: 2002, p. 121

STANDARD DEFINITION: “A preference or an inclination, especially one that inhibits impartial judgment.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/bias

NOTA BENE: From Middle French biasis, from Old Provençal biais ("way, angle, slant").

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural biases

HYPONYM: Racism

SYNONYMS: Tendency,  predisposition, partiality, prejudice

RESTRICTIVE CONDITION:

CONTEXTS: 1. “The biases that helped us survive in primitive times when life was much simpler (e.g., life goal: live through the day) and speed of a decision rightfully trumped its absolute accuracy doesn't appear to be quite as adaptive in today's much more complex world. Due to the complicated nature of life these days, correctness of information, thoroughness of processing, precision of interpretation and soundness of judgment are, in most situations today, far more important than the simplest and fastest route to a judgment.”

(http://drjimtaylor.com/2.0/psychology/popular-culture-cognitive-biases-make-common-sense-neither-2/)

2. “In these cases, the parties still may opt to behave cooperatively versus competitively and which of those responses is more likely may depend on the perceptions of those adversaries’ bias. The bias-perception conflict spiral model and the understanding that comes with it thus can help us to make recommendations about how to improve negociation situations and outcomes.”

(Wilcox: 2011, p.166)

COLLOCATIONS:

Negative bias = Bias negativ

Cognitive bias = Bias cognitiv

USE AREA/FIELD: Cognitive psychology

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Bias

DEFINITION: „Termen frecvent intâlnit în abordarea neuroconexinistă a sistemului cognitiv cu referire la un input constant impus neuromimilor independent de valoarea netimputului.[…] În sens larg se referă la orice influență (pozitivă sau negativă) pe care un fenomen/proces o poate exercita asupra altui proces sau fenomen in derulare.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 281

NOTA BENE: Din franceză biasis

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, biasurilor

HYPONYM: Rasism

SYNONYMS: Tendință, predispoziție

CONTEXTS: 1. „De pildă, dacă introducerea unei categorizări încrucișate (obținută prin utilizarea mai multor criterii de apartenență) reduce semnificativ bias-ul intergrupuri, lucrul acesta nu este valabil decît atîta timp cît categorizările supraimpuse rămîn saliente, că îndată ce reapare o recategorizare simplă, bias-ul in favoarea in-group-ului revine cu aceeași forță.”

(Neculau: 1996, p. 98)

2. „Din nefericire noi (și când spun noi mă includ și pe mine; nu este acea rostire critică a lui noi alăturat unei deficiențe cu un grad mare de generalitate ce îl absolvă pe autor de orice implicare, această modalitate de eschivă fiind de fapt tot un bias cognitiv) nu am reușit să introducem suficient astfel de abordări pragmatice a umanului, care să crească șansele unui impact pozitiv al educației.”

(http://viorel-rotila.ro/?p=509)

COLLOCATIONS:

Bias atențional = Attentional bias

Biasul de familiaritate = Familiarity bias

USE AREA/FIELD: Psihologie cognitivă

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Castration complex

ID LANGUAGE: English

TERM: Castration complex

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 21

STANDARD DEFINITION: “According to Freud, a complex caused in men by unconscious fears oflosing their penis, and in women by the fantasy of once having had a penis and then losing it.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 21

NOTA BENE: One of Sigmund Freud’s psychoanalytic theories.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [C]

HYPERNYM: Complex

SYNONYMS: Castration anxiety

CONTEXTS: 1. “The ‘disappointing’ (Freud) realisation that a woman doesn’t have a penis, leads to all amount of destructive phantasies including Freud’s: that little girls suffer  constitutionally from penis envy and the castration complex. I would like to argue that a feminist perspective on these psychic processes could enable us to comprehend how, as she develops, these phantasies may be either projected into her or introjected from, the cultural imperatives enshrined in a phallocentric psychic economy.”

(http://www.psychoanalysis-and-therapy.com/human_nature/nash/Nashchap2.htm)

2. “The prototype of anxiety was the suckling's state of distress in the absence of its mother; from the economic standpoint, this biological situation implied an increase in the tension created by need. The pivot of anxietyeferred, relative to that initial distressas the castration complex. The heir of the castration complex was anxiety vis-à-vis the superego. In women, fear of losing the object's love played the same role as castration anxiety in men.”

(http://www.enotes.com/castration-complex-reference/castration-complex)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: This complex supposedly has a universal origin in childhood anxiety about being castrated as a punishment for harbouring sexual desire.

(Statt: 2003, p. 21)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Complexul castrării

DEFINITION: „Teamă nemotivată de a-și pierde integritatea corporală.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 73

NOTA BENE: Teorie psihanalitică aparținând lui Sigmund Freud.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N Ngen)

HYPERNYM: Complex

SYNONYMS: Anxietatea de castrare

CONTEXTS: 1. „În ultimul deceniu din viața lui Freud, angoasa de castrare a căpătat tot mai multă importanță; ea a început să înghită treptat celelalte angoase și „situații de pericol“ ca separarea, pierderea iubirii și moartea, pe care el le postulase ca piatra unghiulară a psihanalizei în 1926 și care păreau, prin comparație, de un maxim bun simț. La vremea ultimei sale scrieri majore, complexul castrării aproape fuzionase cu complexul Oedip și avea importanță egală cu acesta.”

(http://psihanaliza.net/2010/02/05/un-pic-despre-complexul-castrarii)

2. „Recunoscând datele diferite de la care pleacă fata, Freud subliniază dificultatea acesteia de a se detașa de investiția maternă primară pentru a accede la o relație privilegiată cu tatăl. O altă diferență majoră privește reacția fetei în fața observării diferențelor sexuale, adică a parcurgerii complexului castrării. Dacă în cazul băiatului ‘amenințarea cu castrarea’ inițiată de tată declanșează stingerea investiției oedipiene și detașarea de investirea mamei, la fată complexul castrării este cel care o conduce spre investiția oedipiană, adică spre deplasarea interesului de la mamă spre tată.”

(http://www.psihogeneza.ro/?p=136)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: Acest complex, care rămâne inconștient, pune în evidență la adultul nevrozat persistența unei angoase infantile legată de problema apartenenței sexuale. Cel mai adesea complexul survine în mod natural la copil, avându-și originea într-un sentiment de culpabilitate în raport cu complexul lui Oedip și cu descoperirea diferențierii anatomice a sexelor. Băiețelul se teme să nu piardă ceea ce are și care îl pune în valoare. Interesul pe care fetița îl arată membrului viril al băiatului este expresia dorinței sale de a-l egala, ca pizmuindu-i penisul și căutând mijloacele de reparare a lipsei de care suferă. Unul dintre aceste mijloace este acela de a avea un copil. Dorința de a avea copil va înlocui deci pizmuirea penisului.

(Sillamy: 1998, p. 73)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Catharsis

ID LANGUAGE: English

TERM: Catharsis

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 21

STANDARD DEFINITION: “Ancient Greek term for the purging of emotions by seeing them enacted on the stage.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 21

NOTA BENE: From Latinized form of Greek katharsis "purging, cleansing," from stem of kathairein "to purify, purge," from katharos "pure, clear of dirt, clean, spotless; open, free; clear of shame or guilt; purified" (with most of the extended senses now found in Modern English clear, clean, pure), of unknown origin. Originally medical in English; of emotions from 1872; psychotherapy sense first recorded 1909, in Brill's translation of Freud.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural catharses

HYPERNYM: Purging

SYNONYMS: Abreaction

CONTEXTS: 1. “Catharsis of the feelings is the first step on the way to a catharsis of integration, without wich behavior will not necessarily change. Though the drama is not a spontaneous event for the actors who have practiced it again and again, it is a spontaneous event for the spectator, who experiences a mental and emotional catharsis as a result of being a member of the audience.”

(Tian: 1994, p. 14)

2. “In promoting benefits of catharsis, Jones (2002) relies heavily on anecdotal evidence: Jimmy, the son of a drunk addict, is described as being calmer after playing violent video games; Nicky, after smacking his head on a picnic table, releases his anger by becoming a bloodthirsty dinosaur.”

(Kirsh: 2006, p. 107)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychotherapy

COMMENTS: In psychotherapy (particularly psychoanalysis) it is used generally to describe the release of emotional tension when a conflict is overcome or an insight achieved. It is used in literature to describe emotional relief in general.

(Statt: 2003, p. 21)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Catharsis

DEFINITION: „Operație de descărcare și eliberare, după sensul originar, datorat lui Aristotel, care constatase că identificarea dintre spectatori și personajele teatrale duce la efecte de purificare și relaxare.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 105

NOTA BENE: Din franeză catharsis, greacă katharsis – purificare

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, catharsis-urilor

HYPERNYM: Purificare

SYNONYMS: Abreacție

CONTEXTS: 1. „Cum ai spus și tu, găsim multe din ideile sale in reflecțiile din jurnale, memorii, și mai ales in romanul Nouăsprezece trandafiri. Euharistia este și o reprezentație sacră. Cred că a considerat teatrul ca un vehicul al catharsis-ului și al transfigurării colective, ca și grecii, sau ca o modalitate de a dobândi o nouă viziune despre realitatea noastră și să retrezească instinctul sacru al omului.”

(Scarlat: 2008, p. 60)

2. „El manifesta tendința de a repeta relatarea faptelor, fenomen care trebuie încurajat pentru că are un efect cathartic. Sub aspect terapeutic, descrierea evenimentului și relatarea cognițiilor și a stărilor afective trăite reprezintă prima formă de expunere. Expunerile incomplete sau spontane (amintiri intruzive, coșmaruri) deși sunt încercări spontane ale psihicului de a dobândi catharsis-ul și de a se vindeca, au un efect terapeutic mai slab deoarece nu se includ toți stimulii condiționali.”

(http://www.psyvolution.ro/206-tulburarea-posttraumatica-abordari)

USE AREA/FIELD: Psihologie, Psihoterapie

COMMENTS: Metoda cathartică este utilizată în psihologie pentru valoarea sa terapeutică. Tehnicile folosite variază de la psihanaliza clasică la strigătul primai, trecând prin

narcoanaliză și psihodramă. La copii se folosește mai ales jocul liber, datorită căruia tendințele profunde se pot exprima în mod spontan. Figurine de plastilină, păpuși sau marionete care simbolizează persoane din anturajul copiilor (părinți, frați. surori…) pot fi maltratate sau distruse fără teama de represalii, ceea ce le permite micilor pacienți să se purifice de agresivitatea și de angoasa lor.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 105)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Censorship

ID LANGUAGE: English

TERM: Censorship

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 21

STANDARD DEFINITION: “The regulation of the repressed material in the unconscious to see that nothing threatening to the ego is allowed to escape into consciousness.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 21

NOTA BENE: From censor (n.) + -ship. Meaning "action of censoring" is from 1824.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERMNYM: Defence mechanism

SYNONYMS: Censoring

CONTEXTS: 1. “The latent content of the dream is the frustrated desire. Due to censorship, this desire cannot manifest itself in the dream in its real form. The censorship resist the dream wish due to which it assumes distorted forms. Thus dream work is the process by which the latent content becomes manifest content of the dream. As has alreadz been pointed out, the latent dream cannot manifest itself in its real form due to censor and manifest in a distorted form.”

(Sharma: 2004, p. 62)

2. “At the borderland of these two procedures, where the first passes over into the second, a censorship is established which only pleases it, keeping back everything else. That which is rejected by the censorship, according to our definition, in a state of repression. Under certain conditions, one of which is the sleeping state, the balance of power between the two procedures is so changed that what is repressed can no longer be kept back.”

(Freud: 1921, p. 88)

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

COMMENTS: Censorship is apparently relaxed during sleep when repressed materi al is expressed in the form of dreams.

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Cenzură

DEFINITION: „Funcția intelectului și conștiinței morale constând din aprecierea critică a tendințelor, ideilor și actelor comportamentale.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 109

NOTA BENE:  Din latină censura, franceză censure. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., cenzurilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. „Când Nietzsche afirma Dumnezeu a murit părea că intreaga construcție teologică și metafizică să intre pe deplin în cenzura raționalului (Sandu, 2008). Construcția etică nietzscheană propune valoare voința de putere și ca produs etic supraomul. Multe din teoriile psihologiei umaniste actuale propun, autoactualizarea fiintei umane, sau dezvoltarea propriului potențial autoactualizarea eului etc.”

(Sandu: 2011, p. 88)

2. „Freud propunea metafora călătoriei cu trenul și incuraja relatarea liberă, spontană, a ceea ce se vede pe fereastră, avertizând însă: „Indiferent cât de corect se crede bolnavul în intenția sa lăudabilă [de a vorbi], rezistența iși cere partea ei (…) și va sustrage de la comunicare cel mai valoros material.” Aici alianța stabilită între cei doi este esențială, în sensul în care pacientul resimte încredere în partenerul său de discuție, ceea ce facilitează detașarea, dezvoltarea Eului observator și reduce cenzura și rezistențele sale.”

(http://psyvolution.ro/1152-cadrul-terapeutic-suport-al-aliantei-terapeutice)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: În psihanaliză, cenzura desemnează „funcția ce tinde să interzică accesul la conștiință și preconștient al dorințelor inconștiente și derivatelor lor". Este și un mecanism de apărare a celui ce controlează și supune trierii conștiente, pulsiunile și tendințele de origine inconștientă, întrucît unele tendințe nu pot fi acceptate, nefiind în acord cu valorile morale;

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 109)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Classical conditioning

ID LANGUAGE: English

TERM: Classical conditioning

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 24

STANDARD DEFINITION: “A process of behaviour modification by which a subject comes to respond in a desired manner to a previously neutral stimulus that has been repeatedly presented along with an unconditioned stimulus that elicits the desired response.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/classical+conditioning

NOTA BENE: Process discovered by Russian physiologist Ivan Pavlov.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [U]

HYPERNYM: Conditioning

SYNONYMS: Pavlovian conditioning, respondent conditioning

CONTEXTS: 1. “In classical conditioning, the conditioned stimulus is previously neutral stimulus that, after becoming associated with the unconditioned stimulus, eventually comes to trigger a conditioned response. For example, suppose that the smell of food is an unconditioned stimulus and a feeling of hunger is the unconditioned response.”

(http://psychology.about.com/od/cindex/g/condstim.htm)

2. “It's important to note that classical conditioning involves placing a neutral signal before a naturally occurring reflex. In Pavlov's classic experiment with dogs, the neutral signal was the sound of a tone and the naturally occurring reflex was salivating in response to food. By associating the neutral stimulus with the environmental stimulus (the presentation of food), the sound of the tone alone could produce the salivation response.”

(http://psychology.about.com/od/behavioralpsychology/a/classcond.htm)

COLLOCATIONS:

Classical conditioning theory = Teoria condiționării clasice

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: It involves the repeated pairing of a conditioned stimulus (e.g. sound of a bell) with an unconditioned stimulus (e.g. food) thereby eliciting a conditioned response (salivation) to the conditioned stimulus (bell) which is similar to the unconditioned response (salivation) previously elicited by the unconditioned stimulus (food).

(Statt: 2003, p. 24)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Condiționare clasică

DEFINITION: „Proces studiat și descris mai întâi de catre Pavlov, în care un stimul, inițial neutru, dobândește capacitatea de a determina un răspuns după ce a fost asociat cu un stimul care produce în mod natural acel răspuns.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 282

NOTA BENE: Proces descoperit de Ivan Pavlov.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), fem., condiționărilor clasice

HYPERNYM: Condiționare

SYNONYMS: Condiționarea clasică pavloviană

CONTEXTS: 1. „Conditionarea clasică este un proces gradat, în care stimulul condiționat dobândește treptat capacitatea de a primi un răspuns condiționat, datorită asocierii sale repetate cu un stimul necondiționat. Etapele achiziției sunt prezentate în figura 4.1. Procesul avansează repede la început, prin mărirea numărului de asocieri. După un anumit număr de asocieri, achiziția nu mai progresează.”

(http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Conditionarea-clasica45277.php)

2. “Condiționarea clasică -este vorba de un mod de învățare demonstrat de cercetătorul rus Pavlov prin arhicunoscutul său experiment făcut asupra cîinilor. Ori de cîte ori oferea cîinelui carne, făcea să sune și un clopoțel, asociind, astfel, stimulul carne cu clopoțel; curînd cîinele secreta salivă (și alte secreții) îndată ce suna clopoțelul.”

(http://psiholog.proeducation.md/general/1.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Cognitive psychology

ID LANGUAGE: English

TERM: Cognitive psychology 

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 26

STANDARD DEFINITION: “The branch of psychology that deals with cognition, particularly the processes of perception, learning, memory and thinking.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 26

NOTA BENE: Ulric Neisser is credited with formally having coined the term "cognitive psychology" in his book Cognitive Psychology (1967).

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [U]

HYPERNYM: Cognitive science

CONTEXTS: 1. “Cognitive psychology focuses on the way humans process information, looking at how we treat information that comes in to the person (what behaviorists would call stimuli), and how this treatment leads to responses.  In other words, they are interested in the variables that mediate between stimulus/input and response/output.  Cognitive psychologists study internal processes including perception, attention, language, memory and thinking.”

(http://www.simplypsychology.org/cognitive.html)

2. “The program in Cognitive Psychology is concerned with basic research in perception, human learning and memory, consciousness, thinking and problem solving, language, and intelligence, as well as with applications of this basic research to everyday settings. Much of the research in the cognitive group bridges across these various fields of specialization.”

(http://psychology.yale.edu/research_area/cognitive-psychology)

USE AREA/FIELD: Psychology

COLLOCATIONS:

Psihologie cognitivă aplicată = Applied cognitive psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Psihologie cognitivă

DEFINITION: „Studiul detaliat al sistemului cognitiv uman și a subsistemelor sale (memoria, gândirea, limbajul, percepția).” 

DEFINITION SOURCE: http://www.scribd.com/doc/27581390/Psihologie-Cognitivă

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), fem.

HYPERNYM: Știință cognitivă

CONTEXTS: 1. „Psihologia cognitivă cu infuzia ei de date si prelungiri teoretice asupra proceselor mintale – va fi incorporată in cele din urma psihologiei generale, precum și ramurilor ei applicative. Va fi un pas semnificativ inainte in maturizarea știintei psihologice marcând o schimbare in paradigma.”

(Revista de psihologie: 1994, p. 263)

2. „O dogmă a științelor despre om- semnalată relativ recent de filosofia științei și de psihologia cognitivă-este aceea că omul este o ființă ce are acces la raționalitatea deplină, respectiv poate dispune de o metodă infailibilă prin care, după ce și-a formulat o problemă de rezolvat, identifică soluțiile, le analizează dupa criterii de relevanță certă și alege în final soluția optimă.”

(Popa: 2010, p. 81)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Collective unconscious

ID LANGUAGE: English

TERM: Collective unconscious

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 27

STANDARD DEFINITION: “The part of a person's unconscious that he shares with every other human being and which is inherited from previous generations in the distant past.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 27

NOTA BENE: A central concept of Jungian psychology.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [U]

HYPERNYM: The unconscious

CONTEXTS: 1. “For Jung, the collective unconscious is a vast repository of human knowlege, instinct, memory and experience accumulated since the birth of the species and genetically and psychologically passed down from generation to generation. Therefore, the archaic collective unconscious is an invaluable and wisdom-filled source of information unconsciously linking us all together, much like the World Wide Web, the Internet, links us together and has become an integral part of our interconnected collective consciousness.

(http://www.psychologytoday.com/blog/evil-deeds/201205/ancient-aliens-the-collective-unconscious-and-the-quest-meaning)

2. “The collective unconscious, unlike the personal unconscious, is a type of genetic memory that can be shared by individuals with a common ancestor or history. According to Jung, the collective unconscious consists of implicit beliefs and thoughts had by our ancestors. While we are not aware of the collective unconscious, it can influence how we act. To take a rather mundane example, if our ancestors had a belief that fire was dangerous, this belief can be part of our collective unconscious and influence how we behave when we are near fire.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/the-superhuman-mind/201302/remembering-things-you-were-born)

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Most non-Jungians regard the concept as mystical.

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Inconștientul colectiv

DEFINITION: „Stratul profund de inconștient, având un conținut transindividual, anonim dar corespunzător schemei general umane si modelelor culturale proprii comunității etnologice corespunzătoare.”

DEFINITION SOURCE: http://www.psychologies.ro/cuvant/inconstient-colectiv

NOTA BENE: Concept de bază al psihologiei lui Jung.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP ( N A6)

HYPERNYM: Inconștient

CONTEXTS: 1. „Concepția lui Carl Jung despre inconștientul colectiv se bazează pe experiența sa cu bolnavii schizofrenici de pe vremea cînd lucra la spitalul de psihiatrie Burgholzli și cu propriul său inconștient din perioada confruntării cu imaginile și viziunile interioare (în perioada separării de Sigmund Freud).”

(http://www.carl-jung.info/inconstient_colectiv.html)

2. „Latențele vin din sfera noosică a ființei umane, dintr-un inconștient noologic, l-am putea numi, in timp ce pulsiunile vin dintr-un inconștient psihologic, îndatorat totuși unor experiențe, fie că sunt la nivelul speciei, cum aflăm de la Jung, prin ipoteza sa asupra inconștientului colectiv sau de specie, fie la nivelul individului, ca in teoria inconștientului individual a lui Freud, fie la nivelul „neamului”, al unei genealogii, cum ne spune Szondi cu teoria sa a inconștientului genealogic. ”

(Bădescu: 2011, p. 54)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Compensation

ID LANGUAGE: English

TERM: Compensation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 28

STANDARD DEFINITION: “A defence mechanism in which a person perceives himself to be lacking in some way and tries to make up for it by substituting some other characteristic which is perhaps exaggerated.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 28

NOTA BENE: From Latin compensationem (nominative compensatio) "a weighing one thing against another, a balancing"

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural compensations

HYPERNYM: Defence mechanism

SYNONYMS: Recompense, balancing

CONTEXTS: 1. “The concept of compensation in psychology refers to processes through which a gap or mismatch between current accessible skills and environmental demands is reduced or closed. These gaps can be principally the result of losses, such as those associated with aging or interpersonal role changes; injuries, such as those that may occur to the neurological or sensory systems; organic or functional diseases, such as the dementias or schizophrenia; and congenital deficits, such as those apparent in autism or some learning disabilities.”

(Dixon: 1995, p. 8)

2. “The concept of compensation has many different connotations and it is not always clear how it applies to psychology in general and, in this context, to handicap and research into handicap in particular. Maybe the most common way of using compensation is in relation to quite different matters. People can be compensated for in a number of ways i.e., for a particular job they do, for being unemployed, for being poor, for the fact that they are handicapped, etc.”

(Hjelmquist: 1986, p. 8)

COLLOCATIONS:

Overcompensation = Supracompensare

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: “This was a key concept in the work of Alfred Adler who suggested that, in this way, a small man might compensate for his lack of size by being aggressive and dominating psychologically.”

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Compensare

DEFINITION: „Proces sau mecanism de contrabalansare a unei deficiențe, insatisfacții sau nerealizări.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 121

NOTA BENE: Din franceză compenser, latină compensare. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., compensărilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

SYNONYMS: Echilibrare

CONTEXTS: 1. „Compensare înseamna echilibrare sau înlocuire. Noțiunea a fost, de fapt, introdusă de A. Adler în psihologia nevrozelor. El înțelege prin compensare echilibrare functională a sentimentului de inferioritate printr-un sistem psihologic compensator, comparabil dezvoltării compensatoare a organelor în cazul insuficienței organice.”

(http://www.mirelazivari.ro/compensare-tipuri-psihologice-cg-jung)

2. „Prin urmare, când o persoană prezintă o tulburare psihică, visează imagini arhetipale, deosebite de visurile obișnuite și care au ca scop echilibrarea psihicului; acest proces se numește compensare. Pentru Jung, visul reprezintă încercarea de a contrabalansa tendințele psihologice conștiente atrofiate. Interpretarea visurilor are obiectivul de a evidenția funcția acestora de compensare. Astfel, visul devine un mesaj din partea inconstientului, care indică tendințele nevrotice din orientarea în viață a pacientului.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-jungiana-sau-analitica)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: A. Adler a generalizat în viața psihică femomenul compensărilor, acordîndu-i semnificația unei legi de bază. Compensarea se poate realiza fie în formă conștientă, fie inconștientă. Imaginația în anumite condiții indeplineste funcția de compensare. Persistența tendințelor de compensare duce uneori la supracomplensare.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 121)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Complex

ID LANGUAGE: English

TERM: Complex

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 28

STANDARD DEFINITION: “A group of interrelated ideas, mainly unconscious, that have a common emotional tone and strongly influence a person's attitudes and behavior.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/complex

NOTA BENE: From French complexe, from Latin complexus, past participle of complectī ("to entwine, encircle, compass, infold"), from com- ("together") and plectere ("to weave, braid"). 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural complexes or (archaic) complices

HYPERNYM: Tendency

HYPONYM: Oedipus complex, inferiority complex

SYNONYM: Psychological complex

CONTEXTS: 1. “Freud told us about the oedipal complex, developed sometimes around a boy's fear of making Dad jealous, but that was only the tip of the iceberg. You can have a complex about almost anything—a trust complex due to a past betrayal, or a complex due to traumas surrounding your gender, race, or sexual preference, or a complex about money, success at all cost, separation and loss, abandonment, God, and of course Mother.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/attending-the-undervalued-self/201102/watch-out-those-touchy-treacherous-hurting-complexes)

2. “The Napoleon complex is named after the French Emperor Napoleon Bonaparte; Napoleon was said to have compensated for his short height by seeking power, war and conquest (it was later revealed that Napoleon was actually of average height for his time period, with misconceptions stemming from an incorrect height conversion because of confusion between French and English units).”

(http://www.psychologytoday.com/blog/naturally-selected/201106/the-napoleon-complex-in-world-soccer-how-the-beautiful-game-turned-ug)

COLLOCATIONS:

Inferiority complex = Complex de inferioritate

Oedipus complex = Complexul lui Oedip

Castration complex= Complexul castrării

Electra complex = Complexul Electra

Napoleon complex = Complexul lui Napoleon

USE AREA/FIELD: Psychology, Psychoanalysis 

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Complex

DEFINITION: „Ansamblu de tendințe inconștiente care determină atitudinile unui individ, comportamentul său, visele sale etc.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 72

NOTA BENE: Termen introdus de C.G. Jung. Din franceză complexe, latină complexus.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, complexelor

HYPERNYM: Tendință

HYPONYM: Complexul lui Oedip, complex de inferioritate

SYNONYM: Complex psihologic

CONTEXTS: 1. „În viziunea lui Freud, conflictul oedipal este o etapă în dezvoltarea psihosexuală a copilului prin care trecem cu toții și a cărei rezolvare – pozitivă sau negativă – influențează performanțele și sănătatea psihică a omului. Cu alte cuvinte, complexul lui Oedip reprezintă nucleul nevrozei și sursa culturii și civilizatiei umane – artă, mit, religie, filosofie, terapie.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/psihanaliza)

2. „Complexul se constituie pornind de la relațiile interpersonale din isteria infantilă. În acest caz complexul structurează toate nivelele psihologice: emoții, atitudini, conduite etc. De aici reiese că el are la bază un conflict, un conflict generat fie de structurile sociale care intervin prin modificările de statut și rol (complex de inferioritate), fie prin reprimarea de către filtrajul social a unor tendințe, rezultând din situații sociale determinate, în special familiale (c. lui Oedip).”

(http://www.psychologies.ro/cuvant/complex)

USE AREA/FIELD: Psihologie, Psihanaliză

COMMENTS: Complexele se formează în primii ani de viață. La baza lor se găsește întotdeauna cuplul dragoste-ură. Ele nu sunt patologice ca urmare a modificărilor pe care le suferă sau a hipertrofiilor secundare. Când ele nu se dezvoltă în mod normal, antrenează tulburări caracteriale la copil și se prelungesc prin dezordini nervoase la adult. Nașterea unui mezin într-o familie, de exemplu, determină o serie de modificări în atitudinile fiecăruia din membrii acesteia.

(Sillamy: 1998, p. 72)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Compulsion

ID LANGUAGE: English

TERM: Compulsion

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 29

STANDARD DEFINITION: “An overwhelming unconscious need to engage in some behaviour that is usually contrary to one’s conscious wishes.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 29

NOTA BENE: From Late Latin compulsiō, from Latin compellere ("to compel, coerce").

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural compulsions

HYPERNYM: Irrational impulse

SYNONYMS: Obsession, instinct

CONTEXTS: 1. “The psychological writing on obsession-compulsion in fact has a tendency to return to this same snag- to the fact that, as one researcher puts it, though the compulsive individual is said to embody "inflexibility, rigidity, a liking for fixed order," and other qualities that seem "diametrically opposed" to "creativity," one finds that "numerous top-fight creative artists seem to have manifested obsessional symptoms and traits," a "puzzle" that remains unresolved (Reed 199).”

(Fleissner: 2004, p. 44)

2. “A compulsion really is any recurrent desire that requires “considerable” effort to avoid fulfilling. Compulsions may be aligned with what we would conclude is the best choice given the circumstances. If Karen, a surgeon, suffers from a compulsion to keep her hands free of germs, the compulsion may not negatively contribute to her daily activities. But say Karen works as a gardener—it is unlikely that her compulsion will fit in with her daily activities, for the constant washing of germs off of her hands would interfere with her work.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/the-superhuman-mind/201304/ocd-tourettes-syndrome-and-addiction-real-distinction)

COLLOCATIONS:

Under compulsion = Sub constrângere; constrâns

USE AREA/FIELD: Psychiatry

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Compulsiune

DEFINITION: „Constringere internă de tip obsesional ce obligă la o conduita repetitivă ce are semnificația unui sindrom patologic și care, dacă nu este exercitată, antrenează o creștere a angoaiei.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 124

NOTA BENE: Din fr. compulsion.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., compulsiunilor

HYPERNYM: Impuls irațional

SYNONYMS: Obsesie, instinct

CONTEXTS: 1. „Diagnosticul diferențial va include distingerea între tulburarea obsesiv-compulsivă și personalitatea obsesiv-compulsivă. O persoană care are obsesii și compulsiuni iraționale va suferi probabil de tulburarea OC în timp ce persoana care se simte perfect confortabil cu sistemul auto-impus al regulilor și procedurilor de a spăla podeaua are probabil o personalitate OC.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-obsesiv-compulsiva-a-personalitatii)

2. „În stările psihopate omul încearcă să ascundă această adaptare greșită. In stările neurotice, reprezentate prin nevrozele de compulsiune, anxietate și conversiune (isterie) el nu mai este însă conștient de teatrul pe care-1 joacă și astfel își face imposibilă conviețuirea cu semenii din societate și cu tovarășii din comunitatea de lucru.”

(Lăscuș: 1997, p. 73)

USE AREA/FIELD: Psihiatrie

COMMENTS: S. Freud scria: „în inconștientul psihic putem să recunoaștem supremația unei compulsiuni de repetare provenită din moțiuni pulsionale si depinzînd

într-adevăr de cea mai intimă natură a pulsiunii, care este suficient de puternică pentru a se plasa deasupra principiului plăcerii, împrumutînd unor aspecte ale vieții psihice un caracter demoniac…" Uneori calificativul de compulsional se utilizează în locul celui de obsesiv.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 125)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Conditioned Response

ID LANGUAGE: English

TERM: Conditioned Response

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 29

STANDARD DEFINITION: “The response in a stimulus-response chain that is not naturally occurring, but rather has been learned through its pairing with a naturally occurring chain.”

DEFINITION SOURCE: http://allpsych.com/dictionary/c.html

NOTA BENE: First described by psychologist Ivan Petrovici Pavlov.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Reflex

ANTONYMS: Unconditioned response

SYNONYMS: Conditioned reflex, acquired reflex, conditioned reaction, Pavlov Conditioning

CONTEXTS: 1. “Delayed reflexes can be established in various ways. One way is to start by the preliminary establishment of an almost simultaneous reflex-i.e. on in which the conditioned response appears quickly, say 1-3 seconds after the beginning of the conditioned stimulus-and to develop the delay gradually. By retarding the moment of the application each day a corresponding and progressive delay is easily obtained, and we can stop finally at a convenient interval when the required length of the delay has been reached.”

(Pavlov: 2003, p. 89)

2. “While studying classical conditioning, you might find it helpful to remember that the conditioned response is the learned reflexive response.

Some examples of conditioned responses include:

Many phobias begin after a person has had a negative experience with the fear object. For example, after witnessing a terrible car accident, a person might develop a fear of driving. This is a conditioned response.”

(http://psychology.about.com/od/cindex/g/condresp.htm)

COLLOCATIONS:

Conditioned avoidance response = Reflexul condiționat de evitare

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Reflex condiționat

DEFINITION: „Răspuns al organismului la un semnal neutru (al soneriei, aprinderea unui bec…), după ce acesta a fost frecvent asociat cu un excitant natural, singurul capabil, la început, să producă acest efect.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 263

NOTA BENE: Descris pentru prima oară de psihologul Ivan Petrovici Pavlov.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP ( N A), neutru, reflexelor necondiționate

HYPERNYM: Reflex

ANTONYMS: Reflex necondiționat, reflex înnăscut 

SYNONYMS: Reflex dobândit, răspuns condiționat

CONTEXTS: 1. „Încercarea de a realiza un reflex condiționat interoceptiv cu punct de plecare in micul stomac Pavlov a fost nereușită: după 15 asocieri, cu toate că ajutorul continua să stea langă animal, au reapărut flexiunile labei posterioare stîngi la intervale dintre semnalele conditionate din această cauză am fost siliți să renunțăm ulterior la elaborarea de reflexe condiționate interceptive la cîinele <<leș>>.”

(Rosner: 1955, p. 53)

2. „Reflexul condiționat de apărare folosește pentru elaborare ca și excitant necondiționat curentul de inducție, iar ca excitant condiționat un semnal luminos sau sonor. Se așeaza sistemul de semnalizare în fața subiectului, manevrarea aparatului făcându-se fară ca subiectul să poată vedea. Se asociază excitarea regiunii dorsale a mâinii cu un curent de inducție cu un stimul luminos, cu un interval de 1 – 2 sec între stimulul luminos și excitarea electrică. După mai multe repetări este suficient stimulul luminos pentru a apare reacția de retragere a mâinii.”

(http://www.elipetromed.ro/reflexele.html)

COLLOCATIONS:

Reflex condiționat de apărare = Conditioned defence reflex

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Conditioning

ID LANGUAGE: English

TERM: Conditioning

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 29

STANDARD DEFINITION: “A process of learning in humans and animals, via an experimental procedure, where a given stimulus produces a response other than its normal, natural or automatic one.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 29

NOTA BENE: Late 15th century, "to make conditions," from condition (n.). Meaning "to bring to a desired condition" is from 1844. From Old French condicion, from Latin condicionem (nominative condicio) "agreement, situation," from condicere "to speak with, talk together," from com- "together" + dicere "to speak".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPONYM: Operant conditioning, classical conditioning

CONTEXTS: 1. “This was an example of using a classical conditioning method to shed light on treating a problematic behavior. The classical conditioning itself doesn’t lower the gambling frequency, but it does help us understand why some treatments don’t work. Now we’ll take a look at an example of another conditioning method known as instrumental or operant conditioning.  Again, think back on your intro or high school psych class, and you’ll of course remember that in operant conditioning, a behavior is strengthened (“reinforced”) by the consequence that follows it.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201210/lab-life-how-let-psychology-help-you)

2. “Let’s think about what we know about operant conditioning. Thorndike’s Law of Effect says that when a behavior is followed by pleasant consequences, it’s likely to be repeated, while a behavior followed by unpleasant consequences is not. If someone says they do not like dating, or some aspect of dating, or if they are anxious about marriage, something (or many somethings) about the courting process have acted as punishers or negative reinforcers, thereby reducing the likelihood that the person will continue to seek mates using the same techniques he or she has in the past.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/psychology-writers/201304/why-finding-life-partner-isn-t-simple)

COLLOCATIONS:

Aversive conditioning = Condiționare aversivă

Operant conditioning = Condiționare operantă

Classical conditioning = Condiționare clasică

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: In the classical form developed by Pavlov a dog learned to salivate at the sound of a bell or buzzer and not just at the presentation of food. Later B.F.Skinner developed a different procedure known as operant conditioning in which an animal's simple response could be used as the basis for training it to engage in very complex behaviour.

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Condiționare

DEFINITION: „Ansamblu de operații asociative prin care se provoacă un nou comportament la animal sau la om.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 76

NOTA BENE: Din franceză conditionner. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., condiționărilor

HYPONYM: Condiționare operantă, condiționare clasică

CONTEXTS: 1. „Faptul că pot fi condiționate ușor reflexele care au marcat un caracter afectiv l-a făcut pe Murphy să admită că, în condiționare, este vorba de incitarea unui proces de motivare printr-un stimul substitutiv din cauza stabilirii unei relații comportamentale între stimulul substitutiv și cel original. Răspunsul condiționat este un răspuns preparator sau anticipator al organelor care se pregătesc pentru o reducere a tensiunii; el este o pulsiune redirecționată sau, în alți termeni, o redirecționare a motivelor.”

(http://psihologie-sociala.com/tratat-de-psihologie-medicala/60-despre-reflexele-condiionate.html)

2. „Acest imprinting se poate activa oricând ca reacție în situații extreme, amenințătoare de viață sau în regresii condiționate (includ aici regresii hipnotice, psihotice, disociative, confuzionale, organice, toxice) care simulează, sau repetă efortul de supraviețuire de la nastere. Aceasta este, să spunem, prima mare condiționare generată de mediu. Teoretic poți comuta marea încercare devansând-o prin traumatisme majore in utero ca în încercările/ iminențele de avort iar nașterea să treacă pe plan secund al Primului Traumatism al ființei.”

(http://www.psyvolution.ro/266-constiinta-insight-conditionare)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Conscience

ID LANGUAGE: English

TERM: Conscience

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Chopra: 2005, p. 58

STANDARD DEFINITION: “The part of the superego in psychoanalysis that judges the ethical nature of one's actions and thoughts and then transmits such determinations to the ego for consideration.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/conscience

NOTA BENE: From Old French conscience "conscience, innermost thoughts, desires, intentions; feelings" (12c.), from Latin conscientia "knowledge within oneself, sense of right, a moral sense," from conscientem (nominative consciens), present participle of conscire "be (mutually) aware," from com- "with," or "thoroughly" + scire "to know".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

SYNONYMS: Moral sense

CONTEXTS: 1 “Regarding the relationship of conscience to other spiritual attributes of man: with his mind, feelings, and free will, we observe that conscience not only speaks of that which is theoretically good or evil, but she also obliges man to do good deeds and shun evil. Good deeds are followed by feelings of joy and satisfaction, whereas deeds of evil produce shame, fear, and spiritual unrest. In all of these manifestations, conscience uncovers in us the awareness of free will and responsibility.”

(http://www.orthodoxphotos.com/readings/conscience/psychological.shtml)

2. “Dr. Stout begins by asking the reader to imagine a world where they have no conscience thereby freeing them from, among other downers, guilt, shame, remorse and concern for others. She then asks the reader to imagine, if they were able to conceal this psychological flaw from others, how they might live. They would, after all, be free to seek all the power, money and influence they desired, in the quickest, crudest and most ruthless way without the nagging burden of doing what is right.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/take-all-prisoners/200912/your-conscience-the-sociopaths-weapon-choice)

COLLOCATIONS:

Social conscience = Conștiință socială

The working of conscience = Glasul conștiinței

The worm of conscience = Mustrările de conștiință

Guilty conscience = Conștiință încărcată

Freedom of conscience = Libertate de conștiință

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Conștiință

DEFINITION: „Parte a sinelui care judeca  propriile valori și  performanțe. Este adesea folosit ca sinonim cu superego.

DEFINITION SOURCE: http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-c

NOTA BENE: Din franceză conscience, latină conscientia 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, feminin, conștiințelor

SYNONYMS: Simț moral

CONTEXTS: 1. „Sigmund Freud privea conștiinta ca avându-și originile în supra-eu, care se dezvoltă din atitudinile părintilor în copilăria persoanei. Consecința nesupunerii este vina, care poate fi un factor favorizant în dezvoltarea nevrozei. Conștiința este masura onestității egoismului. Din punct de vedere biopsihologic conștiința poate direcționa oamenii în mod diferit în funcție de credințele lor, sugerând faptul că ar fi determinată genetic, și că este subiectul învățării în mod similar cu limbajul. O persoană poate simți datoria morală de a merge la război, în timp ce alta poate simți datoria morală de a evita războiul cu orice preț.”

(http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=338&Itemid=9)

2. „Sofrologia cuprinde o serie de exerciții pe care le practicăm cu scopul de a integra noi modalități de funcționare mentală, în viața de zi cu zi. Prin efectuarea exercițiilor sofrologice, creăm noi circuite neuronale și putem astfel să eliminăm vechile idei adânc înrădăcinate în conștiința noastră care ne pot afecta în mod negativ viața, deciziile pe care le luăm, starea de bine. Practicarea regulată a exercițiilor produce o ”iluminare” în câmpul conștiinței aducând din inconștient elemente și energii refulate.”

(http://www.psyvolution.ro/1195-cele-4-atitudini-sofrologice-care-ti-ilumineaza-constiinta)

COLLOCATIONS:

Mustrare de conștiință = Compunction

A-l mustra conștiința = To be tortured by remorse; to be conscience-stricken; to have qualms . (of conscience)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Dictionarul explicativ al limbii române atribuie termenului conștiință mai multe sensuri. Este prezentat atât sensul inițial de cunoștință despre ceva, cât și sensurile secundare referitoare la moralitate (conștiința morală), la funcția psihică integrativă, rezultat al activității creierului într-un context social dat (conștiință socială).

În limba română, conștiință si conștiență sunt doi termeni folositi ca sinonime. Conștiența, pe de altă parte are ca sinonime in Dictionarul explicativ al limbii române luciditatea și faptul de a fi conștient.

(Cosman: 2010, p. 87)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Defence mechanism

ID LANGUAGE: English

TERM: Defence mechanism

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Hulban: 2007, p. 192

STANDARD DEFINITION: “Any of various usually unconscious mental processes, including denial, projection, rationalization, and repression, that protect the ego from shame, anxiety, conflict, loss of self-esteem, or other unacceptable feelings or thoughts.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/defence+mechanism

NOTA BENE: Defence mechanisms were first studied by Freud and his daughter, Ana Freud, who developed these ideas and elaborated on them in her work “Ego and the Mechanisms of Defense” (1936)

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [C]

HYPONYM: Denial, rationalization, projection

SYNONYM: Defense mechanism (US spelling)

CONTEXTS: 1. “Rationalisation – seeing both sides

This is a defence mechanism that uses reasoning to block out the emotional stress and conflict felt in the mind. Frustration builds up because i am late home from work and my wife and i are supposed to be going out to a restaurant for dinner. When the initial anger subsides I rationalise that it will be nice to get a takeaway and have a nice night in.”

(Wright: 2006, p. 241)

2. “Denial is probably one of the best known defense mechanisms, used often to describe situations in which people seem unable to face reality or admit an obvious truth (i.e. "He's in denial."). Denial is an outright refusal to admit or recognize that something has occurred or is currently occurring. Drug addicts or alcoholics often deny that they have a problem, while victims of traumatic events may deny that the event ever occurred.”

(http://psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_3.htm)

COLLOCATIONS:

Psychological defence mechanisms = Mecanismele de aparare psihologica

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Mecanism de apărare

DEFINITION: „Mecanisme psihologice de care dispune persoana spre a diminua angoasa generată de conflicte interioare.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 190

NOTA BENE: Mecanismele de apărare sunt studiate inițial de către Freud, această muncă fiind continuată de fiica sa, Ana Freud în lucrarea „Mecanisme de apărare ale eului”(1936).

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N P N), mecanismelor de apărare

HYPONYM: Negare, raționalizare, proiecție

SYNONYM: Mecanisme psihice de defensă

CONTEXTS: 1. „Avem cu toții mecanisme de apărare pe care fiecare ni le-am dezvoltat în timp, pentru a ne apăra de suferință, de multe ori fără a fi conștienți de ele. Dar acum, când uneori ne lovim din nou de stress și greutăți, le repetăm tot pe acestea, deja învățate, chiar dacă în anumite situații chiar ne dăm seama că nu sunt cele mai de ajutor soluții pe care le avem. Într-o anumită măsură, este un comportament și un tip de raspuns oarecum adaptativ.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/dincolo-de-comportament-mecanismele-de-aparare)

2. „Depersonalizarea are rolul de a proteja persoana de stimuli negativi, fiind de fapt un mecanism de apărare. Adesea depersonalizarea se însoteste de anxietate, atacuri de panică, depresie clinică sau tulburare bipolară.

Deși este o distorsionare a realității, depersonalizarea nu este psihoză, pentru că persoana are capacitatea de a face diferența dintre realitatea obiectivă și propria sa lume interioară. Persoana face diferenta dintre realitate si fantezie.”

(http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=1289&Itemid=871)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: În viața cotidiană aceste mecanisme de apărare funcționează mai mult sau mai puțin inconștient. Refularea va avea drept funcție reprimarea unei tendințe periculoase (agresivitatea, sexualitatea), respingând-o în afara câmpului conștiinței; sublimarea, dimpotrivă, va transforma impulsia în activitate apreciată din punct de vedere social (agresivitatea devine spirit al competiției sportive, de exemplu).

(Sillamy: 1998, p. 190)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Déjà vu

ID LANGUAGE: English

TERM: Déjà vu

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 36

STANDARD DEFINITION: “The illusion of recognizing something although it is a new experience.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 36

NOTA BENE: From French déjà, “already”, + vu, “seen”, past participle of voir, “to see”

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

ANTONYMS: Jamais vu

SYNONYMS: Déjà vu feeling

CONTEXTS: 1. “From a paranormal perspective, déjà vu is most commonly linked to reincarnation, but of course a psychologist's attitude to déjà vu doesn't include the rekindling of a true, past-life memory but rather neurological dysfunction. Regions of interest include the temporal lobes, on account of their importance in processing autobiographical memory.”

(Jinks: 2012, p. 145)

2. “One of the more eerie psychological experiences is the déjà vu (French for “already seen”). Sometimes we meet someone new or find ourselves in a strange place, yet we have the feeling that we know this person or have been there before. All in all, about 60% of us believe we had a déjà vu experience. The déjà vu experience seems to occur when we are in a context similar to one we have been in before.”

(Rathus: 2008, p. 289)

COLLOCATIONS:

Déjà vu feeling = Sentiment de dejá-vu

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: The phenomenon is perhaps due to a disturbance of the brain’s memory functions.

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Dejá-vu

DEFINITION: „Iluzie a gnoziei constînd în falsa recunoaștere, în simțămîntul de familiaritate, de apartenență la propria experiență a unor persoane sau situații pe care subiectul le întîlnește, real, pentru prima dată.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 179

NOTA BENE: Din franceză déjà-vu.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru

ANTONYMS: Jamais vu

SYNONYMS: Sentiment de dejá-vu

CONTEXTS: 1. „Fiecare „dintre noi a avut, brusc, senzația că a mai văzut un loc în care nu fusese niciodată, că a recunoscut un om pe care nu-l întâlnise niciodată. Sfântul Augustin este probabil primul care a luat în serios acest fenomen. Treptat, senzația de déjà vu îi fascinează pe medici, psihologi, filozofi și scriitori. Toți își pun întrebări despre această experiență a prezentului care, preț de o secundă, se identifică perfect cu trecutul – o experiență ce ne umple de nedumerire și de stupoare și ne provoacă o dezorientare temporală. Ce știm noi azi despre acest scurtcircuit între percepție și amintire?”

(http://carti-de-psihologie.blogspot.ro/2013/02/senzatia-de-deja-vu.html)

2. „Deja vu reprezintă acea senzație ciudată pe care o ai timp de câteva secunde atunci când ți se pare că ai mai trăit ceea ce tocmai s-a întâmplat. Este un fenomen dificil de explicat chiar și de specialiști, mai ales că unele persoane pot anticipa ceea ce urmează să se întâmple, într-un moment de deja vu.”

(http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/deja-vu-3-explicatii-si-3-mistere-articol-37528.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Denial

ID LANGUAGE: English

TERM: Denial

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 37

STANDARD DEFINITION: “The defence mechanism whereby someone refuses to accept either the occurrence of a painful experience or the existence of an anxiety-provoking impulse.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 37

NOTA BENE: From Latin negare "to deny, reject, refuse" 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Defence mechanism

SYNONYMS: Disaffirmation

CONTEXTS: 1. “Denial is probably one of the best known defense mechanisms, used often to describe situations in which people seem unable to face reality or admit an obvious truth (i.e. "He's in denial."). Denial is an outright refusal to admit or recognize that something has occurred or is currently occurring. Drug addicts or alcoholics often deny that they have a problem, while victims of traumatic events may deny that the event ever occurred.”

(http://psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_3.htm)

2. “Denial is the refusal to accept reality or fact, acting as if a painful event, thought or feeling did not exist. It is considered one of the most primitive of the defense mechanisms because it is characteristic of early childhood development. Many people use denial in their everyday lives to avoid dealing with painful feelings or areas of their life they don’t wish to admit”

(http://psychcentral.com/lib/2007/15-common-defense-mechanisms/all/1/)

COLLOCATIONS:

State of denial = Stare de negare

To be in denial = A fi în starea de negare

USE AREA/FIELD: Psychology, Psychiatry

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Negare

DEFINITION: „Mecanism de apărare contra angoasei, constând din negarea evidenței.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 206

NOTA BENE: Din latină negare.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., negărilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

SYNONYMS: Tăgăduire a realității, stare de negare

CONTEXTS: 1. „Când cineva vă acuza că sunteți într-o stare de negare, de regulă încearcă să vă transmită că nu sunteți realist cu privire la o schimbare din viața dumneavoastră, schimbare care pentru cei din jur este foarte evidentă. Întradevăr, o persoană ce se află în situația de negare, pare să pretindă că ceea ce se întamplă nu este adevarat.”

(http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/negarea-mecanism-de-aparare-in-fata-suferintei_7625)

2. „Negarea practicată astfel operează automat, nestânjenită. În familiile cu probleme, membrii ei împărtășesc întotdeauna capacitatea de a nega realitatea. Nu contează cât de grave sunt problemele, familia nu devine disfuncțională decât dacă intra în funcțiune negarea. Și dacă vreunul din membrii familiei încearcă, cumva, să destrame negarea descriind, de exemplu, situația familiei în termeni exacți, restul familiei va opune o rezistență puternică.”

(http://www.consultanta-psihologica.com/negarea-care-ne-distruge-viata)

USE AREA/FIELD: Psihologie, Psihiatrie

COMMENTS: Subiectul transfigurează faptele reale, neplăcute sau anxiogene refuzând să le recunoască și substituindu-le fapte imaginare opuse. Copilul, deși își păstrează intact simțul realității, are privilegiul de a nega existenta a tot ceea ce îi displace în aceasta realitate. Un băiețel, de exemplu, care ține foarte mult la situașia sa de copil unic, atunci când i se anunță nașterea unei surioare, răspunde: „Nu-i adevărat!”.

(Sillamy: 1998, p. 206)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Desensitisation

ID LANGUAGE: English

TERM: Desensitisation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 38

STANDARD DEFINITION: “The process of relieving an emotionally disturbed person of the stress of phobias and neuroses by encouraging discussion of the anxieties and the stressful experiences that cause the emotional problems involved.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/desensitisation

NOTA BENE: From Latin, de + sentire, to feel

GRAMMATICAL CATEGORY: noun, countable and uncountable

HYPERNYM: Behaviour therapy

SYNONYMS: Desensitization, inurement 

CONTEXTS: 1. “Freeling and Shemberg (1970) used systematic desensitisation for exam-nerves in a group of students. They first developed an anxiety hierarchy of 1.5 items ranging from 'you are sitting in a classroom of 100 students listening to a lecture' to 'the test papers are being handed out'. The students were then taught how to achieve deep muscle relaxation and asked to practice the technique every day at home.”

(Jarvis: 2004, p. 124)

2. “The two most known examples, systematic desensitisation and flooding, are two long established treatments for phobias. Another common approach to anxiety is the cognitive approach which examines the beliefs individuals have about what they fear and attempts to coach them to alter more extreme and catastrophic interpretations with more adaptive and realistic interpretations. In the more recent, third wave iterations of CBT, mindful acceptance of one’s thoughts, feelings and experiences is recommended.” 

(http://www.psychologytoday.com/blog/theory-knowledge/201302/potentially-helpful-technique-anxiety-producing-thoughts)

COLLOCATIONS:

Systematic desensitization = Desensibilizare sistematică

USE AREA/FIELD: Psychotherapy

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Desensibilizare

DEFINITION:  „Metodă terapeutică prin care se previne sau se înlătură sensibilitatea unui organism față de un agent patogen sau față de medicamente, seruri, vaccinuri.”

DEFINITION SOURCE: http://dexonline.ro/definitie/desensibilizare

NOTA BENE: Din franceză désensibiliser.

GRAMMATICAL CATEGORY: substantiv, fem, desensibilizărilor

HYPERNYM: Terapie behavioristă

SYNONYMS: Reducerea sensibilității

CONTEXTS: 1. „Corectarea acestui comportament se obține prin extincție – expunerea repetată la stimulul condiționat (obiectul sau situația asociate cu sentimente de frică și anxietate). Expunerea se poate realiza în imaginație sau în practică, treptat – prin desensibilizare sistematică, sau brusc – prin tehnica imersiei (flooding).”

(http://www.la-psiholog.ro/info/desensibilizarea-sistematica)

2. Această etapă începe cu ultimul element de pe listă, de intensitate minimă. Pentru început, relaxează-te, utilizând tehnicile învățate, apoi începe să te gândești la elementul de pe listă. Te vei tensiona într-o oarecare măsură. Reîncepe imediat să te relaxezi, păstrând în minte gândul la aspectul de care iți este teamă. Continuă până când te poți gândi la elementul respectiv fără disconfort, apoi treci la următorul element de pe listă, și așa mai departe cu toate, până la ultimul element, din capul listei. Desensibilizarea cere foarte multă practică, implicit foarte multă răbdare, deci nu te speria dacă nu reușești din prima.

(http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/invinge-ti-fobiile-iii-articol-7138.html)

USE AREA/FIELD: Psihoterapie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Differential threshold

ID LANGUAGE: English

TERM: Differential threshold

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 39

STANDARD DEFINITION: “The smallest difference which can be distinguished between two stimuli or one which is barely above the threshold.” 

DEFINITION SOURCE: http://www.reference.md/files/D004/mD004056.html

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Sensory threshold

SYNONYMS: Just-noticeable difference (JND), difference limen, differential limen, difference threshold

RESTRICTIVE CONDITION:

CONTEXTS: 1. “Another type of threshold is the difference threshold. The difference threshold is the smallest change in a stimulus which a person can detect 50% of the time. The difference threshold is determined by changing the stimulus varying amounts to see whether a subject can perceive any difference in the stimulus. The smallest change a person can detect 50% of the time is called a difference threshold or just-noticeable difference(JND). In testing for just noticeable differences (JNDs) one must use frequent catch trials during which no change is made.”

(http://www.intropsych.com/ch04_senses/difference_threshold.html)

2. “A previous study from our laboratory that compared knockout and normal hearing mice found that both groups had comparable intensity difference thresholds when tested in noise. In the current study, six female CBA/J mice were tested with different frequency bands of background noise to increase the auditory attention demands of the task. Preliminary data suggest that the normal mice could focus on the differing frequencies of the noise bands. A planned expe riment will compare these control data with those from [euro]9 knockout mice.”

(http://www.thefreelibrary.com/Psychology.+%28Abstracts-2003+Annual+Meetings%29-a0104670393)

COLLOCATIONS:

Differential threshold of visual perception = Pragul diferențial al percepției vizuale

USE AREA/FIELD: Psychology, psychophysics

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Prag diferențial

DEFINITION: „Cea mai mică cantitate de energie care adăugată unui stimul produce o nouă stimulare.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 284

GRAMMATICAL CATEGORY: NP ( N A), neutru, pragurilor diferențiale

HYPERNYM: Prag senzorial

SYNONYMS: Diferență abia sesizabilă

RESTRICTIVE CONDITION:

CONTEXTS: 1. „În concepția pavlovistă, noțiunea de prag diferențial nu este altceva decit măsura de generalizare a senzației, ca mecanism al diferențierii este limitarea procesului de iradiere prin inhibiție. Problema de scoborîre a pragului diferențial trebuie să fie tratată ca un proces de diferențiere compus din comparația excitanților apropiați dintre care unul nu este întărit, adică nu este confirmat de practică.”

(Ralea: 1955, p.67)

2. „I se pare — și pe drept — suspect aerul de securitate cu care filozofii vorbesc despre percepții fără să fi măsurat vreodată în laborator un prag diferențial, sau discută rezultatele științelor exacte „fără a cunoaște prin experiență personală nici o tehnică de precizie. Mai târziu, in 1954, revista „Dialectica” îi oferă prilejul confruntării cu poziția fenomenologică speculativă a lui Mieville.”

(Revista de filosofie:1966, p. 1416)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihofizică

COMMENTS: Ulterior, măsurătorile experimentale efectuate de H. Ebbinghaus, H. Helmholtz, Lazarev ș.a. au dovedit că această relație (psihofizică) nu este valabila decît

în zona intensităților medii și uzuale, stimulațiile foarte slabe sau foarte puternice necesitind prag diferențial mult mai mare. Este ceea ce se explică prin legea intensităților formulată de Pavlov și conform căreia excitațiile medii iradiază și se concentrează rapid, pe citul excitațiile slabe sau puternice iradiază prelung și se concentrează anevoios.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 543)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Displacement

ID LANGUAGE: English

TERM: Displacement

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 40

STANDARD DEFINITION: “In psychoanalysis, the unconscious shifting of feeling from its real object to another where it is less threatening to the ego.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 40

NOTA BENE: From displace (Middle French desplacer (15c.), from des- + placer "to place") + -ment (suffix added to verb stems to represent the result or product of the action).

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Defence mechanism

CONTEXTS: 1. “Displacement refers to the shift of the emotion away from the person of object towards which was originally felt to a more neutral dangerous person or object. For example, the man upbraided by his boss may suppress the anger he feels toward the boss because he knows that he would be in deep trouble if he expressed his feelings. So he comes home and shouts at his wife for not having dinner ready and yells at the children for being too noisy.”

(Burns: 1991, p. 282)

2. “Waugh and Normal designed a further experiment to compare the relative effects of decay and displacement. They used serial probe technique and this time read digits out at different speeds: at a rate of 4 per second (faster) or 1 per second (slower). If displacement is the key factor, speed of presentation shouldn’t matter (because they are still the same number of digits between the probe and when recall is required, whereas if the faster speed results in better recall this suggests that the information has not decayed).”

(Cardwell & Flanagan: 2008, p. 17)

COLLOCATIONS:

Displacement method = Metoda deplasării

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: For example, shouting at the television set rather than arguing with the boss. This is why symbols are considered important in dreams.

(Statt: 2003, p. 40)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Deplasare

DEFINITION: „Mecanism psihologic prin care o șarjă afectivă (emoție, pulsiune) este transferată de la obiectul său veritabil către un element de substituție.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 96

NOTA BENE: Din franceză déplacer.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., deplasărilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. „Deplasarea reprezintă asocierea unei încărcături afective cu un obiect sau eveniment aflat într-o relație de contiguitate cu cele inițiale care au provocat starea afectivă. Un exemplu este cel al părintelui care iși descarcă nervii pe copil, atunci când a fost pus într-o situație frustrantă de către șef la serviciu.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/psihanaliza)

2. „Arta se folosește de mecanisme de apărare precum condensarea și deplasarea – termeni folosiți și în lucrul cu visele, datorită rolului pe care îl joacă inconștientul în amândouă.

Arta însăși poate fi privită ca un mecanism de apărare. Creația artistică poate reprezenta, pentru artist, împlinirea dorinței sau satisfacere prin fantezie a dorințelor negate de principiul realității sau interzise de legile morale.”

(http://www.psihanaliza.org/articol8.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: Și la om deplasarea este un fapt de observație curentă: un tată de familie, muștruluit de șeful său, la întoarcerea acasă se va lua de soția sa sau de copil. în toate cazurile, deplasarea (sau activitatea substitutivă) permite reducerea tensiunii.

Acest mecanism, unul dintre procesele fundamentale ale funcționării aparatului psihic", se regăsește în simptomcle nevrotice și,în general, în toate formațiunile inconștientului.

(Sillamy: 1998, p. 96)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Dissociation

ID LANGUAGE: English

TERM: Dissociation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003 p. 41

STANDARD DEFINITION: “A situation in which a set of integrated psychological processes split off from the rest of an individual’s personality and appear to take on an independent existence of their own.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003 p. 41

NOTA BENE: From French dissociation, from Latin dissociationem, noun of action from past participle stem of dissociare.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

GENERIC CONCEPT: Dissociative disorder

HYPERNYM: Defence mechanism

ANTONYMS: Association

SYNONYMS: Disassociation

CONTEXTS: 1. “Dissociation often occurs in response to trauma, and seems to have a protective aspect in that it allows people to feel disconnected from traumatic events. This is sometimes described as an "out-of-body" experience. However, dissociation can be distressing when it continues to occur, even when people are engaged in everyday activities.”

(http://addictions.about.com/od/glossar1/g/defdissociation.htm)

2. “A classic example of Double Dissociation is speech and language comprehension. Although both processes pertain to use of language, the brain structures that control them work independently. When a part of the brain called the Broca's area is damaged, patients may still understand language but be unable to speak fluently. They know what they want to say, but are unable to express themselves.”

( http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Double%20Dissociation#ixzz2NyH6VZAu)

COLLOCATIONS:

Double dissociation = Dublă disociere

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Occurs in amnesia and is the basis for multiple personality.

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Disociere

DEFINITION: „Operație, opusă asocierii, necesară în reorganizările intelectuale și afective, dar putînd afecta grav structurile de personalitate și unitate a eului.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 207

NOTA BENE: Din franceză dissocier, latină dissociare. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., disocierilor

GENERIC CONCEPT: Tulburare disociativă

HYPERNYM: Mecanism de apărare

ANTONYMS: Asociere 

SYNONYMS: Discordanță

CONTEXTS: 1. „Disocierea este caracterizată printr-o viziune în conturul careia lumea este percepută ca un tarâm ireal și poate fi însoțită de o slăbire a memoriei referitoare la evenimentul respectiv, care poate căpăta forme severe uneori, ce presupun așa-numita amnezie disociativă. Alte caracteristici ale tulburarii de stres acut includ simptome de anxietate generalizată, tendința de a evita situațiile sau stimulii care readuc în amintire traumatismul, dar și amintiri persistente, puternice și inoportune ale evenimentului”

(http://psihologia.wordpress.com/2008/05/06/anxietatea-post-traumatica)

2. „Tulburarea borderline a personalității sau personalitatea de graniță este o tulburare de lungă durată a funcției personalității la un individ (în general peste vârsta de 18 ani, deși se descoperă și la adolescenți), caracterizată prin variabilitatea stărilor afective. Tulburarea implică tipic nivele neobișnuite ale instabilității afectului; gândire pozitivă și negativă și gândire totul sau nimic; se manifestă în episoade de idealizare și devalorizare ca și relații interpersonale haotice și instabile, identitate, comportament și imagine de sine anormale. În cazuri extreme simțul de sine alterat poate conduce la disociere.”

http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-bordeline-a-personalitatii

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Distraction

ID LANGUAGE: English

TERM: Distraction

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Macmillan English Dictionary: 2002, p. 401

STANDARD DEFINITION: “A condition or state of mind in which the attention is diverted from an original focus or interest.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/Distraction

NOTA BENE: From Latin distractionem (nominative distractio) "a pulling apart, separating,"

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

SYNONYMS: Beguilement, Attentional distraction

CONTEXTS: 1. “Despite evident of the effectiveness of various distraction techniques, the presumed attentional mechanism by which distraction works has not gone unchallenged. Several researchers have systematically varied the attention component of distraction tasks and found that, regardless of the attention required to successfully complete the tasks, cognitively oriented distractions did no relieve cold processor pain.”

(Bechtel: 2002, p. 180)

2. “Naturally, the effect of distraction upon attention is of considerable interest. It has been found experimentally that in some cases, distraction is deleterious and in some it is not, It has been found that distraction also helps in the increase of output. From this viewpoint, the distraction may be considered, as an incentive leading to increased attention to the task.”

(Kundu: 1988, p. 197)

COLLOCATIONS:

Source of distraction = Sursă distractoare

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Distracție

DEFINITION: „Deplasare a atenției unui subiect asupra unui obiect diferit de acela, care îi ocupa inițial câmpul conștiinței.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 106

NOTA BENE: Din franceză distraction, latină distractio.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., distracțiilor

SYNONYMS: Distragere a atenției

CONTEXTS: 1. „Distracția corespunde unui mecanism de apărare inconștient al persoanei în fața unei situații neplăcute. în industrie se fac eforturi de a se diminua fluctuațiile atenției, fluctuații ale căror consecințe sunt uneori dramatice; în acest scop se introduc pauze în perioada de muncă și se reduc zgomotele nocive. […] Diferite experimente permit să se presupună că există un aparat de control care filtrează mesajele senzoriale și nu lasă să ajungă la cortex decât pe cele mai semnificative.

(Sillamy: 1998, p. 106)

2. „Poate fi un revers al concentrării atenției subiectului la ceva, ceea ce îl deconectează de alte circumstanțe și stimulări pe care normal ar fi trebuit să le perceapă. Se mai înțelege prin distracție, atragerea și abaterea ei asupra unui alt obiect decît cel semnificativ pentru situația în care se află subiectul.”

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 210)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Divided attention

ID LANGUAGE: English

TERM: Divided attention

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Hulban: 2007, p. 70

STANDARD DEFINITION: “Divided attention is the ability to successfully execute more than one action at a time, while paying attention to two or more channels of information/modalities.”

DEFINITION SOURCE: http://www.cognifit.com/science/cognitive-skills/divided-attention

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [U]

GENERIC CONCEPT: Cognitive skills

HYPERNYM: Attention

ANTONYMS: Selective attention, undivided attention

CONTEXTS: 1. “Sometimes we are able to attend to more than one input at a time. This notion of divided attention led Kahneman (1973) to suggest that a limited amount of attention is allocated to tasks by a central processor. Many factors determine how much attentional capacity can be allocated and how much is needed for each task.”

(http://www.s-cool.co.uk/a-level/psychology/attention/revise-it/divided-attention)

2. “Attention can be understood as "a control process that enables an individual to select, from a number of alternatives, the task to be performed, or the stimulus to be processed, and the cognitive strategy to be adopted to carry out the operation". "Attention is a multidimensional construct composed of such phenomenon as strategic scanning, exclusion of irrelevant stimuli, sustained attention, divided attention, inhibition of impulsive action, and selection and monitoring of response". Van Zomeren and Brouwer initially proposed fundamental components of attention: "focused," "divided," and "supervisory".

(http://www.thefreelibrary.com/Neuropsychiatric+diagnosis+and+management+of+chronic+sequelae+of…-a0218658469)

COLLOCATIONS: Divided attention theory = Teoria atenției distributive

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Atenție distributivă

DEFINITION: „Capacitatea de a raspunde simultan la mai multe cerinte sau sarcini diferite.” 

DEFINITION SOURCE: http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=335&Itemid=0

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), fem.

GENERIC CONCEPT: Capacitate cognitivă

HYPERNYM: Atenție

ANTONYMS: Atenție selectivă

CONTEXTS: 1. „La fel ca în cazul atenției selective, când în formațiile din mediu ajungeau toate în memoria de scurtă durată și abia aici erau atenuate înainte de a fi trimise către memoria de lungă durată, atenția distributivă presupune capacitatea de a acorda prioritate alternativ, rapid, când unei sarcini, când celeilalte. Deși mai există și alți factori ce pot influența performanța în sarcinile simultane, ca o regulă generală trebuie să știm că două sarcini diferite, simple, exersate îndelung pot fi executate foarte bine simultan, în timp ce două sarcini similare, complexe și noi vor fi efectuate incomplet sau greșit.”

(http://www.dictionare-online.ro/dictionar-de-psihologie.php)

2. „Prin intermediul mai multor probe psihologice se măsoară aptitudinile cognitive (percepția, atenția concentrată, atenția distributivă, gândirea etc.) și aptitudinile psihomotorii care includ coordonarea și reacții complexe: timp de reacție, sincronizarea mâinilor cu picioarele, autoreglare, rapiditate, exactitate, învățare motorie, etc. Astfel, într-o oarecare măsură, se conturează și profilul de personalitate al subiectului (prin chestionare de personalitate, probe proiective).”

(http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/dezvoltare-personala/despre-testarea-psihologica-in-examenul-pentru-permisul-auto-1358534)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Dream

ID LANGUAGE: English

TERM: Dream

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 42

STANDARD DEFINITION: “A series of images, ideas, emotions, and sensations occurring involuntarily in the mind during certain stages of sleep.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/dream

NOTA BENE: Middle English drem, from Old English drēam, joy, music; akin to Old Saxon drōm, mirth, dream.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPONYM: Nightmare

SYNONYMS: Dreaming

CONTEXTS: 1. “Take for example the universal finding that many dreams are filled with bizarre elements (e.g. bizarre otherworldly settings) and still others (e.g. flying dreams) pretty consistently violate the laws of everyday physics. Then there is the fact that many of our everyday life activities (e.g. reading, writing, arithmetic etc) never or only very rarely make it into dreams.” (http://www.psychologytoday.com/blog/dream-catcher/201212/the-fatal-lure-the-continuity-hypothesis)

2. “Freud essentially called dreams those poems we tell ourselves at night in order to experience our unconscious wishes as real. Dreams allow us to be what we cannot be, and to say what we do not say, in our more repressed daily lives. For instance, if I dream about burning my workplace down, it's probably because I want to dominate the workplace but am too nervous to admit that aggressive drive when I'm awake and trying to be nice to the people who might give me a raise.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/the-literary-mind/200911/why-do-we-dream)

COLLOCATIONS:

Dream interpretation = Interpretarea viselor

Dream sleep = Somn cu vise

Dreamboat = Bărbatul viselor

Dream reader = Tălmăcitor de vise

Dream up = A născoci, a inventa

USE AREA/FIELD: Oneirology, Psychoanalysis

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Vis

DEFINITION: „Suită de imagini și de fenomene psihice care survin în timpul somnului.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 336

NOTA BENE: Din latină visum. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, viselor

HYPONYM: Coșmar

SYNONYMS: Visare

CONTEXTS: 1 „Sunt două diferențe semnificative: perioada de timp necesară pentru vindecarea unui pacient cu ajutorul viselor, în societatea contemporană este una de durată, iar persoana în cauză, deprinde tehnica interpretarii viselor pentru a se ocupa el însuși pe viitor de dificultățile care apar. Datorăm acestă cunoaștere cercetărilor întreprinse de psihiatrul și psihoterapeutul elvețian Carl Gustav Jung.”

(http://psyvolution.ro/1159-rolul-visului-in-integrarea-personalitatii)

2. „Trebuie să stabilim din capul locului că psihanaliza nu tratează visul în acest context – premonitiv/spiritual. Pentru psihanaliză interpretarea viselor este un instrument care ajută la descoperirea conținuturilor psihice aflate în inconștient, conținuturi care se remarcă prin faptul că sînt refulate. Visul este calea regală spre inconștient, afirmă Sigmund Freud. Tot Freud este cel care a deschis primul calea spre utilizarea interpretării/analizei viselor ca mijloc de investigare psihică.”

(http://www.psihanaliza.org/interpretarea_viselor.html)

COLLOCATIONS:

De vis = dreamy, dreamlike

A-și vedea visul cu ochii = to see one’s dream come true

USE AREA/FIELD: Onirologie, Psihanaliză

COMMENTS: S. Freud a demonstrat că limbajul imagistic al viselor (conținut manifest) are întotdeauna un sens profund (conținut latent) pe care îl putem înțelege dacă recurgem la asociațiile de idei. Exemplul care urmează, luat de la Frinck, arată bogăția unei imagini onirice: o tânără femeie visează că cumpără o pălărie neagră, foarte elegantă și foarte scumpă. Analiza dezvăluie că ea a dorit realmente o pălărie, dar că a trebuit să renunțe din cauză că soțul ei, destul de grav bolnav, ducea lipsă de bani. Pe de altă parte, ea vorbește de un bărbat foarte bogat, pe care îl cunoștea dinainte de căsătorie și de care fusese foarte îndrăgostită, în acest caz, semnificația visului îi apare a fi împlinirea a trei dorințe: să-și vadă soțul mort (pălăria neagră, de doliu), să se căsătorească cu bărbatul iubit și să aibă o mulțime de bani. (Sillamy: 1998, p. 336)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Ego

ID LANGUAGE: English

TERM: Ego

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 44

STANDARD DEFINITION: “In psychoanalytic theory, the division of the psyche that is conscious, most immediately controls thought and behavior, and mediates between the person and external reality.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/ego

NOTA BENE: From Latin ego "I".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural egos

HYPONYM: Anima, animus

SYNONYMS: Self

CONTEXTS: 1. “When the writings of Freud, beginning with the Group Psychology and the Analysis of the Ego (1921) and Beyond the Pleasure Principle (1920), took a fresh direction, the odium of analytic unorthodoxy no longer attached to the study of the ego and interest was definitely focused on the ego institutions. Since then the term "depth psychology" certainly does not cover the whole field of psychoanalytic research.”

(Freud: 2011, p.4)

2. “The ego prevents us from acting on every urge we have (produced by the id) and being so morally driven that we can't function properly. The ego works according to the reality principle which helps us direct our unacceptable sexual and aggressive urges to more acceptable targets. For example, when you walk down the street and see an extremely attractive person, the ego, working on the reality principle, helps us realize that it is not socially acceptable to cross the street, grab the person, and have sex with them.”

(http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Ego#ixzz2NypoxYPB)

COLLOCATIONS:

Alter ego = Álter égo

To stroke someone's ego = A flata ego-ul cuiva

Superego = Supraego

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis, Ego psychology

COMMENTS: According to Freud the ego is that part of the personality closest to external reality which holds the ring between the unconscious drives of the pleasure seeking id on the one hand and the internalised restrictions of the superego on the other. Neurosis in Freud's view is thus the result of the ego being unable to maintain harmonious relations with the id and superego because the power of their unconscious drives is too much for it to cope with.

(Statt: 2003, p. 44)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Ego

DEFINITION: „Cuvânt latin care inseamnă „Eu”; in limbaj psihanalitic, Ego desemnează fracțiunea de personalitate care echilibrează forțele cărora le este supus individual adică propriile sale impulsii (tendințe abisale), morala sa (sau, mai exact, Supraeul, și, in sfârșit, realitatea lumii exterioare.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 112

NOTA BENE: Din Latină ego.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, ego-urilor

HYPONYM: Anima, animus

SYNONYMS: Sine

CONTEXTS: 1. „Analiza tranzacțională este o teorie neo-freudiană a personalității. Sunt descrise stările eului, care se bazează pe id, ego și superego. În general se consideră că analiza tranzacțională este un model mai accesibil comparativ cu modelul psihanalitic convențional. Pe de altă parte, analiza tranzacțională are multe puncte comune cu modelele cognitiv-comportamentale.”

(http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=1287&Itemid=891)

2. „Ce este, așadar, eul pur în sens noologic? Un eu logic? Nicidecum. Este mai degrabă un fel de "eu moral", un ego noologic, căci el veghează la păstrarea măsurii interioare care-ți dă acces la Calea împărăției, Calea celor nouă fericiri și a celor nouă reguli încununate de regula iubirii de vrăjmaș (nu pur și simplu de aproapele de același neam și sentiment cu tine). ”

(Bădescu: 2011, 74)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză, Psihologia Eului

COMMENTS: Psihologia Eului (în limba engleză Ego psychology) a fost dezvoltată îndeosebi de către Anna Freud, căreia îi datorăm lucrarea Eul și mecanismele de

apărare (1936), iar în Statele Unite de către E. Kris, R. Loewenstein și H. Hartmann,

care a scris Psihologia Eului și problema adaptării (1930).

(Sillamy: 1998, p. 112)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Electra complex

ID LANGUAGE: English

TERM: Electra complex

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 45

STANDARD DEFINITION: “In Freudian theory the Electra complex in females is analogous to the oedipus complex in males. It refers to the unconscious desire that all daughters are supposed to have for sexual relations with their fathers.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 45

NOTA BENE: Term coined by Carl Jung in 1913 with reference to Electra of Greek mythology, who killed her mother.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [C]

HYPERNYM: Complex

SYNONYMS: Female Oedipus complex

CONTEXTS: 1. “The Oedipus myth constitutes the basis for Freud's theories of taboo, though the legend is distilled to the key elements of patricide, incest and their repression. Content with his male hero of Greek myth, Freud refuted C. G. Jung's concept of the Electra complex, introduced in 1913, and replaced it with his own term, the female Oedipus complex. At its most basic level, the Electra complex refers to the phenomenon of the little girl's attraction to her father and hostility toward her mother, whom she now sees as her rival.”

(Scott: 2005, p. 8)

2. “According to Freud, the boy wishes to possess his mother and replace his father, who the child views as a rival for the mother's affections. The Oedipal complex occurs in the phallic stage of psychosexual development between the ages of three and five. The phallic stage serves as an important point in the formation of sexual identity. The analogous stage for girls is known as the Electra complex in which girls feel desire for their fathers and jealousy of their mothers.”

(http://psychology.about.com/od/oindex/g/def_oedipuscomp.htm)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Complexul Electra

DEFINITION: „Termen utilizat de Jung pentru a desemna varianta feminină a complexului Oedip, pentru a marca existența unei simetrii la cele două sexe, mutatis mutandis, a atitudinii față de părinți.”

DEFINITION SOURCE: http://psihanaliza.net/category/dictionar

NOTA BENE: Termen introdus de Carl Jung in 1913 cu referire la personajul Electra din mitologia greacă.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N)

HYPERNYM: Complex

SYNONYMS: Varianta feminină a complexului Oedip, complexul Electrei

CONTEXTS: 1. „Principalele complexe pe care le parcurg cele mai multe persoane sunt: complexul lui Oedip și complexul Electra, complexul de abandon, complexul de culpabilitate și complexul de inferioritate. Cei mai mulți psihanaliști, psihologi afirmă fără drept de apel cum că, toți oamenii la vârsta copilăriei trec prin complexul oedip/electra. Ei refuză să gândească faptul că, pot exista oameni care să nu vadă în părinții lor rivali sau care să nu aibă tendințe așa zis erotice cu părintele de sex opus.”

(http://www.consultanta-psihologica.com/adolescentul-si-complexele-de-inferioritate)

2. „Cercetările ulterioare au definit complexul care apare la fete drept complexul Electra. Acest complex vine de la numele unei eroine grecesti, Electra, care iși ucide mama drept răzbunare pentru moartea tatălui ei.

Acest complex este legat de complexul lui Oedip, cu câteva diferențe. O astfel de fată iși exclude mama din dorințe deoarece este atrasă de tată. Rezoluția pozitivă a complexului este atunci când, în ciuda eforturilor ei de a-și seduce tatăl, se confruntă cu respingerea lui sexuală. Atunci când ea acceptă situația, este în măsură să accepte și posibilitatea relațiilor sexuale cu alți bărbați.”

(http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=27444: complexul-lui-oedip-cand-ma-fac-mare-vreau-sa-ma-casatoresc-cu-mama&catid=6:social&Itemid=10)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

DESIGNATION STATUS: Oficial

Empathy

ID LANGUAGE: English

TERM: Empathy

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 46

STANDARD DEFINITION: “The ability to understand someone else 's feelings though without actually feeling what he feels.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 46

NOTA BENE: From German Einfühlung (from ein "in" + Fühlung "feeling"), coined 1858 by German philosopher Rudolf Lotze (1817-1881) as a translation of Greek empatheia "passion, state of emotion," from en "in") + pathos "feeling".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]plural empathies

HYPERNYM: Understanding

CONTEXTS: 1. “My search for refinement of the meaning of empathy and an appreciation of its potency in the therapeutic experience has evolved over the past 30 years. As a graduate student in counseling in the early 1970’s, I thought that empathy was largely about perceiving a client’s internal frame of reference and striving to convey this understanding back to the individual.”

(Clark: 2007, p. 3)

2. “ They used to be called “psychopaths”; today we prefer to use the term “anti-social personality disorder”. However, human behavior that is devoid of all empathy towards others does not only occur when people are severely mentally disturbed, but can also be strongly dependant on the prevailing situational, cultural and historic-political conditions in which “good people turn evil.”

(Staemmler: 2011, p. 3)

COLLOCATIONS:

To express empathy for someone = a arăta empatie față de cineva; a empatiza cu cineva

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: It is regarded as an intellectual rather than an emotional experience.

(Statt: 2003, p. 46)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Empatie

DEFINITION: „În psihologie, desemnează un proces complex (perceptiv, intelectual, afectiv) constând în identificarea subiectului cu obiectul cunoașterii (îndeosebi o persoană) și în proiectarea stărilor proprii asupra acesteia din urmă, subiectul trăind în sine viața altuia.”

DEFINITION SOURCE: http://dexonline.ro/definitie/empatie

NOTA BENE: Din franceză empathie, engleză empathy, greacă empatheia.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., empatiilor

HYPERNYM: Înțelegere

CONTEXTS: 1. „Altfel spus, în empatie ne substituim pe noi altora, pe când în simpatie noi îi substituim pe alții nouă. Deși concepte diferite, există totuși o interacțiune între cele două fenomene psihice în procesul cunoașterii interpersonale. Este usor de inteles ca fata de o persoana care-ti este simpatico poti fi empatic, decat fata de o persoana care iti este antipatica.”

(Robu: 2011, p. 38)

2. „Cum altfel decât prin empatie, prin capacitatea de a te identifica cu altul deci, poți retrăi și astfel recrea experiența celuilalt? Gândirea lui Dilthey potrivit căreia natura poate fi doar explicată, iar stările sufletești doar trăite este continuată și rafinata de un ganditor fecund precum Max Weber. Prin convocarea intelegerii explicative laolalta cu explicatia intelegatoare, el demonstreaza ca domeniul spiritului poate fi nu doar trait ci si lamurit.”

(Bădescu: 2009, p. 123)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: O mamă cunoaște intuitiv trebuințele și sentimentele sugarului ei, cu care ea este în comunicare. Această misterioasă capacitate este legată, după toate aparențele, de faptul că inițial copilul era una cu mama sa. Ea explică de asemenea de ce copiii, oricât de mici, sunt la curent cu necazurile, cu neliniștile și bucuriile părinților lor. Empatia stă la baza identificării' și a înțelegerii psihologice a celorlalți.

(Sillamy: 1998, p. 114)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Encoding

ID LANGUAGE: English

TERM: Encoding

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 47

STANDARD DEFINITION: “In information processing, the attempt to convert information into a form which can be stored, processed and then decoded by the brain.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 47

NOTA BENE: From en-”make, put in" + code

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

GENERIC CONCEPT: Information processing

CONTEXTS: 1. Information about the outside world comes to use through our sense, but for information to be brought into memory, it must first undergo memory encoding, which is a process of converting information into a form we can store in memory. We can encode information in different ways, including acoustically (coding by sound), visually (coding by forming mental pictures) and semantically (coding by meaning).

(Nevid: 2003, p. 210)

2. “Processing information into memory is called encoding. People automatically encode some types of information without being aware of it. For example, most people probably can recall where they ate lunch yesterday, even though they didn’t try to remember this information. However, other types of information become encoded only if people pay attention to it. College students will probably not remember all the material in their textbooks unless they pay close attention while they’re reading.”

(http://www.sparknotes.com/psychology/psych101/memory/section1.rhtml)

USE AREA/FIELD: Cognitive psychology

COMMENTS: The first stage in the memory process, followed by storage and retrieval, involving processes associated with receiving or briefly registering stimuli through one or more of the senses and modifying that information.

(http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/encoding)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Codare

DEFINITION: „Operația de traducere a unui mesaj informațional în cadrul unui sistem oarecare. Acest prim cod este adesea supus operațiilor de recodare (alegînduse semnele cele mai potrivite pentru transmisie), pentru ca, în final, la nivelul central al sistemului, să se realizeze operația de decodare, de extragere a mesajului informațional din ultimul cod.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 119

NOTA BENE: Din franceză coder. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem. codărilor

GENERIC CONCEPT: Procesarea de informații

CONTEXTS: 1. “Modelul insuși rămâne relativ ambiguu, căci procesele psihologice ca “decizia semnificantă”[significant decision], “deicizia intentională”[intentional decision], care teoretic trebuie să fie atribuite segmentului “mediator”, acopereau în parte domeniile vecine ale segmentelor intrare-decodare și ieșire-codare.”

(Cazacu: 1980, p. 118)

2. „Codarea mesajului are loc la emițător, acesta iși asumă faptul că receptorul deține la rândul său codul necesar descifrării mesajului. Decodarea implică deținerea codului prin care mesajul transmis de emițător poate fi descifrat, adică ceea ce-i oferă semnificație. Din cauza factorilor perturbatori, semnificația transmisă de emițător poate sa fie diferită de cea care a fost percepută de receptor.”

(http://www.despresuflet.ro/psihologie/comunicare)

COLLOCATIONS:

Codarea semantică = Semantic encoding

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

Enuresis

ID LANGUAGE: English

TERM: Enuresis

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 47

STANDARD DEFINITION: “Involuntary release of urine, such as bed-wetting in children, usually from emotional disturbance rather than organic causes.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 47

NOTA BENE: From Greek enourein "to urinate in" 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural enureses

HYPERNYM: Urinary incontinence

SYNONYMS: Bed-wetting

CONTEXTS: 1. “Another study that investigated bladder capacity in children with primary nocturnal enuresis, former enuretic patients, and control subjects, also failed to find any significant difference in bladder capacity between the groups. It also has been demonstrated that fluid loading can produce enuretic events in children who do not have a history of enuresis.”

(Volkmar: 2007, p. 656)

2. “Preventing injuries in children is not about treating one type of behavior, but rather about altering an entire class of stimulus conditions, and therefore making injuries significantly less likely to occur. Friman and Jones (Chapter 13), in addressing enuresis and encopresis, deviate a bit from the other chapters because the behaviors of concern (i.e., urinating and defecating) are not readily amenable to a traditional functional assessment/analysis like many other behaviors.”

(Watson & Gresham: 1998, p. 163)

COLLOCATIONS:

Nighttime/nocturnal enuresis = Enurezie nocturnă

USE AREA/FIELD: Psychology, Medicine

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Enurezie

DEFINITION: Emisiune involuntară și inconștientă de urină.

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 115

NOTA BENE: Din franceză énurésis, greacă  en – în, ouresis – urinare

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem, enureziilor

HYPERNYM: Incontinență urinară 

SYNONYMS: Enurezis

CONTEXTS: 1. „Copiii care trăiesc în familii violente, dezvoltă o condiție fizică și comportamente dezadaptative, emoții nesănătoase și probleme mentale ușor de recunoscut: Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalți, probleme cu somnul, enurezie, bătăi, mutilare, consum de droguri și alcool, comportament defensiv cu minciuna, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, relații pentru a scăpa de acasă;”

(http://www.la-psiholog.ro/psiholog-rad-ernestina-maria-cabinet-individual-de-psihologie/consiliere-pentru-copiii-cu-anxietate-de-separare-ticuri-nervoase-diverse-tipuri-de-frici-atitudine-opozanta-comportamente-dezadaptative)

2. „În monografia sa Studie uber Minderwertigkeit von Organen [Compensarea psihică a stării de inferioritate a organelor] – Berlin și Viena, 1907 -, din care a extras o conferință ținută la 7 noiembrie 1906 în fața cercului vienez de miercuri, el a afirmat că a constatat adeseori o fimoză în cazurile de enurezie. Freud și-a arătat, desigur, dezacordul față de concepțiile proaspătului său partizan, concepții care se abăteau vizibil de la principiile stabilite de el.

(http://www.psihanaliza.org/freud/adler.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie, medicină

COMMENTS: Enurezia este relativ frecventă. Potrivit estimărilor statistice, ar exista 10-15% enuretici în rândul copiilor și 0,5% (C. Vidailhet, 1984) până la 3% (F. C. Cushing, 1975) în rândul adulților. Nu există o explicație unică a acestei afecțiuni, dar autorii sunt din ce în ce mai înclinați să creadă că un rol capital joacă aici factorul psihic. într-adevăr, s-a constatat că enurezia apare la copiii ai căror părinți sunt pe cale de a divorța sau că ea coincide cu nașterea unui frățior, cu ducerea copilului la grădiniță etc. în unele cazuri este vorba de o regresiune la starea de bebeluș. Este de preferat calmarea și deculpabilizarea copilului și obținerea participării sale la propriul tratament.

(Sillamy: 1998, p. 115)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Exposure therapy

ID LANGUAGE: English

TERM: Exposure therapy

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Edna: 2007, p. 7

STANDARD DEFINITION: “A form of behavior therapy in which a survivor confronts feelings or phobias or anxieties about a traumatic event and relives it in the therapy situation.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/exposure+therapy

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [C]

HYPERNYM: Behaviour therapy

CONTEXTS: 1. “Exposure therapy is based on the principle that we get used to things that are just annoying and not truly dangerous. This is called habituation, and it occurs naturally in over 95% of people. For example, if you visit a friend in a large city who lives in a second-floor apartment just beside an elevated railroad, it would be very annoying every time a train screeched by, shaking the building and rattling the windows to the point that conversation became difficult.”

(http://ptsd.factsforhealth.org/exposure.html)

2.” Nevertheless, in 1980 we already had substantial empirical knowledge that variants of exposure therapy were effective in ameliorating symptoms of anxiety disorders such as specific phobias, panic disorder, and obsessive-compulsive disorder. In addition, those of us who worked in anxiety disorder clinics treated patients whose anxiety symptoms emanated from traumatic experiences; exposure therapy reduced those symptoms, although it was not called "PTSD" then.”

(Edna: 2007, p. 7)

USE AREA/FIELD: Psychotherapy

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Expunere

DEFINITION: „Expunerea este o tehnică din terapia comportamentală, prin care o persoana se confruntă cu un stimul (situație, obiect / ființă, amintire, imagine, gând) care ii provoacă teama. Confruntarea cu acesti stimuli produce, dupa un timp, reducerea anxietatii.”

DEFINITION SOURCE: http://www.psyclinic.ro/Expunerea,%20confruntarea%20stimulului%20anxiogen.html

NOTA BENE: Din latină exponere

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., expunerilor

HYPERNYM: Terapie comportamentală

SYNONYMS: Terapie prin expunere

RESTRICTIVE CONDITION:

CONTEXTS: 1. „Tehnicile comportamentale includ tratamentul condiționat; terapia aversivă; antrenamentul de relaxare; terapia de expunere – expunere în practică și expunere în imaginație, gradată (desensibilizare) sau bruscă (imersie); antrenamentul aptitudinilor sociale; antrenamentul asertiv; autocontrolul; modelarea și biofeedback-ul.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-comportamentala)

2. „Studiile au arătat că un tip de tratament psihologic, numit terapia de expunere, când pacientul iși amintește în mod repetat experiența traumatică sau este expus repetat la situații care sunt sigure dar care le declanșează sentimentele traumatice, poate fi eficient în a reduce reacțiile de stres ale pacienților ce suferă de stres posttraumatic sau alte tulburări de anxietate. Terapia are succes, deoarece îl ajută pe pacient să re-învețe reacția potrivită la situația declanșatoare de stres.”

(http://psihologie.ro/index.php/category/s1-revista-presei-psi/page/2)

COLLOCATIONS:

Expunere gradată = Gradual exposure therapy

USE AREA/FIELD: Psihoterapie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Forced choice

ID LANGUAGE: English

TERM: Forced choice

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 56

STANDARD DEFINITION: “A situation where a subject is forced to choose one of a given series of judgements even though none of them may seem appropriate.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 56

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

SYNONYM: Forced-choice technique

RESTRICTIVE CONDITION: When used with a hyphen (forced-choice), the term has an adjectival value.

CONTEXTS: 1. “During the past 15 years there has been an explosion of empirical research to develop and validate measures to detect noncredible cognitive symptoms. The most common effort test paradigm has utilized a forced-choice recognition memory format in which subjects are presented a set of stimuli and then are shown pairs of stimuli (one target, one foil) and requested to select the item in each pair that was previously seen in the stimulus selection.”

(Larrabee: 2007, p.27)

2.” As subjects within the cultural Symbolic of a patriarchal society, what choice have women? How can a woman oppose patriarchy when, in the phenomenon Jacques Lancan in his late work calls the "forced choice," its very structure coopts her opposition? Are all her oppositional choices forced choices? The notorious Freudian question, What does a woman want? Might be better put as What does a woman do?”

(Mellard: 2006, p. 129)

COLLOCATIONS:

Forced-choice technique = Tehnica alegerii forțate

USE AREA/FIELD: Psychological assessment

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Alegere forțată

DEFINITION: „O etichetă generală pentru orice procedură in care subiectului i se solicită să selecteze un item sau un răspuns dintr-un set fix de 2 sau mai multe alternative.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 281

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), fem., alegerilor forțate

SYNONYM: Tehnica alegerii forțate

CONTEXTS: 1. „Dacă folosești o alegere forțată între alternative, atunci oamenii trebuie să aleagă un singur element pe care îl recunosc. Testarea prin alegere forțată elimină efectele răspunsului influențat și se demonstrează a fi eficientă pentru testarea memoriei de recunoaștere. Prin folosirea imaginilor ca stimuli în testarea recunoașterii cu alegere forțată memoria de recunoaștere pare a avea o capacitate „aproape nelimitată”.”

(http://www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/4054-memoria-ca-o-constructie.html)

2. „Cei 240 de itemi a chestionarului sunt formulați sub formă de aserțiuni cu două variante de răspuns (alegere forțată) permițând astfel diminuarea tendinței de fațadă în condiții de evaluare psihologică "cu miză" (evaluare psihologică la angajare sau evaluare fațadă în condiții de evaluare psihologică "cu miză" psihologică periodică).”

(http://www.psihologi.ro/Public/BigFive)

USE AREA/FIELD: Evaluarea psihologică

DESIGNATION STATUS: Oficial

Forgetting

ID LANGUAGE: English

TERM: Forgetting

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 56

STANDARD DEFINITION: “The loss of the ability to recall something that has been learned.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 56

NOTA BENE: From Middle English forgeten, forgiten, forȝeten, forȝiten, from Old English forġietan ("to forget"), from Proto-Germanic *fragetanan (“to give up, forget”), equivalent to for- +‎ get.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Memory process

ANTONYMS: Remembrance

CONTEXTS: 1. “The forgetting curve was first generated by Ebbinghaus using nonsense syllables, described in Chapter 1, which he learned and then attempted to recall after intervals ranging from 21 minutes to 31 days. The amount of forgetting was measured by the length of time Ebbinghaus took to relearn the appropriate list. The rate of forgetting is usually high at first, and then gradually slows and nearly levels out.”

(Henderson: 1999, p. 70)

2. “To study the process of memory and forgetting, Ebbinghaus knew he had to eliminate any earlier associations to the material to be remembered. He devised a method for testing memory that used nonsense syllables (combinations of letters that don’t spell out anything) such as nuz and lef (Ebbinghaus, 1885). He presented these lists of syllables to himself and determined the number of trials it took him to recall them perfectly.”

(Nevid: 2003, p. 226)

COLLOCATIONS:

The forgetting curve = Curba uitării

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Anything that makes itsway intolong-term memory is perhaps never wholly lost except through brain damage. Forgetting is likely to be caused by a lack of a stimulus sufficient to retrieve the memory, or else is the result of repressing the memory into the unconscious because of the emotional pain it causes.

(Statt: 2003, p. 56)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Uitare

DEFINITION: „Proces negativ al memoriei constînd din scoaterea din stoc a informației, pierderea amintirilor în urma stingerii legăturilor temporare sau a destructurării sistemului de cunoștințe acumulate, unele din ele ajungînd să fie izolate și să nu poată fi recuperate pe cale asociativă.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 764

NOTA BENE: Din latină oblitare 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., uitărilor

HYPERNYM: Proces al memoriei

ANTONYMS: Amintire

CONTEXTS: 1. “În interogatoriul ce are ca subiect făptuitorul acesta se va autodemasca sub influența eului sedimentat în subconștient, alături de eul primitiv și brutal, identificând lapsusuri, erori caracteristice, acte simptomatice, uitarea sau deformarea unor nume familiare etc. Condiția esentială a interogatoriului psihanalitic o constituie realizarea atmosferei de intimidate din care se poate obține starea de confianță, permițând eului social, matricei morale să se armonizeze cu tensiunile refulate prin acceptarea comiterii faptei și a pedepsei.

(Ascultarea persoanelor în cadrul anchetei judiciare: 2008, p. 91)

2.” Proces negativ al memoriei constând din scoaterea din stoc a informației, pierderea amintirilor în urma stingerii legăturilor temporare sau a destructurării sistemului de cunoștințe acumulate, unele din ele ajungând să fie izolate și să nu poată fi recuperate pe cale asociativă. Uitarea poate fi integrală sau parțială, definitivă sau provizorie ca în cazul reminiscenței.

Procesul uitării se dezvoltă treptat și poate fi reprezentat printr-o curbă (Ebbinghaus).

(http://www.psychologies.ro/cuvant/uitare)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Uitarea poate fi integrală sau parțială, definitivă sau provizorie ca în cazul reminiscenței. Procesul U. Se dezvoltă treptat și poate fi reprezentat printr-o curbă (Ebbinghaus). Se consideră că u. este cauzată de inhibiția retroactivă (de la noile la vechile cunoștințe) sau de inhibiția proactivă (de la cunoștințele noi la cele mai vechi). Freud a considerat că u. este un efect al refulării, constînd din îndepărtarea din conștiință a amintirilor neplăcute și în dezacord cu exigențele morale. în genere, U. este favorizată de dezinteres.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 764)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Free association

ID LANGUAGE: English

TERM: Free association

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 57

STANDARD DEFINITION: “A method of exploring a person's unconscious by eliciting words and thoughts that are associated with key words provided by a psychoanalyst.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/free+association

NOTA BENE: This technique was originally devised by Sigmund Freud.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Thought process

CONTEXTS: 1. “They were brought to conscious awareness in the course of free association the following day, in words and feeling. In this way he regained lost experience, for thought he had remembered the illnes, he had forgotten his feelings. He clarified a confusing reaction of the day before, and he enhanced his orientation to himself and to his wife.”

(Kris: 1996, p. 15)

2.” Frustrated by his inability to perform hypnosis, Freud eventually landed on the idea of the “talking cure” in which his clients talked without restraint using what he called free association. Based on his own self-analysis, Freud incorporated dream analysis into the free association method.  The hallmark of psychoanalysis, though, is its emphasis on the relationship between the therapist and the client.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201205/freud-s-not-dead-he-s-just-really-hard-find)

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

COMMENTS: It requires the patient to follow her train of thoughts and images wherever they may lead without any guidance or instructions from the analyst. Eventually from the patient's associationsthe analyst may start to perceive clues about areas of conflict and disturbances that are surfacing from the unconscious.

(Statt: 2003, p. 57)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Asociații libere

DEFINITION: „Tehnică propusă de Freud, utilizată mai intâi doar in psihanaliză și în care pacientul este încurajat să spună cu voce tare orice îi trece prin minte oricât de trivial sau jenant este. Obiectivul procedeului îl constituie relevarea conținuturilor inconștiente.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, 281

NOTA BENE: Tehnică propusă de Sigmund Freud.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP ( N A), fem., asociațiilor libere

HYPERNYM: Proces de gândire

CONTEXTS: 1. „Freud adoptă metoda asociațiilor libere pornind de la mai multe criterii, în perioada anilor 1892-1898. Această metodă avea să înlocuiască utilizarea hipnozei în explorarea antecedentelor nevrotice ale pacienților săi.(1)

Ea se baza pe credința lui Freud în determinismul psihic. În virtutea acestei viziuni, activitatea noastră psihică nu este subordonată liberului arbitru. Tot ceea ce produce mintea noastră are o rădăcină inconștientă la care putem ajunge cu ajutorul asociațiilor libere, după modelul "toate drumurile duc la Roma".

(http://www.psihanaliza.org/asociatii_libere.html)

2. „Asociatiile libere produse de pacient reprezinta esenta psihoterapiei freudiene. Conditiile realizarii acestei metode este instalarea unei stari de relaxare pentru pacient – acesta sta intins pe o canapea (in decubitus dorsal), cu spatele la psihoterapeut si vorbeste liber despre orice ii trece prin minte, fara a avea un subiect anume si fara a alege sau omite ceva. Tema discursului este lasata in intregime la latitudinea pacientului. Este important ca exprimarea gandurilor, amintirilor si emotiilor sa aiba un flux liber, neintrerupt de ratiunea critica – acest lucru nu este simplu, deoarece suntem obisnuiti ca in exprimarea verbala sa ne cenzuram gandurile, din ratiuni morale, culturale, sau motive care de imaginea pozitiva pe care ne-o dorim.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-freudiana)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

DESIGNATION STATUS: Oficial

Freudian slip

ID LANGUAGE: English

TERM: Freudian slip

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 58

STANDARD DEFINITION: “A slip of the tongue which Freud, who denied the existence of randomness or accident in the way a person behaves, interpreted as a clue from the unconscious about a repressed conflict.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 58

NOTA BENE: The notion of Freudian slip was first attested in 1959.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Parapraxis

SYNONYMS: Slip of the tongue, lapsus, missed deed

CONTEXTS: 1. “More than a century after it was first identified and long after Freud's ideas, especially about the ubiquity of sexual urges, have been dethroned, the Freudian slip holds an astonishing power to terrorize ordinary men and women. It threatens to reveal passions and motives and problems that lurk so far below the surface that we don't even know they exist. If Freud is right, then each one of us, at any given moment, harbors an F-bomb just waiting to explode.”

(http://www.psychologytoday.com/articles/201203/slips-the-tongue)

2. “So we all know about the Freudian slip, but is it really true that every verbal mistake you make is a peek into your hidden, ugly, desires? Psycholinguists have studied this problem and conclude that it's more likely that a Freudian slip is really a phonetic slip. A phoneme, the smallest unit of speech, gets put in the wrong place and -voila- you have an unintentional utterance.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201007/ten-tips-effective-communication-freudian-slips-body-language)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Act ratat

DEFINITION: „Termen psihanalitic semnificînd, după Laplanche și Pontalis (1967), „actul al cărui rezultat vizat explicit nu este atins, ajungînd să fie înlocuit printr-un altul".”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 15

NOTA BENE: Conceptul este folosit pentru prima dată de Sigmund Freud în Psihopatologia vieții cotidiene (1901).

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), actelor ratate

HYPERNYM: Parapraxis

SYNONYMS: Lapsus

CONTEXTS: 1. „Ce sînt actele ratate? Erori obișnuite ca de pildă diferite uitări de nume, de proiecte sau titluri de cărți, erori de lectură ca atunci cînd citim în loc de cuvîntul scris într-un ziar un altul, erori de pronunție, cînd îl loc să spunem cuvîntul pe care l-am vrea spunem un altul, erori de scris, cînd scriem altceva decît intenționăm. Există foarte multe erori de acest gen – numite în general lapsusuri – pe care Freud le studiază cu atenție și le supune analizei pentru a dovedi că nu sînt simple erori ci acte care au semnificație.”

(http://www.psihanaliza.org/actele_ratate.html)

2. „Actul ratat e o manifestare a incoștientului privilegiată în special pentru cei care nu au acces la latura clinică, adică la tratamentul psihiatric și pentru că în viața cotidiană asistăm adesea la tot felul de acte ratate pe care le fac cei apropiați și de asemenea experimentăm noi inșine acest fenomen producând acte ratate. Este cel mai transparent dintre fenomenele prin intermediul căruia se manifestă inconștientul.”

(http://psihogen.ro/actele-ratate-sigmund-freud-psihanaliza.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: Nu se confundă cu orice perturbări, confuzie de memorie și acțiune, care apar întîmplător sau rezultă din neatenție. Termenul se aplică numai simptomelor ce trădează un compromis între intenția conștientă si tendințele inconștiente, refulate.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 15)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Guilt

ID LANGUAGE: English

TERM: Guilt

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 62

STANDARD DEFINITION: “The awareness of having violated a social norm of behaviour one identifies with, and feeling regret as a result.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 62

NOTA BENE: From Middle English gilt, gult, from Old English gylt ("guilt, sin, offense, crime, fault"), of obscure origin.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPERNYM: Feeling

ANTONYMS: Innocence

SYNONYMS: Guiltiness, culpability

CONTEXTS: 1. “Further, we seem to be reassured when the loss or the struggle we endure is called a disease that has a treatment. But what we really have to do about failure is to keep trying instead of giving up; and what we have to do about our relationships is to take others seriously instead of parading about our own pain, guilt, sadness, and discouragement.”

(Keen: 2002, p. 16)

2.” Collective guilt, then, might seem to be an unlikely emotion to experience, given that its occurrence requires the self to be seen as a member of a group that has acted immorally. Despite the many impediments to doing so, around the world there have been instances where people have both publicly and privately debated whether their group’s treatment of another group was justified or not.”

(Branscombe: 2004, p. 9)

COLLOCATIONS:

Guilt complex = Complex de culpabilitate

To make an admission of guilt = A-și recunoaște vinovăția

Guilt-stricken = Cuprins de remușcări

Guilt conscience = Conștiința vinovăției

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: In psychoanalysis, guilt is the result of unconscious conflict where the superego predominates and produces symptoms of neurosis if the conflict is unresolved.

(Statt: 2003, p. 62)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Culpabilitate

DEFINITION: „Stare a celui care este dominat de sentimentul și ideea că a comis o greșeală și resimte mai mult sau mai puțin intens vinovăția sa.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 164

NOTA BENE: Din franceză culpabilité. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., culpabilităților

HYPERNYM: Sentiment

ANTONYMS: Inocență, nevinovăție 

SYNONYMS: Vinovăție, remușcare, sentiment de culpabilitate,

CONTEXTS: 1. “Actele reale de iertare conduc la îmbunătățirea generală a nivelului de maturitate emoțională a unei persoane. Asta înseamnă capacitate de a iubi, curaj, interes și preocupări sociale. Adică echilibru! Iertarea diminuează culpabilitatea și atunci sentimentul de frică este mai puțin intens! Iertarea topește furia care poate duce la creșterea presiunii arteriale; desigur, majoritatea cazurilor de hipertensiune nu iși au originea în incapacitatea de a ierta, dar există dovezi potrivit cărora, chiar în situațiile în care hipertensiunea are o cauză fizică, accesele de mânie pot amplifica această stare!

(http://psyvolution.ro/421-iertarea-%E2%80%93-un-dar-din-iubire)

2. De aici, așteptarea unei pedepse sau chiar tendința spre autopedepsire. Sursa vinovăției poate să aibă numai un caracter imaginar sau să se reducă la gânduri, intenții, dorințe nepermise. Accentuarea stării de culpabilitate poate duce la perturbări patologice. În mod firesc însă, orice greșeală gravă antrenează conflicte interioare, chinuri ale conștiinței. În sens patologic intervine complexul de culpabilitate.

(http://www.psychologies.ro/cuvant/culpabilitate)

USE AREA/FIELD: Psihologie, Psihanaliză

COMMENTS: Vinovăția poate să aibă numai un caracter imaginar sau să se reducă la gînduri, intenții, dorințe nepermise. Accentuarea stării de culpabilitate poate duce la perturbări patologice. În mod firesc însă, orice greșeală gravă antrenează conflicte morale, chinuri ale conștiinței.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 164)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Hallucination

ID LANGUAGE: English

TERM: Hallucination

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 63

STANDARD DEFINITION: “A perceptual illusion of a vivid experience that has no apparent reality in the external world.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 63

NOTA BENE: From Latin hallucinationem (nominative hallucinatio), from pp. stem of hallucinari

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Illusion

SYNONYM: Phantasm

CONTEXTS: 1. “For another, even if it did turn out that the common man were to have an adequately specific view of veridical experience that only naïve realism could legitimate, it is possible that he would also have views about other related situations – say, the nature of hallucination or the relationship between consciousness and the brain – that the naïve realist will end up having to reject.”

(Fish: 2009, p. 19)

2.” Returning to hallucinations in humans, a further conceptual difficulty concerns the interacting roles of cultural values and context in determining whether a particular first person report can be regarded as evidence of hallucination or not. Although this issue will be discussed in greater detail in a later chapter, it is worth considering, in passing, the case of ghosts and apparitions.”

(Slade: 1988, p.13)

COLLOCATIONS:

Visual hallucination = Halucinație vizuală

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Usually associated with psychosis, though it can happen to anyone. Can also be druginduced by the use of hallucinogens or psychedelic drugs.

(Statt: 2003, p. 63)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Halucinație

DEFINITION: „Percepere de către un subiect în stare de veghe, a unui obiect care in realitate nu există.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 145

NOTA BENE: Din franceză hallucination, latină hallucinatio

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem, halucinațiilor

HYPERNYM: Iluzie

SYNONYMS: Nălucire, vedenie, fantasmă

CONTEXTS: 1. “Fetei i s-a permis să experimenteze timp de 15 minute un somn hipnotic, care a funcționat ca un pod între plecarea musafirului și o eventuală reîntoarcere (care îi fusese sugerată). Apoi a fost aplicată ancora și i s-a dat sugestia că ar fi frumos să fie în grădină pentru că florile erau înflorite pentru prima oară după ziua ei din iarnă și este posibil ca prietenul tatălui să se reîntoarcă. Ea a putut deschide ochii pentru a vedea florile. Aparent se bucura de ceea ce vedea –halucinații induse -, când deodată cineva i s-a adresat din spate.”

(http://psyvolution.ro/220-schimbarea-perspectivei-asupra-trecutului-prin-folosirea-hipnozei-the-february-man)

2. „Această legătură dintre imaginație și hipnozabilitate a fost susținută prin faptul că mulți oameni hipnotizați pot experimenta în același timp atât halucinații vizuale cât și senzații auditive reale (vocea hipnotizatorului). Un studiu care utilizează tomografia prin emisia de pozitroni (PET), măsură indirectă a metabolismului, a arătat că există zone diferite de activare ale creierului când unui subiect i se cere să își imagineze un sunet și când are halucinația sunetului , aflat sub influența hipnozei.”

(http://www.psyvolution.ro/83-hipnoza-intre-magie-mit-si-realitate-stiintifica)

COLLOCATIONS:

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Halucinațiile elementare (licăriri, sunete) sau complexe (personaje, fraze) pot angaja toate simțurile (olfacție, pipăit etc.). Ele sunt în relație cu o exictație patologică a receptorilor senzoriali (o otita poate atrage după ea percepții auditive morbide), a creierului (tumoare), sau cu o afectare difuză a sistemului nervos datorată unei infecții sau unei intoxicații. Le găsim asociate cu unele maladii mentale (schizofrenie, delir) și in special special cu delirul cronic halucinator.

(Sillamy: 1998, p. 145)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Hypnosis

ID LANGUAGE: English

TERM: Hypnosis

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 67

STANDARD DEFINITION: “A state of altered consciousness, usually artificially induced, in which there is a focusing of attention and heightened responsiveness to suggestions and commands.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/hypnosis

NOTA BENE:  From Greek hypnos "sleep" + -osis "condition".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

GENERIC CONCEPT: Hypnotism

HYPERNYM: Psychological state

HYPONYM: Self-hypnosis

SYNONYMS: Hypnotic state

CONTEXTS: 1. “The subject of clinical hypnosis, although it has been around for many years on the periphery of medical application, is now experiencing a renaissance thanks to advances in fMRI and CAT scanning. Hypnosis is now being systematically researched as a viable medical intervention that is free from any known side-effects, and which is cost-effective and time-efficient.”

(James: 2010, p. 1)

2.” Stage hypnotists have developed certain inductions which can put a person instantly into hypnosis. The induction takes only seconds, but these techniques are not 100% per cent reliable and are generally only successful on suggestible people, who usually make up approximately a third of any given audience. Stage hypnotists are particularly experienced in such instant induction techniques because time is of the essence in their act, lest the audience gets bored or restless.

(Austin: 1994, p. 46)

USE AREA/FIELD: Psychotherapy

COMMENTS: The typical hypnotic trance looks like sleep but is probably a very different state-the EEGS of people in hypnosis are apparently different from patterns associated with sleep. Despite the long history of interest in hypnosis not much is understood about the condition. But it is clearly a real and potentially powerful phenomenon. (Statt: 2003, p. 67)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Hipnoză

DEFINITION: „Stare asemănătoare cu somnul sau cu somnambulismul, provocată artificial prin sugestie, în timpul căreia controlul conștient asupra propriei comportări și contactul cu realitatea slăbesc, acțiunile celui hipnotizat fiind supuse voinței hipnotizatorului.”

DEFINITION SOURCE: http://dexonline.ro/definitie/hipnoz%C4%83

NOTA BENE: Din franceză hypnose. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., hipnozelor

GENERIC CONCEPT: Hipnotism

HYPERNYM: Stare psihologică

SYNONYMS: Stare de hipnoză

CONTEXTS: 1. „După studierea efectelor pe care le are hipnoza asupra stării de cunoștință, sa recurs la folosirea ei pentru detectarea comportamentului simulat. În 1905 Sanchez Herrera a utilizat pentru prima data hipnoza în practica judiciară. În urma experienței acumulate acesta concluzionează că metoda nu poate fi generalizată, deoarece pe lângă un bun hipnotizator este nevoie și de complezența celui care urmează să fie hipnotizat.”

(Ruiu, Olteanu: 2009, p. 265)

2. „În zilele noastre, această tehnică și-a schimbat statutul, fiind respectată de către cei din jur. Hipnoza este o stare alterată, dincolo de conștiința obisnuită, unde concentrarea, imaginația și simțurile sunt accentuate, iar mintea este cea mai receptivă la sugestii. Clientul este întotdeauna în control complet în timpul fiecarei sedințe de acest fel.”

(http://psyvolution.ro/990-hipnoza-va-poate-imbunatati-starea-de-sanatate)

COLLOCATIONS:

A intra in stare de hipnoză =  to go into a hypnotic trance

A adormi prin hipnoză = to hypnotize

USE AREA/FIELD: Psihoterapie

COMMENTS: Somnul hipnotic este profund diferit de somnul normal: percepțiile senzoriale nu sunt diminuate, atenția se poate concentra, sunt posibile diferite acțiuni, iar înregistrarea ritmurilor electrice ale creierului este comparabilă cu aceea obținută în timpul stării de veghe. Este deci vorba despre o paralizie a voinței (Sigmund Freud). (Sillamy: 1998, p. 148)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Id

ID LANGUAGE: English

TERM: Id

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 68

STANDARD DEFINITION: “In Freudian theory, the division of the psyche that is totally unconscious and serves as the source of instinctual impulses and demands for immediate satisfaction of primitive needs.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/id

NOTA BENE: 1924, in Joan Riviere's translation of Freud's "Das Ich und das Es" (1923), from Latin id "it" (translation of German es "it" in Freud's title).

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: The unconscious mind

CONTEXTS: 1. “According to Sigmund Freud's psychoanalytic theory of personality, the id is the personality component made up of unconscious psychic energy that works to satisfy basic urges, needs, and desires. The id operates based on the pleasure principle, which demands immediate gratification of needs.The id is the only part of personality that is present at birth. Freud also suggested that this primitive component of personality existed completely within the unconscious. The id acts as the driving force behind personality.”

(http://psychology.about.com/od/iindex/g/def_id.htm)

2.” The id is the impulsive (and unconscious) part of our psyche which responds directly and immediately to the instincts. The personality of the newborn child is all id and only later does it develop ego and super-ego.

The id demands immediate satisfaction and when this happens we experience pleasure, when it is denied we experience ‘unpleasure’ or pain. The id is not affected by reality, logic or the everyday world.”

(http://www.simplypsychology.org/psyche.html)

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

COMMENTS: According to Freud the id houses the deepest unconscious drives which are most in touch with the biological nature of the body and is one of the three main aspects of the personality. The id is dominated by the pleasure principle and causes problems for the ego when its drives are blocked.

(Statt: 2003, p. 68)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Id

DEFINITION: „Una din cele trei instanțe ale personalității, descrisă de Freud, ca fiind un complex de instincte și de tendințe refulate, care are caracter apersonal și nu este

trăit în mod conștient.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 317

NOTA BENE: Din latină id

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, idurilor

HYPERNYM: Mintea inconștientă

CONTEXTS: 1. „Id este definit de expresia psihologică a necesităților biologice umane cum este foamea și setea. Id este prezent la naștere și este mai mult sau mai puțin la fel la noi toți. De aceea manifestarea id este parte din noi și nu face personalitatea noastră unică. După Freud id este prima dată prezent la nou-nascut unde se manifestă prin urmărirea principiilor plăcerii. Aceasta înseamnă de fapt că id va îndemna copilul să-și satisfacă necesitățile biologice primare cum este nevoia de apă pentru a satisfice setea sau nevoia de a dormi pentru a ameliora oboseala.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/personalitate-freud)

2. „Când ești treaz, impulsurile și dorințele din id sunt înăbușite de superego. În vise, ești capabil să pătrunzi puțin în inconștient sau in id. Apărarea ta este nulă cât timp visezi, și atunci inconștientul are ocazia să-și exprime dorințele secrete ale id. Cu toate acestea, dorințele id-ului pot, uneori, să fie atât de deranjante psihologic incât intervine un “cenzor” și transpune conținutul dăunator al id-ului în ceva cu o formă simbolică mai acceptabilă.”

(http://www.vise-interpretare.ro/teoretician-vise-sigmund-freud)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: Din punct de vedere dinamic, idul intră în conflict cu eul și supraeul, care din punct de vedere genetic sînt diferențieri ale acestuia.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 317)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Imago

ID LANGUAGE: English

TERM: Imago

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 69

STANDARD DEFINITION: “An idealised representation of a person, usually a parent, which was formed in the unconscious during early childhood.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 69

NOTA BENE: From Latin imāgō.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural imagines

CONTEXTS: 1. “Well, this popular theory has millions running to bookstores and thousands of therapists flocking to conferences to become certified Imago therapists. Supporters of the theory and technique tend to be passionate clinicians and clients who've experienced its effectiveness. Even Paul's therapist on In Treatment uses Imago. It's everywhere.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/in-therapy/200902/seven-questions-harville-hendrix)

2. Imago training primarily focuses on practical clinical techniques to develop attunement so that a therapist can apply their existing psychological understanding together with new insights from Imago theory to guide the couple in dialogue. There is also a strong educational component to Imago, helping the couple to gain the understanding they need about their own relationship dynamics, so they can be effective participants in their own healing process.

(http://www.goodtherapy.org/training-courses/imago.html)

COLLOCATIONS:

Imago therapy = Terapia imago

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

COMMENTS: The image remains the same into adulthood where it can have a powerful influence on behaviour, especially in providing models for that person to fall in love with and become emotionally involved with in general.

(Statt: 2003, p. 69)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Imago

DEFINITION: „În psihanaliză, reprezentare inconștientă, schemă imaginară sau clișeu inconștient dobîndit, ce se referă la un personaj si se constituie în cîmpul relațiilor întreținute de subiect.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 338

NOTA BENE: Din latină imago.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem.

CONTEXTS: 1. „În viziunea acestui model de terapie de cuplu – această imagine a persoanei care ne poate face să fim un întreg este numită imago. Deși în mod conștient căutăm doar trăsăturile pozitive, trăsăturile negative ale îngrijitorilor noștri sunt mult mai puternice la nivelul imago-ului nostru, deoarece acestea sunt trăsăturile care ne-au cauzat experiențele dureroase de care acum căutăm să ne vindecăm. Nevoia noastră inconștientă este aceea de a redobândi starea de vitalitate și întreg prin interacțiunea cu cineva care ne amintește de persoana îngrijitorului.”

(http://psihoterapiafamiliei.com/2013/05/05/iubirea-o-calatorie-de-o-viata/)

2. „O relație incestuoasă, relația unui adult cu imago-ul matern este în schimb incestuoasă, deoarece libidoul care reinvestește acest imago este sexualizat. Din cauza aceasta, regresia este interzisă de o serie de prohibiții, care au coborît ca niște cortine afective peste etapele depășite.”

(Braga: 1999, p. 42)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: Prin intermediul imago-ului, subiectul îl percepe și interpretează pe altul formulează judecăți despre el și iși dezvoltă sentimentele față de el. În i. realul este întrucîtva diformat prin mecanismele inconștientului.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 338)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Implicit memory

ID LANGUAGE: English

TERM: Implicit memory

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 69

STANDARD DEFINITION: “Having a memory for previously learned activities or material that one apparently is not conscious of.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 69

NOTA BENE: From Latin implicitus and memoria 

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [U]

HYPERNYM: Memory

ANTONYMS: Explicit memory

SYNONYMS: Nondeclarative memory, procedural memory

CONTEXTS: 1. “Information that you have to consciously work to remember is known as explicit memory, while information that you remember unconsciously and effortlessly is known as implicit memory. While most of the information you find tends to focus specifically on explicit memory, researchers are becoming increasingly interested in how implicit memory works and how it influences our knowledge and behavior.”

(http://psychology.about.com/od/memory/a/implicit-and-explicit-memory.htm)

2. “Phenomena regarding implicit memory have been reported as early as Decartes’ 1649 work regarding The Passions of the Soul where he observed that childhood experiences remain imprinted on the brain (cited by Schacter, 1987). Since that time, numerous philosophers and psychological researchers have found that people are affected by early impressions that are not consciously remembered.

(http://www.psychologytoday.com/blog/intense-emotions-and-strong-feelings/201210/deconstructing-lust)

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Unlike explicit memory it is often largely intact in people with amnesia.

(Statt: 2003, p. 69)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Memoria implicită

DEFINITION: „Memoria implicită (non-declarativă, procedurală) desemnează cunoștințele non-declarative ale subiectului (ex. reguli de execuție, deprinderi motorii sau cognitive, reflexe condiționate) care nu sunt accesibile conștiinței și nu pot face obiectul unei reactualizări intenționate.”

DEFINITION SOURCE: http://pps.myforum.ro/-vp197.html

NOTA BENE: Din latină implicitus memoria. 

GRAMMATICAL CATEGORY: NP ( N A), fem.

HYPERNYM: Memorie

ANTONYMS: Memorie explicită

SYNONYMS: Memorie non-declarativă, memorie procedurală

CONTEXTS: 1. „ Lexiconul mental stochează cunoștințe semantice (fapte) și episodice (evenimente). Memoria procedurală este o memorie implicită care stochează abilitățile de învățare și ne permite să dobândim noi abilități, să facem asocieri și să utilizăm gramatica. Memoria procedurală își are originile în structura ganglionului bazal al materiei albe, situate în zona subcorticală.”

(István: 2008, p. 14)

2. „Memoria implicită (procedurală, nondeclarativă) este considerată a fi o memorie inconștientă, indirectă și involuntară, deoarece conținuturile ei nu sunt accesibile conștiinței și nu pot fi reactualizate in mod intenționat. Ea cuprinde cunoștințe legate de acțiune (reguli de execuție, deprinderi motorii sau cognitive, reflexe condiționate), numite și cunoștințe procedurale.”

(http://www.psyvolution.ro/388-tehnici-de-memorare-cu-aplicatii-in-matematica)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Impulse

ID LANGUAGE: English

TERM: Impulse

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Macmillan English Dictionary: 2002, p. 721

STANDARD DEFINITION: “A sudden irresistible, often irrational inclination, urge, desire, or action resulting from a particular feeling or mental state.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/impulse

NOTA BENE: From Latin impulsus.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

SYNONYMS: Drive

CONTEXTS: 1. “Research, mostly on animals, demonstrates that lesions (damage) that interrupt serotonin circuits seem to impair the ability to ignore irrelevant externals cues, making the organism overactive. Thus, if we were to experience damage or interruption in this brain cell, we might find ourselves action on every thought or impulse that enters our heads.

(Durand: 2006, p. 52)

2. “Building, then, on Don Kalsched’s insights, I have constructed a model of a specific type of cultural complex which, when activated, almost inevitably and inexorably results in terror, violence and the impulse to destroy in threatened groups. In Dr. Kalsched’s formulation of the so-called archetypal defenses of the personal spirit, the daimonic defenses direct most of their savage aggression against the development through object-relations of the personal spirit or Self.”

(Beebe: 2004, p. 202)

COLLOCATIONS:

To act on impulse = A acționa sub imboldul momentului

A man of impulse = Un om impulsiv

Unconscious impulse = Impuls inconștient

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Conscious cognitive processes, such as thinking, are performed by the ego and part of the superego. Conflict between conscious and unconscious impulses are said to give rise to anxiety, then to defense mechanisms, which counteract this anxiety. To tap the unconscious, Freud used a variety of techniques, including hypnosis, free association, and dream interpretation. (http://www.answers.com/topic/unconscious#ixzz2XEhWekVp)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Impuls

DEFINITION: Autoexcitare, imbold, incitație spre acțiune spontană, involuntară și nedirecțională, izvorînd din instincte, trebuințe, deprinderi.

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 341

NOTA BENE: Din lat. impulsus. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, impulsurilor

SYNONYMS: Imbold

CONTEXTS: 1. „ Maria a învățat să accepte că pentru Victor cariera este un lucru important și de asemenea să iși gestioneze impulsurile care o atrăgeau către introversie și anxietate; Victor a învățat că relația cu Maria este deasemenea o parte importantă a vieții lui, și că trebuie să îi acorde deopotrivă timp și interes. Colaborarea este esențială pentru a putea aduce relația în acest stadiu de redescoperire și renaștere a relației.”

(http://psyvolution.ro/406-relatia-de-la-nasterea-ei-la-maturitate)

2. „Dependența de jocurile de noroc este o dependență bazată pe faptul că jucătorul nu-și poate controla propriul impuls de a juca, de a risca. Riscul îl ajută să-și ia gândurile de la problemele zilnice, deoarece nivelul crescut de adrenalină îi dă impresia de bine. În cazul în care câștigă se simte important, "în vârful lumii" și iși dorește să obțină din nou acest sentiment, iar când pierde speră să iși ia revanșa, să i se întoarcă norocul, ceea ce-l face să riște în continuare sume mai mari sau mai mici de bani.”

(http://psihoterapie.net/raspunsuri/jucatorul-nu-si-poate-controla-propriul-impuls-de-a-juca.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Sînt impulsive acțiunile neelaborate critic, desfășurate fără sau cu diminuarea autocontrolului, dar impunîndu-sc în mod imperios, ca expresie a unei necesități interne (foamea, de ex.). În dezvoltarea sa progresivă, omul ajunge să-și stăpînească impulsurile dar și să utilizeze prin conversiune, energia impulsurilor în scopurile după care se dirijează.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 341)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Inferiority complex

ID LANGUAGE: English

TERM: Inferiority complex

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 71

STANDARD DEFINITION: “An unconscious condition where the individual feels inadequate and resentful, often because of some physical feature regarded as a defect.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 71

NOTA BENE: First attested 1922 appearing in many of Sigmund Freud's works and later in the work of his colleague Carl Jung.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [U]

HYPERNYM: Complex

ANTONYMS: Superiority complex

SYNONYMS: Feeling of inferiority

CONTEXTS: 1. “No term can become fashionable unless the phenomenin it denotes has become part of the public's daily life. Before the terms "feeling of inferiority" or "inferiority complex" could pass into ordinary language, the thing itself had to invade our daily life. It behoves us, therefore, to cast a rapid glance at the history of what only later became a subject of scientific reflection.”

(Brachfeld: 2001, p. 35)

2. “Traditional psychologies have considered this tension a disorder and have coined phrases like “delusions of grandeur” and “inferiority complexes” to try to capture something of this “pathological” dynamic. But at heart what we are talking about is not pathology but an intense conflictual knowing, a knowing that we are worthy smacking up against a knowing that we are just passing through: a knowing, that is, that we matter and that we do not matter.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/rethinking-psychology/201209/the-god-bug-syndrome)

USE AREA/FIELD: Psychiatry

COMMENTS: This complex leads to distorted behaviours, the most striking of which is overcompensation for the perceived defect – a mechanism often invoked to explain aggressiveness in small men.

(Statt: 2003, p. 71)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Complex de inferioritate

DEFINITION: „Sentiment de neîncredere în forțele proprii, care se formează de obicei în copilărie, uneori în legătură cu o deficiență fizică sau psihică.”

DEFINITION SOURCE: http://dexonline.ro/definitie/complex%20

NOTA BENE: Termen folosit pentru prima dată de Sigmund Freud in 1922.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N P N), neutru, complexelor de inferioritate

HYPERNYM: Complex

ANTONYMS: Complex de superioritate

SYNONYMS: Sentiment de inferioritate

RESTRICTIVE CONDITION:

CONTEXTS: 1. „Așa cum arată și denumirea, complexul de inferioritate include o serie de trăiri pe care o persoană le acumulează de-a lungul vieții. Timiditatea, stănjeneala, nesiguranța, indoiala sunt sentimente cu care se confruntă o persoană care se simte inferioară celorlalți. Această stare nu apare insă dintr-o dată, ci rădăcinile complexului de inferioritate se formează din copilărie. Cum? Prin modul in care adulții – părinți, bunici, dascăli – relaționează cu copilul.”

(http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/cum-invingem-complexul-de-inferioritate-302878.html)

2. „Toți semnatarii memorandumului clujean, tovarăși ai lui Gustav Molnar, de pildă, afișează o asemenea superioritate față de conaționalii și coetnicii lor „regățeni” (nicidecum față de conaționalii lor unguri față de care dosesc în pivnițele obscure ale sufletului un penibil complex de inferioritate), nutrindu-se din iluzia amăgitoare și la urma urmelor comică, în vanitatea ei, a distincției pe care și-o auto-atribuie ca efect al nașterii prin satele altminteri smerite ale câmpiei transilvănene.”

(Bădescu: 2011, p. 471)

USE AREA/FIELD: Psihiatrie

COMMENTS: Printre cele mai studiate forme de complex se numără cel de inferioritate a cărei origină este atribuită constrîngerilor ce se exercită de către adulți asupra copiilor și pe care aceștia, atunci cînd nu le înțeleg, le interpretează ca manifestări gratuite ale adulților cu care se află în raporturi de inferioritate fizică. Uneori în condițiile unei personalități puternice, inferiorități reale (cum este ermil celebru al oratorului givc Deinosione enre a a.vut defecle de vorbire) sînt depășite cu ajutorul unor activități tenace do unde compensarea inferiorității prin autoperfecționare (A. Adler).

DESIGNATION STATUS: Oficial

Inhibition

ID LANGUAGE: English

TERM: Inhibition

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 72

STANDARD DEFINITION: “The process in which the superego prevents the conscious expression of an unconscious instinctual drive, thought, or urge.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/inhibition

NOTA BENE: From Old French inibicion and directly from Latin inhibitionem (nominative inhibitio) "a restraining," from pp. stem of inhibere "to hold in, hold back, keep back," from in- "in, on" + habere "to hold".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPONYM: Taboo

CONTEXTS: 1. “An extreme lack of inhibition may be antisocial and a symptom of certain mental disorders, particularly behaviour disorders, sociopathic personality disorders, and schizophrenic disorders. Conversely, too much inhibition can be personally destructive, resulting in the neurotic inability to feel or express certain emotions, or in sexual frigidity or impotence.”

(http://www.britannica.com/EBchecked/topic/288244/inhibition)

2. “The brain consists of a vast number of cells called neurons, connected to each other by synapses. Synapses enable chemicals to be passed from one neuron to another. These chemicals, called neurotransmitters, can either inhibit or stimulate the performance of neurons. So if you can imagine a network of neurons all connected via synapses, there will be a pattern of stimulation and inhibition.”

(http://www.simplypsychology.org/forgetting.html)

COLLOCATIONS:

Neurological inhibition = Inhibiție neurologică

Supraliminal inhibition = Inhibiție supraliminală

Protective inhibition = Inhibiție de protecție

Conditioned inhibition = Inhibiție condiționată

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

COMMENTS: In psychoanalysis inhibition is used to describe an impulse from the Id being blocked from entering consciousness by the superego. This is not the same as repression where the impulse is actively held back.

(Statt: 2003, p. 72)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Inhibiție

DEFINITION: „Proces nervos fundamental ce acționează în sens invers excitației; este negativ și îndeplinește funcții de frînare, oprire, mijlocind selectivitatea în distribuirea și gradarea impulsurilor nervoase pozitive.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 354

NOTA BENE: Din franceză inhibition, latină inhibitio. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., inhibițiilor

HYPONYM: Tabu

CONTEXTS: 1. “ Inhibiția este un fenomen activ, care se opune excitației (inhibiția nu este pasivă, și nu însemnă lipsa excitației sau o hipoexcitație), fiind un fenomen energetic specific proceselor nervoase, derivată, în cazul omului, din activitatea scoarței cerebrale. inhibiția acționează fie prin frânarea sau anularea răspunsului la stimul, fie prin crearea unui stimul de sens contrar.”

(http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticExcitatia_inhibitia.html)

2. „Există deosebiri esențiale și din punct de vedere clinic între diversele tipuri de tulburări psihopatice. De exemplu, actualmente se face distincție între următoarele tipuri de psihopatii: de excitație, isterică, reactiv-labilă, de inhibiție ș.a. In clasificările anterioare puteam intâlni, de pilda, urmatoarele varietăți: psihopați excentrici, visători, mitomani, "tociți" emotional, irascibili, nervoși, depresivi.”

(http://www.psyvolution.ro/443-problemele-psihologice-si-psihiatrice-ale-tineretului-de-astazi)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: Constatată, inițial, la nivel periferic a fost presupusă de I. Secenov și demonstrată de Pavlov ca inhibiție centrală, la nivelul activității emisferelor cerebrale. Ch. Sherirington a constatat că intrarea in funcțiune a unei grupe de reflexe provoacă întreruperea si blocarea altui grup prin inducție negativă.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 354)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Intellectualising

ID LANGUAGE: English

TERM: Intellectualising

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 73

STANDARD DEFINITION: “Dealing with a situation solely in intellectual terms and ignoring or denying the emotion involved.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 73

NOTA BENE: From Latin intellectualis "relating to the understanding," from intellectus "discernment, understanding," from past participle stem of intelligere ", + ise +ing

GRAMMATICAL CATEGORY: N derived from the gerund form of the verb to intellectualise.

HYPERNYM: Defence mechanism

CONTEXTS: 1. “I think the answer would come back a number of ways, which are pretty easy to detect from the literature of depth psychology in general. For one thing, intellectualizing in therapy is seen as a defensive or resistant strategy on the part of the client. In responding to the therapist or their own material in an intellectual fashion, the client is regarded as avoiding the emergence of unconscious contents and self-identity.”

(Hauke: 2005, p. 43)

2. “If you merely talk about your issues, you are intellectualizing them. You have to go deeper (experiential). If we look at the base for the words psychology and psychiatry, the word psyche is defined as soul, spirit and mind. Intellectualizing is beneficial but doesn’t get to the psyche or soul. I have read that the conscious mind is only 10% of our total mind.”

(Grayson: 2010, p. 49)

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

COMMENTS: In psychoanalysis it is regarded as a form of defence mechanism to protect the ego from unpleasant feelings.

(Statt: 2003, p. 73)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Intelectualizare

DEFINITION: „Distanțare de emoții și de conflictele psihice prin exprimarea lor sub formă de propoziții abstracte.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 161

NOTA BENE: Din franceză intellectualiser

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., intelectualizărilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. „Metoda Bradey urmărește realizarea unui climat afectiv, insistând asupra eliminării dizarmoniilor din cuplu și exprimarea liberă a trăirilor, nu pe intelectualizarea acestora. Metoda psihosexuală lansată de Sheila Kitzinger are ca fundament credința că nașterea este un element al spectrului sexualitații vieții unei femei, una dintre metodele folosite fiind relaxarea mușchilor perineali. Metoda Leboyer a fost introdusă în 1974 și utilizează mici strategii cu efecte pozitive.”

(http://psyvolution.ro/286-studiu-privind-manifestarile-psihodiferentiale-anxios-%E2%80%93-depresive-la-parturientele-care-nasc-cu-anestezie-epidurala-si-cele-care-nasc-natural)

2. „Actul ratat produs în timpul orei de psihanaliză e supus imediat analizei, nu mai e timp pentru a intra în funcțiune elaborarea secundară ca în cazul visului și de asemenea prin transparența sa el indica mai direct conținutul inconștient sau preconștient care a fost mobilizat. Spre deosebire de interpretarea visului care lasă loc unui grad mai mare de intelectualizare, actul ratat are forța de convingere a evidenței.”

(http://psihogen.ro/actele-ratate-sigmund-freud-psihanaliza.html)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: Acest mecanism de apărare este folosit mai ales de către adolescenți, care, discutând despre amorul liber, despre politică, religie,căsătorie etc., se străduiesc să își domine impulsiile.

(Sillamy: 1998, p. 161)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Insomnia

ID LANGUAGE: English

TERM: Insomnia

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Chopra: 2005, p. 136

STANDARD DEFINITION: “Chronic inability to fall asleep or remain asleep for an adequate length of time.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/insomnia

NOTA BENE: 1620s, insomnie, from Latin insomnia "want of sleep," from insomnis "sleepless," from in- "not" + somnus "sleep". The modern form is from 1758.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Sleep disorder

ANTONYMS: Hypersomnia

CONTEXTS: 1. “In addition to the unrelenting insomnia that develops over several months, there are other symptoms that set fatal familial insomnia apart from typical insomnia. These symptoms are collectively called dysautonomia, which refers to abnormal functioning of the autonomic nervous system, the part of the nervous system responsible for automatic body functions, such as maintaining blood pressure, heart rate and temperature.”

(http://sleepdisorders.about.com/od/commonsleepdisorders/a/Fatal_Familial_Insomnia.htm)

2. “Greek tragic madness can be 'the intensification of consciousness and its darkness', like insomnia, an unnatural walking. At a further turn, and back in time, a Greek epic hero's failure can be represented by an insomnia-wrought sleep (as with Standard-Version Gilgamesh, from whom Homer is not far distant historically).”

(Summers-Bremner: 2008, p. 25)

COLLOCATIONS:

Primary insomnia = Insomnie primară

Fatal familial insomnia = Insomnie familială fatală

USE AREA/FIELD: Psychology, psychiatry

COMMENTS: The treatment of insomnia must be individualized, based on the underlying cause. Physical and mental health problems must be addressed, although they cannot always be successfully treated. Specific medications for sleep, such assedatives, hypnotics, and other agents are frequently used but are often asociated with development of tolerance, or with rebound insomnia when they are discontinued. 

(http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/insomnia)

DESIGNATION STATUS: Offcial

RO EQUIVALENT: Insomnie

DEFINITION: „Dereglare a somnului normal, incapacitate acută sau cronică de a dormi datorită persistenței unor centri de excitație din cauze organice, neuronale sau psihice.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 357

NOTA BENE: Din franceză insomnie, din latină insomnia.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., insomniilor

HYPERNYM: Tuburare de somn

ANTONYMS: Hipersomnie

CONTEXTS: 1. „În general nu este recomandată folosirea pe termen lung a unui medicament, deoarece pot apărea efecte adverse și pot masca manifestările bolii care cauzează insomnia, impiedicând astfel un tratament corect. În cazul în care, medicamentul folosit pe termen lung, care de altfel a ameliorat insomnia fără a avea efecte adverse, este întrerupt brusc din proprie inițiativă, persoana poate deveni psihologic și chiar fiziologic dependentă de el, ceea ce va agrava suferința.”

(http://www.sfatulmedicului.ro/insomnia)

2. „Insomnia este asociată adesea cu excitație fiziologică sau psihologică în cursul nopții, în combinație cu o condiționare negativă pentru somn. Preocuparea marcată referitoare la somn și stresul datorată incapacității de a dormi pot contribui la apariția unui cerc vicios: cu cât persoana încearcă mai mult să doarmă, cu atât devine mai frustrată și mai stresată, și este mai puțin capabila să doarmă.”

(http://cabinet.psihoterapie-integrativa.eu/2012/05/30/insomnia)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihiatrie

COMMENTS: Abuzul de somnifere permanentizează dispozițiile spre insomnie.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 357)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Instinct

ID LANGUAGE: English

TERM: Instinct

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 73

STANDARD DEFINITION: “An innate unlearned tendency or impulse which is fixed and unchanging and shared by all the members of a species.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 73

NOTA BENE: From Latin instinctus "instigation, impulse" noun use of past participle of instinguere "to incite," from in- "on" + stinguere "prick.” Sense of "innate tendency" is first recorded 1560s.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPONYM: Id

SYNONYMS: Inherent aptitude

CONTEXTS: 1. “McDougall (1908) formulated a theory of instincts that became an important part of his hormic psychology, where instincts had three aspects: for any given instinct there was a perceptual predisposition to notice certain stimuli and not others (e.g., food odors were perceived by the organism when the hunger instinct was engaged).”

(Roeckelein: 1998, p. 319)

2. “This primary emotion has been very generally ignored by the philosophers and psychologists; that is, perhaps, to be explained by the fact that this instinct and its emotion are in the main decidedly weaker in men than in women, and in some men, perhaps altogether lacking. We may even surmise that the philosophers as a class are men among whom this defect of native endowment is relatively common.”

(McDougall: 2001, p. 59)

COLLOCATIONS:

Primary instinct = Instinct primar

Herd instinct = Instinct de turmă

Self-preservation instinct = Instinct de conservare

Survival instinct = Instinct de supraviețuire

USE AREA/FIELD: Psychiatry, psychoanalysis

COMMENTS: Referring to any form of human behaviour as instinctive leads immediately to heated controversy bedevilled by politics and ideology. In any event the concept appears to be of dubious value in understanding any particular piece of human behaviour, most of which is learoed.

(Statt: 2003, p. 73)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Instinct

DEFINITION: „Comportament spontan, înnăscut și variabil, comun tuturor indivizilor dintr-o specie și care pare adaptat unui scop de care subiectul nu este conștient.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 160

NOTA BENE: Din franceză instinct, latină instinctus. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, instinctelor

HYPONYM: Id

SYNONYMS: Impuls natural

CONTEXTS: 1. „Instinctul de apărare este influențat economic. Cultura influențează agresivitatea socială sau antisocială. În prezent pasiv-agresivitatea este promovată cultural, politic, economic. Instinctul de confort derivat din instinctul de apărare a căpătat amploare dar și valența antisocială de când este exacerbat. Însăși promovarea exacerbării confortului din considerente economice scade gradul de socialitate al individului inhibând solidaritatea, altruismul, trăsături de bază ale omului ca ființă socială.”

(http://psyvolution.ro/1266-pervertirea-instinctuala-si-cultura-sociala)

2. „În timp ce învățătura marelui Pavlov și intreaga psihologie sovietică arată rolul primordial al cunoștinței, care are la bază activitatea nervoasă superioară, Mac Dougall consideră omul ca un animal dominat de tendințe instictive. Totul devine astfel instinct: simpatia, iubirea, analiza fenomenelor, curiozitatea etc. Însă aceste instince nu au aceași putere.”

(Ralea: 1955, p. 94)

COLLOCATIONS:

Instinctul vieții = Life instinct

Instinctul morții = Death instinct

USE AREA/FIELD: Psihiatrie, Psihanaliză

COMMENTS: Concepțiile clasice admit ca instinctul este imuabil. Azi, însă, se știe că el este susceptibil de modificări.[…] La om comportamentele performate sunt excepționale (suptul); aproape toate conduitele omului sunt învățate.

(Sillamy: 1998, p. 160)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Introjection

ID LANGUAGE: English

TERM: Introjection

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Evans: 1996, p. 90

STANDARD DEFINITION: “A mental mechanism in which the standards and values of other persons or groups are unconsciously and symbolically taken within oneself.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/Introjection

NOTA BENE: From intro- + stem abstracted from projection. In philosophical and psychoanalytical use, from German introjektion.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Defence mechanism

ANTONYMS: Projection

CONTEXTS: 1. “The term 'introjection' was coined by Sandor Ferenezi in 1909, in order to denote the opposite of projection (Ferenezi, 1909). Freud took up the term soon afterwards, arguing that the 'purified pleasure-ego' is constituted by the introjection of everything that is a source of pleasure (Freud, 1915c). Melanie Klein uses the term a great deal, but restricts the term to the introjection of objects.”

(Evans: 1996, p. 90)

2. “Introjection is further characterised by its link with oral incorporation; indeed the two expressions are often used synonymously by Freud and many other authors. Freud shows how the antagonism between introjection and projection, before it becomes general, is first expressed concretely in an oral mode: Expressed in the language of the oldest-the oral-instinctual impulses, the judgement is: "I should eat this", or "Ishould like to spit it out";”

(Laplanche: 2006, p. 230)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Introiecție

DEFINITION: „Mecanism psihologic inconștient de incorporare imaginară a unui obiect sau a unei persoane.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 162

NOTA BENE: Din franceză introjection, italiană introiezione. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., introiecțiilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

ANTONYMS: Proiecție

CONTEXTS: 1. Introiecția reprezintă o asimilare a obiectului de către subiect, proiecția, în schimb, o diferențiere a obiectului de subiect prin transferarea în obiect a unui conținut subiectiv. Introiecția este un proces de extravertire, căci pentru a asimila obiectul e necesară empatia — în genere, investirea obiectului. Deosebim o introiecție pasivă de una activă.”

(http://www.mirelazivari.ro/introiectie-tipuri-psihologice-cg-jung)

2. „Mecanismul introiecției este strâns legat cu cel al identificării. Lapache și Pontalis definesc identificarea ca un proces psihic prin care un subiect asimilează un aspect, o proprietate, un atribut al altuia și se transformă total sau parțial după modelul acestuia. Personalitatea se constituie și se diferențiază după o serie de identificări.”

(http://www.eva.ro/psihologie/familia-ta/introiectia-articol-17384.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: Copilul mic care se identifica cu parintele său de același sex imită în mod inconștient atitudinile acestuia și adoptă modul sau de a gândi. Formarea sentimentelor morale este legată de introiectarea interdicțiilor decretate de părinți.

(Sillamy: 1998, p. 162)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Level of processing

ID LANGUAGE: English

TERM: Levels of processing

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 80

STANDARD DEFINITION: “The theory that the way in which something is perceived and processed during learning will determine how much information about it is stored in long-term memory.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 80

NOTA BENE: Theory identified by Craik and Lockhart in 1972.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N P N), [C]

HYPERNYM: Memory process

SYNONYMS: Levels-of-processing theory

CONTEXTS: 1. “This activity serves as a demonstration of the Level of Processing theory of memory by Craik & Lockhart (1972). The theory basically argues that when information is processed it can be processed at varying levels of depth. Deep processing refers to fully analyzing information in terms of its meaning and importance. Shallow processing refers to processing information only in terms of its surface structure.”

(http://www.psychology-inthinking.co.uk/cognitive/levels-of-processing-activity.htm)

2. “Simply put, the way we process information totally affects the extent that it is memorized according to the levels of processing model. Deep and semantic processing involves us thinking deeply about something which causes the memory of it to be easily accessed. Whereas shallow processing only thinks about the surface of something, meaning it soon decays and is forgotten.”

(http://explorable.com/levels-of-processing)

COLLOCATIONS:

Levels-of-processing theory = Teoria nivelelor de procesare

USE AREA/FIELD: Cognitive psychology

COMMENTS: The more meaning one can encode into the stimulus the deeper the level at which it is processed and the more likely it is to be remembered.

(Statt: 2003, p. 80)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Nivele de procesare

DEFINITION: „Sintagmă propusă de Craik și Lockhart (1972) pentru a sugera faptul că prelucrarea unui stimul este cu atât mai adâncă cu cât se trece de la caracteristicile sale fizice spre cele conceptuale sau semantice.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 284

NOTA BENE: Sintagmă propusă de Craik si Lockhart în 1972.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP ( N P N), neutru, nivelelor de procesare

HYPERNYM: Proces al memoriei

SYNONYMS: Teoria nivelelor de procesare

CONTEXTS: 1. „Activarea stimulilor dintr-o clasă este urmatã de o inactivare (activă) a informatiilor irelevante. Fiecare nivel este format din unul sau mai multe module care au acelasi nivel de procesare, cu conexiuni intramodulare inhibitorii si nu conexiuni în afara modulului de acelasi nivel de procesare. Primul (input) nivel – de mapare – consistă în module ce reprezintă perechi de combinatii, în cazul nostru culoare – nume de culoare. Al doilea (hidden) nivel – de indice – extrage o trăsăturã (atribut – culoare) inhibând la acest nivel informatiile irelevante.”

(http://www.e-psihiatrie.ro/articol/metod-de-determinare-a-tulburarilor-de-procesare-a-informatiei)

2. „O chestiune destul de controversată în studiile de memorie implicită o constituie impactul nivelului de procesare asupra amorsajului. Sintagma nivel de procesare (level of processing, LOP) a fost introdusă de către Craik și Lochart în 1972 și se referă la faptul că prelucrarea unui stimul este cu atât mai adâncă cu cât se trece de la caracteristicile sale fizice spre cele semantice. Termenul „nivel” afirmă Nelson(1977) din punct de vedere tehnic nu este cel mai nimerit deoarece presupune apelul la o scală ordinală demăsurare care ar evalua un continuum de la nonsemanticitate la semanticitate.”

(Opre: 2003, p. 114)

USE AREA/FIELD: Psihologie cognitivă

DESIGNATION STATUS: Oficial

Libido

ID LANGUAGE: English

TERM: Libido

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 80

STANDARD DEFINITION: “The psychic and emotional energy associated with instinctual biological drives.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/libido

NOTA BENE: From Latin libido "desire, lust," from libere "to be pleasing, to please,". Used in 1909 in A.A. Brill's translation of Freud's "Selected Papers on Hysteria”(Freud's use of the term led to its popularity).

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Sexual drive

SYNONYMS: Eros, sexual desire

CONTEXTS: 1. “Freud believed that an individual's personality is established early on in life and is determined by the ways in which basic drives and impulses such as libido are satisfied. Failure to satisfy libidinal and other drives leads to their repression with resulting consequences for the development of an individual's personality and psychological health.”

(http://psychology-data-base.blogspot.ro/2009/01/libido-libido-is-term-that-noted.html)

2. “Concept originated by Sigmund Freud to signify the instinctual physiological or psychic energy associated with sexual urges and, in his later writings, with all constructive human activity. In the latter sense of eros, or life instinct, libido was opposed by thanatos, the death instinct and source of destructive urges; the interaction of the two produced all the variations of human activity. Freud considered psychiatric symptoms the result of misdirection or inadequate discharge of libido.”

(http://www.britannica.com/EBchecked/topic/339390/libido)

COLLOCATIONS:

Low libido = Libido scăzut

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: Freud's term for sexual energy, the driving force of human behaviour. In his later writings he used the term more diffusely to cover all kinds of psychic energy. Generally speaking the term is currently used to denote energy whose origins at least are sexual and which is dynamic and irrational in expression.

(Statt: 2003, p. 80)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Libido

DEFINITION: „Termen psihanalitic descmnînd o tendință, dorință ascunsă, energie instinctivă sau dobîndită, izvorînd din fondul inconștient și acționînd asupra conștiinței și comportamentului ca o pulsiune sau imbold.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 413

NOTA BENE: Din latină, franceză libido

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, libidourilor

HYPERNYM: Pulsiune sexuală

SYNONYMS: Eros, dorință sexuală

CONTEXTS: 1. „Conceptul de libido reprezintă în teoria freudiană energia care orientează și susține pulsiunile sexuale. După Jung noțiunea de libido desemnează „energia psihică”, în general, prezentă în tot ceea ce este „tendință către” , „apetitus”. Din această îngemănare a rezultat și sensul cel mai larg al cuvantului care desemna dorința sexuală”

(http://www.consultanta-psihologica.com/libidoul-si-psihologia-de-cuplu/)

2. „Aici Jung s-a axat pe desexualizarea conceptului de libido al lui Freud, astfel încât complexul Oedip nu mai putea opera ca exclusivă forță generatoare în formarea nevrozei religioase, sau pentru orice nevroză, ci a înlocuit ideea de libido sexual al lui Freud cu propriul său concept, mai cuprinzător de „libido energetic”. Aceasta permitea o percepere total diferită a religiei, care nu mai era un conglomerat de refulări vinovate și de obsesii ritualizate, ci ca o dimensiune naturală și legitimă a activității psihice.”

(http://www.psyvolution.ro/1065-influenta-religiei-ca-resursa-sau-obstacol-in-psihoterapie)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: După Freud, 1ibidoul „desemnează forța cu care se manifestă instinctul sexual". Prin generalizare, este energia ce generează orice tendințe. C.G. Jung socotea 1ibidoul. ,,o valoare energetică ce poate fi comunicată unui domeniu oarecare", iar Lacan

îl definește ca „energie psihică a dorinței". Represiunile de 1ibido și contradicțiile dintre ele

ca și cele rezultate din refulare duc, după psihanaliză, la dezvoltarea unor complexe.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 413)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Masking

ID LANGUAGE: English

TERM: Masking

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 83

STANDARD DEFINITION: “The blocking of one’s sensory stimulus or process by another.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 83

NOTA BENE: From mask (n.) + -ing. Figurative use by 1580s. Extended sense of "to disguise" is attested from 1847.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

ANTONYMS: Unmasking

SYNONYMS: Concealing

CONTEXTS: 1. “The intensity level at which a sound can be heard is affected by the existence of other stimuli. This effect, called masking, plays an important role in the psychophysical response to sound. Low frequencies mask higher frequencies much more strongly than high frequencies mask lower ones; this is one reason why a complex wave is perceived as having a different tone quality or timbre from a pure wave of the same frequency, even though they have the same pitch. Noise of low frequencies can be used to mask unwanted distracting sounds, such as nearby conversation in an office, and to create greater privacy.

(http://www.britannica.com/EBchecked/topic/555255/sound/64017/The-ear-as-spectrum-analyzer#ref527371)

2. “Because masking is not a unitary phemonenon, the visibility of a target can be reduced as a result of a large variety of neural factors including light adaptation at the photoreceptors, inhibitory receptive-field surroundings, and sophisticated cortical interactions. Since it is beyond the scope of this chapter to review all of those mechanisms, we will focus on neural correlates of visual pattern masking at cortical levels.”

(Breitmeyer: 2006, p. 81)

COLLOCATIONS:

Auditory masking = Mascare auditivă

Visual masking = Mascare vizuală

Backmasking = Mascare prin inversiune

USE AREA/FIELD: Cognitive psychology

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Mascare

DEFINITION: „Suprapunere calitativă a doi sau mai mulți stimuli, fapt ce reduce posibilitatea lor de discriminare; ecranarea unei particularități psihocomportamentale prin alta, de exemplu mascarea temperamentului prin caracter.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, 425

NOTA BENE:  Din franceză masquer

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem. mascărilor

ANTONYMS: Demascare

SYNONYMS: Camuflare

CONTEXTS: 1. „Tot el subliniază faptul că primul acces depresiv este de regulă ignorat, atât de către bolnav cât și de către anturaj, mascarea fiind făcută de către diferite boli somatice. Și alți autori subliniază prezența unor depresii deghizate în care acuzele ipohondrice nu ating intensități mari și în care componenta depresivă se pune cu greu în evidență.”

(http://www.consultanta-psihologica.com/depresia-mascata)

2. „Unul din gesturile care indică minciuna este acoperirea gurii ca și încercare de mascare a sursei de unde vine minciuna. Exista însă și un substitut al acoperirii gurii și anume atingerea nasului – gest prin care mincinosul trăiește confortul momentan al acoperirii gurii fără riscul de a atrage atenția asupra acțiunii sale. Mai există o părere conform căreia, atunci când oamenii mint fluxul sangvin la nivelul nasului crește foarte mult, creând o senzație neplăcuta care este atenuată de atingerea sau frecarea nasului.”

(http://www.la-psiholog.ro/cabinet-de-psihoterapie-gabriela-miu/cum-sa-prinzi-un-mincinos)

USE AREA/FIELD: Psihologie cognitivă

COMMENTS: Ralea folosește termenul de mascare pentru a desemna actul de simulare sau de adaptare la un rol.

(Popescu-Neveanu: 1978, 425)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Obsession

ID LANGUAGE: English

TERM: Obsession

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 94

STANDARD DEFINITION: “A persistent anxiety-provoking idea that one can't seem to get rid of.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 94

NOTA BENE:  From French obsession and directly from Latin obsessionem (nominative obsessio) "siege, blockade, a blocking up.” Transferred sense of "action of anything which engrosses the mind" is from 1670s. Psychological sense is from 1901.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Anxiety disorder

HYPONYM: Artimomania

SYNONYMS: Fixation

CONTEXTS: 1. “An obsession is an unwanted thought that you would like to, but cannot, control.  Often accompanying obsessions are compulsions, which are actions that the individual does not want to perform but cannot control.  For example, an individual may obsessed with germs and at the same time be driven compulsively to make sure that everything he or she touches is completely germ-free.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201212/those-everyday-obsessions-and-how-make-them-go-away)

2. “Behavior therapy cannot be guaranteed, but with the behavior therapy the obsession will be lessening due to the overall anxiety and stress level are lower. After the behavior therapy obsessions can and do occur, and it is realistic to expect them to occur. The suffers may not get rid of the obsessions completely, but they will not need to react with fear and compulsion in ways that will destroy their life.”

(http://allpsych.com/journal/ocd.html)

COLLOCATIONS:

Compulsive obsession = Obsesie compulsivă

USE AREA/FIELD: Psychology, psychiatry

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Obsesie

DEFINITION: „Imagine, gând sau o stare afectivă care ia în stăpînire conștiința în mod perseverent și intens, împotriva voinței subiectului și a funcțiilor critice intelectuale.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 214

NOTA BENE: Din franceză obsession, latină obsessio – asediu

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., obsesiilor

HYPERNYM: Tulburare de anxietate

HYPONYM: Artimomania

SYNONYMS: Idee fixă

CONTEXTS: 1. „Deși comportamentul compulsiv și obsesiile pot fi legate de superstiții, sunt complet ilogice, cum ar fi păsirea doar pe dalele albe ale pardoselii, pentru a scăpa de un gând obsesiv sau verificarea repetitivă a anumitor lucruri, cum ar fi închisul aragazului. Cele mai comune obsesii includ teama de microbi, îndoieli supărătoare sau necesitatea de a organiza permanent lucrurile.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/tulburari-de-anxietate)

2. „Obsesiile pot fi de diverse tipuri, declanșate de factori traumatizanți, stress, în sindormul de stress postraumatic, în nevroze, etc.

Obsesiile fobice de exemplu se referă la teama de un anumit obiect sau situație (vezi fobiile).

Obesia impulsivă este teama de a comite un act antisocial. Obsesia compulsivă se referă la nevoia de a repeta anumite acțiuni simple, de exemplu a închide ușa de un număr de ori, fără de care persoana nu iși poate indeplini în continuare activitățile.”

(http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=33&Itemid=0)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihiatrie

COMMENTS: Obsesia persistă parazitar, devine chinuitoare și permanentizîndu-se exprimă im simptom de nevroză. Subiectul conștientizează anormalitatea obsesiei, deseori caută să o ascundă pentru a evita desconsiderarea celor din jur și astfel, cuprins de anxietate ajunge la acte nefirești, dovedește perturbații de comportament. După A. Adler, obsesia exprimă fuga de realitate și transpunerea conflictelor vitale într-un plan ireal.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 214)

COLLOCATIONS: Obesie impulsivă, obsesie fobică

DESIGNATION STATUS: Oficial

Oedipus complex

ID LANGUAGE: English

TERM: Oedipus complex

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 94

STANDARD DEFINITION: “The feelings and conflicts occurring in a child that result from sexual attraction to the opposite-sex parent, including envious, aggressive feelings toward the same-sex parent.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/Oedipus+complex

NOTA BENE: Term coined by Freud in 1910 from Sophocles' play "Oedipus Tyrannus," in which the title character, the Theban hero, answers the Sphinx's riddle and unknowingly kills his father and marries his own mother.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [C]

HYPERNYM: Complex

SYNONYMS: Oedipal complex

CONTEXTS: 1. “The Oedipus complex originates during the infantile period, but its effects persist throughout the lifetime of the individual. It is obvious that the content of Oedipa wishes differs depending on their presence in a child or in an adult. As mentioned previously, there is no one Oedipus complex; the complex of childhood continually changes, producing different contents at different stages of life. The Oedipus complex, like the human mind, does not exist in space but only in time.”

(Keitlen: 2003, p. 17)

2. “In The Ego and the Id, Freud explained, "The super-ego retains the character of the father, while the more powerful the Oedipus complex was and the more rapidly it succumbed to repression (under the influence of authority, religious teaching, schooling and reading), the stricter will be the domination of the super-ego over the ego later on—in the form of conscience or perhaps of an unconscious sense of guilt."

(http://psychology.about.com/od/oindex/g/def_oedipuscomp.htm)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: The crux of Freud's theory of personality, the unconscious sexual desire of a son for his mother and consequent jealousy and hatred of his father. Freud considered this complex to be universal and, if unresolved, to be at the seat of all other neuroses and the cause of a great deal of guilt. Freud was fascinated by the myth of Oedipus, the tragic hero (of Sophocles, the Greek dramatist) who unwittingly killed his father and married his mother.

(Statt: 2003, p. 94)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Complexul lui Oedip

DEFINITION: „Atașament erotic al copilului față de părintele de sex opus, refulat din cauza conflictului de ambivalență preferențială între părinți (pozitiv). Complexul este negativ cînd atașarea copilului se manifestă către părintele de același sex.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 123

NOTA BENE: Noțiune descrisă de psihanalistul Sigmund Freud in 1910 cu referire la o legendă a Greciei antice, în care Oedip, fiul regelui din Teba, fără să știe, își ucide propriul tată și se căsătorește cu mama lui.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N Ngen)

HYPERNYM: Complex

SYNONYMS: Complex oedipal

CONTEXTS: 1. „Identificarea este o formă de relație cu obiectul prin care subiectul – copilul în speță – introiectează calitățile obiectului. Astfel ia naștere supraeul – Freud însuși susține că supraeul individului este moștenitorul complexului lui Oedip. Dar această identificare ascunde de fapt ostilitatea copilului față de părintele de același sex. El vrea să-l suprime pe acesta, să-i ia locul alături de mamă sau tată (părintele de sex opus). Este o pură rivalitate care conduce uneori la rezultate dramatice.”

(http://www.psihanaliza.org/articol3.html)

2. „Pentru specialiștii în identitate sexuală de orientare psihanalitică, este clar: anatomia nu decide de una singură referitor la destinul nostru de bărbați sau femei. Complexul Oedip este cel care îi deschide micuței drumul spre „a deveni femeie“. La început, nu exista nicio diferență între ea și fratele ei, căci amândoi iși iubesc exclusiv mama. Dar, la aproximativ trei ani, alegerea se schimbă.”

(http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/de-ce-fetitele-prefera-papusile-2137247)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: După Sigmund Freud, acesta este un fenomen normal în dezvoltarea copilului, care in condiții normale este depășit; după G. Koheim este comun speciei umane. După alți autori, apare numai în condiții anormale. Nedepășit, poate fi sursa unor nevroze, a homosexualității.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 123)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Oneiric

ID LANGUAGE: English

TERM: Oneiric 

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology 1902, p. 201

STANDARD DEFINITION: Of, relating to, or suggestive of dreams.

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/oneiric

NOTA BENE: From Greek oneiros, dream + -ic

GRAMMATICAL CATEGORY: Adj

GENERIC CONCEPT: Oneirology

CONTEXTS: 1. “It is easy to see that oneiric behavior is an intrinsic phenomenon, but numerous problems remain to be resolved. The absence of reaction to visual and auditory stimuli is undersandableȘ it reflects the complete or partial block of visual and auditory imputs demonstrated during paradoxical sleep. So it is obvious that these behavioral patterns are aimless.”

(Jouvet: 2000, p. 87)

2. “ The symbols often appear in dreams and this is why they request the analyst's contribution to their decrypting. Unlike Freud, who reduces almost all oneiric symbols to sexuality, Jung claims that the symbols are indications of the collective unconscious  archetypes and especially of the Self (the archetype of the Center).”

(http://www.carl-jung.net/symbolism.html)

COLLOCATIONS:

Oneiric symbol = Simbol oniric

USE AREA/FIELD: Psychology, Oneirology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Oniric

DEFINITION: „Ceea ce ține de vis sau are forma caracteristică visului, fiind o desfășurare de imagini, scene, — trăite momentan ca și cum ar fi reale.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 497

NOTA BENE: Din franceză onirique.

GRAMMATICAL CATEGORY: Adj

GENERIC CONCEPT: Onirologie

CONTEXTS: 1. „Analiza simbolurilor este o componentă de bază a metodei analitice a lui Jung. El i-a dedicat o mulțime de lucrări dintre care semnalăm Psihologie și alchimie.

Simbolurile apar adeseori în vise și de aceea solicită aportul analistului în descifrarea lor. (1) Spre deosebire de Freud, care reduce aproape toate simbolurile onirice la sexualitate, Jung susține că simbolurile sînt indicații privind arhetipurile inconștientului colectiv și în special Sinele (arhetipul centrului).”

(http://www.carl-jung.info/simbolism.html)

2. „Ultimele cercetări în domeniul neuropsihiatriei, facilitate de tehnici de analiză fiziologică de ultimă generație, concluzionează că visele sunt modalitatea prin care psihicul nostru se descarcă nervos. Toate trăirile cotidiene au o corespondență onirică iar visele sunt la fel de necesare pentru psihic așa cum cutremurele de magnitudini mici sunt necesare pentru detensionarea plăcilor tectonice.”

(http://www.psyvolution.ro/754-intre-psiholog-si-duhovnic)

USE AREA/FIELD: Psihologie, Onirologie

COMMENTS: Jastrow susținea că subconștientul nu este decât o stare de conștiință onirică.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 497)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Oneirology

ID LANGUAGE: English

TERM: Oneirology

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 201

STANDARD DEFINITION: “The science of dreams and their interpretation.”

DEFINITION SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 201

NOTA BENE: Latin oneirologia from Ancient Greek ὄνειρoς (oneiros, "dream") + -logy

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPONYM: Interpretation of dreams

SYNONYMS: Oneiroscopy, science of dreams

CONTEXTS: 1. “The average person will sleep for approximately 2,688 hours a year, and during that time, they can have over 1,825 dreams, of which only a small few are consciously remembered. While Oneirology may be a form of study that will never be able to explain why you keep having that dream about falling, it can tell you the consequences of too many or too few dreams as well as the result of too much or too little sleep.”

(source: http://dreamdoze.com/oneirology-understanding-the-how-the-why-and-the-what/)

2. “Critical evaluation of ancient science by current standards must be tempered by the understanding that consensus of opinion does not exist among experst for modern-day science.

Consequently, the general modus operandi of this undertaking will be to appraise ancient oneirology by the ideals of Aristotelian philosophy of science or by conformity with ancient medical practice.”

(Holowchak: 2002, p. 17)

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Oneirology should not be confused with sleep research, which studies sleep as neurophysiological phenomenon. Oneirology is more concerned with dreams as personal experience and their interpretation.

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Onirologie

DEFINITION: „Disciplină ce studiază visele, deci mecanismele, dinamica și conținutul lor.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 497

NOTA BENE: Din franceză onirologie

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., onirologiei

HYPONYM: Interpretarea viselor

SYNONYMS: Oniroscopie, știința viselor

CONTEXTS: 1. „Visele în care apar peisaje vii, colorate, din natură sunt mai greu de uitat. Specialiștii în știința viselor, numită onirologie, au demonstrat că un anumit tip de peisaje care ne apar în vise pot oferi numeroase informații despre starea noastră de sănătate și despre cea psihică. În cazul în care visăm o câmpie întinsă, însorită și viu colorată în verde închis, unde nu se vede nimic în afară de iarbă, se poate spune că stăm foarte bine cu sănătatea și în special cu cea a plămânilor și inimii.”

(http://a1.ro/lifestyle/health/psihologie-interpretarea-peisajelor-din-vise.html)

2. „În fiecare an, diferite grupuri de cercetători fac studii și experimente despre visele umane. Știința poartă numele de onirologie. Chiar dacă au fost înregistrate progrese uluitoare despre vise, oamenii de rând știu foarte puține lucruri despre conținutul și scopul viselor. Un lucru este însă sigur: imaginile, gândurile și emoțiile pe care le experimentăm în timp ce dormim pot avea o influență covârșitoare în viața reală.

(http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/relaxare-si-wellness/5-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-vise)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Onirologia s-a dezvoltat mult în ultimele decenii și a dobândit un caracter riguros științific. I. Biberi vorbește despre oneropsihologie.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 497)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Operant conditioning

ID LANGUAGE: English

TERM: Operant conditioning

ID COUNTRY: US

SOURCE: Statt: 2003, p. 95

STANDARD DEFINITION: “A form of learning that is determined by consequences that either reinforce or punish particular behaviours that can increase or decrease the probability of the behaviour.”

DEFINITION SOURCE: http://www.tuition.com.hk/psychology/o.htm

NOTA BENE: Term coined 1938 by U.S. psychologist B. F. Skinner.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [U]

HYPERNYM: Conditioning

SYNONYMS: Instrumental conditioning

CONTEXTS: 1. “Operant conditioning, also called instrumental conditioning, is a method for modifying behavior (an operant) which utilizes contingencies between a discriminative stimulus, an operant response, and a reinforcer to change the probability of a response occurring again in that situation. This method is based on Skinner's three-term contingency and it differs from the method of Pavlovian conditioning.”

(http://www.psychology.uiowa.edu/faculty/wasserman/glossary/opcondition.html)

2. “Skinner is regarded as the father of Operant Conditioning, but his work was based on Thorndike’s law of effect. Skinner introduced a new term into the Law of Effect – Reinforcement. Behavior which is reinforced tends to be repeated (i.e. strengthened); behavior which is not reinforced tends to die out-or be extinguished (i.e. weakened).

Skinner (1948) studied operant conditioning by conducting experiments using animals which he placed in a “Skinner Box” which was similar to Thorndike’s puzzle box.”

(http://www.simplypsychology.org/operant-conditioning.html)

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: (It) attempts to shape behaviour by reinforcing or punishing a response which is spontaneously emitted (rather than elicited as in classical conditioning). The emphasis is on an organism operating on its own environment, e.g. a rat exploring a cage may happen to press a bar. If this behaviour produces the reinforcement of a food pellet it will eventually learn how to manipulate its environment to get food whenever it wants. By a careful arrangement of such reinforcements animals can be trained to perform very complex behaviours. (Statt: 2003, p. 95)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Condiționare operantă

DEFINITION: „Forma a învățării în care consecințele unui comportament determină/ conduc sporirea probabilității apariției acelui comportament.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 282

NOTA BENE: Termen introdus de psihologul american B. F. Skinner

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem.

HYPERNYM: Condiționare

SYNONYMS: Condiționare instrumentală

CONTEXTS: 1. „Condiționarea operantă este un procedeu de învățare, în care comportamentul ulterior al unui individ este influențat de modul în care percepe consecințele acestuia. Un comportament care se scontează că va avea consecințe pozitive (de exemplu, angajamentul total în timpul unui meci), va fi reprodus de mai multe ori, deoarece este urmat de consecințe pozitive (publicul, coechipierii și antrenorul vor lăuda sportivul care a înscris).”

(http://psihologia.sinners.ro/2010/02/04/conditionarea-operanta/#more-25)

2. „Condiționarea operantă se referă la faptul că, în general, comportamentul nostru este influențat de consecințele acestuia: dacă un anumit comportament are niște consecințe plăcute sau benefice pentru noi, vom avea tendința de a repeta acel comportament. Dacă are consecințe negative, neplăcute, frecvența comportamentului respectiv va scădea. Tehnicile comportamentale bazate pe operarea condiționată identifică mai întâi comportamentele nedezirabile sau problematice ale unui individ, caută apoi să înțeleagă care sunt consecintele pozitive care întrețin aceste comportamente.”

(http://psihogen.ro/psihoterapia_cognitiv_comportamentala.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Optical illusion

ID LANGUAGE: English

TERM: Optical illusion

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 206

STANDARD DEFINITION: “A visually perceived image that is deceptive or misleading.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/optical+illusion

NOTA BENE: Optical illusions were first used in ancient Greek architecture.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Optical phenomenon

HYPONYM: Geometrical-optical illusions, oculogyral illusion, mirage, Müller-lyer optical illusion, Ponzo optical illusion

SYNONYMS: Visual illusion

CONTEXTS: 1. “Optical illusions, more appropriately known as visual illusions, involve visual deception. Due to the arrangement of images, effect of colors, impact of light source or other variable, a wide range of misleading visual effects can be seen.

If you've ever struggled to see the hidden image in a single-image stereogram, you may have discovered that not everyone experience visual illusions in the same way. For some illusions, some people simply are not able to see the effect.”

(http://psychology.about.com/b/2012/01/09/how-do-optical-illusions-work.htm)

2. “In researching and presenting optical illusions to wide audiences, I have found that their effect on people is very primal. It does not matter how old ther are, how artistic they are, how intelligent they are, what their background or culture isș people just love optical illusions and enjoy being deceived in a dlightful and surprising way.”

(Seckel: 2004, p. 9)

USE AREA/FIELD: Optics

COMMENTS: In this sense the term includes all physical illusions (effects of mirrors, lenses, prisms, &c.), the physiological illusions attending the perception of colour (after-images, contrast, colour-induction, &c.), and the physiological and psychical illusions attending the perception of space, movement, motion, and the character of objects.

(Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 206)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Iluzie optică

DEFINITION: „Percepere vizuală denaturată a unor obiecte sau figuri din realitate, datorită particularităților de formare a imaginilor pe retină.”

DEFINITION SOURCE: http://m.dexonline.ro/definitie/iluzie

NOTA BENE: Iluziile vizuale au fost folosite in arhitectura greacă incă din antichitate.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP, fem., iluziilor optice

HYPERNYM: Fenomen optic

HYPONYM: Iluzie optico-geometrică, iluzie oculo-girală, miraj

SYNONYMS: Pseudoblepsie

CONTEXTS: 1. „O iluzie optică se caracterizează întotdeauna prin imaginea percepută, care este falsă. Informația care vine de la ochi este procesată de creier în așa fel încât apare o percepție care nu este măsurabilă fizic. Se presupune că există iluzii psihologice care apar în mod natural și iluzii cognitive care pot fi demonstrate vizual.

Iluziile psihologice, cum sunt imaginile persistente după expunerea la lumina puternică sunt efectele stimulării excesive a ochiului. Apare un dezechilibru fiziologic care afectează percepția.

(http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=345&Itemid=935)

2. „Mirajul se constituie ca un alt tip de iluzie optică, fiind generat de fenomenul de refracție a luminii. Ni se intamplă de multe ori, mai ales în zilele senine, să avem impresia că drumul pe care rulăm  este ud. Paradoxal, pe măsură ce ne apropiem de punctul perceput ca «oglindă a apei », iluzia dispare deplasându-se mai înainte in fața noastră.”

(http://www.psyvolution.ro/299-perceptia-vitezei-in-trafic-factor-favorizant-de-accident-rutier)

USE AREA/FIELD: Optică

COMMENTS: Iluziile optico-geometrice constau in modificarea proprietăților geometrice a figurii date – mărime, formă, direcție – cînd sînt adăugate linii sau alte elemente la figura de bază: intervin fenomene de contrast, inducție, iradiere, închidere în interiorul altor figuri, supraevaluarea anumitor parametri, transformări intramodale, la nivelul analizorului vizual etc.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 324)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Paranoia

ID LANGUAGE: English

TERM: Paranoia

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 98

STANDARD DEFINITION: “A psychosis characterised by delusions, especially delusions of grandeur and delusions of persecution.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 98

NOTA BENE: From Greek paranoia "mental derangement, madness," from paranoos "mentally ill, insane," from para- "beside, beyond" + noos "mind."

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Psychosis

CONTEXTS: “That was the view of Clinical Psychiatry, a hugely influential textbook in the 1950s and 1960s. But it wasn't just psychiatrists who though paranoia not woorth taking seriously. A number of psychologists developed techniques to help patients reduce the amount of time they spent talking about their delusions. There was no point in talking about them. They were, afters all, just 'empty speech acts'.”

(Freeman: 2008, p. 14)

2. “We are still plenty anxious.  Paranoia shares traits with anxiety – primarily dread and a sense of loss of control. But paranoia includes the idea that the bad things are due to a single, identifiable source. This force could be a religion, a person or a group of people, a political ideology, or an agency or organization.  Paranoia is generally a delusional state.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/addiction-in-society/200911/the-age-paranoia)

COLLOCATIONS:

To suffer from paranoia = A suferi de paranoia

USE AREA/FIELD: Psychology, psychiatry

COMMENTS: Apart from such delusions, which may be vigorously and even plausibly defended, a paranoiac can often behave quite normally.

(Statt: 2003, p. 98)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Paranoia

DEFINITION: „Boală psihică din grupul psihozelor delirante cronice, fără evoluție deficitară, caracterizată prin existența ideilor delirante permanente și sistematizate.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 514

NOTA BENE: Din franceză paranoïa, greacă paranoia – nebunie 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., paranóiei

HYPERNYM: Psihoză

CONTEXTS: 1. „Paranoia este o psihoză care se manifestă predominant pe tărâm cognitiv. Paranoicul, victima unei mreje de închipuiri, nu este lipsit de logică. El conexează fapte întâmplătoare, fără legătură între ele și creează din ele un sistem de argumentație logic care îl conduc spre convingerile sale morbide. Așa se face că el va vedea mereu altceva în spatele aparenței, va interpreta în maniera sa vorbele celorlalți, va căuta – și va găsi! – în toate împrejurările trădarea, subminarea autorității sale, prejudicierea intenționată, lipsa de considerație din partea celorlalți.”

(http://www.psychologies.ro/definitii/paranoia-390166)

2. „Delirul din paranoia se dezvoltă în mod coerent, logic, deseori plauzibil (credibil)  prin prisma interpretărilor bolnavului, convingerea finală a pacientului devenind neclintită că are totdeauna dreptate.

Paranoicul crede că vede legatura “logică” dintre fapte întâmplatoare, fără relație de cauzalitate între ele, ajungând astfel la convingeri neconforme cu realitatea.”

(http://www.despreboli.ro/boli-neurologice-si-psihiatrice/2012/paranoia-o-problema-a-epocii-moderne-1803)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihiatrie

COMMENTS: Ideile delirante nu sînt doar simple erori de judecată și prin ele nu se înțeleg doar credințele și convingerile, prin care se exprimă tema ficțiunii delirante (de persecuție, de grandoare etc), ci și tot cortegiul fenomenelor ideo-afective, în care se încorporează delirul (intuiții, iluzii, interpretări etc). în cadrul p., delirul se sistematizează într-o ficțiune de o coerență logică remarcabilă, într-un sistem de credințe și valori bine aiticulate, impunîndu-se conștiinței ca un eveniment al lumii exterioare.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 514)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Perception

ID LANGUAGE: English

TERM: Perception

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 100

STANDARD DEFINITION: “The process by which the brain receives the flow of information about the environment from the sense organs and uses this raw material to help an organism make sense of that environment.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 100

NOTA BENE: late 14c., "receiving, collection," from Latin perceptionem (nominative perceptio) "perception, apprehension, a taking," from percipere "perceive.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Cognitive process

SYNONYMS: Perceptiual experience

CONTEXTS: 1. “A major theoretical issue on which psychologists are divided is the extent to which perception relies directly on the information present in the stimulus.  Some argue that perceptual processes are not direct, but depend on the perceiver's expectations and previous knowledge as well as the information available in the stimulus itself.”

(http://www.simplypsychology.org/perception-theories.html)

2. “Psychologists typically make a distinction between sensation and perception. Sensations are uninterpreted sensory impressions created by the detection of environmental stimuli, whereas perception refers to the set of processes whereby we make sense of these sensations. Perception enables us to literally navigate through the world, avoiding danger, making decisions, and preparing for action.”

(http://cognitivepsychology.wikidot.com/cognition:perception)

COLLOCATIONS:

Unconscious perception = Percepție inconștientă

Visual perception = Percepție vizuală

Perception of time = Percepția timpului

USE AREA/FIELD: Cognitive psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Percepție

DEFINITION: „Proces psihic prin care obiectele și fenomenele din realitate sunt percepute direct cu ajutorul organelor de simț.”

DEFINITION SOURCE: http://m.dexonline.ro/definitie/percep%C8%9Bie

NOTA BENE: Din latină perceptio, franceză perception.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem, percepțiilor

HYPERNYM: Proces cognitiv

SYNONYMS: Percepere

CONTEXTS: 1. „Percepția integrează informațiile oferite de senzații, rezultând imaginea perceptivă care va fi integrată de persoană în existența sa, analizată prin intermediul gândirii și valorizată afectiv. Percepția favorizează experiența realității, trăirea acesteia de către subiect, facilitând adaptarea la realitate a acestuia.”

(http://psihologie3-psihologie.blogspot.ro/2011/01/blog-post.html)

2. „Această iluzie conținea 2 linii ce aveau la capete vârfuri de săgeți creând astfel iluzia de dimensiuni diferite. În timpul redări acestei iluzii, pe ecran apăreau niște umbre imperceptibile pentru câteva milisecunde. În urma acestui experiment Dunlap a sustinut că umbrele au influențat subliminal percepția subiecților în legătură cu lungimea liniilor. Deși rezultatele nu au fost verificate, psihologul american Harry Levi Hollingsworth a publicat o carte cu texte publicitare în care a scris că astfel de mesaje subliminale pot fi folosite și sunt folosite doar de cei care lucreaza în publicitate.”

(http://www.psyvolution.ro/863-mesajul-subliminal-din-reclamele-mass-mediei)

USE AREA/FIELD: Psihologie cognitivă

DESIGNATION STATUS: Oficial

Perceptual defence

ID LANGUAGE: English

TERM: Perceptual defence

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, pag. 100

STANDARD DEFINITION: “Protecting oneself (one’s self) or one’s ego from the awareness of unpleasant perceptions by misperceiving them as being pleasant or inoffensive, or by ot perceiving anything at all.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, pag. 100

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Defence mechanism

CONTEXTS: 1. “Freud felt that the perceptual process contains systems which protect us from consciously perceiving information that might cause us extreme upset. The parent who refuses to see their delinquent child as dishonest or the cheated spouse who fails to see that their partner is unfaithful may be demonstrating perceptual defence. Like many Freudian ideas it is difficult to test this experimentally because it would hardly be ethically correct to submit participants to the sort of traumatic experiences that would be expected to lead to perceptual defence.”

(Hardy: 1999, p. 29)

2. “Bruner and Postman (1947) found that words of an emotionally disturbing character were more difficult to recognise then were neutral words. This raising of the perceptual threshold was termed by them 'perceptual defence'. In addition they found that some emotionally disturbing words were less difficult to recognise than other less disturbing words – a process they reffered to as 'perceptual sensation'.”

(Kline: 1972, p. 165)

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Apărare perceptuală

DEFINITION: „Mecanism psihic defensiv evidențiat prin creșterea pragului de recunoaștere pentru un stimul emoțional.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 281

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), apărărilor perceptuale

HYPERNYM: Mecanism de aparare

CONTEXTS: 1. „ Numeroși autori au căutat să răspundă acestor întrebări. Unii dintre ei afirmă că există un mecanism de apărare perceptuală permițând subiectului să respingă anumiți stimuli. Kapferer, citind câteva experiențe, conchide că "statutul empiric al fenomenului de apărare perceptuală este mai mult decât dubios". La fel, el consideră că perceperea sublimală, care silește ca un stimul de o durată sub pragul percepției (subcepție) poate avea efecte, este o problemă falsă.”

(http://www.stiucum.com/marketing/marketing-mix/203/influenta-mesajelor71476.php)

2. „În acest context interesele joacă un rol important. Interesul dominat al subalternilor acționează ca un filtru asupra stimulilor. Astfel, în cazul unui interes major, la un moment dat, stimulii care nu sunt pe linia acestui interes nu vor fi percepuți decât dacă ating anumite intensități. Procesul a fost denumit ca “apărarea perceptuală”. Deci în situațiile de interes dominant mecanismul apărării perceptuale acționează în sensul ridicării pragului de percepție pentru stimuli care nu sunt de natura interesului dominant.”

(http://www.acuz.net/html/Rolul_factorului_uman_in_practica_manageriala.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Fenomenul poate fi relevat prin expunerea vizuală sau auditivă a subiecților la cuvinte cu puternică incarcatură emotională sau la cuvinte tabu.

(Opre: 2002, p. 281)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Phobia

ID LANGUAGE: English

TERM: Phobia

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 102

STANDARD DEFINITION: “A morbid neurotic fear of a particular object or situation.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 102

NOTA BENE:  From Greek -phobia, from phobos "fear, panic fear, terror, outward show of fear; object of fear or terror". Psychological sense attested by 1895.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Anxiety disorder

HYPONYM: Agoraphobia, xenophobia, acrophobia, claustrophobia

SYNONYMS: Phobic anxiety, phobic disorder, phobic reaction

CONTEXTS: 1. “There are three classes of phobias: agoraphobia, social phobia, and specific phobia (Wood 521).  Agoraphobics have an intense fear of being in a situation from which immediate escape is not possible or in which help would not be available if the person should become overwhelmed by anxiety or experience a panic attack or panic-like symptoms (Wood 521).  Agoraphobia is the most disabling of all phobias, and treatment is difficult because there are so many associated fears.”

(http://allpsych.com/journal/phobias.html)

2. “It is known that phobias tend to run in families. I have treated a grandmother, her daughter, and her granddaughter for fears that greatly resembled each other. It is said sometimes that phobias are influenced by a genetic vulnerability that is passed down from one generation to the other. One can always adduce and find some evidence for such a “genetic vulnerability.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/fighting-fear/201209/are-some-phobias-inborn)

COLLOCATIONS:

Social phobia = Fobie socială

Specific phobia = Fobia specifică

USE AREA/FIELD: Psychology, psychiarty

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Fobie

DEFINITION: „Teamă irațională și obsedantă referitoare la anumite obiecte sau la anumite situații.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 129

NOTA BENE: Din franceză phobie.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., fobiilor

HYPERNYM: Tulburare de anxietate

HYPONYM: Agorafobie, xeofobie, acrofobie, claustrofobie

SYNONYMS: Nevroză fobică

CONTEXTS: 1. „Această atitudine față de factorul stresant este persistentă în timp (sentimentele se repetă cu fiecare ocazie ce aduce factorul de stres). Vorbim de o frică irațională pentru că pericolul nu există în realitate sau este mult exagerat în mintea persoanei respective. Persoanele care suferă de o anumită fobie se panichează deseori doar la anticiparea situației stresante sau doar la gândul că ar putea fi puse față în față cu aceasta.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/fobii-totul-despre-fobii-de-la-a-la-z)

2. „Diagnosticul de fobie socială este luat în vizor atunci când anxietatea trăită în situațiile sociale și evitarea confruntării cu aceste situații devin atât de intense/persistente încât produc deteriorare și suferintă individului. De exemplu, persoana este foarte nemulțumită de viața sa, simte că pierde foarte multe oportunități sociale sau profesionale, îi este dificil să-și desfășoare activitățile cotidiene, îi este dificil să funcționeze la locul de muncă sau se simte epuizat de stresul continuu al acestei anxietăți.”

(http://www.tratamentanxietate.ro/fobie-sociala)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihiatrie

COMMENTS: Pentru ,,comportamentiști”, fobiile ar fi conduite dobândite ca urmare a unor experiențe nefericite, conduite amplificate de reacțiile excesive ale anturajului sau de insecuritatea datrata absenței mamei. Ele s-ar remedia printr-o terapie comportamentală. Pentru psihanaliști, mecanismul cauzal al nevrozei fobice este un conflict intrapsihic inconștient. Subiectului îi este teamă de impulsiile sale cărora le substituie un obiect.

(Sillamy: 1998, p. 129)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Placebo effect

ID LANGUAGE: English

TERM: Placebo effect

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p.103

STANDARD DEFINITION: “A beneficial effect in a patient following a particular treatment that arises from the patient's expectations concerning the treatment rather than from the treatment itself.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/placebo+effect

NOTA BENE: From Latin placēbō ("I will please"), the first-person singular future active indicative of placeō ("I please"). Medical sense is first recorded 1785, "a medicine given more to please than to benefit the patient." Placebo effect attested from 1950.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [C]

HYPERNYM: Medicinal effect

SYNONYMS: Placebo response

CONTEXTS: 1. “Researchers have been able to demonstrate the placebo effect in action using brain scans. In one study, participants had a hot, painful piece of metal placed on their hand and then received either a pain-killing drug or a placebo injection. In both cases, the subject reported that the injection helped reduce the pain. The researchers used positron emission tomography (PET) scans to look at each person's brain and found that areas of the anterior cingulate cortex, the area of the brain that contains many opiate receptors, were activated in both the placebo and treatment groups.”

(http://psychology.about.com/od/pindex/f/placebo-effect.htm)

2. “Placebo effects, defined this way, are not imaginary. They are genuine changes produced by a person's knowledge or belief in a manipulation. For example, if you wore a certain cologne which made you feel more attractive, you might act more attractive and be more attractive. This would be a placebo effect if your belief affected your behavior, but the cologne by itself had no real effect.”

(http://www.intropsych.com/ch01_psychology_and_science/placebo_effects.html)

USE AREA/FIELD:  Psychiatry, medicine

COMMENTS: The reaction to a placebo as though it were an active substance, e.g. patients feeling better after being given a sugar pill. The term is sometimes used in a wider sense to refer to a positive response from people when they feel that attention is being paid to them.

(Statt: 2003, p.103)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Efectul placebo

DEFINITION: „Denumirea efectului terapeutic al unei substanțe indiferente care este administrată subiectului în chip de medicament sau drog și produce, numai pe bază de sugestie, efectele corespunzătoare.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 538

NOTA BENE: Din franceză, engleză placebo.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), neutru

HYPERNYM: Efect medicinal

SYNONYMS: Răspuns placebo

CONTEXTS: 1. „ Un studiu clinic are un scop clar: acela de a observa diferențele între un medicament și un tratament placebo. Dacă efectul placebo dă rezultate pozitive în rândul pacienților, atunci problema se complică. Tocmai de aceea trebuie să cunoaște și să controlăm modul în care pacienții răspund la tratamentul placebo”, a explicat Ted Kaptchuk, profesor la Școala de Medicină Harvard.” 

(http://www.descopera.ro/dnews/10254524-efectul-placebo-explicat-de-genetica)

2. „Efectul placebo reprezintă reacția favorabilă, fizică și/sau psihică la acțiunea unui preparat cu aspect de medicament (design, culoare, miros) identic cu cel al unui medicament, despre care subiectul crede că este medicament dar care este în realitate un preparat inert, conținând substanța inactivă. Mecanismul efectului placebo îl constituie apariția unui reflex condiționat pe fondul unui set de stimuli legat de prescrierea și administrarea medicamentului (medicul în halat alb, scrierea rețetei, gesturile medicului).”

(http://www.consultanta-psihologica.com/efectul-placebo)

USE AREA/FIELD: Psihiatrie, medicină

COMMENTS: Placebo este introdus obligatoriu, ca substanță monitor ori de cîte ori se testează eficacitatea farmacodinamică a unui medicament nou.

DESIGNATION STATUS: Oficial

Pleasure principle

ID LANGUAGE: English

TERM: Pleasure principle

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 103

STANDARD DEFINITION: “A key motivating principle of the unconscious which involves the urge to gratify basic drives immediately and to avoid the experience of pain or 'unpleasure'.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 103

NOTA BENE: Part of Freudian psychology.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [U]

HYPERNYM: Psychoanalytic concept

ANTONYMS: Reality principle

SYNONYMS: Hedonism

CONTEXTS: 1. “In Freud's psychoanalytic theory of personality, the pleasure principle is the driving force of the id that seeks immediate gratification of all needs, wants, and urges. In other words, the pleasure principle strives to fulfill our most basic and primitive urges, including hunger, thirst, anger, and sex. When these needs are not met, the result is a state of anxiety or tension.”

(http://psychology.about.com/od/pindex/g/def_pleasurepri.htm)

2. “Remember, the id is the primal part of personality that seeks instant gratification of all needs, demands, and urges. If we acted only based on the demands of the id, we might find ourselves grabbing food out of someone else's hands when we are hungry or getting too friendly with someone else's spouse when we're feeling amorous. The id is ruled by the pleasure principle, or the idea that impulses need to be fulfilled immediately.”

(http://psychology.about.com/od/rindex/g/def_realityprin.htm)

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Principiul plăcerii

DEFINITION: „Postulat potrivit căruia activitatea ar avea drept scop ultim căutarea plăcerii si evitarea neplăcerii.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 239

NOTA BENE: Termen introdus in domeniul psihanalizei de Sigmund Freud.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N Ngen)

HYPERNYM: Concept psihanalitic

ANTONYMS: Principiul realității

SYNONYMS: Hedonism

CONTEXTS: 1. „Potrivit lui Freud, "părintele" psihanalizei, principiul plăcerii este unul dintre cele două principii fundamentale care guvernează funcționarea psihicului uman. "Teoria psihanalitică admite fără rezerve că evoluția proceselor psihice este reglată automat de principiul plăcerii. Altfel spus, credem că activitatea psihică este declanșată de fiecare dată de o tensiune dezagreabilă sau penibilă și că scopul ei este de a diminua această tensiune, înlocuind deci o stare neplăcută printr-una plăcută", scrie acesta in "Dincolo de principiul plăcerii".

(http://www.descopera.ro/stiinta/6187918-rezist-dar-nu-ma-tenta)

2. „Mai mult, inconstientul răspunde cererilor impuse de principiul plăcerii care presează în permanență pentru gratificarea dorințelor, în contrast cu orientarea realistă, inhibitorie a preconștientului. În consecință, inconștientul poate fi conceptualizat ca un sistem unic de operare în acord cu propriile reguli de funcționare, laolaltă cu celelalte sisteme psihice, care la rândul lor, funcționează după propriile reguli. În acest sens, inconștientul are un înțeles sistematic.”

(http://psihogen.ro/inconstient-sigmund-freud-psihanaliza.html)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: Orice tensiune care rupe echilibrul organismului este neplăcută. Ori de câte ori se face simțită o trebuință suntem determinați să căutăm în mediul ambiant obiectul susceptibil să o satisfacă. Impulsiile se angajează pe căile cele mai scurte, dar când acestea sunt impracticabile (obiect inexistent sau interzis), ele o iau pe căi ocolite care le duc la plăcerea căutată. Visele si fantasmele sun două dintre aceste căi.

(Sillamy: 1998, p. 239)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Polarity

ID LANGUAGE: English

TERM: Polarity

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Goitein: 2005, p. 182

STANDARD DEFINITION: “The mental tendency of pairing experiences as opposites, in three specific fields: love and hate, pain and pleasure, domination and submission.”

DEFINITION SOURCE: Goitein: 2005, p. 182

NOTA BENE: From polar + -ity. Polar originates from Medieval Latin polaris "of or pertaining to the poles," from Latin polus "an end of an axis". Meaning "directly opposite in character or tendency" is attested from 1832.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural polarities

HYPERNYM: Tendency

SYNONYMS: Oposition

CONTEXTS: 1. “Replication pertains to productive styles that maximize the diversification and selection of ecologically effective attributes. It refers to the strategies utilized to replicate ephemeral organisms, to the methods of maximizing reproductive propagation and progeny nurturance, and to the psychic polarity of self and other.”

(Millon: 2003, p. 8)

2. “We shall argue that, at least from a psychological standpoint, this is the stance that has the most satisfactory consequences. It may be helpful to offer a psychological analogy for the polarity between the relationship between the man and God. It comes from Jung’s treatment of the polarity between the ego and the Self. For Jung, the ego is the centre of conscious experience.”

(Watts: 1988, p. 96)

COLLOCATIONS:

Reversal of polarity = Schimare a polarității

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Polaritate

DEFINITION: „Dispoziție caracteristică în activitatea nervoasă și psihică de opunere a

trăsăturilor și fenomenelor în termeni extremi și inverși și de dezvoltare în aceste condiții contradictorii, după modelul electricității, în care funcționează p. negativ-pozitivă.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 539

NOTA BENE: Din franceză polarité.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., polarităților

HYPERNYM: Dispoziție, tendință

SYNONYMS: Opoziție

CONTEXTS: 1. „Apare o nouă psihologie socială care derivă personalitatea de la contextele integrate ale societății și vede în alienare prețul eliberării omului din aceste contexte. Observăm deci că există o polaritate, o lege a polarității ideilor sociale. Una din trăsăturile specifice ale gândirii sociologice este polaritatea. Această polaritate însă devine vizibilă numai când examinăm mișcarea ideii.”

(Enciclopedia sociologiei universale: 2005, p. 44)

2. „Aceste noduri au o polaritate afectivă net marcată și intensă ocazional. Ele cristalizează valori sau contravalori, impun atașamentul sau repulsia, furnizând motive de adeziune sau respingere, asemeni credințelor nucleare. Punerea lor în mișcare în cazul emiterii sau receptării activează judecăți preformate și este însoțită de o impresie emotivă accentuată. Iar faptul că știm sau ne place să credem că acestă părere este împărtășită de cei mai mulți îi sporește efectul.”

(http://psyvolution.ro/766-stresul-tehnici-esentiale-de-supravietuire)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Principiul polarității este pregnant exprimat în afectivitate și organizare caracterială.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 539)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Preconscious

ID LANGUAGE: English

TERM: Preconscious

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 105

STANDARD DEFINITION:  “The mental function in which thoughts, ideas, emotions, or memories not in immediate awareness can be brought into the consciousness, usually through associations, without encountering any intrapsychic resistance or repression.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/Preconscious

NOTA BENE: 1860, from pre- + conscious (Latin conscius)

GRAMMATICAL CATEGORY: N, uncountable

SYNONYMS: Subconscious

CONTEXTS: 1. “Freud believed that the mind could be divided up in a spatial manner. He chose to call those sectors: conscious, preconscious and unconscious. According to Freud, the preconscious is located in between the unconscious and the conscious locales.  Think of it as a membrane through which a piece of repressed memory passes.”

(http://psychcentral.com/encyclopedia/2009/preconscious)

2. “Freud applied these three systems to his structure of the personality, or psyche– the id, ego and superego. Here the id is regarded as entirely unconscious whilst the ego and superego have conscious, preconscious, and unconscious aspect.  Freud also regarded the mind to be like an iceberg, where the greatest part is hidden beneath the water or unconscious.”

(http://www.simplypsychology.org/unconscious-mind.html)

USE AREA/FIELD: Psychiatry, Psychoanalysis 

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Preconștient

DEFINITION: „În prima teorie freudiană, unul din sistemele care constituie aparatul psihic și regrupează ansamblul proceselor psihice latente, dar disponibile, adică apte de a deveni conștiente (amintirile, de exemplu).”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 237

NOTA BENE: Din franceză préconscient.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, preconștienturilor

SYNONYMS: Subconștient

CONTEXTS: 1. „ Adjectivul inconștient este folosit uneori pentru a conota ansamblul conținuturilor nonprezente în câmpul actual al conștiinței, aceasta într-un sens "descriptiv" și nu "topic", adică fără vreo discriminare între conținuturile sistemelor preconștient și inconștient. B) În sens "topic", inconștient înseamnă unul dintre sistemele definite de Freud în cadrul primei sale teorii asupra aparatului psihic: e constituit din conținuturi refulate cărora li s-a refuzat accesul la sistemul preconștient-conștient prin acțiunea refulării (refulare originară și refulare retroactivă).”

(http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-i)

2. „De exemplu, deși nu ne gândim tot timpul, în fiecare secundă, în fiecare minut, la numărul nostru de telefon, totuși ni-l putem aminti ori de câte ori avem nevoie, pentru că numarul de telefon este doar temporar în afara conștiinței noastre și nu există nici un motiv pentru care acest număr să nu poată fi amintit. Astfel de informații care pot fi ușor făcute conștiente sunt localizate în ceea ce se numește preconștient – acesta era de altfel și sensul în care inconștientul a fost înțeles de filosofi înaintea lui Freud.”

(http://psihogen.ro/inconstient-sigmund-freud-psihanaliza.html)

USE AREA/FIELD: Psihiatrie, Psihanaliză

COMMENTS: Un sistem de cenzură reglează trecerea de la preconștient la conștiență.

(Sillamy: 1998, p. 237)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Primary process

ID LANGUAGE: English

TERM: Primary process

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 106

STANDARD DEFINITION: “The unconscious attempts by the id, governed by the pleasure principle, to find ways of obtaining immediate gratification of its needs.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 106

NOTA BENE: Part of Freud’s theory of personality.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPONYM: Thought process

ANTONYMS: Secondary process

CONTEXTS: 1. “The primary process acts as the id's mechanism for discharging the tension created by the pleasure principle. Rather than act on dangerous or unacceptable urges, the id forms a mental image of a desired object to substitute for an urge in order to diffuse tension and anxiety. This image can take the form of a dream, hallucination, fantasy, or delusion. For example, if you are hungry, you might form a mental image of a slice of pizza or a deli sandwich. The experience of this mental image through the primary process is known as wish fulfillment.

(http://psychology.about.com/od/pindex/g/def_primaryproc.htm)

2. “The Id strives to bring about the satisfaction of instinctual needs on the basis of the pleasure principle. The Id represents the inner world that has no knowledge of objective reality. Its psychic processes are primary processes – undirected attempts at immediate satisfaction. It is not governed by logic; it contains contradictory yet co-existent impulses. It is the individual's primary subjective reality at the unconscious level.”

(http://www.trans4mind.com/mind-development/freud.html)

COLLOCATIONS:

USE AREA/FIELD: Psychoanalysis

COMMENTS:

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Proces primar

DEFINITION: „Mod de funcționare a aparatului psihic. Procesul primar caracterizează inconștientul. În procesul primar energia psihică este mobilă și se scurge liber, pe când în procesul secundar, ea este „legată” (controlată) și deci întârziată.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 240

NOTA BENE: Conceptul face parte din teoria personalitatii a lui Freud.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), neutru, proceselor primare

HYPONYM: Proces al gândirii

ANTONYMS: Proces secundar

CONTEXTS: 1. „Investigațiile lui Freud asupra viselor i-au arătat că există cel puțin două tipuri de modalități de funcționare mentală: procesele primare și procesele secundare. Inconștientul este caracterizat printr-o mobilitate crescută a fixarii catectice a energiei, așa cum este evidențiat de capacitatea sa de a condesa, de a deplasa și de a distorsiona ideile. Mai mult, inconstientul răspunde cererilor impuse de principiul plăcerii care presează în permanență pentru gratificarea dorințelor, în contrast cu orientarea realistă, inhibitorie a preconștientului.”

(http://psihogen.ro/inconstient-sigmund-freud-psihanaliza.html)

2. „Ideea efectului terapeutic al regresiei topografice o regăsim și în zicala conform căreia „pentru a sări doi pași înainte trebuie mai întâi să facem câțiva pași înapoi". M. Erikson abordează și el regresia de vârstă într-o manieră asemanatoare, adică o consideră o realitate psihologică construită în timpul transei, construcție în care procesele primare ale gândirii de tip simbolic, analogic, imagistic au un rol important.”

(http://www.consultanta-psihologica.com/regresia-si-progresia-de-varsta-in-hipnoza)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS: Procesul primar, spune E. Jones, este ca un curent imposibil de indiguit, andtrenând subiectul spre realizarea fantasmică a dorinței care i-a dat naștere. Mecanismele condensării și deplasării, puse în evidență în diversele formațiuni ale inconștientului îndeosebi în vise, fac parte dintre procesele primare, pe când raționamenul și judecata știn de pricesele secundare. Procesele primare sun guvernate de principiul plăcerii, iar procesele secundare de principiul realității.

(Sillamy: 1998, p. 240)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Projection

ID LANGUAGE: English

TERM: Projection

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 107

STANDARD DEFINITION: “A defence mechanism where a person unconsciously attributes to other people feelings he has himself but which are too threatening to the ego to admit into his consciousness.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 107

NOTA BENE: From either the Middle French projection or its etymon, the classical Latin  prōiectiō (stem: prōiectiōn-). Project + -ion

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Defence mechanism

ANTONYMS: Introjection

CONTEXTS: 1. “In Gestalt dream analysis, everything in the dream is you. Other theories, though not outright stating everything in the dream is subjective, recognize that projection is apparent. After all, it is your mind creating the images, not an actual person invading your dream. Your unconscious projects an image. The real meaning of the image lies within you, not outside in another.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/the-second-noble-truth/201301/your-dream-world)

2. “This example is typical in a few ways. First, projection is not something we try to do or do consciously. It happens, and it happens unconsciously. Second, while projecting, you are not aware you are projecting. It is only after it is "withdrawn" that you become aware you were projecting. Third, projection is natural. It can cause problems (and, at times, it can appear pathological), but it is normal.”

(www.psychological-observations.com/key-concepts/projection)

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Projective techniques are procedures for uncovering a person's unconscious motivations, anxieties and conflicts.

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Proiecție

DEFINITION: „Mecanism de aparare al Eului, constând in a-i atribui în mod inconștient altcuiva propriile impulsii, idei, intenții, conflicte exterioare.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy:1998, p. 240

NOTA BENE: Din franceză projection, latină projectio, -onis.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., proiecțiilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

ANTONYMS: Introiecție

CONTEXTS: 1. „În momentul în care se îndrăgostește de cineva, vede în femeia iubită doar caracteristicile așteptate, îndrăgostindu-se de o himera a propriei minți. De multe ori are loc revelarea în care sunt descoperite adevăratele caracteristici ale femeii ceea ce creează o reală confuzie și deseori duce la depresie. Bărbatul poate cădea victima proiecției asupra unei femei a imaginii ideale de feminitate, de regula caracterizată de atitudinile tradiționale de blândețe, compasiune și receptivitate.”

(http://www.psyvolution.ro/1063-diferite-dependente-afective)

2. „Având în vedere definiția Eului, acesta este capacitatea de a păstra un control al impulsurilor subiective în contactul cu realitatea și de a nu se lăsa dominat de subconștientul încărcat afectiv ce tinde sa se exprime intens într-o maniera proiectivă. Anumiți factori interni sau externi pot duce la scăderea forței Eului și cresc riscul proiecției (de exemplu: drogurile, alcoolul, medicamentele psihotrope) din cauza slăbirii cenzurii, efectele proiective fiind evidente.”

(http://www.psyvolution.ro/596-proiectarea-propriei-subiectivitati-in-comportament)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Proiecția permite eliberarea de afecte insuportabile- cutare soție fidelă, inconștientă în pprivința dorințelor ei de adulter, își acuză soțul că o trădează sau se va simți iubită de un prieten inocent. Acest mecanism este extrem de răspândit la indivizii normali- el este cauza unor erori de judecată, care pot fi corectate printr-o autocritică sănătoasă. Proiecția capătă o importanță deosebită în patologia mentală, în special în delirurile halucinatorii și în paranoia.

(Sillamy:1998, p. 240)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Psychoanalysis

ID LANGUAGE: English

TERM: Psychoanalysis

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 108

STANDARD DEFINITION: “The method of psychological therapy originated by Sigmund Freud in which free association, dream interpretation, and analysis of resistance and transference are used to explore repressed or unconscious impulses, anxieties, and internal conflicts, in order to free psychic energy for mature love and work.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/Psychoanalysis

NOTA BENE: From psycho- + analysis, after German Psychoanalyse.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPERNYM: Psychotherapy

SYNONYMS: Depth psychology

CONTEXTS: 1. “Psychoanalysis encourages a more honest form of thinking, both in individuals and in social groups. It gives an insight into the real workings of our minds and our feelings and teaches us what we really are. There is a constant tendency in all of us to a self-deception- we conceal our real thoughts and feelings through illogical deductions or in obedience to what we term moral conduct.”

(Coriat: 1999, p. 115)

2. “Psychoanalysis was also not completely new in that it was part of the secularization of Western culture that had been in play since the beginning of the Renaissance some five hundred years earlier.  As science encroached upon religion, there was a gradual philosophical breaking away of the will of God as the idea that people created their own destiny gained currency.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/psychology-yesterday/201304/the-new-psychology)

COLLOCATIONS:

Psychoanalysis theories = Teorii ale psihanalizei

USE AREA/FIELD: Psychology, Psychotherapy

COMMENTS: Places a great emphasis on the uncovering and understanding of unconscious motivation. Any form of psychoanalysis, no matter how far removed it may be from its Freudian origins, would subscribe to this principle. Psychoanalysis is the most arduous and demanding form of psychotherapy, requiring years of (expensive) sessions during which powerful conflicts and emotions may be raised.

(Statt: 2003, p. 108)

DESIGNATION STATUS: Offcial

RO EQUIVALENT: Psihanaliză

DEFINITION: „Metodă de tratament al tulburărilor mentale, metodă care se bazează pe investigația psihologică, abisală, devenind „stiință a inconștientului”.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 242

NOTA BENE: Din franceză psychanalyse, greacă psyche – suflet, analysis – analiză.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem.

HYPERNYM: Psihoterapie

SYNONYMS: Psihologie abisală

CONTEXTS: 1. “Freud a trăit cea mai mare parte a vieții sale la Viena și a murit la Londra, în 1939. El a descoperit psihanaliza sintetizând idei și informații din direcții diferite, teoretice și clinice. Un mare aport în nașterea psihanalizei l-a constituit auto-analiza la care s-a supus însuși Freud.

Freud a fost un medic neuropatolog evreu și a încercat să constituie o mișcare psihanalitică cu ajutorul specialiștilor ne-evrei pentru a da orientării sale mai multă credibilitate.

(http://www.psihanaliza.org/introducere.html)

2. „Esențial pentru psihanaliză și ceea ce o deosebește pe aceasta de majoritatea altor tipuri de abordare a persoanei umane, inclusiv de toate modalitățile de psihoterapie, este lipsa, cel puțin ca scop conștient al psihanalistului, a oricăror intenții și acțiuni de “îndreptare” a personalității analizandului. Efectul benefic pe care a mizat Freud (schimbarea sau vindecarea) nu trebuie, din perspectiva psihanalizei (freudiene), să fie urmărit deliberat, în calitate de “scop” al acțiunii.” 

(http://psihanaliza.net/2010/02/25/esential-pentru-psihanaliza-este-lipsa-scopului)

USE AREA/FIELD: Psihologie, Psihoterapie

COMMENTS: Fondatorul ei, S. Freud, observând efectele nocive ale unor evenimente traumatice aparent uitate, a stabilit o legătura între acestea și simptomele manifestate, conchizând asupra existenței unui inconștient dinamic. Unele dintre actele noastre cele mai banale cât și dintre cele mai stranii sunt, afirmă el, datorate unor cauze obscure, însă reale.

(Sillamy: 1998, p. 242)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Psychosis

ID LANGUAGE: English

TERM: Psychosis

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 110

STANDARD DEFINITION: “A mental state caused by psychiatric or organic illness, characterized by a loss of contact with reality and an inability to think rationally.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/Psychosis

NOTA BENE: From Greek psykhe- "mind" + Modern Latin -osis "abnormal condition".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural psychoses

HYPERNYM:  Mental illness, psychopathy

HYPONYM: Paranoia, schizophrenia

CONTEXTS: 1. “One of the keynote speakers was Professor Richard Bentall, the author of Madness Explained and Doctoring the Mind, who gave us a preview of current research he and his colleagues and students are working on and which looks set to change how we think about psychosis. They have examined hundreds of published academic papers using meta-analysis—a statistical technique for aggregating the results over many studies—and what they have concluded is that ‘social inequality and racial discrimination drives people crazy'.

(http://www.psychologytoday.com/blog/what-doesnt-kill-us/201111/trauma-and-psychosis)

2. “Psychoanalytic theories of psychosis are complex, constantly evolving and dealing with material that is extremely difficult to conceptualise in simple terms. Much psychoanalytic work deals with internal reality and unconscious phantasy, and these are essential basic concepts that may be very difficult to grasp or use in a helpful manner. Without some experience of personal psychotherapy it may require exceptional qualities of the individual worker to begin to realise the profound significance of this perspective.”

(Psychosis: Understanding & Treatment: 1995, p. 12)

COLLOCATIONS:

To be affected by a psychosis = A fi afectat de o psihoză

Alcoholic psychosis = Psihoză alcoolică

Manic-depressive psychosis = Psihoză maniaco-depresivă

USE AREA/FIELD: Psychotherapy

COMMENTS: Apart from organic causes like brain damage it has been thought by many psychologists that a psychosis is a severe form of neurosis. More recently there has been a tendency to regard biochemical factors as being important in at least some forms of psychosis. It is characterised by a lack of contact with (other people's) reality.

(Statt: 2003, p. 110)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Psihoză

DEFINITION: „Afecțiune psihică majoră, de natură endogenă, care aduce perturbări grave vieții psihice a individului în ceea ce privește raporturile subiectului cu sine însuși și cu lumea înconjurătoare.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 591

NOTA BENE: Din franceză psychose. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., psihozelor

HYPERNYM: Boală mintală, psihopatie

HYPONYM: Paranoia, schizofrenie

CONTEXTS: 1. „Psihoza ce se manifestă la subiecți în vârstă de peste 60 de ani, în legătură directă cu înaintarea în vârstă și consecințele ei, se mai numește și psihoza de involuție. Există o utilizare prin extrapolare a termenului de psihoză: psihoza de razboi, psihoza de calamitate, psihoza de epidemie etc. În astfel de cazuri, este vorba, de fapt, de reacții diferențiate de panică, dominate de incertitudine și răspândite prin contaminare.”

(http://www.psychologies.ro/cuvant/psihoza)

2. „Psihiatrul Jean Bergeret subliniază că factorul depresiv este prezent la aproape toți toxicomanii. Dar cei care au o psihoză sau o structură psihotică ajung să scape după un timp de mecanismul depresiv. Acești subiecți sunt însă și cei mai violenți și impulsivi: in consecință, atunci când nu mai ajung să se apere de fondul lor depresiv, acesta izbucnește intens și trecerea la act este în acest caz frecventă.”

(http://www.psyvolution.ro/362-efecte-ale-consumului-de-droguri)

USE AREA/FIELD: Psihoterapie

COMMENTS: Este profund alterată personalitatea subiectului, e afectată conștiința, afectivitatea, capacitatea intelectuală a individului, fapt ce are drept consecință destructurarea comportamentului și a adaptării sociale a individului. Spre deosebire de nevrotic, subiectul psihotic nu are conștiința bolii sale. Raporturile individului cu sine însuși, cu ceilalți, cu lumea sînt false. Subiectului îi este imposibil să stabilească relații adecvate cu mediul.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 591)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Rationalisation

ID LANGUAGE: English

TERM: Rationalisation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 113

STANDARD DEFINITION: “A defence mechanism where a person justifies behaviour about which he has unconscious guilt feelings.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 113

NOTA BENE: From rational + -ise

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Defence mechanism

CONTEXTS: 1. “Rationalization can be conscious or subconscious, and is one of Freud’s proposed defense mechanisms. This defensive manuever is often called “making excuses.”

People who rationalize know on some level (conscious or unconscious) that they have done something unwise or ill-advised and therefore they concoct a reason (or many reasons) why they did the right thing. Generally, this defense mechanism is used to avoid feelings of intense guilt.”

(http://psychcentral.com/encyclopedia/2009/rationalization-2)

2. “Rationalization is a defense mechanism that involves explaining an unacceptable behavior or feeling in a rational or logical manner, avoiding the true reasons for the behavior. For example, a person who is turned down for a date might rationalize the situation by saying they were not attracted to the other person anyway, or a student might blame a poor exam score on the instructor rather than his or her lack of preparation.”

(http://psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_9.htm)

USE AREA/FIELD: Psychiatry, psychology

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Raționalizare

DEFINITION: „Justificare a unei conduite ale cărei motive autentice sunt ignorate.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 258

NOTA BENE: Din franceză rationaliser 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., raționalizărilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. „Odată ce au început să se mintă pe ei inșiși nevroticii organizează mecanisme de apărare pentru a nu fi nevoiți să se confrunte cu realitatea. Născocesc o rețea elaborată de reacții lăuntrice cum sunt; raționalizarea (furnizarea unui motiv pentru comiterea unui comportament pe care îl condamnă cineva); compensarea (acționează bine într-un domeniu pentru a acoperi cu fum fuga nevrotică de alte domenii ale vietii);”

(http://www.ro-psiholog.ro/tag/rationalizare/#.UaodupxmN8s)

2. „Procedeu prin care subiectul încearcă să dea o explicație coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă din punct de vedere moral unei atitudini, acțiuni, idei, unui sentiment, etc. ale căror motive adevărate nu-i sunt accesibile; se vorbește în special de raționalizarea unui simptom, a unei compulsii defensive, a unei formațiuni reacționale. De asemenea, raționalizarea intervine în delir, realizând o sistematizare mai mult sau mai putin pronunțată.”

(http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-r)

USE AREA/FIELD: Psihiatrie, psihologie

COMMENTS: Un subiect în stare de hipnoză, care primește ordinul de a săvârși o anumită acțiune după trezire, execută acel act fără a-i cunoaște motivul real. Dacă i se cere să-și explice comportamentul, el invocă tot felul de motive. Necunoscând forțele care îl animă, el este obligat să-și justifice conduita printr-o cauză logică. lată un exemplu: un băiat, îndrăgostit de institutoarea lui, îi fură o batistă. Interogat, el răspunde că a avut nevoie de o batistă și că nu a îndrăznit să o ceară, pe când în realitate căuta să posede un obiect care să simbolizeze persoana iubită. Inteligența sa a reorganizat într-un mod acceptabil raporturile dintre elementele inconștiente.

(Sillamy: 1998, p. 258)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Reaction

ID LANGUAGE: English

TERM: Reaction

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 113

STANDARD DEFINITION: “A response of an organism or living tissue to a stimulus.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/reaction

NOTA BENE: From re- "again, anew" + action (q.v.). Modeled on French réaction, older Italian reattione, from Medieval Latin reactionem (nominative reactio), from Late Latin react-, pp. stem of reagere "react," from re- "back" + agere "to do, act".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPONYM: Automatism, allergic reaction, reflex

SYNONYMS: Response

CONTEXTS: 1. “Many people might experience emotional and psychological reactions to the tragic events in Boston. For most these reactions will be mild and will subside with time. However, even such ‘minor’ psychological wounds can benefit from applying Emotional First Aid, as doing so can accelerate emotional recovery and reduce the likelihood of future psychological complications.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/the-squeaky-wheel/201304/the-psychological-impact-boston-attacks-non-bostonians)

2. “A second common defense mechanism is rationalization. Rationalization occurs when you unconsciously give yourself a false explanation of your own behavior. As Freud described it, rationalization was supposed to be an automatic self-protective reaction, carried out by the unconscious part of the ego. So rationalization is a defense mechanism in the Freudian sense when you do not realize you are lying to yourself.”

(http://www.intropsych.com/ch11_personality/defense_mechanisms.html)

COLLOCATIONS:

Allergic reaction = Reacție alergică

Overreaction = Reacție exagerată

Adverse reaction = Reacție adversă

Negative reaction = Reacție negativă

USE AREA/FIELD: Psychology, physiology

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Reacție

DEFINITION: „Orice răspuns integral sau parțial al unui sistem la o stimulație exterioară lui sau străină de el.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 601

NOTA BENE: Din franceză réaction

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., reacțiilor

HYPONYM: Automatism, reacție alergică, reflex

SYNONYMS: Răspuns

CONTEXTS: 1. “ Analistul poate să utilizeze mijloacele de tehnică terapeutică peste tot unde anumite disponibilitați de reacție sunt intensificate printr-un cerc vicios – de exemplu, o teamă de rușinare exagerată. Șansa de schimbare este dată de faptul că modurile de reacție nu sunt absolut fixate. Încă din primele întrevederi terapeutice, multe depind de intrebarea dacă reușim să descoperim împreună cu pacientul influențele, descrise exemplar, ale trăirii sale asupra desfășurării simptomului, sau dacă reușim să luăm observațiile sale ca punct de plecare ale reflecției comune.”

(http://psihanaliza.net/2010/03/02/torticollisul-reprezinta-o-intoarcere-sau-inclinare-a-capului-anormala)

2. „Pe scurt, stadiul este de îmbolnăvire și eșec în muncă. Stresul este o reacție psihologică la solicitările inerente ale factorilor de stres care are potențialul de a face o persoană să se simtă tensionată și anxioasă, pentru că nu este în stare să facă față acestor solicitări. Stresul este o stare de tensiune ce ia naștere atunci când o persoană răspunde cererilor locului de muncă, familiei și altor surse externe ca și când acestea ar fi generate de nevoile sale interne, obligații și autocritică.”

(http://www.psyvolution.ro/346-principalii-factori-de-stres-la-locul-de-munca)

COLLOCATIONS:

Reacție in lanț = Chain reaction

Reacție de autoapărare = Reaction of self-defence

USE AREA/FIELD: Psihologie, fiziologie

COMMENTS: Reacția poate consta dintr-o modificare vegetativă, o intervenție motorie, recepție senzorială, emisie verbală, operație mentală (deci gradul de complexitate al reacției

depinde de complexitatea sistemului ierarhizat al organismului). La baza reacției sînt mecanisme reflexe dar se pare că în cazul reacțiilor complexe, specific umane, răspunsul este sistemic și conceptul de reflex singular sau de lanț de reflexe, de stereotip dinamic, nu mai este suficient de concludent.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 601)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Reaction formation

ID LANGUAGE: English

TERM: Reaction formation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, pag 113

STANDARD DEFINITION: “In psychoanalysis, a defence mechanism where a person deals with unconscious drives that he find threatening by reacting consciously in the opposite direction.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, pag 113

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N N), [U]

HYPERNYM: Defence mechanism

CONTEXTS: 1. “ By using the reaction formation the id is satisfied while keeping the ego in ignorance of the true motives.  Conscious feelings are the opposite of the unconscious. Love – hate.  Shame – disgust and moralizing are reaction formation against sexuality.

Usually a reaction formation is marked by showiness and compulsiveness.  For example, Freud claimed that men who are prejudice against homosexuals are making a defense against their own homosexual feelings by adopting a harsh anti-homosexual attitude which helps convince them of their heterosexuality.”

(http://www.simplypsychology.org/defense-mechanisms.html)

2. “Reaction formation reduces anxiety by taking up the opposite feeling, impulse or behavior. An example of reaction formation would be treating someone you strongly dislike in an excessively friendly manner in order to hide your true feelings. Why do people behave this way? According to Freud, they are using reaction formation as a defense mechanism to hide their true feelings by behaving in the exact opposite manner.”

(http://psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_11.htm)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychiatry

COMMENTS: An example of reaction formation is that men with strong homosexual tendencies, which they are afraid of, may behave in a very macho fashion.

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Formațiunea reacțională

DEFINITION: „În psihanaliză, atitudine sau deprindere opusă dorinței refulate și acționînd împotriva realizării acesteia. Este o manifestarea ambivalenței afective în care dorințelor frustre și spontane se opun pulsiunii ce le contracarează cum sînt rușinea, dezgustul, scrupulozitatea.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, pag. 279

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), formațiunilor reacționale

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. „Procedeu prin care subiectul incearca sa dea o explicatie coerenta din punct de vedere logic sau acceptabila din punct de vedere moral unei atitudini, actiuni, idei, unui sentiment, etc. ale caror motive adevarate nu-i sunt accesibile; se vorbeste in special de rationalizarea unui simptom, a unei compulsii defensive, a unei formatiuni reactionale. De asemenea, rationalizarea intervine in delir, realizand o sistematizare mai mult sau mai putin pronuntata.”

(http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-r)

2. „Formațiune reacțională se poate explica simplu prin transformarea unei intenții în inversul ei. De exemplu, dorința de a avea relații erotice "murdare", condamnabile din punct de vedere moral, dezvoltă obsesia pentru curățenie. Sau ostilitatea resimțită față de cineva este ascunsă înapoia unor dovezi de prietenie foarte pronunțate.”

(http://www.psihanaliza.org/mecanisme_defensive.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihiatrie

COMMENTS: Formațiunile reacționale sînt la baza supraeului. Freud vorbește despre „diguri psihice" ca stavile în calea libidourilor. Alături de sublimare, formațiunile reacționale îndeplinesc un rol important în dezvoltarea virtuților și caracterelor umane.

(Popescu-Neveanu: 1978, pag. 279)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Repression

ID LANGUAGE: English

TERM: Repression

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, 115

STANDARD DEFINITION: “An unconscious defence mechanism that also underlies all defence mechanisms, whereby unacceptable thoughts, feelings, ideas, impulses, or memories, especially those concerning some traumatic past event, are pushed from the consciousness because of their painful guilt association or disagreeable content and are submerged in the unconscious, where they remain dormant but operant.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/repression

NOTA BENE: From repress (v): late 14c., "to check, restrain," from Latin repressus, past participle of reprimere "hold back, check," from re- "back" + premere "to push". In the purely psychological sense, it represents German verdrängen (Freud, 1893), first attested 1904 (implied in repressed).

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural repressions

HYPERNYM: Defence mechanism

CONTEXTS: 1. “Freud believed that an individual's personality is established early on in life and is determined by the ways in which basic drives and impulses such as libido are satisfied. Failure to satisfy libidinal and other drives leads to their repression with resulting consequences for the development of an individual's personality and psychological health.

(http://psychology-data-base.blogspot.ro/2009/01/libido-libido-is-term-that-noted.html)

2. “Freud described repression as pushing things under the surface or simply turning away. If a painful memory or unthinkable thought is buried deeply enough, it causes no anxiety. Repression is successful. The conscious mind is spared the pain or discomfort of confronting this part of the psyche. But if repression is incomplete, or threatens to fail, a person may become anxious. Then the memory starts to behave like a cork that is being held under water.”

(http://www.intropsych.com/ch11_personality/repression.html)

USE AREA/FIELD: Psychology, Psychoanalysis

COMMENTS: The essence of repression is the blotting out from conscious awareness of disturbing feelings and impulses arising from the ID. They are submerged in the unconscious-where they invariably get up to mischief. Repression is at the root of many neuroses including, most strikingly, amnesia. Indeed Freud considered repression the price we pay for civilisation, and psychoanalysis, by making the unconscious conscious, the only way to come to terms with this dilemma.

(Statt: 2003, 115)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Represiune

DEFINITION: „Conform psihanalizei, mecanism de respingere conștientă și voluntară a unor pulsiuni sau tendințe de satisfacere a unor dorințe intime.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, pag. 617

NOTA BENE: Din franceză répression

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem, represiunilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. “Represiunea poate avea diverse grade de intensitate mergând de la renunțare ezitantă până la respingere fermă și interzicere a libidourilor inacceptabile moral.

Deși îndeplinește funcții analoge, represiunea nu trebuie confundată cu refularea ce este un mecanism subconștient de apărare a eului și fuga de angoasă.”

(http://www.psychologies.ro/cuvant/represiune)

2. „Din nefericire, acest cuvânt este adesea pervertit devenind astfel, sinonim cu absenteismul, limitarea, restricționarea. El devine un "să nu", o restricție impusă libertății sexuale. Cuvântul devine pervers pentru că denumește o noțiune pozitivă precum încredere, fidelitate, pentru a ascunde un cuvânt negativ, ca lipsa de libertate, privare, represie. Dacă se acentuează numai aspectul negativ, represiunea, riscăm să uităm aspectul pozitiv: încrederea reciprocă.”

(http://www.romedic.ro/psihologie-munteanu-simina/articol/2363)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: Subiectul proiectează conștient consecințele posibile ale satisfacerii tendinței și încereînd sentimente penibile, reduce» virulența acesteia, o contracarează. Sînt supuse r. și gîmlurile sau scopurile' în dezacord cu valorile acreditate conștient. R. Poate avea diverse grade de intensitate mergind de la renunțare ezitantă pînă la respingere fermă și interzicere a libidourilor inacceptabile moral. Deși îndeplinește funcții analoage, r. nu trebuie confundată cu refularea ce este un mecanism subconștient de apărare a enlui și fugă de augoasă.

(Popescu-Neveanu: 1978, pag. 617)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Reverie

ID LANGUAGE: English

TERM: Reverie

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 472

STANDARD DEFINITION: “An act or state of absent-minded daydreaming.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/reverie

NOTA BENE: From Old French reverie "revelry, raving, delirium," from resver "to dream, wander, rave," of uncertain origin.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Dream

SYNONYMS: Daydream

RESTRICTIVE CONDITION: Term is used mostly in plural form.

CONTEXTS: 1. “Why we dream is still one of the behavioral sciences' greatest unanswered questions. Researchers have offered many theories—memory consolidation, emotional regulation, threat simulation—but a unified one remains, well, a pipe dream. Nevertheless, people continue mining their nighttime reveries for clues to their inner lives, for creative insight, and even for premonitions.”

(http://www.psychologytoday.com/basics/dreaming)

2. “Bion introduces the terms: 'alpha function', 'alpha elements' and 'beta elements' to designate certain aspects of this process. Alpha function refers to the ability to create meaning out of raw, unprocessed sensory data which he called 'beta elements'. The mother's 'reverie' is her alpha function, and represents the ability to modify her child's tensions and anxieties. The mother and the child form a 'thinking couple' which is the prototype of the thinking process that continues developing throughout life.”

(http://www.psychoanalysis-and-therapy.com/human_nature/glover/chap4.html)

COLLOCATIONS:

To be lost in reverie = A fi pierdut in gânduri

To fall into a reverie = A cădea într-o reverie

USE AREA/FIELD: Oneirology

COMMENTS:

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Reverie

DEFINITION: „Stare de detașare față de realitate, intermediară între gândirea în stare de veghe și vis.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 269

NOTA BENE: Din franceză réverie. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., reveriilor

HYPERNYM: Visare

SYNONYMS: Visare cu ochii deschiși, stare de reverie

CONTEXTS: 1. „Reveria se desfășoară în timpul stărilor de veghe și relaxare, când cel în cauză își lasă gândurile să vagabondeze. Pornind de la ceea ce se vede sau de la o idee care i-a rămas în minte, încep să apară însușiri de imagini și de idei propulsate de dorințe și așteptări. Aceasta evoluează într-o direcție fantezistă, iar persoana le urmărește pasiv și din când în când poate interveni cu o ușoară dirijare în direcția dorințelor.”

(http://ziarullumina.ro/sfatul-psihologului/reveria-o-functie-vitala-psihicului)

2. „De-a lungul unei zile noi trăim toate formele modificate ale conștiinței: de la somn până la hipervigilență, trecând prin somnolență, reverie, absorbție etc. De aceea, terapeutul poate utiliza pentru inducție experimentele deja trăite în mod cotidian: stări de reverie, „hipnoza” la volanul mașinii conduse pe un drum lung și monoton, absorbția provocată de cititul unei cărți sau de vizionarea unui spectacol etc.”

(http://www.consultanta-psihologica.com/tipuri-de-inductie-ericksoniana)

COLLOCATIONS:

A se trezi din reverie = To come to oneself

USE AREA/FIELD: Onirologie

COMMENTS: Subiectul, distras din lumea exterioară, despre care nu mai are decât o cunoștință vagă, se lasă antrenat de un flux de imagini și idei care ascultă mai mult de motivațiile afective decât de logică. Reveria apare ca un fenomen normal la pubertate, cand ea are semnificația unei anticipări a realității viitoare.

(Sillamy: 1998, p. 269)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Semantic priming

ID LANGUAGE: English

TERM: Semantic priming

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Opre: 2002, pag. 281

STANDARD DEFINITION: Semantic priming refers to facilitated semantic processing gained through pre-exposure to semantic context, which can happen automatically if the interval between the prime and target is very short.

DEFINITION SOURCE: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167876009002931

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Priming

CONTEXTS: 1. “Semantic priming has been a focus of research in the cognitive sciences for more than thirty years and is commonly used as a tool for investigating other aspects of perception and cognition, such as word recognition, language comprehension, and knowledge representations. Semantic Priming: Perspectives from Memory and Word Recognition examines empirical and theoretical advancements in the understanding of semantic priming, providing a succinct, in-depth review of this important phenomenon, framed in terms of models of memory and models of word recognition.

(http://www.psypress.com/books/details/9781841690797)

2. “In 1971, Meyer and Schvaneveldt used the lexical decision task to show that lexical decision responses are made more quickly when the current word is related to the previous word. In other words people more quickly recognize DOCTOR as a word when it follows the word NURSE than if it follows the word CHAIR. The effect came to be known as "semantic priming" and is often cited as evidence for the associative strength between concepts in semantic memory.”

(http://psych.athabascau.ca/html/Psych355/Exp/lexical.shtml)

USE AREA/FIELD: Cognitive psychology

DESIGNATION STATUS: Offcial

RO EQUIVALENT: Amorsaj semantic

DEFINITION: „Sintagmă propusă se psihologii cognitiviști prin care se etichetează acele fenomene în care prezentarea în prealabil a unui cuvânt reduce timpul de prelucrare / răspuns pentru un cuvânt relaționat semantic cu primul.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 281

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A)

HYPERNYM: Amorsaj

CONTEXTS: 1. „Influența amorsei asupra țintei poate fi pozitiva dacă facilitează procesarea acesteia – amorsaj pozitiv, dacă inhibă procesarea țintei – amorsaj negativ, iar dacă nu afectează prelucrarea țintei – amorsaj neutru. Distanța temporală între amorsaj și țintă poartă denumirea de asincronie între stimuli (SOA – stimulus onset asycrony). Dacă amorsa și stimulul țintă sunt identici vorbim despre amorsaj repetitiv (repetition priming), iar dacă sunt diferiți vorbim despre amorsaj semantic (semantic priming).”

(http://www.mirelazivari.ro/distorsiuni-de-comunicare-mass-media)

2. „De aici și teza privind relația directă dintre ambiguitateși polisemie / omonimie. De fapt, ambiguitatea semantică afectează, în egală măsură, atât cuvintele polisemantice, cât și pe cele monosemantice. În cazul dezambiguizării cuvintelor monosemantice, are loc amorsajul lor semantic, adică actualizarea diferitelor trăsături semantice ale cuvântului, în funcție de contextul său (lingvistic și extralingvistic).”

(http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1767)

USE AREA/FIELD: Psihologie cognitivă

COMMENTS: De exemplu, prezentarea prealabilă a cuvântului fruct reduce timpul de prelucrare pentru cuvântul măr.

(Opre: 2002, pag. 281)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Sensory threshold

ID LANGUAGE: English

TERM: Sensory threshold

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Harris: 2007, p. 40

STANDARD DEFINITION: “The point at which increasing stimuli trigger the start of an afferent nerve impulse.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/sensory+threshold

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Threshold

HYPONYM: Absolute threshold, differential threshold

CONTEXTS: 1. “Several different sensory thresholds have been defined. The absolute threshold is the lowest level at which a stimulus can be detected. The recognition threshold is the level at which a stimulus can not only be detected but also recognized. The differential threshold is the level at which an increase in a detected stimulus can be perceived. The terminal threshold is the level beyond which a stimulus is no longer detected.”

(https://www.boundless.com/psychology/sensation-and-perception-1/processing-sensation/thresholds-allow-for-sensitivity-to-stimuli)

2. “Every receptor in every sense has a threshold level dictating the amount of energy necessary for the receptor to respond. The receptor only activates in response to stimulus energy that exceeds that threshold. Two kinds of thresholds in the sensory systems are an absolute sensory threshold and a difference threshold.”

(Harris: 2007, p. 40)

COLLOCATIONS:

Absolute sensory threshold = Prag senzorial absolut

USE AREA/FIELD: Psychology, psychophysics

COMMENTS: A stimulus that is less intense than the sensory threshold will not elicit any sensation.

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Prag senzorial

DEFINITION: „Un punct determinat prin procedee statistice de-a lungul unui continuum al simulării.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, pag. 284

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), neutru,

HYPERNYM: Prag, limită

HYPONYM: Prag absolut, prag diferențial

CONTEXTS: 1. “ Pentru ca un stimul să poată fi recepționat, trebuie să aibă o intensitate minimă (“prag senzorial obiectiv”, în psihologia cognitivă), moment în care stimulul nu este încă conștientizat.

“Pragul senzorial subiectiv” desemnează valoarea minimă a stimulului de la care începe conștientizarea acestuia de către subiect (fără a – i putea atribui o semnificație sau fără a-l putea caracteriza).”

(http://psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologie-cognitiva)

2. „Problemele legate de stabilirea pragurilor senzoriale ale diverselor modalități senzoriale au fost abordate în legătura cu legea intensității, în formularea pe care i-a dat-o Fechner:

Cercetările ulterioare (Thursthone, Stevens, Zapan) au restrâns aria de aplicabilitate a acestei legi la intensitatea medie a stimulilor. Există deci o zona optimală de recepție care cuprinde nivelul de intensitate al stimulilor cei mai frecvenți.” 

(http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/abordarea-experimentala-a-proc84429.php)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihofizică

COMMENTS: Valorile pragurilor absolute și diferențiale sunt rezultate statistice; ele corespund mediei unui anumit număr de măsurări, variind de la un individ la altul (grad de acuitate senzorială, vârstă, sănătate, interes față de probă…), precum și în raport cu natura și intensitatea senzațiilor studiate.

(Sillamy: 1998, p. 237)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Short-term memory

ID LANGUAGE: English

TERM: Short-term memory

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 122

STANDARD DEFINITION: “The phase of the memory process in which stimuli that have been recognized and registered are stored briefly.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/short-term+memory

NOTA BENE: Term present in the Atkinson–Shiffrin model (1968), a model of memory that can be broken down into sub-models of memory (sensory memory, short-term memory and long-term memory).

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N N), [U]

HYPERNYM: Memory

ANTONYMS: Long-term memory

SYNONYMS: Working memory, primary memory

CONTEXTS: 1. “In the 1990s, two separate studies found that Chinese subjects typically had larger memory spans than German subjects. Memory span—the number of items in a string that can be recalled in order–is often used to measure short-term memory capacity. Someone who remembers more items in a series is said to have a better memory than someone who remembers fewer items.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/culture-conscious/201203/how-good-is-your-memory)

2. “Miller’s (1956) Magic number 7 (plus or minus two) provides evidence for the capacity of short-term memory. Most adults can store between 5 and 9 items in their short-term memory.  This idea was put forward by Miller (1956) and he called it the magic number 7. He though that short term memory could hold 7 (plus or minus 2 items) because it only had a certain number of “slots” in which items could be stored.

(http://www.simplypsychology.org/short-term-memory.html)

COLLOCATIONS:

Short-term memory loss = Pierdere a memoriei de scurtă durată

Short-term memory capacity = Capacitatea memoriei de scurtă durată

USE AREA/FIELD: Neuropsychology

COMMENTS: The second stage of the memory process (between sensory memory and long-term memory) lasting for up to 30 seconds. During this period we decide whether to retain the new information in a permanent record (long-term memory) or let it go.

(Statt: 2003, p. 122)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Memorie de scurtă durată

DEFINITION: „Memoria de scurtă durată, care este coexitensivă cu memoria de lucru, reprezintă cunoștințele activate din memoria de lungă durată.”

DEFINITION SOURCE: Miclea: 1999, p . 193

NOTA BENE: În 1965, Atkinson și Shiffrin au sugerat faptul că memoria umană era organizată ca un sistem de procesare al informațiilor având trei stadii: memorie senzorială, memorie de scurtă durată, memorie de lungă durată.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N P A N), fem.

HYPERNYM: Memorie

ANTONYMS: Memorie de lungă durată

SYNONYMS: Memorie de lucru, memorie mijlocie

CONTEXTS: 1. „Conform unor experimente, memoria de scurtă durată are o capacitate foarte mică. Poate reține aproximativ 7 elemente pentru nu mai mult de 20 – 30 de secunde. Capacitatea poate crește prin anumite strategii. De exemplu, un număr mare de 10 cifre (1908472354) poate fi divizat în bucăți: 190-847-2354, pentru o reținere mai ușoară. Repetând numărul în gând, se poate “reseta” ceasul memoriei, reținându-l pentru mai mult timp.”

(http://www.descopera.org/procese-psihice-memoria)

2. „Memoria de scurtă durată numită și memorie de lucru sau operațională este limitată ca durată de păstrare la maxim 18 secunde și ca volum la 7+- 2 elemente. Ea apare în numeroase situații cotidiene. În matematică, efectuarea unui calcul mental presupune existența acestei forme a memoriei. De exemplu, în cazul adunării cifrelor 245 + 651 (S. Lair, p.35,177), memoria de lucru permite înregistrarea temporară a cifrelor de adunat și efectuarea calculelor ajutatoare, reținând rezultatele.”

(http://www.psyvolution.ro/388-tehnici-de-memorare-cu-aplicatii-in-matematica)

USE AREA/FIELD: Neuropsihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Sleep

ID LANGUAGE: English

TERM: Sleep

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 533

STANDARD DEFINITION: “A normally periodic suspension, more or less complete, of conscious processes, due to organic conditions.”

DEFINITION SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 533

NOTA BENE: From old English slæp from the root of sleep (v.); cognate Old Saxon slap, Old Frisian slep, Middle Dutch slæp, Dutch slaap, Old High German slaf, German Schlaf, Gothic sleps. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPERNYM: Physiological state

ANTONYMS: Wakefulness

SYNONYMS: Slumber

CONTEXTS: 1. “Even though sleep researchers have studied the effects of sleep deprivation for decades, they have discovered little not evident from the ordinary, everyday observation: sleep deprived individuals become tired, irritable and less effective. Empirical tests conducted to discover if sleep is really necessary have shown that laboratory animals deprived of sleep for extended periods of time sicken and die.”

(The Dream Encyclopedia: 2009, p. 198)

2. “Stress response is another biological process affected by the gene disruption found in this latest study. The relationship between sleep and stress is complicated. Stress can interfere with both the quantity and quality of sleep, as this study shows. And insufficient sleep can have negative effects on the way we respond to stress.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/sleep-newzzz/201303/lack-sleep-disrupts-our-genes)

COLLOCATIONS:

Beauty sleep = Somn de frumusețe

Cat sleep = Pui de somn

I did not get a wink of sleep = N-am dormit o clipă; n-am închis ochii

To be heavy with sleep = A pica de somn

To break someone’s sleep = A strica somnul cuiva

To drift off to sleep = A adormi

To fall into a deep sleep = A cădea într-un somn adânc

USE AREA/FIELD: Psychology, oneirology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Somn

DEFINITION: „Stare fiziologică periodică, definită prin reducerea activității, relaxarea tonusului muscular și suspendarea conștiinței.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 294

NOTA BENE: Din latină somnus

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru

HYPERNYM: Stare fiziologică

ANTONYMS: Stare de veghe

SYNONYMS: Odihnă

CONTEXTS: 1. „Se poate observa o tendință generală de a atribui problemele de somn unor factori externi. Deși acești factori pot contribui la producerea problemelor de somn, nu sunt cauza exclusivă a insomniei. Adesea, insomnia are cauze multiple (evenimente stresante, condiții medicale, probleme psihologice, zgomotul din mediul ambiental). Atribuirea insomniei doar unor factori externi face ca persoana să se simtă neajutorată și lipsită de control în ceea ce privește schimbarea condiției sale.”

(http://www.psyvolution.ro/1386-convingeri-disfunctionale-despre-somn)

2. „O parte din timpul petrecut în somn, creierul îl aloca producerii viselor. Ele au loc în stadiul REM al somnului, așa-numitul somn paradoxal, în care globii oculari se mișcă activ sub pleoape, undele cerebrale arată o activitate intensă a creierului, ca și cum ai fi treaz, dar, de fapt, nu te poți mișca.”

(http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/petrecem-sase-ani-din-viata-visand-2118540)

USE AREA/FIELD: Psihologie, onirologie

COMMENTS: Trebuința de a dormi este vitală: un animal care este împiedicat să doarmă moare. Privarea de somn rapid duce la tulburări psihice care pot merge până la psihoză". La copii, un deficit de somn repetat este cauza instabilității comportamentului și a unor tulburări caracteriale de felul acceselor de agresivitate care alternează cu perioade de izolare (H. Montagner, 1988). Pe de altă parte, există o corelație, dacă nu o legătură cauzală, între durata somnului și rezultatele școlare: 61% dintre copiii care dorm mai puțin de șase ore au o întârziere de cel puțin un an în raport cu vârsta mentală normală (J. Poulignac, 1979).

(Sillamy: 1998, p. 294)

DESIGNATION STATUS: Official

Sleepwalking

ID LANGUAGE: English

TERM: Sleepwalking

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 533

STANDARD DEFINITION: “The act of walking or performing another activity associated with wakefulness while asleep or in a sleeplike state.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/sleepwalking

NOTA BENE: L. somnus, sleep, + ambulo, to walk

GRAMMATICAL CATEGORY: NP, [U]

HYPERNYM: Sleep disorder, parasomnia

SYNONYMS: Noctambulism, somnambulism

CONTEXTS: 1. “Relaxation techniques, mental imagery, and anticipatory awakenings are the preferred treatment options for long-term treatment of people with a sleepwalking disorder. Anticipatory awakenings consist of waking the child or person approximately 15-20 minutes before the usual time of a sleepwalking episode, and then keeping him or her awake through the time during which the episodes usually occur.”

(http://www.webmd.com/sleep-disorders/how-is-sleepwalking-treated)

2. “Sleepwalking may include simply sitting up and appearing awake while actually asleep, getting up and walking around, or complex activities such as moving furniture, going to the bathroom, dressing and undressing, and similar activities. Some people even drive a car while actually asleep. The episode can be very brief (a few seconds) or it can last 30 minutes or longer.”

(http://www.psychologytoday.com/conditions/sleepwalking)

COLLOCATIONS:

Sleepwalking disorder = Somnambulism

USE AREA/FIELD: Psychiatry

COMMENTS: Talking, singing, writing, answering questions in sleep without awaking may thus properly be regarded as instances of somnambulism. The presence of a sleep condition is shown by the limitation of sensibility, frequently by the closure of the eyes, by the unimpressivene&s to ordinary stimuli, and by the complete forgctfulness of what was done during the somnambulic state. Some of the senses are automatically alert, particularly the muscle sense: thus somnambulists rise from their beds, properly direct their steps, avoid obstacles, and walk along dangerous places, such as the parapet of a roof, with safety and freedom from fear.

(Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 555)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Somnambulism

DEFINITION: „Activitatea psihomotorie desfășurată în timpul somnului, cuprinzînd o largă arie de manifestări, de la simple gesturi cu un oarecare sens, pînă la părăsirea patului și

deplasarea prin cameră sau chiar în afara locuinței, cu mers „mecanic" și cu ochii deschiși.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 675

NOTA BENE: Din franceză somnambulisme

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, somnambulismelor

HYPERNYM: Tulburare de somn, parasomnie

SYNONYMS: Noctambulism, selianism

CONTEXTS: 1. „Pentru a aduce clientul în acest stadiu este necesar mai mult timp. Se poate atinge starea comatoasă în care clientul doarme profund aflându-se încă în raport hipnotic cu hipnotizatorul. La cel mai profund nivel al acestui stadiu are loc somnambulismul. În stare de somnambulism clientul se ridică și se mișcă, comportându-se aproape ca în stare de veghe.”

(http://www.psyvolution.ro/413-caracteristicile-psihologice-ale-starii-de-transa-nivelurile-transei-si-functionarea-creierului)

2. „Se presupune că în somnambulism nu funcționează normal inhibiția de protecție, iar unele zone cerebrale responsabile pentru mișcare sunt reactivate.

Dormind și dezvoltând automatisme ambulatorii, subiectul, după câteva minute, tinde să revină la punctul de plecare pentru a-și relua somnul normal. Contactul cu realitatea nefiind conștient, este eliminat rolul perturbator al trăirilor afective în raport cu situațiile dificile (mersul pe acoperiș, de pilda), comportamentul motor desfășurându-se nestingherit.”

(http://www.psychologies.ro/cuvant/somnambulism-lunatism)

USE AREA/FIELD: Psihiatrie

COMMENTS: Dormind și dezvoltînd automatisnie ambulatorii, subiectul după cîteva minute tinde să revină la punctul de plecare pentru a-și relua somnul normal. Contactul cu realitatea nefiind conștient, este eliminat rolul perturbator al trăirilor afective în raport cu situațiile dificile (mersul pe acoperiș, do pildă), comportamentul motor desfășurîndu- se nestingherit. în unele cazuri, perturbarea, fiind mai profundă și prelungită, sint necesare intervenții speciale. Cele produse în stare de s. nu sînt reținute de subiect. Formele ample de s. apar pe un fond epileptic sau isterie. (Popescu-Neveanu: 1978, p. 675)

DESIGNATION STATUS: Official

Somniloquy

ID LANGUAGE: English

TERM: Somniloquy

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Fundamentals of Sleep Technology: 2012, 546

STANDARD DEFINITION: “The act or habit of talking in one's sleep.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/somniloquy

NOTA BENE: From somni-, form of Latin somnus "sleep" + loqui "to speak".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPERNYM: Sleep disorder, parasomnia

SYNONYMS: Sleeptalking, somniloquence, somniloquism

CONTEXTS: 1. “Although its exact incidence is unknown, somniloquy, typified by talking during sleep, is almost universal during childhood. Somniloquy is most frequently of little concern to parents or child health care practitioners, but rare episodes of vocal outbursts, loud talking, or intelligible speech may occasionally be significant enough to disturb the sleep of other family members.”

(Fundamentals of Sleep Technology: 2012, p. 546)

2. “ Somniloquy is the phenomenon of sleep talking – speaking out loud while asleep. It is not an abnormal phenomenon, in that the majority of people have spoken in their sleep, but individuals under stress and some neurotics exprience somniloquy with above average frequency. Unlike somnambulism, which only occurs during the deepest levels of sleep, sleep talking occurs with apparent equal frequency during both rapid eye movement (REM) and non-REM sleep.”

(The Dream Encyclopedia: 2009, p. 200)

USE AREA/FIELD: Psychiatry

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Somnilocvie

DEFINITION: „Vorbire în timpul somnului, avînd cel mai frecvent natură psihogenă, se manifestă pe fund de surmenaj, de senilitate sau ea reactivitate epileptică.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 675

NOTA BENE: Din engleză somniloquy

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem, somnilocviilor

HYPERNYM: Tulburare de somn, parasomnie

SYNONYMS: Automatism verbal nocturn, somnilochie

CONTEXTS: 1. „Somnilocvia este o parasomnie, în speță o tulburare a somnului materializată printr-un comportament atipic. La copil, unde se întâlnește incidența cea mai mare pentru somnilocvie, cauzele acestei tulburari a somnului sunt puse și pe obiceiurile proaste inainte de culcare, sau anxietatea de separare. Copiii care au probleme cu somnul interpretează mersul la culcare ca pe o separare (ca o rupere de activitățile curente sau de părinți), și de aceea fac tot posibilul ca să întârzie acest moment sau să determine părintele să doarmă odată cu el.”

(http://neurologiepediatrica.ro/somnilocvie)

2. „Episoadele de somnilocvie nu durează mai mult de 30 de secunde, dar o persoană poate experimenta mai multe episoade de acest gen pe parcursul unei singure nopți. Vorbitul în timpul somnului poate avea forma unor certuri, unui discurs normal sau a unuia greu de descifrat, poate fi șoptit sau chiar strigat. De obicei, cei care vorbesc în somn par a vorbi cu ei inșiși, iar alteori par sa poarte conversații cu alții.”

(http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/vorbitul-in-timpul-somnului-sau-somnilocvia_9599)

COLLOCATIONS:

Episod de somnilocvie = Episode of sleep talking

USE AREA/FIELD: Psihiatrie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Stimulus

ID LANGUAGE: English

TERM: Stimulus

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 603

STANDARD DEFINITION: “Anything that excites or incites an organism or part to function, become active, or respond.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/Stimulus

NOTA BENE: 1680s, originally as a medical term, "something that goads a lazy organ", from Modern Latin stimulus "goad". Psychological sense is first recorded 1894.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural stimuli

SYNONYMS: Incentive, encouragement, provocation, inducement

CONTEXTS: 1. “In classical conditioning, the conditioned stimulus is previously neutral stimulus that, after becoming associated with the unconditioned stimulus, eventually comes to trigger a conditioned response.

For example, suppose that the smell of food is an unconditioned stimulus and a feeling of hunger is the unconditioned response.”

(http://psychology.about.com/od/cindex/g/condstim.htm)

2. “Taken together, the experience that happens when you listen to a piece of music is like a snowflake—each one is its own unique phenomenon. Even if you listen to the same piece by the same performer, you and the performer come into the experience having "lived life" and maybe even learned something. It's a highly complex interaction that occurs between a complex stimulus—music— and us as complex beings. No two interactions, no two experiences are the same.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/your-musical-self/201302/listening-music-aint-simple-thing)

COLLOCATIONS:

Conditioned stimulus = Stimul condiționat

Unconditioned stimulus = Stimul necondiționat

Subliminal stimulus = Stimul subliminal

To respond to stimuli = A răspunde la stimuli

USE AREA/FIELD: Psychology, physiology

COMMENTS: The psychological stimulus is evidently a subform of the physiological, standing to the latter as the psychophysical bodily process stands to the group of bodily processes at large. Stimuli have been classified as internal and external, mechanical and chemical, adequate and inadequate.

(Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 603)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Stimul

DEFINITION: „Orice fenomen susceptibil de a provoca o reacție, o conduită specifică unui organism.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 301

NOTA BENE: Din latină, franceză: stimulus

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, stimulurilor

SYNONYMS: Imbold, Stimulent, excitant

CONTEXTS: 1. „Omul singur cunoaște „saltul ontologic” (L. Blaga) din orizontul simplei viețuiri biologice în orizontul afirmării supranaturale, căci darurile by sunt de la natură, fiindcă nimeni n-a dovedit că rugăciunea, geniul ori sfințenia sau jertfa ar surveni de la vreun instinct ori s-ar stârni prin acțiunea vreunui stimul exterior.”

(Bădescu: 2011, p. 112)

2. „Pareidolia este un fenomen psihologic definit ca o iluzie sau o interpretare gresită, acesta constă în perceperea unor stimuli externi (în genere imagini, uneori sunete) ca fiind semnificativi și interpretați precum obiecte familiare, cunoscute. De cele mai multe ori stimulii percepuți sunt vagi, aleatorii și obscuri însă sunt percepuți concret ca fiind clari, distincți și preciși. Etimologia cuvântului provine din grecescul para, care înseamnă pe lângă, cu, alături de și din eidolon, diminutivul cuvantului grecesc eidos care înseamnă imagine sau formă.”

(http://www.descopera.org/pareidolia)

USE AREA/FIELD: Psihologie, fiziologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Stupor

ID LANGUAGE: English

TERM: Stupor

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 605

STANDARD DEFINITION: “A state of impaired consciousness characterized by a marked diminution in the capacity to react to environmental stimuli.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/stupor

NOTA BENE: From Latin stupor "insensibility, numbness, dullness," from stupere "be stunned"

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Semiconsciousness

SYNONYMS: Shock

CONTEXTS: 1. “It was just the horrible demon of alcoholism that had plagued his life for years. He was not proud of his actions nor did he defend or justify them; it just happened. He shared that even with his sobriety firmly under his belt, his mind still wondered that maybe, just maybe this time he could drink like normal people. After days in a stupor, he once again realized that he couldn't and started over in his 12- step recovery program.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/heartache-hope/201105/relapse-why-when-everything-was-going-so-well)

2. “The state of obtundation resembles a deep sleep from which the person can only be awakened for brief periods by shaking, shouting or pinching. Any alteration of consciousness is considered a medical emergency and immediate medical evaluation and treatment should be provided.

Stupor can be caused by trauma, narcotics, adverse changes within the brain such as a stroke, carbon monoxide poisoning – prompt medical attention is crucial to prevent brain damage and death.”

(http://www.healthline.com/health/stupor)

COLLOCATIONS:

In a stupor; stuporous = În stare de stupoare

Catatonic stupor = Stupoare catatonică; stupor cataton

Dissociative stupor =Stupoare disociativă; stuporul disociativ

USE AREA/FIELD: Psychiatry

COMMENTS: General conditions of stupor of greater or less degree may occur in idiocy, in dementia, in the sequence of fluctuations in mania or more general term, including all speech diffimelaucholia, and in circular insanity. Such patients seem deprived of all mental and motor energy, and often stand or sit in the same position for hours. Some will strongly resist any attempt to change their positions or attitudes, while others allow their limbs to be placed in and to retain any given posture. Such patients must be fed and cared for in every detail ;

they seem to have little perception or memory, and on recovery may recall nothing of the

entire period of the attack

(Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 605)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Stupoare

DEFINITION: „Starea de tulburare accentuată a conștiinței în care activitatea psihomotorie a persoanei pare suspendată; cel în cauză nu mai răspunde la întrebări, nu mai reacționează la excitanți decît atunci cînd aceștia sînt foarte puternici, conduita lui fiind ruptă de legăturile cu mediul.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 689

NOTA BENE: Din franceză stupeur, latină stupor, -oris. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., stuporilor

HYPERNYM: Semiconștiență

SYNONYMS: Stare de șoc, stupor, stare de stupoare

CONTEXTS: 1. „ Starea de stupoare – reprezintă o tulburare severă a vigilității, insoțită de inhibiție psihomotorie (mutism, akinezie, negativism alimentar). Bolnavul nu reacționează decât la excitații foarte puternice, nu răspunde la întrebări și pare a nu înțelege contextul în care se află. Mimica bolnavului este inexpresivă sau exprimă un grad mare de anxietate, atitudinea este inertă, dar opune rezistență la mișcările provocate.”

(http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/tulburarile-de-constiinta45.php)

2. „Multă vreme, în tratamentul tulburărilor depresive n-a existat decât laudanumul (un derivat de opiu) care determina o sedație a suferinței pacientului în așteptarea încheierii spontane a episodului și, mai apoi, electroșocul. Acesta avea să devină tratamentul preferat pentru tratamentul tulburărilor dispoziției datorită vitezei sale de acțiune, care îl face util în situații de urgență, atunci când riscul suicidar este mare, sau în caz de stupoare melancolică.”

(http://www.la-psiholog.ro/cabinet-de-psihoterapie-portrait-timisoara/depresia-i-stilul-explicativ)

USE AREA/FIELD: Psihiatrie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Subception

ID LANGUAGE: English

TERM: Subception

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 606

STANDARD DEFINITION: “Perception of or reaction to a stimulus that occurs without awareness or consciousness.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/subliminal+perception

NOTA BENE: From Latin word-forming element sub- meaning "under" + Latin ceptum meaning “perceived”

GRAMMATICAL CATEGORY: N. [U]

HYPERNYM: Perception

SYNONYMS: Subliminal perception

CONTEXTS: 1. “Lazarus's strong convictions about the importance of cognition for understanding human behavior led to his investigating topics such as consciousness and unconsciousness, and to extending cognition into fields such as stress and coping. Early in his career, he studied a phenomenon he called "subception," whereby a person reacts emotionally but with no conscious awareness to stimuli that had been paired with electric shock, but does not react emotionally to stimuli not followed by a shock.”

(http://www.berkeley.edu/news/media/releases/2002/12/04_lazarus.html)

2. “A probability hypothesis is developed to account for the finding of autonomic discrimination without awareness termed subception. With regard to the Lazarus and McCleary experiment, the author develops the following hypothesis: "at any specified moment, the GSR accompanying an observer's report is proportional to the probability that that report will be a shock syllable." By thus considering recognition as a statistical concept, the writer is able to account for the subception effect. However, subception is left as an alternative interpretation.”

(http://psycnet.apa.org/journals/rev/61/2/98)

COLLOCATIONS:

Subception effect = Efect de subcepție

USE AREA/FIELD: Psychology, physiology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Subcepție

DEFINITION: „Reacție a organismuluila o excitație „percepută” inconștient.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 303

NOTA BENE: Din franceză subception

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., subcepțiilor

HYPERNYM: Percepție

SYNONYMS: Efect de subcepție, percepție subliminală

CONTEXTS: 1. „ Kapferer , citind câteva experiențe, conchide că "statutul empiric al fenomenului de apărare perceptuală este mai mult decât dubios". La fel, el considera că perceperea sublimală, care silește ca un stimul de o durată sub pragul percepției (subcepție) poate avea efecte, este o problema falsă. Potrivit acestui autor, sau sistemul perceptual a sesizat o informație incompletă pornind de la stimuli, și el poate fi capabil să o reconstruiască pornind de la experiența sa, sau nu a sesizat nici o informație, stimulul trecând în mod real neobservat și este astfel îndoielnic că ar putea să aibă un oarecare efect.”

(http://www.stiucum.com/marketing/marketing-mix/203/influenta-mesajelor71476.php)

2. „Problema subcepției nu se sprijină pe mecanismul "totul sau nimic". Stimulul este recunoscut fie și numai parțial, fragmentat, iar memorarea parțială, chiar și de scurtă durată, "excită" imaginația. Sistemul  subliminal de percepție poate să extragă o informație incompletă (forma contururilor și conotațiile mesajului) și aceasta este suficientă pentru a declanșa reacții. Subiecții decodează stimulul în inconștientul lor. De aceea nu sunt obligatorii vitezele de expunere mici pentru decodări.”

(http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=2480&lang=RO)

USE AREA/FIELD: Psihologie, fiziologie

COMMENTS: Este probabil că în comunicarea umană acest proces perceptiv infraconștient joacă un rol foarte important. Unii psihologi, care s-au ocupat de relațiile mamă-copil (îndeosebi R. Spitz), cred că femeia care își alăptează pruncul stabilește o comunicare privilegiată cu acesta, bazată pe semnale care nouă ne scapă, dar la care ea reacționează imediat în mod inconștient. Subcepția, fiind susceptibilă de considerabile aplicații practice, îi interesează în special pe psihosociologi (publicitate), pe oamenii politici și pe militari (propagandă).

(Sillamy: 1998, p. 303)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Subconscious

ID LANGUAGE: English

TERM: Subconscious

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 128

STANDARD DEFINITION: “That part of the mind which is on the fringe of consciousness and contains material of which it is possible to become aware by redirecting attention.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/subconscious

NOTA BENE: From Latin sub, under, + cum, together, + scire, to know; French subconscient

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPERNYM: Mind, psyche

SYNONYMS: The subconscious mind, preconscious

CONTEXTS: 1. “Our subconscious has a truly amazing amount of power – more than we realize, in fact. It is like a child version of us, but one that demands both to be heard and acknowledged, and one that has a lot of power. It has the power to assist us in our manifestation and creation efforts and also to stop our efforts just as quickly. It is the door that can open and close the flow of abundance for us.”

(http://www.psynergywellness.com/2012/02/the-power-of-the-subconscious-mind)

2. “The amazing phenomenon that trumps conventional therapy techniques is the access to universal knowledge displayed in the woman's ability to identify an emotion from a chart she has not even read. Her subconscious or some other extraordinary mental ability knows the location on the chart and the feeling itself that has been the source of her longstanding pain. That kind of sixth sense is incomprehensible to me and at the same time dramatically exciting.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/resolution-not-conflict/201202/your-mind-has-extraordinary-powers)

COLLOCATIONS:

Collective subconscious = Subconștientul colectiv

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: The term is most often used in a physiological sense, to denote an area of the continuum running from full conscious awareness to deep sleep. Its psychoanalytic equivalent is the preconscious, but not the unconscious with which it is popularly confused.

(Statt: 2003, p. 128)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Subconștient

DEFINITION: „Fenomenele și însușirile psihofiziologice și psihice ce nu persistă permanent în sfera conștiinței dar  pot păși selectiv și cu ușurință pragul acesteia în raport cu împrejurările.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 689

NOTA BENE: Din franceză subconscient

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, defectiv de plural

HYPERNYM: Minte, conștiință

SYNONYMS: subconștiință, mintea subconștientă, preconștient

CONTEXTS: 1. „Subconștientul este o bază de date, de programe care rulează automat la anumiți stimului. Astfel puteți să vă treceți prin minte ce aveți de facut în urmatoarele ore sau ce aveți de cumpărat și să șofați în același timp. Complexul act de a șofa este deja înmagazinat în creierul dumneavoastră și nu mai necesită atenție. Dacă ați sta să conștientizați fiecare mișcare necesară pentru a conduce, nu v-ați putea deplasa cu viteză, sau ați scapa ceva din vedere și ați produce accidente.”

(http://www.psyvolution.ro/1318-intuitia-vocea-launtrica)

2. „Pentru reprogramarea cu succes a subconștientului este necesară răbdarea  și consecvența în practicarea tehnicilor. Subconstientul este foarte predispus la repetarea sugestiei, însă reprogramarea trebuie să fie completă – până la obținerea rezultatului dorit, sau până când subconstientul este convins că ceea ce individul spune este adevărat. Cu cât pacientul are mai multe îndoieli sau temeri în legătură cu mesajul transmis, cu atât reprogramarea va necesita mai multe sugestii sau afirmații pozitive.”

(http://www.la-psiholog.ro/info/reprogramarea)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

DESIGNATION STATUS: Oficial

Sublimation

ID LANGUAGE: English

TERM: Sublimation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 129

STANDARD DEFINITION: “A defence mechanism in which unacceptable unconscious impulses are channelled into consciously acceptable forms.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 129

NOTA BENE: Late 14c., from Medieval Latin sublimationem, from Latin sublimare "to raise, elevate," from sublimis "lofty". Psychological sense is first recorded 1910, probably influenced by subliminal.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPERNYM: Defence mechanism

CONTEXTS: 1. “If a person feels angry with his boss, he may go home and kick the dog—or he may instead go out and play a good game of tennis. The first instance (kicking the dog) is an example of displacement, the redirection of uncomfortable feelings towards someone or something less important, which is an immature ego defense. The second instance (playing a good game of tennis) is an example of sublimation, the channelling of uncomfortable feelings into socially condoned and often productive activities, which is a much more mature ego defence.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/hide-and-seek/201204/the-incarnate-angel-leonardo-homosexuality-sublimation)

2. “Although many people criticize Freud and discount his ideas, he developed many landmark theories and concepts that persist today (I'm not a Freud groupie, just point this out). One of these concepts is a defense mechanism known as sublimation. According to Freud, sublimation is a way in which people can deal with socially unacceptable impulses, feelings, and ideas in social acceptable ways.”

(http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Sublimation)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: For Freud this was society's main way of handling repression. It is certainly the most socially acceptable of the defence mechanisms.

(Statt: 2003, p. 129)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Sublimare

DEFINITION: „Proces postulat de Freud pentru a desemna activitățile umane, care în mod aparent nu se află în raport cu sexualitatea, dar care își au de fapt resursele energetice' în forța pulsiunilor sexuale.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 693

NOTA BENE: Din franceză sublimer.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., sublimărilor

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. „În cadrul publicisticii sale, Jung la momentul respectiv susține afirmația lui Freud bazată pe această premisă. „Religia Vechiului Testament exalta pe pater familias întru Jahve al evreilor, de care oamenii trebuie să asculte de frică. Patriarhii erau piatra de pus piciorul pe ea pentru Divinitate. Frica nevrotică în iudaism, o nereusită sau în orice caz imperfectă încercare de sublimare la un popor destul de barbar, explică excesiva severitate a legii mozaice, ceremonialul compulsiv al nevroticului.”

(http://www.psyvolution.ro/1065-influenta-religiei-ca-resursa-sau-obstacol-in-psihoterapie)

2. „Sublimarea, ca mecanism de apărare, poate fi privită ca o desexualizare a unor pulsiuni având drept obiect o persoană ce poate fi dorită sexual. Sublimarea actionează în sensul transformării pulsiunilor erotice în prietenie, tandrețe etc. sau poate fi privită ca o orientare a energiei sexuale spre activități intelectuale, artistice, sociale. Freud este de părere că la baza mecanismului sublimării se afla energia sexuală.

(http://www.eva.ro/psihologie/familia-ta/mecanism-de-aparare-sublimarea-articol-17329.html)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: El a descris ca activități principale de sublimare activitatea artistică și intelectuală. O pulsiune este s. în măsura în care este redirecționată către un nou scop non-sexual și în care vizează obiecte valorizate social. Înscriind-o între strategiile defensive ale eului, psihanaliza afirmă că este vorba de un procedeu folosit de persoană pentru a deturna energia sexiulâ (și uneori agresivă) de la scopul său primar și a o angaja într-un nou sistem de investiție. Dar față de celelalte mecanisme defensive, s. se diferențiază prin faptul că reușește să schimbe scopul și obiectele și ajunge la o veritabilă descărcare a energiilor pulsionale.

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 693)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Subliminal message

ID LANGUAGE: English

TERM: Subliminal message

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Hulban: 2007, p. 744

STANDARD DEFINITION: “A signal or message embedded in another medium, designed to pass below the normal limits of perception.”

DEFINITION SOURCE: http://encyclopedia.thefreedictionary.com/subliminal+message

NOTA BENE: The first large-scale experiment with subliminal messages was performed by James Vicary in 1957 in a Fort Lee, New Jersey movie theater.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Message

ANTONYMS: Supraliminal message

SYNONYMS: Subliminal stimulus

RESTRICTIVE CONDITION:

CONTEXTS: 1. “Audio and visual subliminal messages are thought by many to be more powerful than those that are picked up by the conscious thought process. The first public knowledge of these types of messages were discovered when a New Jersey theater inserted the messages during a showing of The Picnic in 1957. Every 5 seconds, for 1/3000th of a second, the message Drink Coca Cola and Eat Popcorn was flashed across Kim Novakís face.” 

(http://subliminalmessaging.org)

2. “Companies and the government are obsessed with subliminal messages because they are effective at manipulating your thought patterns at the subconscious level. Because subliminal messages are designed to target your subconscious mind, you are usually not aware that you are being manipulated. The top five topics incorporated into subliminal messages are sex, drug, food, fear and violence. Next time you watch TV, pay very close attention to the show or commercial you are watching and you may notice how these five topics are incorporated in it. 

(http://consciouslifenews.com/subliminal-messages-control-mind/1153162/)

COLLOCATIONS:

Auditory subliminal messages = Mesaje subliminale audio

Visual subliminal messages = Mesaje subliminale vizuale

USE AREA/FIELD: Psychology, physiology

COMMENTS:

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Mesaj subliminal

DEFINITION: „Expunerea in cadrul unei proiectii vizuale sau auditive a unui mesaj, a unei idei, pentru o perioada de timp suficient de scurta incat creierul sa nu o poata inregistra in mod constient.”

DEFINITION SOURCE: http://www.descopera.ro/stiinta/4144533-mesajele-subliminale-o-legenda-urbana

NOTA BENE: Concept cunoscut datorită experimentului făcut de James Vicary în 1957.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (N A), mesajelor subliminale

HYPERNYM: Mesaj informațional

ANTONYMS: Mesaj supraliminar

SYNONYMS: Stimul subliminal

CONTEXTS: 1. „Potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, citat de BBC News Online, oamenii pot percepe mesajele subliminale, în special dacă acestea sunt negative. 

În trei experimente efectuate la University College din Londra, participanților li s-au arătat, pentru scurt timp, anumite cuvinte și li s-a cerut să le clasifice drept emoționale sau neutre.”

(http://www.gandul.info/stiri/publicul-percepe-mai-rapid-mesajele-subliminale-negative-4941278)

2. „Pratkins (1992) a folosit benzi audio cu muzică clasică (mesaj supraliminal), în care a inserat câte un mesaj subliminal. Astfel participanților li s-a cerut să asculte timp de cinci săptămâni benzile audio respective. Unele dintre benzile audio aveau ca scop îmbunătățirea memoriei („capacitatea mea de memorare crește zilnic") iar altele sporirea stimei de sine („sunt un om de valoare cu o stima de sine ridicată"). Jumătate dintre participanți au primit benzile corect înregistrate, în timp ce a doua jumătate a primit benzile cu etichetele inversate.”

(http://www.psyvolution.ro/863-mesajul-subliminal-din-reclamele-mass-mediei)

USE AREA/FIELD: Psihologie, fiziologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Substitutive formation

ID LANGUAGE: English

TERM: Substitutive formation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Laplanche: 2006, p. 434

STANDARD DEFINITION: “Designates symptoms – or equivalent formations such as parapraxes, jokes, etc.-in so far as they stand for unconscious contents.”

DEFINITION SOURCE: Laplanche: 2006, p. 434

NOTA BENE: The notion of substitute formation appeared in Sigmund Freud’s work in 1895, in his article on anxiety neurosis (1895), but it was anticipated in the previous year in his work on "The Neuro-Psychoses of Defense" (1894).

GRAMMATICAL CATEGORY: NP (A N), [C]

HYPERNYM: Defence mechanism

SYNONYMS: Substitute-formation

CONTEXTS: 1. “Against this background, Freud treats 'symbol' and 'substitutive formation' interchangeably. He assimilates the concept of symbolism to the substitutive formations of hysteria, obsessional neurosis, and scizophrenia, arguing that schizophrenics employ symbols in a peculiar way. He alludes to a current schizophrenic patient of his, who is ‘playing out his castration complex upon his skin’…”

(Petocz: 1999, p.107)

2. “Thus desire is insisting and resisting through the formation of symptoms and substitutive formations. It is important to remember that, within Freudian theory repression always fails because its sole purpose is to produce a metaphorical substitute of the repressed. Lancan states that repression and the return of the repressed is one and the same thing.”

(Moncayo: 2008, p. 184)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: This substitution is to be understood in two senses: economically, the symptom furnishes the unconscious wish with a replacement satisfaction; symbolically, one content of the unconscious is supplanted by another according to certain chains of association.

(Laplanche: 2006, p. 434)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Formațiune substitutivă

DEFINITION: „În psihanaliză, acele formațiuni care înlocuiesc, în actele ratate, în

construcții metaforice, umoristice, în vorbe de spirit, formațiunile inconștiente corespunzătoare.”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 280

NOTA BENE: Noțiune folosită pentru prima dată în lucrările lui Sigmund Freud.

GRAMMATICAL CATEGORY: NP, (N A), formațiunilor substitutive

HYPERNYM: Mecanism de apărare

CONTEXTS: 1. „Atunci când pulsiunile sunt mai puternice, compromisul rezultă în formațiuni substitutive, cum este criza isterică. Atunci când mai importante sunt mecanismele de apărare, compromisul se caracterizează deseori prin contrainvestiții care produc formațiuni reacționale și trăsături de caracter (așa cum apar, de exemplu, in personalitatea obsesională, cu trăsăturile ei specifice: ordine, economie, încăpățânare).”

(http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/NEVROZA92.php)

  2. „ Simbolism A. În sens larg, mod de reprezentare indirectă și figurată a unei idei, a unui conflict, a unei dorințe inconștiente; în acest sens, în psihanaliză, orice formațiune substitutivă poate fi considerată simbolică.

B. In sens restrâns, mod de reprezentare care se distinge în primul rând prin constanța raportului dintre simbol și simbolizatul inconștient, o asemenea constantă fiind prezentă nu numai la același individ și de la un individ la altul, ci și în domeniile cele mai diverse (mit, religie, folclor, limbaj, etc) sau ariile culturale cele mai indepărtate unele de altele.

(http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-s)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: Astfel prin formațiunile substitutive dorințele sînt înlocuite, ceea ce produce o satisfacție, iar conținutul inconștient este simbolizat după un mecanism asociativ. În formațiunea reacțională apărarea eului predomină pe cînd în formațiunea substitutivă predomina dorința inconștientă ce se satisface indirect printr-un Ersatz. Formațiunea de

compromis este produsul conflictelor defensive (Laplanche și Pontalis).

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 280)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Superego

ID LANGUAGE: English

TERM: Superego

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 129

STANDARD DEFINITION: “In psychoanalytic theory, the division of the psyche that censors and restrains the ego and has identified itself unconsciously with important persons from early life.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/superego

NOTA BENE: From 1924, super +‎ ego, from earlier form super-ego, calqued after German Über-Ich, from über- (“super-”) + Ich (“ego”), from the pronoun ich (“I”).

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], plural superegos

HYPERNYM: Psyche, conscience

SYNONYMS: Moral sense, supra-ego

CONTEXTS: 1. “The last component of personality to develop is the superego. The superego is the aspect of personality that holds all of our internalized moral standards and ideals that we acquire from both parents and society–our sense of right and wrong. The superego provides guidelines for making judgments. According to Freud, the superego begins to emerge at around age five.”

(http://psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/a/personalityelem.htm)

2. “The superego develops during the first five years of life in response to parental punishment and approval. This development occurs as a result of the child’s internalization of his parents’ moral standards, a process greatly aided by a tendency to identify with the parents. The developing superego absorbs the traditions of the family and the surrounding society and serves to control aggressive or other socially unacceptable impulses. Violation of the superego’s standards results in feelings of guilt or anxiety and a need to atone for one’s actions.” 

(http://www.britannica.com/EBchecked/topic/574274/superego)

USE AREA/FIELD: Psychology, psychoanalysis

COMMENTS: According to Freud it is one of the three main aspects of the personality. Like the id with which it is always in conflict, the superego is basically unconscious. It is the internalisation of restrictions on the impulses of the id, as reflected in the values and standards of behaviour required by society in general and parents in particular. It is the equivalent of a conscience in a system of ethics.

(Statt: 2003, p. 129)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Supraego

DEFINITION: „Componentă structurală a personalității, in teoria lui Freud. În modelul psihanalitic corespunde conștiinței morale a individului. Ea se dezvoltă prin improprierea de catre individ a normelor si valorilor morale ale societății.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 285

NOTA BENE: Supra- + ego (din franceză sur-moi, germană Über-Ich)

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, supraegourilor

HYPERNYM: Psihic, conștiință

SYNONYMS: Supraeu, super-ego, simț moral

CONTEXTS: 1. „Analiza tranzacțională este o teorie neo-freudiană a personalității. Sunt descrise starile eului, care se bazează pe id, ego și supraego. În general se consideră că analiza tranzacțională este un model mai accesibil comparativ cu modelul psihanalitic convențional. Pe de altă parte, analiza tranzacțională are multe puncte comune cu modelele cognitiv-comportamentale.”

(http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=1287&Itemid=891)

2. „De altfel e un adevăr recunoscut îndeobște că valoarea artistică e mare atunci cînd arta reflectă esențial pe creator și devine și mai mare atunci cind depășește ego-ul individual și își trage seva de la un supraego colectiv, al unei generații, al unui loc și al unei istorii, pînă la supraegoul umanității. Universul prozei, ca să ne referim la el, merită acest nume cînd se reclamă de la depășirea individualului nu prin totalitatea operei ci prin totalitatea timpului.”

(Revista Viața românească: 1969, p. 153)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: „El își are originea în Id (șinele) și se dezvoltă în interrclația ocazionată de experiențele eului (egoului), în cadrul personalității. Prin rolul și statutul său, s. caută să refuleze impulsurile Id-ului, mai ales cînd acestea sînt de natură instinctivo-afectivă sau agresivă. […] Născut din inconștient, s., ca și tul, constituie un triumf al elementului conștient, element care devine cu atît mai manifest, cu cit omul este mai matur, mai sănătos și mai elevat sub aspect social.”

(Popescu-Neveanu: 1978, p. 696)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Supraliminal

ID LANGUAGE: English

TERM: Supraliminal

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 625

STANDARD DEFINITION: “Of or relating to any stimulus that is above the threshold of sensory awareness”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/supraliminal

NOTA BENE: From Latin word-forming element supra "above, over, before, beyond," + Latin limen "threshold, cross-piece, sill" + -al

GRAMMATICAL CATEGORY: Adj

ANTONYMS: Subliminal

CONTEXTS: 1. “Freud explained to the young man that his undesired thoughts about X were triggered by having seen Y, which was a supraliminal stimulus that had unconscious consequences.  It was the cognitive operation–not the stimulus–that was unconscious. Similarly, Helmholtz spoke of the complicated, unconscious operations (e.g., depth perception) that occur unconsciously and automatically in response to regular supraliminal stimuli, such as visual objects.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/consciousness-and-the-brain/201012/freuds-unconscious-was-not-subliminal-one)

2. “Notably, given Mr. Doyen's comments in Mr. Bower’s article dismissing the reality of subliminal priming, deCoster and Claypool (2004) reported a significant effect size across the 10 independent replications at that time of subliminal priming effects on impression formation, and showed that priming effect size was no different for subliminal than for supraliminal priming methods. And Cameron et al. (2012) reviewed a further 49 studies in which subliminal priming was employed.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/the-natural-unconscious/201205/priming-effects-replicate-just-fine-thanks)

COLLOCATIONS:

Supraliminal stimulus = Stimul supraliminal

USE AREA/FIELD: Psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Supraliminar

DEFINITION: „Care este superior pragului de percepție sau de reacție.”

DEFINITION SOURCE: http://www.dictio.ro/medical/supraliminar

NOTA BENE: Din franceză supraliminaire

GRAMMATICAL CATEGORY: Adj

ANTONYMS: Subliminal

CONTEXTS: 1. „Pratkins (1992) a folosit benzi audio cu muzică clasică (mesaj supraliminal), în care a inserat câte un mesaj subliminal. Astfel participanților li s-a cerut să asculte timp de cinci săptămâni benzile audio respective. Unele dintre benzile audio aveau ca scop îmbunătățirea memoriei („capacitatea mea de memorare crește zilnic") iar altele sporirea stimei de sine („sunt un om de valoare cu o stima de sine ridicată").

(http://www.psyvolution.ro/863-mesajul-subliminal-din-reclamele-mass-mediei)

2. „Legea „tot sau nimic”

Principiu: excitabilitatea mușchiului cardiac are o particularitate de manifestare justificată prin particularitățile sale morfologice.

Față de stimuli de intensități diferite mușchiului cardiac se comportă astfel:

-stimulii subliminari nu produc contracție

-stimulii cu intensitate prag ca și cei supraliminari produc contracție maximală.

(http://colegiul-medicilor.ro/activitatea-mecanica-a-inimii)

USE AREA/FIELD: Psihologie

DESIGNATION STATUS: Oficial

Suggestibility

ID LANGUAGE: English

TERM: Suggestibility

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 619

STANDARD DEFINITION: “Responsiveness or susceptibility to a psychological process such as a hypnotic command whereby an idea is induced into, or adopted by, a person without argument, command, or coercion.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/suggestibility

NOTA BENE: From Latin suggestio + ible + ity

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Susceptibility

CONTEXTS: 1. “The fact is that hypnosis is a genuine psychological phenomenon that has valid uses in clinical practice.  Simply put, hypnosis is a state of highly focused attention or concentration, often associated with relaxation, and heightened suggestibility.  While under hypnosis (i.e., in a hypnotic trance), it seems many people are much more open to helpful suggestions than they usually are.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/think-well/201301/the-truth-about-hypnosis)

2. “Investigated the hypothesis inferred from the theorizing of E. F. Loftus (1979) that suggestibility is related to the tendency to incorporate incorrect information into memory when this information has been subtly introduced after the to-be-remembered events have occurred. Specifically, it was predicted that if level of suggestibility is theoretically relevant to Ss' acceptance of misleading information, then more Ss who are highly hypnotically suggestible than those with a low level of hypnotic suggestibility will incorporate the incorrect information into memory.” 

(http://psycnet.apa.org/index.cfm?fa=buy.optionToBuy&id=1983-31931-001)

USE AREA/FIELD: Psychology, Psychotherapy

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Sugestibilitate

DEFINITION: „Aptitudine de a primi sugestii, adica de a reacționa la un semnal (obiect sau ordin) în mod mașinal, fără participarea activă a voinței.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 305

NOTA BENE: Din franceză suggestibilité

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem.

HYPERNYM: Susceptibilitate

CONTEXTS: 1. „Utilizarea testelor de sugestibilitate furnizeaz informații utile privind tipul de inducție hipnotică cel mai potrivit pentru un anume subiect. Mai precis, inducția trebuie să fie una directivă, autoritară sau, dimpotrivă, una non-directivă, permisivă, indirectă. Oricum succesul inducției hipnotice este influențat în mare măsură nu atât de natura răspunsurilor la testele de sugestibilitate, cât, mai degrabă, de calitatea relației stabilite în timpul aplicării lor.”

(http://www.consultanta-psihologica.com/teste-in-vederea-sugestibilitatii-proprie)

2. „  Vladimir Gheorghiu a realizat o serie de cercetări de nivel internațional în domeniul sugestiei, sugestibilității și hipnozei clinice. A tratat prin intermediul hipnozei un număr foarte mare de pacienți. Este întemeietorul Școlii românești de hipnoterapie. Printre cei mai cunoscuți discipoli/elevi ai săi se află: prof.univ.dr. Ion Dafinoiu, prof.univ.dr. Irina Holdevici, prof.univ. dr. Ilie Puiu Vasilescu, prof. univ. dr. Daniel David.

(http://www.clinicalpsychology.ro/diverse/in-memoriam-vladimir-gheorghiu)

USE AREA/FIELD: Psihologie, Psihoterapie

COMMENTS: Subiectul suferă pasiv influența unei idei străine, acceptă fără control, ca și cum momentan personalitatea sa ar păli în fața aceleia a semenului. Este de ajuns ca o vedetă de cinema să recomande un nou produs pentru ca vânzarea acestuia să înregistreze creșteri vizibile: consumatorii suferă sugestia prestigiului actriței.

Toți indivizii sunt sugestionabili, dar copiii, naivii și debilii mintali sunt cei mai sugestionabili. Imaturitatea afectivă, emotivitatea, deficiența intelectuală favorizează sugestibilitatea.

(Sillamy: 1998, p. 305)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Symbolism

ID LANGUAGE: English

TERM: Symbolism

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 651

STANDARD DEFINITION: “In psychoanalytic theory, a mechanism of unconscious thinking characterized by substitution of a symbol for a repressed or threatening impulse or object so as to avoid censorship by the superego.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/symbolism

NOTA BENE:  1650s, "practice of representing things with symbols," from symbol (Late Latin symbolum "creed, token, mark,") + -ism. Attested from 1892 as a movement in French literature that aimed at representing ideas and emotions by indirect suggestion rather than direct expression; rejecting realism and naturalism, it attached symbolic meaning to certain objects, words, etc. 

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Unconscious mechanism

SYNONYM: Symbolization

CONTEXTS: 1. “Now, in one very simple sense, a distortion certainly has occurred, Freud himself was not the psychoanalyst who first attached central importance to sexual symbolism. As he himself said, he arrived late at a full realization of the importance of symbolism of any kind. The first edition of The Interpretation of Dreams(1900) contains only a few pages devoted to the subject of symbolism in general and only one dream exemplifying sexual symbolism.”

(http://www.nybooks.com/articles/archives/1974/jan/24/is-freudian-symbolism-a-myth/?pagination=false)

2. “Secondly Freud mentions symbolism in dreams. This is the case when the meaning of a dream-element is more fixed (and usually occurs not only in dreams but in art, literature, and popular language). This is what the general public often think about when they think of Freud's theory – 'when you dream of an umbrella it is really a penis' and so on.” 

(http://www.freud.org.uk/education/topic/10576/subtopic/40029)

COLLOCATIONS:

Dream symbolism = Simbolismul visului

Sexual symbolism = Simbolism sexual

USE AREA/FIELD: Psycholoanalysis

COMMENTS: The mechanism is a principal factor in the formation of dreams and in various symptoms resulting from such anxious and psychotic conditions as conversion reactions, obsessions, and compulsions. Also called symbolization.

(http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/symbolism)

DESIGNATION STATUS: Accepted

RO EQUIVALENT: Simbolism

DEFINITION: Sistem de simboluri, reprezentare prin simboluri. 

DEFINITION SOURCE: http://dexonline.ro/definitie/simbolism

NOTA BENE: Din franceză symbolisme.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru

HYPERNYM: Mecanism inconștient

CONTEXTS: 1. „Piromanul este propulsat de o impulsie irezistibilă. El simte născându-se și crescând în el o tensiune care nu poate dispărea decât dacă dă foc la ceva. Trecerea la act îi provoacă o marc ușurare, izbucnirea flăcării fiind trăită ca o nespusă plăcere. Piromanul este un obsedat care cedează dorinței de a asista la un incendiu (spectacol emoționant, inconștient legat de simbolismul sexual al flăcării), profitând de un colaps al controlului său voluntar.

(Sillamy: 1998, p. 235)

2. „Or, acest simbolism centrat pe eu , nu constă numai în a formula și a alimenta diversele interese conștiente ale subiectului. Jocul simbolic se referă adesea și la conflicte inconștiente: interese sexuale, apărarea împotriva angoasei, fobiile, agresivitate sau indentificare cu agresorii, retragere din frica de risc sau de competiție etc. Simbolismul jocului se aseamănă în aceste cazuri cu simbolismul visului în asemenea măsură încât metodele specifice ale psihanalizei infantile folosesc materiale ale jocurilor (Melanie Klein, Anna Freud etc.)”

(http://www.opr.ro/carti/psihologia-copilului/or-acest-simbolism-centrat-pe-eu)

USE AREA/FIELD: Psihanaliză

COMMENTS:  Freud definește simbolul ca fiind o comparație în care termenul comparat dispare. De exemplu, dacă comparăm un șarpe cu un toiag, cînd obiectul comparat – șarpele – nu mai este specificat, avem doar toiagul care poate fi un simbol pentru șarpe. Simbolurile apar mai ales în vise – în visele nocturne ca și în cele diurne (fantezii). Dar ele sînt prezente și în viața trează, în cultura popoarelor, în credințele religioase, mituri și produsele folclorului. Simbolurile sînt prezente și în nevroze – sau mai precis în conținutul lor ideativ. Aceste simboluri care par la prima vedere foarte diferite îmbracă pentru Freud o semnificație unică: viața sexuală la om, mai precis organele sexuale. (http://www.psihanaliza.org/simbolism.html)

DESIGNATION STATUS: Acceptat

Tachistoscope

ID LANGUAGE: English

TERM: Tachistoscope

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Stuart-Hamilton: 2007, p. 264

STANDARD DEFINITION: “An apparatus that projects a series of images onto a screen at rapid speed to test visual perception, memory, and learning.”

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/tachistoscope

NOTA BENE: From Greek, tachistos, superlative of takhus, swift + skopein, to view

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C], tachistoscopes

HYPERNYM: Scientific instrument

SYNONYMS: T-scope

CONTEXTS: 1. “It all began on the afternoon of September 12, 1957, in a small mid-Manhattan office. At Vicary's invitation, about fifty press people watched an underwater documentary, "Secrets of the Reef." Hidden in the film were ads for Coca-Cola, flashed on the screen for 1/3000 of a second. For that Vicary used a tachistoscope, a high-speed slide projector widely used in post-war psychological experiments. Though the ads were inperceptible, Vicary claimed that they worked.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/priceless/201001/maddest-the-mad-men) 

2. “From today's perspective, James Vicary was looking through the wrong end of the tachistoscope. He assumed, as did those duped by him that an agent of unconscious  influence would have to be a technological marvel, invisible and faster than the blink of an eye. In fact the important kind of "mind control" is human, lo-tech, pervasive, and in plain sight.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/priceless/201001/maddest-the-mad-men-part-3)

USE AREA/FIELD: Psychology, physiology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Tahistoscop

DEFINITION: „Dispozitiv electronic, special conceput astfel încat să permită prezentări vizuale ale stimulilor prin reglarea timpului de expunere pe un palier foarte larg, intins de la milisecunde la secunde sau minute.”

DEFINITION SOURCE: Opre: 2002, p. 286

NOTA BENE: Din franceză tachystoscope, din greacă tachystos – foarte rapid, skopein – a observa

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, tahistoscoapelor 

HYPERNYM: Instrument

CONTEXTS: 1. „Într-unul dintre experimente, subiecților li s-a arătat un tahistoscop pentru o perioadă foarte scurtă, neputând fi perceput conștient. Această expunere subliminală a produs același efect, adică subiecții au arătat o apreciere superioară pentru tahistoscop, deși e important de notat că efectele expunerii subliminale sunt în genere slabe și improbabile în alte condiții decât cele de laborator. În acord cu teoria lui Zaionc, efectul expunerii poate surveni fără a fi nevoie de cunoaștere conștientă.”

(http://www.scientia.ro/homo-humanus/51-psihologie/937-principiul-familiaritatii-si-efectele-sale.html)

2. „Aceste „himere alcătuite” din doua jumătăți alipite, de-a lungul liniei mediane (o jumătate de obraz de femeie „continuat” cu jumătatea cealaltă a unui obraz de bărbat sau jumătarea unui cuvînt continuat cu jumătatea altui cuvînt etc.) sînt prezentate frontal subiectului, la tahistoscop, astfel încît fiecare emisferă percepe jumătatea corespunzătoare a „himerei".”

(Simetrie s̡i asimetrie în univers: 1992, p. 131)

USE AREA/FIELD: Psihologie, fiziologie

COMMENTS: Aparatul este frecvent utilizat in studiul percepției, atenției, memoriei și invățării.

(Opre: 2002, p. 286)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Tic

ID LANGUAGE: English

TERM: Tic

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Dictionary of philosophy and psychology: 1902, p. 696

STANDARD DEFINITION: An involuntary, compulsive, rapid, repetitive, stereotyped movement or vocalization, experienced as irresistible although it can be suppressed for some length of time.

DEFINITION SOURCE: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/tic

NOTA BENE: From French tic

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

HYPERNYM: Spasm

SYNONYMS: Habit spasm, twitch

CONTEXTS: 1. “Although there are no controlled trials studying triggers, surveys from parents and treatment centers that see large populations of children with tics reveal certain environmental factors that appear to make tics worse.  And while some are universal (like video games or computer use), others might apply only to certain individuals (like a food allergy).”

(http://www.psychologytoday.com/blog/mental-wealth/201203/got-tics-environmental-adjustments-can-help-0)

2. “Many people at some point experience spasm-like movements of particular muscles. These movements, known as tics and twitches, often affect the eyelids or face. They can, though, occur anywhere in the body. In most instances, tics and twitches are harmless and temporary. In some cases, though, they may be caused by a tic disorder. Tic disorders generally can be managed with treatment and lifestyle changes.”

(http://www.webmd.com/brain/tic-disorders-and_twitches)

COLLOCATIONS:

Facial tics = Ticuri ale feței

Motor tics = Ticuri motorii

Phonic tics = Ticuri verbale

USE AREA/FIELD: Psychology

COMMENTS: Occurrence is increased by stress and reduced during sleep or engrossing activities. Tics may be of psychogenic or neurogenic origin and are subclassified as either simple, such as eye blinking, shoulder shrugging, coughing, grunting, snorting, or barking; or complex, such as facial gestures, grooming motions, coprolalia (obscene language), echolalia (repeating the most recently heard word or sound), or echokinesis (imitation of another's movements).

(http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/tic)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Tic

DEFINITION: „Contracție musculară bruscă și fugară, involuntară însă conștientă, care nu are loc decât în starea de veghe.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 323

NOTA BENE: Din franceză tic

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru, ticurilor

HYPERNYM: Spasm

SYNONYMS: Tic nervos

CONTEXTS: 1. „Sindromul Tourette este o tulburare neurologică caracterizată prin repetiții, stereotipuri, mișcări involuntare și cuvinte spuse involuntar ce poartă cel mai des denumirea de ticuri. Aceste ticuri sunt cel mai des însoțite de coprolalie (tic vocal complex ce implică pronunțarea de obscenități, fiind prezentă la puțini indivizi cu această tulburare,< 10%, nefiind cerută pentru diagnosticul de Tourette) și ecolalie.”

(http://www.psyvolution.ro/547-sindromul-tourette)

2. „Pacienta a povestit că astmul i-a fost diagnosticat în clasa a patra, la vârsta de 10 ani. Înainte de aceasta se întampla destul de des să iși dreagă vocea, lucru pentru care era certată de apropiați, aceștia crezând că este vorba despre un tic nervos. „Îmi spuneau să nu mai fac așa. E drept că am mai avut tot felul de ticuri în copilărie, dar ei nu înțelegeau că acesta nu e un tic, deși le-am spus că pur și simplu așa îmi vine să fac, că simt că am ceva în gât și ca să nu mă înec trebuie să fac asta”.”

(http://www.psyvolution.ro/240-utilizarea-psihoterapiei-in-ameliorarea-astmului-bronsic-studiu)

USE AREA/FIELD: Psihologie

COMMENTS: Ticul are întotdeauna o semnificație latentă (variabilă de la individ la individ), pe care o poate dezvălui analiza psihologică. La adult ticul se asociază în mod

regulat cu o stare nevrotică (cel mai adesea obsesională). La copil traduce o insatisfacție

afectivă (educație „sufocantă" sau prea rigidă, rivalitate între frați), revoltă înfrânată, anxietatea și culpabilitatea. Multe dintre aceste mișcări parazitare dispar spontan o dată cu creșterea, în cazul în care persistă la adolescenți și adulți, se poate încerca reducerea lor prin terapie comportamentală", relaxare sau psihoterapie.

(Sillamy: 1998, p. 323)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Unconscious

ID LANGUAGE: English

TERM: Unconscious

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Statt: 2003, p. 134

STANDARD DEFINITION: “The most important concept of dynamic psychology and in particular of psychoanalysis; the region of the psyche that contains impulses and desires which are too threatening to be allowed into consciousness and from which they have been repressed or inhibited from entering.”

DEFINITION SOURCE: Statt: 2003, p. 134

NOTA BENE: 1712, "unaware, not marked by conscious thought," from un- "not" + conscious (from Latin conscire). Meaning "temporarily insensible, knocked out" is recorded from 1860. In psychology, the noun the unconscious (1884) is a loan-translation of German das Unbewusste.

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [U]

HYPONYM: Collective unconscious, cognitive unconscious

RESTRICTIVE CONDITION: Mostly used with definite article.

CONTEXTS: 1. “More fundamentally, the new studies reveal a subconscious brain that is far more active, purposeful and independent than previously known. Goals, whether to eat, mate or devour an iced latte, are like neural software programs that can only be run one at a time, and the unconscious is perfectly capable of running the program it chooses.”

(http://www.nytimes.com/2007/07/31/health/psychology/31subl.html?pagewanted=all&_r=0)

2. “In Freud's psychoanalytic theory of personality, the unconscious mind is a reservoir of feelings, thoughts, urges, and memories that outside of our conscious awareness. Most of the contents of the unconscious are unacceptable or unpleasant, such as feelings of pain, anxiety, or conflict. According to Freud, the unconscious continues to influence our behavior and experience, even though we are unaware of these underlying influences.

(http://psychology.about.com/od/uindex/g/def_unconscious.htm)

COLLOCATIONS:

Collective unconscious = Inconștientul colectiv

Cognitive unconscious = Inconștientul cognitiv

USE AREA/FIELD: Psychology, Psychoanalysis

COMMENTS: The effects of this repression and inhibition are expressed in consciousness as neurotic behaviour. While Freud did not discover the unconscious (and never claimed to have done so) he systematically probed the dynamic mechanisms involved in its relationship with the conscious psyche and did more than anyone to expose the great amount of irrationality in human affairs.

(Statt: 2003, p. 134)

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Inconștient

DEFINITION: „Ansamblu de dispoziții, stări, procese psihofiziologice și psihice care, momentan sau stabil, nu sînt conștiente, nu se conștientizează”

DEFINITION SOURCE: Popescu-Neveanu: 1978, p. 342

NOTA BENE: Din franceză inconscient

GRAMMATICAL CATEGORY: N, neutru

HYPONYM: Inconștientul colectiv, inconștientul cognitiv

CONTEXTS: 1. “Abreviația ICS (Ubw de la germanul Unbewusst) desemnează inconștientul sub forma sa substantivală, ca sistem; ics (ubw) este abrevierea adjectivului inconștient (unbewusst), el calificând în sens strict conținuturile sistemului respectiv. În cadrul celei de a doua topici freudiene, termenul inconștient este folosit mai ales în forma sa adjectivală: într-adevăr, caracterul inconștient nu mai este propriu unei instanțe aparte, pentru că el caracterizează sinele și, în parte, eul și supraeul.”

(http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-i)

2. „Parcurgând literatura de specialitate, vom constata că cercetătorii și teoreticienii cu angajament cognitivist operează cu două sensuri destul de diferite ale termenului de inconștient. Primul sens este acela de in afara câmpului atenției sau nonatentional, Este, de alfel, bine cunoscut fapul că din perspectiva cognitivă, conștientul este interpretat in termeni de atenție selectivă; ca atare, putem afirma că un subiect este inconștient de o stimulare externă dacă stimulii care acționează asupra sa nu pătrund in câmpul atenției.”

(Opre: 2002, p. 33)

USE AREA/FIELD: Psihologie, psihanaliză

COMMENTS: După teoria freudiană, inconștientul, luat ca substantiv, este partea psihismului latent, în care intră dorințele si procesele psihologice dinamice de care nu putem dispune din cauză că ele scapă cunoașterii. Refulate în afara câmpului conștiinței de către o putere de control etic (cenzura), forțele inconștiente reușesc totuși să se manifeste ân unele acte ale vieții cotidiene (lapsusuri, uitări), în vise și în simtomele nevrotice.

Explorarea inconștientului este posibilă prin metoda asociațiilor libere și mai ales prin studierea viselor.

(Sillamy: 2003, p. 158)

DESIGNATION STATUS: Oficial

Vocation

ID LANGUAGE: English

TERM: Vocation

ID COUNTRY: UK

SOURCE: Macmillan English Dictionary: 2002, p. 1601

STANDARD DEFINITION: “A special urge, inclination, or predisposition to a particular calling or career, especially a religious one.”

DEFINITION SOURCE: http://www.thefreedictionary.com/vocation

NOTA BENE: From Latin vocationem (nominative vocatio), literally "a calling," from vocatus "called," past participle of vocare "to call".

GRAMMATICAL CATEGORY: N, [C]

SYNONYMS: Calling, predisposition

CONTEXTS: 1. “The vocation to the priesthood and to religious life can be considered under two perspectives: one, more theological, which starst from divine transcendence and stresses the divine call by the eternal and gratuitous love of God; the second, more anthrpological, which stresses rather the dialogue between God and man, that is, the relations of God with man in the mystery of the history of salvation.”

(Rulla: 1971, p. 183)

2. “I often tell my college and post graduate students that they shouldn’t search for a job or even a career after they complete their education. Rather, they should search for their vocation and calling. I ask them to reflect on their greatest gifts and talents and then see if they can parlay them into a satisfying way to make a living and a difference in the world.”

(http://www.psychologytoday.com/blog/do-the-right-thing/201302/work-can-be-play-if-you-find-your-true-calling)

COLLOCATIONS:

To find one’s vocation = A-și găsi vocația

USE AREA/FIELD: Work psychology

DESIGNATION STATUS: Official

RO EQUIVALENT: Vocație

DEFINITION: „Înclinație imperioasă pentru o activitate profesională sau artistică la o persoană care posedă aptitudinile necesare.”

DEFINITION SOURCE: Sillamy: 1998, p. 341

NOTA BENE: Din franceză vocation, latină vocatio, -onis

GRAMMATICAL CATEGORY: N, fem., vocațiilor

SYNONYMS: Aptitudine, înclinație, predispoziție 

CONTEXTS: 1. „Pentru adolescenții din țara noastră, alegerea profesiei este cu atat mai dificilă cu cât se află sub influența unui sistem educativ ce pune accent mai mult pe teorie decât pe experiență, vocație, talent. Pe de altă parte, mulți dintre adolescenți iau decizii sub presiunea părinților. Tinerii sunt îndrumați sa fie pragmatici, să se gândească mai degrabă la consecințele financiare ale deciziilor luate și mai putin la ce le-ar plăcea sa facă.”

(http://psihologie.ro/index.php/200902202738/alegerea-profesiei)

2. „Profesia de profesor este, în societatea contemporană, o meserie nu foarte solicitată, dar nici evitată. Profesiunea intelectuală, respectată în general nu oferă celui care o practică putere, influență sau venituri foarte mari. Însă, în anumite situații, conferă satisfacții, alegerea profesiunii de profesor, ținând mai mult de vocație sau de continuitate în meserie.”

(http://www.psyvolution.ro/316-factorii-determinanti-ai-esecului-scolar)

USE AREA/FIELD: Psihologia muncii

COMMENTS: Vocația rezultă din cauze profunde, afective, adesea inconștiente, care împing literalmente subiectul să aleagă cutare activitate mai degrabă decât alta. în general, o persoană se împlinește atunci când își poate satisface vocația. întreaga artă a psihologului constă în a face distincție între vocațiile veritabile, care se bazează pe aptitudini reale, și proiectele himerice ale unor adolescenți rău adaptați la real.

DESIGNATION STATUS: Oficial

TERM LIST

Abreaction

Absolute threshold

Acting out

Adaptation

All-or-none principle

Archetype

Automatism

Bias

Castration complex

Catharsis

Censorship

Classical conditioning

Cognitive psychology

Collective unconscious

Compensation

Complex

Compulsion

Conditioned Response

Conditioning

Conscience

Defence mechanism

Déjà vu

Denial

Desensitisation

Differential threshold

Displacement

Dissociation

Distraction

Divided attention

Dream

Ego

Electra complex

Empathy

Encoding

Enuresis

Exposure therapy

Forced choice

Forgetting

Free association

Freudian slip

Guilt

Hallucination

Hypnosis

Id

Imago

Implicit memory

Impulse

Inferiority complex

Inhibition

Insomnia

Instinct

Intellectualising

Introjection

Level of processing

Libido

Masking

Obsession

Oedipus complex

Oneiric

Oneirology

Operant conditioning

Optical illusion

Paranoia

Perception

Perceptual defence

Phobia

Placebo effect

Pleasure principle

Polarity

Preconscious

Primary process

Projection

Psychoanalysis

Psychosis

Rationalisation

Reaction

Reaction formation

Repression

Reverie

Semantic priming

Sensory threshold

Short-term memory

Sleep

Sleepwalking

Somniloquy

Stimulus

Stupor

Subception

Subconscious

Sublimation

Subliminal message

Substitutive formation

Superego

Supraliminal

Suggestibility

Symbolism

Tachistoscope

Tic

Unconscious

Vocation

CONCLUSIONS

Psychology may seem as a vast and difficult topic at first but once you study it and read various articles about its different brances you will find it captivating and you will be able to fully grasp its concepts. Further exploration in the subdomains of psychology depends on each individual’s interests. I personally enjoyed researching cognitive psychology, behavioral psychology and, of course, the unconscious for the purpose of this glossary.

The paper is organised into chapters for more clarity; first there is the introductory chapter, the presentation which describes the chosen field, its history and most important elements, contains the motivation and purposes. The terminology chapter describes the terminological aspects involved in the analysis process, it contains the definition an functions of terminology and the main methods used. The conceptual map is a diagram which shows connections and helps us see how individual ideas form a larger whole. The glossary contains 200 entries, 100 in English and 100 in Romanian. These entries represent terms, concepts, and processes of concerned with the unconscious mind. The English terms are arranged alphabetically and each term is followed by the description of its Romanian equivalent. The analysis of each term is made according to the semantic fields. The paper also contains an addendum in order to illustrate a few concepts and help better understand them.

Due to the fact that the vast majority of Romanians belive that seeing a psychologist is useless and most of all something to be ashamed of, the domain has a lower level of development than in other countries such as Germany, France, The United States and The United Kingdom, contres where most psychological terms were coined. I belive that this is the reason why some English terms in the field of psychology( for example “acting out”) do not have Romanian correspondents and are borrowed directly.

For the same reason it was harder to find definitions in Romanian that are exact equivalents to the English definition for terms such as “bias”, “castration complex”. These terms may cause some problems for translators and users and this is why they have to be explained. Because the number of specialized Romanian psychology dictionaries is limited, for some terms I used definitions found in online dictionaries. All contexts were taken from specialized books or internet websites. The contexts provided were chosen as to better illustrate the meaning of the term and provide a better understanding when the definition alone is not sufficient. While most of the terms selected do not have antonyms, I still kept the Anntonym field as I found it relevant to show the opposition between terms present in the glossary( “Conditioned response” – “Unconditioned response”, “Déjà vu”-“ Jamais vu”, “Inferiority complex” – “Superiority complex”, “Introjection”-“Projection”). Ethimologycally, most English and Romanian terms originate from Latin and French with the obersvation that most terms were originally coined in German by German or Austrian psychologists ( Sigmund Freud, Alfred Adler, Carl Jung). As psychology has many branches, terms related to the unconscious are found various domains such as psychology, psychoanalysis, psychiatry , physiology , oneirology, cognitive psychology which are listed in the “use area”field.

I feel that the current paper fulfilled its purpose. It covered the most important aspects and terms related to the unconscious and by reading it one can form an advised opinion on the matter or just satisfy one’s curiosity. The glossary provides insights and equivalences that can be considered usefull when translating a text in this domain.

REFFERENCES

1. Bibliography

a) Dictionaries

Chopra, Ramesh (2005): Academic Dictionary Of Psychology, Isha Books, Delhi.

Dictionary of philosophy and psychology Vol II (1902), Macmillan and Co., London.

Evans, Dylan (1996): “An” Introductory Dictionary of Lacanian Psychoanalysis, Routledge, London.

Hulban, Horia (2007): Dicționar Englez-Roman de expresii și locuțiuni, Polirom, Iasi.

Macmillan English Dictionary For Advanced Learners (2002), Macmillan Publishers Limited, London.

Popescu-Neveanu, Paul (1978): Dicționar de psihologie, Albatros, Bucuresti.

Sillamy, Norbert (1998): Laousse Dicționar de psihologie, Univers Enciclopedic, Bucuresti.

Statt, A. David (2003): The Concise Dictionary of Psychology third edition, Routledge, New York.

Stuart-Hamilton, Ian (2007): Dictionary of Psychological Testing, Assessment and Treatment, Jessica Kingsley Publishers, London.

b) Literature

Austin, Valerie (1994): Self-hypnosis: the key to success and happiness, Thorsons, London.

Bate, David (2004): Photography and Surrealism: Sexuality, Colonialism and Social Dissent, I.B. Tauris & Co. Ltd, London.

Bădescu, Ilie (2009): Etnic si Etic. Tratat de sociologie rurală, Editura Mica Valahie, București.

Bădescu, Ilie (2011): Noopolitica, Mica valahie, Bucuresti.

Bechtel, B. Robert/ Churchman, Arza (2002): Handbook of environmental psychology, John Wiley & Sons, New York.

Beebe, John (2004): Terror, violence, and the impulse to destroy: perspectives from analytical psychology, Daimon, Einsiedeln.

Brachfeld, F. Oliver (2011): Inferiority Feelings in the Individual and the Group, Routledge, London.

Braga, Corin (1999): 10 Studii de Arhetipologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

Branscombe, Nyla R./ Doosje, Bertjan (2004): Collective guilt: international perspectives, Cambridge University Press, Cambridge.

Breitmeyer, Bruno/ Ogmen, Haluk (2006): Visual Masking: Time Slices Through Conscious and Unconscious Vision, Oxford University Press, New York.

Burns, Robert (1991). Essential psychology for students and professionals in the health and social services, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht.

Cabré, M.T., Terminology: Theory, methods and applications, John Benjamins Publishing, 1999

Cardwell, Mike/ Flanagan, Cara (2008): Psychology AS: the complete, Folens, Haddenham.

Cazacu, T. (1980): Lecturi de psiholingvistică, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Clark, A. J. (2007): Empathy in counseling and psychotherapy: perspectives and practices, Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah.

Comitetul Român de Istoria și Filozofia Științei (1992): Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București

Coriat, H. Isador (1999): What Is Psychoanalysis?, Routledge, London.

Dayton, Tian (1994): The drama within: psychodrama and experiential therapy, Health Communications Print, Deerfield.

Dixon, Roger/ Bäckman, Lars (1995): Compensating for psychological deficits and deadlines: managing losses and promoting gains, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale.

Donatelli, Robert (2007): Sports-specific rehabilitation, Churchill Livingstone Print, St. Louis.

Dr.Ion, Popa (2010): Sprijinul Psiho-Social In Situatiile De Urgenta In Masa Manual, Centrul Național De Pregătire In Managementul Medical Al Dezastrelor, Bucuresti.

Durand, Vincent Mark/ Barlow, David Harrison (2006): Essentials of abnormal psychology 4th Edition, Thomson/Wadsworth, Belmont.

Edna, Foa/ Hembree, Elizabeth/ Rothbaum, Olaslov (2007): Prolonged Exposure Therapy for PTSD : Emotional Processing of Traumatic Experiences, Oxford University Press, New York.

Ellwood, Jane (1995): Psychosis: Understanding & Treatment, Jessica Kingsley Publishers, London.

Fish, William (2009): Perception, hallucination, and illusion, Oxford University Press, Oxford.

Fleissner, L. Jennifer (2004): Women, Compulsion, Modernity: The Moment of American Naturalism, University of Chicago Press, Chicago.

Freeman, Daniel/ Freeman, Jason (2008): Paranoia: The 21st Century Fear, Oxford University Press, Oxford.

Freud, Anna (1937, 1966): The Ego and the Mechanisms of Defence, Karnac Books, London.

Freud, Sigmund (1921): Dream psychology; psychoanalysis for beginners, The James A. McCann company, New York.

Goitein, Lionel (2005): Art And the Unconscious, Kessinger Publishing, New York.

Grayson, Patrick (2010): Know ThySelf: A Workbook and Journal for Modern Living. Graysonian Press, Zimbabwe.

Hardy, Malcolm/ Heyes, Steve (1999): Beginning Psychology, Oxford University Press, New York.

Harris, A. Lori (2007): CliffsAP Psychology, John Wiley Publishing, Hoboken.

Hauke, Christopher (2005): Human being human: culture and the soul, Routledge, London.

Henderson, John (1999): Memory and forgetting, Routledge, London.

Hjelmquist, Erland (1986): Communication and handicap: aspects of psychological compensation and technical aids, Elsevier, Amsterdam.

Holowchak, Mark (2002): Ancient science and dreams: Oneirology in Greco-Roman antiquity, University press of America, Lanham

Ion Olteanu, Gabriel/ Voicu, Costică/ Păun, Costică/ Pletea, Constatin/ Lazăr, Elena (2008): Ascultarea persoanelor în cadrul anchetei judiciare, AIT Laboratories, București.

István, Horváth/ Tódor Erika Mária (2008): O evaluare a politicilor de producere a bilingvismului. Studii elaborate pe baza prezentărilor din cadrul conferinței de la Miercurea-Ciuc din 12-13 iunie 2008, Editura Limes, Cluj-Napoca.

James, Ursula (2010): Clinical hypnosis textbook: a guide for practical intervention Second Edition, Radcliffe Publishing, Oxford.

Jarvis, Matt/ Russell, Julia/ Gorman, Phil (2004): Angles On Psychology, Nelson Thornes Ltd, Cheltenham.

Jinks, Tony (2012): An introduction to the psychology of paranormal belief and experience, McFarland, Jefferson.

Jouvet, Michel (2000): The paradox of sleep: the story of dreaming, MIT Press, Massachusetts.

Keen, Ernest (2002): Depression self-consciousness, pretending, and guilt, Praeger, Westport.

Keitlen, Seymour (2003): The Oedipus Complex: A Philosophical Study, Virtualbookworm Publishing, College Station.

Kirsh, Steven (2006): Children, adolescents, and media violence: a critical look at the research, Sage Publications Print, Thousand Oaks.

Kline, Paul (1972): Fact and Phantasy in Freudian Theory, T & A Constable Ltd, Edinburgh

Knox, Jean (2003): Archetype, attachment, analysis: Jungian psychology and the emergent mind, Brunner-Routledge, New York.

Kris, Anton (1996): Free Association: Methods and Process, The Analytic Press, Hillsdale.

Kundu, C. L./Tutoo, D. N. (1988): Educational psychology, Sterling Publishers, New Delhi.

Laplanche, Jean/ Pontalis, Jean-Bertrand (2006): The Language of Psychoanalysis, Karnac Books Ltd, London.

Larrabee, Glenn (2007): Assessment of Malingered Neuropsychological Deficits, Oxford University Press, New York.

Lăscuș ,Voicu / Mărgineanu, Nicolae (1997): Natura umană și condiția ei social-culturală: Dialoguri cu Nicolae Mărgineanu, Genesis, Cluj-Napoca.

Lee-Chiong, Teofilo (2012): Fundamentals of Sleep Technology, Lippincott Williams & Wilkins, New York.

Lewis, R. James/ Oliver, Evelyn Dorothy (2009): The Dream Encyclopedia, Visible Ink Press, Canton.

McDougall, William (2001): An Introduction to social psychology, Dover Publications, Mineola.

Mellard, M. James (2006): Beyond Lacan, SUNY Press, New York.

Miclea, Mircea (1999): Psihologie cognitivă, modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iași.

Millon, Theodore, & Lerner, J. Melvin (2003): Handbook of Psychology Personality and Social Psychology, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken

Moncayo, Raul (2008): Evolving Lacanian Perspectives for Clinical Psychoanalysis: On Narcissism, Sexuation, and the Phases of Analysis in Contemporary Culture, Karnac Books, London.

Neculau, Adrian / Ferréol, Gilles (1996): Minoritari, marginali, exclusi, Polirom, Iasi.

Nevid, Jeffrey S. (2003): Psychology: Concepts and applications, Houghton Mifflin, Boston.

Opre, Adrian (2002): Inconstientul cognitiv, Editura ASCR, Cluj-Napoca.

Pavlov, Ivan Petrovich (2003): Conditioned reflexes, Dover Publications, Mineola.

Petocz, Agnes (1999): Freud, Psychoanalysis and Symbolism, Cambridge University Press, Cambridge

Ralea, Mihai (1955): Revista de psihologie, Academia Republicii Populare Romîne, București.

Ralea, Mihai (1955): Studii de psihologie și filozofie, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București.

Rathus, Spencer A. (2008): Psychology: concepts & connections, Cengage Learning, Wadsworth.

Revista de filozofie, Volume 13 (1966), Academia Republicii Socialiste România, București.

Revistă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. (1969): Viața românească Volumul 21, Edițiile 5-8, Iași.

Robu, Viorel (2011), Competente sociale si personalitate, Editura Lumen, Iași.

Roeckelein, E. Jon (1998): Dictionary of theories, laws, and concepts in psychology: Greenwood Press, Westport.

Rosner, I. (1955): Reflexe conditionate și necondiționate după lezarea receptorilor cutanați și viscerali, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Bucuresti.

Rotilă, Viorel (2009): Tragicul in filosofia existentialista franceza, Lumen, Iasi.

Ruiu, Marin/ Olteanu, Gabriel Ion (2009): Tactică Criminalistică, Editura Ait Laboratories, Bucuresti.

Rulla, Luigi (1971): Depth Psychology and Vocation: A Psycho-social Perspective, Gregorian Biblical BookShop, Roma

Sandu, Antonio (2011): Filosofie socială, Editura Lumen, Iaşi.

Săhleanu, Victor/ Popescu-Sibiu, Ion (1972) Introducere critică în psihanaliză, Editura Dacia, Cluj Napoca

Scarlat, Cristina (2008): Mircea Eliade, hermeneutica spectacolului, Timpul, Iași.

Schopp, F. Robert (1991): Automatism, Insanity, and the Psychology of Criminal Responsibility: A philosophical inquiry, Cambridge University Press, Cambridge

Scott, Jill (2005): Electra After Freud: Myth And Culture, Cornell University Press, Ithaca.

Seckel, Al (2004): Escher, Dalí & the Artists of Optical Illusion: Masters of Deception, Sterling Publishing Company, Inc., New York.

Sharma, Samriti (2007): Abnormal psychology, Saurabh Publishing House, New Delhi.

Slade, Peter D./ Bentall, Richard P. (1988:, Sensory deception: a scientific analysis of hallucination, Croom Helm Ltd., London.

Staemmler, Frank (2011). Empathy in Psychotherapy How Therapists and Clients Understand Each Other, Springer Publishers, New York.

Summers-Bremner, Eluned (2008): Insomnia: a cultural history, Reaktion Books , London.

Volkmar, Martin/ Lewis, Melvin (2007): Lewis's child and adolescent psychiatry: a comprehensive textbook, Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia.

Watson, T. Steuart/ Gresham, Frank M. (1998): Handbook of child behavior therapy, Plenum Press, New York.

Watts, F. N., & Williams, J. M. (1988). The psychology of religious knowing (p. 96).: Cambridge University Press, Cambridge

Wilcox, Clifton (2011): Bias: The Unconscious Deceiver, Xlibris, Bloomington.

Wright, Ray (2006): Consumer behaviour, Thomson Learning, London.

2. Webiography

a) Online dictionaries

http://www.allpsych.com/dictionary/c.html

http://www.dexonline.ro/definitie/abreac%C8%9Bie

http://www.dexonline.ro/definitie/automatism

http://www.dexonline.ro/definitie/Cenzur%C4%83

http://www.dexonline.ro/definitie/compensare

http://www.dexonline.ro/definitie/complex%20

http://www.dexonline.ro/definitie/Condi%C8%9Bionare

http://www.dexonline.ro/definitie/culpabilitate

http://www.dexonline.ro/definitie/Deplasare

http://www.dexonline.ro/definitie/hipnotism

http://www.dexonline.ro/definitie/hipnoz%C4%83

http://www.dexonline.ro/definitie/instinct

http://www.dexonline.ro/definitie/introiec%C8%9Bie

http://www.dexonline.ro/definitie/Psihanaliz%C4%83

http://www.dexonline.ro/definitie/pulsiune

http://www.dexonline.ro/definitie/reac%C8%9Bie

http://www.dexonline.ro/definitie/simbolism

http://www.dexonline.ro/definitie/sugestibilitate

http://www.dexonline.ro/definitie/tic

http://www.dexonline.ro/definitie/uitare

http://www.indiana.edu/~p1013447/dictionary/thresh.htm

http://www.m.dexonline.ro/definitie/percep%C8%9Bie

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/acting+out

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/complex

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/desensitisation

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Distraction

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/dream

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/ego

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/hypnosis

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/inhibition

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/insomnia

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Introjection

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/libido

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Oedipus+complex

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/placebo+effect

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Preconscious

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/repression

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/sensory+threshold

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/short-term+memory

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/sleepwalking

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/somniloquy

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Stimulus

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/suggestibility

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/symbolism

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/tachistoscope

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/tic

http://www.thefreedictionary.com/adaptation

http://www.thefreedictionary.com/bias

http://www.thefreedictionary.com/classical+conditioning

http://www.thefreedictionary.com/compunction

http://www.thefreedictionary.com/conscience

http://www.thefreedictionary.com/defence+mechanism

http://www.thefreedictionary.com/defense+mechanism

http://www.thefreedictionary.com/exposure+therapy

http://www.thefreedictionary.com/free+association

http://www.thefreedictionary.com/id

http://www.thefreedictionary.com/oneiric

http://www.thefreedictionary.com/optical+illusion

http://www.thefreedictionary.com/Psychoanalysis

http://www.thefreedictionary.com/Psychosis

http://www.thefreedictionary.com/reaction

http://www.thefreedictionary.com/reverie

http://www.thefreedictionary.com/subconscious

http://www.thefreedictionary.com/subconscious

http://www.thefreedictionary.com/subliminal+perception

http://www.thefreedictionary.com/vocation

b) Other internet addresses

http://www.2012books.lardbucket.org/books/introduction-to-psychology/section_08/288bd9cc95e3466aa9946a9a274956a6.jpg

http://www.a1.ro/lifestyle/health/psihologie-interpretarea-peisajelor-din-vise.html

http://www.acuz.net/html/Rolul_factorului_uman_in_practica_manageriala.html

http://www.addictions.about.com/od/glossar1/g/defdissociation.htm

http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Double%20Dissociation#ixzz2NyH6VZAu

http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Ego#ixzz2NypoxYPB

http://www.allpsych.com/journal/ocd.html

http://www.allpsych.com/journal/phobias.html

http://www.answers.com/topic/substitutive-formation

http://www.answers.com/topic/unconscious

http://www.berkeley.edu/news/media/releases/2002/12/04_lazarus.html

http://www.berkeley.edu/news/media/releases/2002/12/04_lazarus.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticExcitatia_inhibitia.html

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/288244/inhibition

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/339390/libido

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/555255/sound/64017/The-ear-as-spectrum-analyzer#ref527371

http://www.cabinet.psihoterapie-integrativa.eu/2012/05/30/insomnia

http://www.carl-jung.info/arhetipurile.html

http://www.carl-jung.info/inconstient_colectiv.html

http://www.carl-jung.info/simbolism.html

http://www.carl-jung.net/symbolism.html

http://www.carti-de-psihologie.blogspot.ro/2013/02/senzatia-de-deja-vu.html

http://www.clinicalpsychology.ro/diverse/in-memoriam-vladimir-gheorghiu

http://www.cognifit.com/science/cognitive-skills/divided-attention

http://www.cognitivepsychology.wikidot.com/cognition:perception

http://www.colegiul-medicilor.ro/activitatea-mecanica-a-inimii

http://www.consultanta-psihologica.com/adolescentul-si-complexele-de-inferioritate

http://www.consultanta-psihologica.com/depresia-mascata

http://www.consultanta-psihologica.com/efectul-placebo

http://www.consultanta-psihologica.com/libidoul-si-psihologia-de-cuplu/

http://www.consultanta-psihologica.com/negarea-care-ne-distruge-viata

http://www.consultanta-psihologica.com/regresia-si-progresia-de-varsta-in-hipnoza

http://www.consultanta-psihologica.com/teste-in-vederea-sugestibilitatii-proprie

http://www.consultanta-psihologica.com/tipuri-de-inductie-ericksoniana

Pareidolia

Procese psihice, memoria

Efectul placebo explicat de genetică

Rezist, dar nu ma tenta!

http://www.despreboli.ro/boli-neurologice-si-psihiatrice/2012/paranoia-o-problema-a-epocii-moderne-1803

http://www.despresuflet.ro/psihologie/comunicare

http://www.dictio.ro/medical/supraliminar

http://www.dictionare-online.ro/dictionar-de-psihologie.php

http://www.dreamdoze.com/oneirology-understanding-the-how-the-why-and-the-what/

http://www.drjimtaylor.com/2.0/psychology/popular-culture-cognitive-biases-make-common-sense-neither-2/

http://www.elipetromed.ro/reflexele.html

http://www.en.wikipedia.org/wiki/Terminology

http://www.en.wiktionary.org/wiki/abreaction

http://www.en.wiktionary.org/wiki/adaptation

http://www.en.wiktionary.org/wiki/bias

http://www.en.wiktionary.org/wiki/compulsion

http://www.en.wiktionary.org/wiki/d%C3%A9j%C3%A0_vu

http://www.en.wiktionary.org/wiki/displacement

http://www.en.wiktionary.org/wiki/forget#English

http://www.en.wiktionary.org/wiki/guilt

http://www.en.wiktionary.org/wiki/id

http://www.en.wiktionary.org/wiki/impulse

http://www.en.wiktionary.org/wiki/psychoanalysis

http://www.en.wiktionary.org/wiki/tic

http://www.enotes.com/castration-complex-reference/castration-complex

http://www.e-psihiatrie.ro/articol/metod-de-determinare-a-tulburarilor-de-procesare-a-informatiei

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-de-termeni

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-i

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-i

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-r

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-r

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=catharsis&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=censorship&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=compensation&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=distraction&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Dissociation&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Displacement&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=ego&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Electra+complex&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=empathy&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Encoding&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=enuresis+&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=hypnosis&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Inferiority+complex&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=instinct&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=insomnia&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=introjection&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Obsession&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Oedipus+complex&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Operant+conditioning&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Paranoia&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=phobia&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=reaction&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=reverie&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=somniloquy&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Stimulus&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=stupor&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Symbolism&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=vocation&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?term=-ment&allowed_in_frame=0

http://www.etymonline.com/index.php?term=repress&allowed_in_frame=0

http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/deja-vu-3-explicatii-si-3-mistere-articol-37528.html

http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/invinge-ti-fobiile-iii-articol-7138.html

http://www.eva.ro/psihologie/familia-ta/introiectia-articol-17384.html

http://www.explorable.com/levels-of-processing

http://www.freud.org.uk/education/topic/10576/subtopic/40029

http://www.goodtherapy.org/training-courses/imago.html

http://www.healthline.com/galecontent/acting-out-1

http://www.healthline.com/health/stupor

http://www.intropsych.com/ch01_psychology_and_science/placebo_effects.html

http://www.intropsych.com/ch04_senses/difference_threshold.html

http://www.intropsych.com/ch11_personality/defense_mechanisms.html

http://www.intropsych.com/ch11_personality/repression.html

http://www.journalofvision.org/content/6/11/5.full

http://www.jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/cum-invingem-complexul-de-inferioritate-302878.html

http://www.la-psiholog.ro/cabinet-de-psihoterapie-gabriela-miu/cum-sa-prinzi-un-mincinos

http://www.la-psiholog.ro/cabinet-de-psihoterapie-portrait-timisoara/depresia-i-stilul-explicativ

http://www.la-psiholog.ro/info/desensibilizarea-sistematica

http://www.la-psiholog.ro/info/dincolo-de-comportament-mecanismele-de-aparare

http://www.la-psiholog.ro/info/fobii-totul-despre-fobii-de-la-a-la-z

http://www.la-psiholog.ro/info/personalitate-freud

http://www.la-psiholog.ro/info/psihanaliza

http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-comportamentala

http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-freudiana

http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-jungiana-sau-analitica

http://www.la-psiholog.ro/info/ticurile

http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-bordeline-a-personalitatii

http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-obsesiv-compulsiva-a-personalitatii

http://www.la-psiholog.ro/info/tulburari-de-anxietate

http://www.la-psiholog.ro/psiholog-rad-ernestina-maria-cabinet-individual-de-psihologie/consiliere-pentru-copiii-cu-anxietate-de-separare-ticuri-nervoase-diverse-tipuri-de-frici-atitudine-opozanta-comportamente-dezadaptative

http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1767

http://www.mirelazivari.ro/compensare-tipuri-psihologice-cg-jung

http://www.mirelazivari.ro/distorsiuni-de-comunicare-mass-media

http://www.mirelazivari.ro/introiectie-tipuri-psihologice-cg-jung

http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=27444: complexul-lui-oedip-cand-ma-fac-mare-vreau-sa-ma-casatoresc-cu-mama&catid=6:social&Itemid=10

Somnilocvie

http://www.nybooks.com/articles/archives/1974/jan/24/is-freudian-symbolism-a-myth/?pagination=false

http://www.nytimes.com/2007/07/31/health/psychology/31subl.html?pagewanted=all&_r=0

http://www.opr.ro/carti/psihologia-copilului/or-acest-simbolism-centrat-pe-eu

http://www.orthodoxphotos.com/readings/conscience/psychological.shtml

http://www.pb.rcpsych.org/content/26/2/58.full#sec-2

http://www.portal.bibliotekivest.no/terminology.htm

http://www.pps.myforum.ro/-vp197.html

http://www.psihanaliza.net/2010/02/05/un-pic-despre-complexul-castrarii

http://www.psihanaliza.net/2010/02/25/esential-pentru-psihanaliza-este-lipsa-scopului

http://www.psihanaliza.net/2010/03/02/torticollisul-reprezinta-o-intoarcere-sau-inclinare-a-capului-anormala

http://www.psihanaliza.org/actele_ratate.html

http://www.psihanaliza.org/articol3.html

http://www.psihanaliza.org/articol8.html

http://www.psihanaliza.org/asociatii_libere.html

http://www.psihanaliza.org/freud/adler.html

http://www.psihanaliza.org/interpretarea_viselor.html

http://www.psihanaliza.org/introducere.html

http://www.psihanaliza.org/mecanisme_defensive.html

http://www.psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologie-cognitiva

http://www.psihogen.ro/actele-ratate-sigmund-freud-psihanaliza.html

http://www.psihogen.ro/inconstient-sigmund-freud-psihanaliza.html

http://www.psihogen.ro/psihoterapia_cognitiv_comportamentala.html

http://www.psihogeneza.ro/?p=136

http://www.psiholog.proeducation.md/general/1.html

http://www.psihologi.ro/Public/BigFive

http://www.psihologia.sinners.ro/2010/02/04/conditionarea-operanta/#more-25

http://www.psihologia.wordpress.com/2008/05/06/anxietatea-post-traumatica

Alegerea profesiei

http://www.psihologie.ro/index.php/category/s1-revista-presei-psi/page/2

http://www.psihologie3-psihologie.blogspot.ro/2011/01/blog-post.html

http://www.psihologie-sociala.com/tratat-de-psihologie-medicala/60-despre-reflexele-condiionate.html

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=338&Itemid=935

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=1289&Itemid=871

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=335&Itemid=0

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=1287&Itemid=891

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=33&Itemid=0

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=345&Itemid=935

http://www.psihoterapiafamiliei.com/2013/05/05/iubirea-o-calatorie-de-o-viata/

http://www.psihoterapie.net/dictionar/a/acting-out.html

http://www.psihoterapie.net/dictionar/abreactia.html

http://www.psihoterapie.net/raspunsuri/jucatorul-nu-si-poate-controla-propriul-impuls-de-a-juca.html

http://www.psych.athabascau.ca/html/Psych355/Exp/lexical.shtml

http://www.psychcentral.com/encyclopedia/2009/preconscious

http://www.psychcentral.com/encyclopedia/2009/rationalization-2

http://www.psychcentral.com/lib/2007/15-common-defense-mechanisms/all/1/

http://www.psychoanalysis-and-therapy.com/human_nature/glover/chap4.html

http://www.psychoanalysis-and-therapy.com/human_nature/nash/Nashchap2.htm

http://www.psychological-observations.com/psychological-laws/law-of-adaptation

Perfectionismul, totul sau nimic

De ce fetitele prefera papusile?

Despre testarea psihologica in examenul pentru permisul auto

Petrecem sase ani din viata visand

http://www.psychologies.ro/cuvant/complex

http://www.psychologies.ro/cuvant/culpabilitate

http://www.psychologies.ro/cuvant/inconstient-colectiv

http://www.psychologies.ro/cuvant/psihoza

http://www.psychologies.ro/cuvant/represiune

http://www.psychologies.ro/cuvant/somnambulism-lunatism

http://www.psychologies.ro/cuvant/uitare

Paranoia

Manual pentru parinti vitregi

http://www.psychology.about.com/b/2012/01/09/how-do-optical-illusions-work.htm

http://www.psychology.about.com/od/behavioralpsychology/a/classcond.htm

http://www.psychology.about.com/od/cindex/g/condstim.htm

http://www.www.psychologytoday.com/blog/your-musical-self/201302/listening-music-aint-simple-thing

http://www.psychology.about.com/od/iindex/g/def_id.htm

http://www.psychology.about.com/od/memory/a/implicit-and-explicit-memory.htm

http://www.psychology.about.com/od/oindex/g/def_oedipuscomp.htm

http://www.psychology.about.com/od/pindex/f/placebo-effect.htm

http://www.psychology.about.com/od/pindex/g/def_pleasurepri.htm

http://www.psychology.about.com/od/pindex/g/def_primaryproc.htm

http://www.psychology.about.com/od/rindex/g/def_realityprin.htm

http://www.psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_3.htm

http://www.psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_3.htm

http://www.psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_9.htm

http://www.psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_11.htm

http://www.psychology.about.com/od/uindex/g/def_unconscious.htm

http://www.psychology.jrank.org/pages/4/Absolute-Threshold.html

http://www.psychology.uiowa.edu/faculty/wasserman/glossary/opcondition.html

http://www.psychology.yale.edu/research_area/cognitive-psychology

http://www.psychology-data-base.blogspot.ro/2009/01/libido-libido-is-term-that-noted.html

http://www.psychology-inthinking.co.uk/cognitive/levels-of-processing-activity.htm

http://www.psychologytoday.com/articles/201203/slips-the-tongue

http://www.psychologytoday.com/basics/dreaming

http://www.psychologytoday.com/blog/addiction-in-society/200911/the-age-paranoia

http://www.psychologytoday.com/blog/attending-the-undervalued-self/201102/watch-out-those-touchy-treacherous-hurting-complexes

http://www.psychologytoday.com/blog/consciousness-and-the-brain/201012/freuds-unconscious-was-not-subliminal-one

http://www.psychologytoday.com/blog/culture-conscious/201203/how-good-is-your-memory

http://www.psychologytoday.com/blog/do-the-right-thing/201302/work-can-be-play-if-you-find-your-true-calling

http://www.psychologytoday.com/blog/dream-catcher/201212/the-fatal-lure-the-continuity-hypothesis

http://www.psychologytoday.com/blog/evil-deeds/200909/anger-and-catharsis-myth-metaphor-or-reality

http://www.psychologytoday.com/blog/evil-deeds/201205/ancient-aliens-the-collective-unconscious-and-the-quest-meaning

http://www.psychologytoday.com/blog/fighting-fear/201209/are-some-phobias-inborn

http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201007/ten-tips-effective-communication-freudian-slips-body-language

http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201205/freud-s-not-dead-he-s-just-really-hard-find

http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201210/lab-life-how-let-psychology-help-you

http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201212/those-everyday-obsessions-and-how-make-them-go-away

http://www.psychologytoday.com/blog/heartache-hope/201105/relapse-why-when-everything-was-going-so-well

http://www.psychologytoday.com/blog/intense-emotions-and-strong-feelings/201210/deconstructing-lust

http://www.psychologytoday.com/blog/in-therapy/200902/seven-questions-harville-hendrix

http://www.psychologytoday.com/blog/mental-wealth/201203/got-tics-environmental-adjustments-can-help-0

http://www.psychologytoday.com/blog/naturally-selected/201106/the-napoleon-complex-in-world-soccer-how-the-beautiful-game-turned-ug

http://www.psychologytoday.com/blog/priceless/201001/maddest-the-mad-men 

http://www.psychologytoday.com/blog/priceless/201001/maddest-the-mad-men-part-3

http://www.psychologytoday.com/blog/psychology-writers/201304/why-finding-life-partner-isn-t-simple

http://www.psychologytoday.com/blog/psychology-yesterday/201304/the-new-psychology

http://www.psychologytoday.com/blog/resolution-not-conflict/201202/your-mind-has-extraordinary-powers

http://www.psychologytoday.com/blog/rethinking-psychology/201209/the-god-bug-syndrome

http://www.psychologytoday.com/blog/sleep-newzzz/201303/lack-sleep-disrupts-our-genes

http://www.psychologytoday.com/blog/take-all-prisoners/200912/your-conscience-the-sociopaths-weapon-choice

http://www.psychologytoday.com/blog/the-literary-mind/200911/why-do-we-dream

http://www.psychologytoday.com/blog/the-natural-unconscious/201205/priming-effects-replicate-just-fine-thanks

http://www.psychologytoday.com/blog/theory-knowledge/201302/potentially-helpful-technique-anxiety-producing-thoughts

http://www.psychologytoday.com/blog/the-second-noble-truth/201301/your-dream-world

http://www.psychologytoday.com/blog/the-squeaky-wheel/201304/the-psychological-impact-boston-attacks-non-bostonians

http://www.psychologytoday.com/blog/the-superhuman-mind/201302/remembering-things-you-were-born

http://www.psychologytoday.com/blog/the-superhuman-mind/201304/ocd-tourettes-syndrome-and-addiction-real-distinction

http://www.psychologytoday.com/blog/think-well/201301/the-truth-about-hypnosis

http://www.psychologytoday.com/blog/what-doesnt-kill-us/201111/trauma-and-psychosis

http://www.psychologytoday.com/blog/your-musical-self/201302/listening-music-aint-simple-thing

http://www.psychologytoday.com/conditions/sleepwalking

http://www.psyclinic.ro/Expunerea,%20confruntarea%20stimulului%20anxiogen.html

http://www.psycnet.apa.org/index.cfm?fa=buy.optionToBuy&id=1983-31931-001

http://www.psycnet.apa.org/journals/rev/61/2/98

http://www.psynergywellness.com/2012/02/the-power-of-the-subconscious-mind

http://www.psypress.com/books/details/9781841690797

http://www.psyvolution.ro/1063-diferite-dependente-afective

http://www.psyvolution.ro/1065-influenta-religiei-ca-resursa-sau-obstacol-in-psihoterapie

http://www.psyvolution.ro/1152-cadrul-terapeutic-suport-al-aliantei-terapeutice

http://www.psyvolution.ro/1159-rolul-visului-in-integrarea-personalitatii

http://www.psyvolution.ro/1195-cele-4-atitudini-sofrologice-care-ti-ilumineaza-constiinta

http://www.psyvolution.ro/1266-pervertirea-instinctuala-si-cultura-sociala

http://www.psyvolution.ro/1386-convingeri-disfunctionale-despre-somn

http://www.psyvolution.ro/1386-convingeri-disfunctionale-despre-somn

http://www.psyvolution.ro/206-tulburarea-posttraumatica-abordari

http://www.psyvolution.ro/220-schimbarea-perspectivei-asupra-trecutului-prin-folosirea-hipnozei-the-february-man

http://www.psyvolution.ro/240-utilizarea-psihoterapiei-in-ameliorarea-astmului-bronsic-studiu-de-caz

http://www.psyvolution.ro/266-constiinta-insight-conditionare

http://www.psyvolution.ro/286-studiu-privind-manifestarile-psihodiferentiale-anxios-%E2%80%93-depresive-la-parturientele-care-nasc-cu-anestezie-epidurala-si-cele-care-nasc-natural

http://www.psyvolution.ro/297-aspecte-legate-de-adaptarea-sociala-si-imaginea-de-sine-la-adolescentele-crescute-in-centrul-de-plasament-studiu-comparativ

http://www.psyvolution.ro/299-perceptia-vitezei-in-trafic-factor-favorizant-de-accident-rutier

http://www.psyvolution.ro/316-factorii-determinanti-ai-esecului-scolar

http://www.psyvolution.ro/346-principalii-factori-de-stres-la-locul-de-munca

http://www.psyvolution.ro/362-efecte-ale-consumului-de-droguri

http://www.psyvolution.ro/388-tehnici-de-memorare-cu-aplicatii-in-matematica

http://www.psyvolution.ro/397-aspecte-privind-abordarea-terapeutica-a-pacientilor-diagnosticati-cu-tulburare-de-personalitate-borderline

http://www.psyvolution.ro/406-relatia-de-la-nasterea-ei-la-maturitate

http://www.psyvolution.ro/413-caracteristicile-psihologice-ale-starii-de-transa-nivelurile-transei-si-functionarea-creierului

http://www.psyvolution.ro/413-caracteristicile-psihologice-ale-starii-de-transa-nivelurile-transei-si-functionarea-creierului

http://www.psyvolution.ro/421-iertarea-%E2%80%93-un-dar-din-iubire

http://www.psyvolution.ro/443-problemele-psihologice-si-psihiatrice-ale-tineretului-de-astazi

http://www.psyvolution.ro/521-esti-captiv-in-%E2%80%9Ea-face%E2%80%9D-

http://www.psyvolution.ro/547-sindromul-tourette

http://www.psyvolution.ro/596-proiectarea-propriei-subiectivitati-in-comportament

http://www.psyvolution.ro/754-intre-psiholog-si-duhovnic

http://www.psyvolution.ro/766-stresul-tehnici-esentiale-de-supravietuire

http://www.psyvolution.ro/83-hipnoza-intre-magie-mit-si-realitate-stiintifica

http://www.psyvolution.ro/863-mesajul-subliminal-din-reclamele-mass-mediei

http://www.psyvolution.ro/990-hipnoza-va-poate-imbunatati-starea-de-sanatate

http://www.ptsd.factsforhealth.org/exposure.html

http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/tulburarile-de-constiinta45.php

http://www.reference.md/files/D004/mD004056.html

http://www.romedic.ro/psihologie-munteanu-simina/articol/2363

http://www.ro-psiholog.ro/tag/rationalizare/#.UaodupxmN8s

http://www.rpatheoryofknowledge.files.wordpress.com/2012/10/mullerlyer-illusia.gif

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167876009002931

http://www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/4054-memoria-ca-o-constructie.html

http://www.scientia.ro/homo-humanus/51-psihologie/937-principiul-familiaritatii-si-efectele-sale.html

http://www.s-cool.co.uk/a-level/psychology/attention/revise-it/divided-attention

http://www.scribd.com/doc/27581390/Psihologie-Cognitivă

http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/abordarea-experimentala-a-proc84429.php

http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Conditionarea-clasica45277.php

http://www.sfatulmedicului.ro/insomnia

http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/vorbitul-in-timpul-somnului-sau-somnilocvia_9599

http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/negarea-mecanism-de-aparare-in-fata-suferintei_7625

http://www.sfatulparintilor.ro/familie-parinti/relaxare-si-wellness/5-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-vise

Cognitive Approach In Psychology

Defense Mechanisms In Psychology Explained (+ Examples)

Theories of Forgetting in Psychology

Operant Conditioning: What It Is, How It Works, and Examples

Visual Perception Theory In Psychology

Id, Ego, and Superego

Short-Term Memory In Psychology

Short-Term Memory In Psychology

Freud’s Theory of the Unconscious Mind

http://www.sleepdisorders.about.com/od/commonsleepdisorders/a/Fatal_Familial_Insomnia.htm

http://www.sparknotes.com/psychology/psych101/memory/section1.rhtml

http://www.stiucum.com/marketing/marketing-mix/203/influenta-mesajelor71476.php

http://www.thefreelibrary.com/Neuropsychiatric+diagnosis+and+management+of+chronic+sequelae+of…-a0218658469

http://www.thefreelibrary.com/Psychology.+%28Abstracts-2003+Annual+Meetings%29-a0104670393

http://www.trans4mind.com/mind-development/freud.html

Fobie Socială

http://www.tuition.com.hk/psychology/o.htm

http://www.viorel-rotila.ro/?p=509

http://www.vise-interpretare.ro/teoretician-vise-sigmund-freud

http://www.webmd.com/brain/tic-disorders-and_twitches

http://www.webmd.com/sleep-disorders/how-is-sleepwalking-treated

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=2480&lang=RO

http://www.ziarullumina.ro/sfatul-psihologului/reveria-o-functie-vitala-psihicului

https://www.boundless.com/psychology/sensation-and-perception-1/processing

https://www.psychological-observations.com/key-concepts/projection

ADDENDUM

1. The operant conditioning chamber, also known as the Skinner box, used in the experimental analysis of behavior.

2. Müller-lyer optical illusion

3. Ponzo optical illusion

4. Freud’s iceberg metaphor

5. The Atkinson–Shiffrin model of memory

REFFERENCES

1. Bibliography

a) Dictionaries

Chopra, Ramesh (2005): Academic Dictionary Of Psychology, Isha Books, Delhi.

Dictionary of philosophy and psychology Vol II (1902), Macmillan and Co., London.

Evans, Dylan (1996): “An” Introductory Dictionary of Lacanian Psychoanalysis, Routledge, London.

Hulban, Horia (2007): Dicționar Englez-Roman de expresii și locuțiuni, Polirom, Iasi.

Macmillan English Dictionary For Advanced Learners (2002), Macmillan Publishers Limited, London.

Popescu-Neveanu, Paul (1978): Dicționar de psihologie, Albatros, Bucuresti.

Sillamy, Norbert (1998): Laousse Dicționar de psihologie, Univers Enciclopedic, Bucuresti.

Statt, A. David (2003): The Concise Dictionary of Psychology third edition, Routledge, New York.

Stuart-Hamilton, Ian (2007): Dictionary of Psychological Testing, Assessment and Treatment, Jessica Kingsley Publishers, London.

b) Literature

Austin, Valerie (1994): Self-hypnosis: the key to success and happiness, Thorsons, London.

Bate, David (2004): Photography and Surrealism: Sexuality, Colonialism and Social Dissent, I.B. Tauris & Co. Ltd, London.

Bădescu, Ilie (2009): Etnic si Etic. Tratat de sociologie rurală, Editura Mica Valahie, București.

Bădescu, Ilie (2011): Noopolitica, Mica valahie, Bucuresti.

Bechtel, B. Robert/ Churchman, Arza (2002): Handbook of environmental psychology, John Wiley & Sons, New York.

Beebe, John (2004): Terror, violence, and the impulse to destroy: perspectives from analytical psychology, Daimon, Einsiedeln.

Brachfeld, F. Oliver (2011): Inferiority Feelings in the Individual and the Group, Routledge, London.

Braga, Corin (1999): 10 Studii de Arhetipologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

Branscombe, Nyla R./ Doosje, Bertjan (2004): Collective guilt: international perspectives, Cambridge University Press, Cambridge.

Breitmeyer, Bruno/ Ogmen, Haluk (2006): Visual Masking: Time Slices Through Conscious and Unconscious Vision, Oxford University Press, New York.

Burns, Robert (1991). Essential psychology for students and professionals in the health and social services, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht.

Cabré, M.T., Terminology: Theory, methods and applications, John Benjamins Publishing, 1999

Cardwell, Mike/ Flanagan, Cara (2008): Psychology AS: the complete, Folens, Haddenham.

Cazacu, T. (1980): Lecturi de psiholingvistică, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Clark, A. J. (2007): Empathy in counseling and psychotherapy: perspectives and practices, Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah.

Comitetul Român de Istoria și Filozofia Științei (1992): Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București

Coriat, H. Isador (1999): What Is Psychoanalysis?, Routledge, London.

Dayton, Tian (1994): The drama within: psychodrama and experiential therapy, Health Communications Print, Deerfield.

Dixon, Roger/ Bäckman, Lars (1995): Compensating for psychological deficits and deadlines: managing losses and promoting gains, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale.

Donatelli, Robert (2007): Sports-specific rehabilitation, Churchill Livingstone Print, St. Louis.

Dr.Ion, Popa (2010): Sprijinul Psiho-Social In Situatiile De Urgenta In Masa Manual, Centrul Național De Pregătire In Managementul Medical Al Dezastrelor, Bucuresti.

Durand, Vincent Mark/ Barlow, David Harrison (2006): Essentials of abnormal psychology 4th Edition, Thomson/Wadsworth, Belmont.

Edna, Foa/ Hembree, Elizabeth/ Rothbaum, Olaslov (2007): Prolonged Exposure Therapy for PTSD : Emotional Processing of Traumatic Experiences, Oxford University Press, New York.

Ellwood, Jane (1995): Psychosis: Understanding & Treatment, Jessica Kingsley Publishers, London.

Fish, William (2009): Perception, hallucination, and illusion, Oxford University Press, Oxford.

Fleissner, L. Jennifer (2004): Women, Compulsion, Modernity: The Moment of American Naturalism, University of Chicago Press, Chicago.

Freeman, Daniel/ Freeman, Jason (2008): Paranoia: The 21st Century Fear, Oxford University Press, Oxford.

Freud, Anna (1937, 1966): The Ego and the Mechanisms of Defence, Karnac Books, London.

Freud, Sigmund (1921): Dream psychology; psychoanalysis for beginners, The James A. McCann company, New York.

Goitein, Lionel (2005): Art And the Unconscious, Kessinger Publishing, New York.

Grayson, Patrick (2010): Know ThySelf: A Workbook and Journal for Modern Living. Graysonian Press, Zimbabwe.

Hardy, Malcolm/ Heyes, Steve (1999): Beginning Psychology, Oxford University Press, New York.

Harris, A. Lori (2007): CliffsAP Psychology, John Wiley Publishing, Hoboken.

Hauke, Christopher (2005): Human being human: culture and the soul, Routledge, London.

Henderson, John (1999): Memory and forgetting, Routledge, London.

Hjelmquist, Erland (1986): Communication and handicap: aspects of psychological compensation and technical aids, Elsevier, Amsterdam.

Holowchak, Mark (2002): Ancient science and dreams: Oneirology in Greco-Roman antiquity, University press of America, Lanham

Ion Olteanu, Gabriel/ Voicu, Costică/ Păun, Costică/ Pletea, Constatin/ Lazăr, Elena (2008): Ascultarea persoanelor în cadrul anchetei judiciare, AIT Laboratories, București.

István, Horváth/ Tódor Erika Mária (2008): O evaluare a politicilor de producere a bilingvismului. Studii elaborate pe baza prezentărilor din cadrul conferinței de la Miercurea-Ciuc din 12-13 iunie 2008, Editura Limes, Cluj-Napoca.

James, Ursula (2010): Clinical hypnosis textbook: a guide for practical intervention Second Edition, Radcliffe Publishing, Oxford.

Jarvis, Matt/ Russell, Julia/ Gorman, Phil (2004): Angles On Psychology, Nelson Thornes Ltd, Cheltenham.

Jinks, Tony (2012): An introduction to the psychology of paranormal belief and experience, McFarland, Jefferson.

Jouvet, Michel (2000): The paradox of sleep: the story of dreaming, MIT Press, Massachusetts.

Keen, Ernest (2002): Depression self-consciousness, pretending, and guilt, Praeger, Westport.

Keitlen, Seymour (2003): The Oedipus Complex: A Philosophical Study, Virtualbookworm Publishing, College Station.

Kirsh, Steven (2006): Children, adolescents, and media violence: a critical look at the research, Sage Publications Print, Thousand Oaks.

Kline, Paul (1972): Fact and Phantasy in Freudian Theory, T & A Constable Ltd, Edinburgh

Knox, Jean (2003): Archetype, attachment, analysis: Jungian psychology and the emergent mind, Brunner-Routledge, New York.

Kris, Anton (1996): Free Association: Methods and Process, The Analytic Press, Hillsdale.

Kundu, C. L./Tutoo, D. N. (1988): Educational psychology, Sterling Publishers, New Delhi.

Laplanche, Jean/ Pontalis, Jean-Bertrand (2006): The Language of Psychoanalysis, Karnac Books Ltd, London.

Larrabee, Glenn (2007): Assessment of Malingered Neuropsychological Deficits, Oxford University Press, New York.

Lăscuș ,Voicu / Mărgineanu, Nicolae (1997): Natura umană și condiția ei social-culturală: Dialoguri cu Nicolae Mărgineanu, Genesis, Cluj-Napoca.

Lee-Chiong, Teofilo (2012): Fundamentals of Sleep Technology, Lippincott Williams & Wilkins, New York.

Lewis, R. James/ Oliver, Evelyn Dorothy (2009): The Dream Encyclopedia, Visible Ink Press, Canton.

McDougall, William (2001): An Introduction to social psychology, Dover Publications, Mineola.

Mellard, M. James (2006): Beyond Lacan, SUNY Press, New York.

Miclea, Mircea (1999): Psihologie cognitivă, modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iași.

Millon, Theodore, & Lerner, J. Melvin (2003): Handbook of Psychology Personality and Social Psychology, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken

Moncayo, Raul (2008): Evolving Lacanian Perspectives for Clinical Psychoanalysis: On Narcissism, Sexuation, and the Phases of Analysis in Contemporary Culture, Karnac Books, London.

Neculau, Adrian / Ferréol, Gilles (1996): Minoritari, marginali, exclusi, Polirom, Iasi.

Nevid, Jeffrey S. (2003): Psychology: Concepts and applications, Houghton Mifflin, Boston.

Opre, Adrian (2002): Inconstientul cognitiv, Editura ASCR, Cluj-Napoca.

Pavlov, Ivan Petrovich (2003): Conditioned reflexes, Dover Publications, Mineola.

Petocz, Agnes (1999): Freud, Psychoanalysis and Symbolism, Cambridge University Press, Cambridge

Ralea, Mihai (1955): Revista de psihologie, Academia Republicii Populare Romîne, București.

Ralea, Mihai (1955): Studii de psihologie și filozofie, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București.

Rathus, Spencer A. (2008): Psychology: concepts & connections, Cengage Learning, Wadsworth.

Revista de filozofie, Volume 13 (1966), Academia Republicii Socialiste România, București.

Revistă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. (1969): Viața românească Volumul 21, Edițiile 5-8, Iași.

Robu, Viorel (2011), Competente sociale si personalitate, Editura Lumen, Iași.

Roeckelein, E. Jon (1998): Dictionary of theories, laws, and concepts in psychology: Greenwood Press, Westport.

Rosner, I. (1955): Reflexe conditionate și necondiționate după lezarea receptorilor cutanați și viscerali, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Bucuresti.

Rotilă, Viorel (2009): Tragicul in filosofia existentialista franceza, Lumen, Iasi.

Ruiu, Marin/ Olteanu, Gabriel Ion (2009): Tactică Criminalistică, Editura Ait Laboratories, Bucuresti.

Rulla, Luigi (1971): Depth Psychology and Vocation: A Psycho-social Perspective, Gregorian Biblical BookShop, Roma

Sandu, Antonio (2011): Filosofie socială, Editura Lumen, Iaşi.

Săhleanu, Victor/ Popescu-Sibiu, Ion (1972) Introducere critică în psihanaliză, Editura Dacia, Cluj Napoca

Scarlat, Cristina (2008): Mircea Eliade, hermeneutica spectacolului, Timpul, Iași.

Schopp, F. Robert (1991): Automatism, Insanity, and the Psychology of Criminal Responsibility: A philosophical inquiry, Cambridge University Press, Cambridge

Scott, Jill (2005): Electra After Freud: Myth And Culture, Cornell University Press, Ithaca.

Seckel, Al (2004): Escher, Dalí & the Artists of Optical Illusion: Masters of Deception, Sterling Publishing Company, Inc., New York.

Sharma, Samriti (2007): Abnormal psychology, Saurabh Publishing House, New Delhi.

Slade, Peter D./ Bentall, Richard P. (1988:, Sensory deception: a scientific analysis of hallucination, Croom Helm Ltd., London.

Staemmler, Frank (2011). Empathy in Psychotherapy How Therapists and Clients Understand Each Other, Springer Publishers, New York.

Summers-Bremner, Eluned (2008): Insomnia: a cultural history, Reaktion Books , London.

Volkmar, Martin/ Lewis, Melvin (2007): Lewis's child and adolescent psychiatry: a comprehensive textbook, Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia.

Watson, T. Steuart/ Gresham, Frank M. (1998): Handbook of child behavior therapy, Plenum Press, New York.

Watts, F. N., & Williams, J. M. (1988). The psychology of religious knowing (p. 96).: Cambridge University Press, Cambridge

Wilcox, Clifton (2011): Bias: The Unconscious Deceiver, Xlibris, Bloomington.

Wright, Ray (2006): Consumer behaviour, Thomson Learning, London.

2. Webiography

a) Online dictionaries

http://www.allpsych.com/dictionary/c.html

http://www.dexonline.ro/definitie/abreac%C8%9Bie

http://www.dexonline.ro/definitie/automatism

http://www.dexonline.ro/definitie/Cenzur%C4%83

http://www.dexonline.ro/definitie/compensare

http://www.dexonline.ro/definitie/complex%20

http://www.dexonline.ro/definitie/Condi%C8%9Bionare

http://www.dexonline.ro/definitie/culpabilitate

http://www.dexonline.ro/definitie/Deplasare

http://www.dexonline.ro/definitie/hipnotism

http://www.dexonline.ro/definitie/hipnoz%C4%83

http://www.dexonline.ro/definitie/instinct

http://www.dexonline.ro/definitie/introiec%C8%9Bie

http://www.dexonline.ro/definitie/Psihanaliz%C4%83

http://www.dexonline.ro/definitie/pulsiune

http://www.dexonline.ro/definitie/reac%C8%9Bie

http://www.dexonline.ro/definitie/simbolism

http://www.dexonline.ro/definitie/sugestibilitate

http://www.dexonline.ro/definitie/tic

http://www.dexonline.ro/definitie/uitare

http://www.indiana.edu/~p1013447/dictionary/thresh.htm

http://www.m.dexonline.ro/definitie/percep%C8%9Bie

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/acting+out

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/complex

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/desensitisation

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Distraction

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/dream

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/ego

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/hypnosis

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/inhibition

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/insomnia

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Introjection

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/libido

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Oedipus+complex

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/placebo+effect

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Preconscious

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/repression

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/sensory+threshold

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/short-term+memory

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/sleepwalking

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/somniloquy

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/Stimulus

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/suggestibility

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/symbolism

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/tachistoscope

http://www.medical-dictionary.thefreedictionary.com/tic

http://www.thefreedictionary.com/adaptation

http://www.thefreedictionary.com/bias

http://www.thefreedictionary.com/classical+conditioning

http://www.thefreedictionary.com/compunction

http://www.thefreedictionary.com/conscience

http://www.thefreedictionary.com/defence+mechanism

http://www.thefreedictionary.com/defense+mechanism

http://www.thefreedictionary.com/exposure+therapy

http://www.thefreedictionary.com/free+association

http://www.thefreedictionary.com/id

http://www.thefreedictionary.com/oneiric

http://www.thefreedictionary.com/optical+illusion

http://www.thefreedictionary.com/Psychoanalysis

http://www.thefreedictionary.com/Psychosis

http://www.thefreedictionary.com/reaction

http://www.thefreedictionary.com/reverie

http://www.thefreedictionary.com/subconscious

http://www.thefreedictionary.com/subconscious

http://www.thefreedictionary.com/subliminal+perception

http://www.thefreedictionary.com/vocation

b) Other internet addresses

http://www.2012books.lardbucket.org/books/introduction-to-psychology/section_08/288bd9cc95e3466aa9946a9a274956a6.jpg

http://www.a1.ro/lifestyle/health/psihologie-interpretarea-peisajelor-din-vise.html

http://www.acuz.net/html/Rolul_factorului_uman_in_practica_manageriala.html

http://www.addictions.about.com/od/glossar1/g/defdissociation.htm

http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Double%20Dissociation#ixzz2NyH6VZAu

http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Ego#ixzz2NypoxYPB

http://www.allpsych.com/journal/ocd.html

http://www.allpsych.com/journal/phobias.html

http://www.answers.com/topic/substitutive-formation

http://www.answers.com/topic/unconscious

http://www.berkeley.edu/news/media/releases/2002/12/04_lazarus.html

http://www.berkeley.edu/news/media/releases/2002/12/04_lazarus.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticExcitatia_inhibitia.html

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/288244/inhibition

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/339390/libido

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/555255/sound/64017/The-ear-as-spectrum-analyzer#ref527371

http://www.cabinet.psihoterapie-integrativa.eu/2012/05/30/insomnia

http://www.carl-jung.info/arhetipurile.html

http://www.carl-jung.info/inconstient_colectiv.html

http://www.carl-jung.info/simbolism.html

http://www.carl-jung.net/symbolism.html

http://www.carti-de-psihologie.blogspot.ro/2013/02/senzatia-de-deja-vu.html

http://www.clinicalpsychology.ro/diverse/in-memoriam-vladimir-gheorghiu

http://www.cognifit.com/science/cognitive-skills/divided-attention

http://www.cognitivepsychology.wikidot.com/cognition:perception

http://www.colegiul-medicilor.ro/activitatea-mecanica-a-inimii

http://www.consultanta-psihologica.com/adolescentul-si-complexele-de-inferioritate

http://www.consultanta-psihologica.com/depresia-mascata

http://www.consultanta-psihologica.com/efectul-placebo

http://www.consultanta-psihologica.com/libidoul-si-psihologia-de-cuplu/

http://www.consultanta-psihologica.com/negarea-care-ne-distruge-viata

http://www.consultanta-psihologica.com/regresia-si-progresia-de-varsta-in-hipnoza

http://www.consultanta-psihologica.com/teste-in-vederea-sugestibilitatii-proprie

http://www.consultanta-psihologica.com/tipuri-de-inductie-ericksoniana

Pareidolia

Procese psihice, memoria

Efectul placebo explicat de genetică

Rezist, dar nu ma tenta!

http://www.despreboli.ro/boli-neurologice-si-psihiatrice/2012/paranoia-o-problema-a-epocii-moderne-1803

http://www.despresuflet.ro/psihologie/comunicare

http://www.dictio.ro/medical/supraliminar

http://www.dictionare-online.ro/dictionar-de-psihologie.php

http://www.dreamdoze.com/oneirology-understanding-the-how-the-why-and-the-what/

http://www.drjimtaylor.com/2.0/psychology/popular-culture-cognitive-biases-make-common-sense-neither-2/

http://www.elipetromed.ro/reflexele.html

http://www.en.wikipedia.org/wiki/Terminology

http://www.en.wiktionary.org/wiki/abreaction

http://www.en.wiktionary.org/wiki/adaptation

http://www.en.wiktionary.org/wiki/bias

http://www.en.wiktionary.org/wiki/compulsion

http://www.en.wiktionary.org/wiki/d%C3%A9j%C3%A0_vu

http://www.en.wiktionary.org/wiki/displacement

http://www.en.wiktionary.org/wiki/forget#English

http://www.en.wiktionary.org/wiki/guilt

http://www.en.wiktionary.org/wiki/id

http://www.en.wiktionary.org/wiki/impulse

http://www.en.wiktionary.org/wiki/psychoanalysis

http://www.en.wiktionary.org/wiki/tic

http://www.enotes.com/castration-complex-reference/castration-complex

http://www.e-psihiatrie.ro/articol/metod-de-determinare-a-tulburarilor-de-procesare-a-informatiei

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-de-termeni

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-i

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-i

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-r

http://www.e-psihiatrie.ro/pg/glosar-litera-r

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=catharsis&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=censorship&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=compensation&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=distraction&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Dissociation&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Displacement&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=ego&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Electra+complex&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=empathy&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Encoding&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=enuresis+&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=hypnosis&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Inferiority+complex&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=instinct&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=insomnia&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=introjection&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Obsession&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Oedipus+complex&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Operant+conditioning&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Paranoia&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=phobia&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=reaction&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=reverie&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=somniloquy&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Stimulus&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=stupor&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=Symbolism&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=vocation&searchmode=none

http://www.etymonline.com/index.php?term=-ment&allowed_in_frame=0

http://www.etymonline.com/index.php?term=repress&allowed_in_frame=0

http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/deja-vu-3-explicatii-si-3-mistere-articol-37528.html

http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/invinge-ti-fobiile-iii-articol-7138.html

http://www.eva.ro/psihologie/familia-ta/introiectia-articol-17384.html

http://www.explorable.com/levels-of-processing

http://www.freud.org.uk/education/topic/10576/subtopic/40029

http://www.goodtherapy.org/training-courses/imago.html

http://www.healthline.com/galecontent/acting-out-1

http://www.healthline.com/health/stupor

http://www.intropsych.com/ch01_psychology_and_science/placebo_effects.html

http://www.intropsych.com/ch04_senses/difference_threshold.html

http://www.intropsych.com/ch11_personality/defense_mechanisms.html

http://www.intropsych.com/ch11_personality/repression.html

http://www.journalofvision.org/content/6/11/5.full

http://www.jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/cum-invingem-complexul-de-inferioritate-302878.html

http://www.la-psiholog.ro/cabinet-de-psihoterapie-gabriela-miu/cum-sa-prinzi-un-mincinos

http://www.la-psiholog.ro/cabinet-de-psihoterapie-portrait-timisoara/depresia-i-stilul-explicativ

http://www.la-psiholog.ro/info/desensibilizarea-sistematica

http://www.la-psiholog.ro/info/dincolo-de-comportament-mecanismele-de-aparare

http://www.la-psiholog.ro/info/fobii-totul-despre-fobii-de-la-a-la-z

http://www.la-psiholog.ro/info/personalitate-freud

http://www.la-psiholog.ro/info/psihanaliza

http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-comportamentala

http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-freudiana

http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-jungiana-sau-analitica

http://www.la-psiholog.ro/info/ticurile

http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-bordeline-a-personalitatii

http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-obsesiv-compulsiva-a-personalitatii

http://www.la-psiholog.ro/info/tulburari-de-anxietate

http://www.la-psiholog.ro/psiholog-rad-ernestina-maria-cabinet-individual-de-psihologie/consiliere-pentru-copiii-cu-anxietate-de-separare-ticuri-nervoase-diverse-tipuri-de-frici-atitudine-opozanta-comportamente-dezadaptative

http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1767

http://www.mirelazivari.ro/compensare-tipuri-psihologice-cg-jung

http://www.mirelazivari.ro/distorsiuni-de-comunicare-mass-media

http://www.mirelazivari.ro/introiectie-tipuri-psihologice-cg-jung

http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=27444: complexul-lui-oedip-cand-ma-fac-mare-vreau-sa-ma-casatoresc-cu-mama&catid=6:social&Itemid=10

Somnilocvie

http://www.nybooks.com/articles/archives/1974/jan/24/is-freudian-symbolism-a-myth/?pagination=false

http://www.nytimes.com/2007/07/31/health/psychology/31subl.html?pagewanted=all&_r=0

http://www.opr.ro/carti/psihologia-copilului/or-acest-simbolism-centrat-pe-eu

http://www.orthodoxphotos.com/readings/conscience/psychological.shtml

http://www.pb.rcpsych.org/content/26/2/58.full#sec-2

http://www.portal.bibliotekivest.no/terminology.htm

http://www.pps.myforum.ro/-vp197.html

http://www.psihanaliza.net/2010/02/05/un-pic-despre-complexul-castrarii

http://www.psihanaliza.net/2010/02/25/esential-pentru-psihanaliza-este-lipsa-scopului

http://www.psihanaliza.net/2010/03/02/torticollisul-reprezinta-o-intoarcere-sau-inclinare-a-capului-anormala

http://www.psihanaliza.org/actele_ratate.html

http://www.psihanaliza.org/articol3.html

http://www.psihanaliza.org/articol8.html

http://www.psihanaliza.org/asociatii_libere.html

http://www.psihanaliza.org/freud/adler.html

http://www.psihanaliza.org/interpretarea_viselor.html

http://www.psihanaliza.org/introducere.html

http://www.psihanaliza.org/mecanisme_defensive.html

http://www.psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologie-cognitiva

http://www.psihogen.ro/actele-ratate-sigmund-freud-psihanaliza.html

http://www.psihogen.ro/inconstient-sigmund-freud-psihanaliza.html

http://www.psihogen.ro/psihoterapia_cognitiv_comportamentala.html

http://www.psihogeneza.ro/?p=136

http://www.psiholog.proeducation.md/general/1.html

http://www.psihologi.ro/Public/BigFive

http://www.psihologia.sinners.ro/2010/02/04/conditionarea-operanta/#more-25

http://www.psihologia.wordpress.com/2008/05/06/anxietatea-post-traumatica

Alegerea profesiei

http://www.psihologie.ro/index.php/category/s1-revista-presei-psi/page/2

http://www.psihologie3-psihologie.blogspot.ro/2011/01/blog-post.html

http://www.psihologie-sociala.com/tratat-de-psihologie-medicala/60-despre-reflexele-condiionate.html

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=338&Itemid=935

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=1289&Itemid=871

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=335&Itemid=0

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=1287&Itemid=891

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=33&Itemid=0

http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=345&Itemid=935

http://www.psihoterapiafamiliei.com/2013/05/05/iubirea-o-calatorie-de-o-viata/

http://www.psihoterapie.net/dictionar/a/acting-out.html

http://www.psihoterapie.net/dictionar/abreactia.html

http://www.psihoterapie.net/raspunsuri/jucatorul-nu-si-poate-controla-propriul-impuls-de-a-juca.html

http://www.psych.athabascau.ca/html/Psych355/Exp/lexical.shtml

http://www.psychcentral.com/encyclopedia/2009/preconscious

http://www.psychcentral.com/encyclopedia/2009/rationalization-2

http://www.psychcentral.com/lib/2007/15-common-defense-mechanisms/all/1/

http://www.psychoanalysis-and-therapy.com/human_nature/glover/chap4.html

http://www.psychoanalysis-and-therapy.com/human_nature/nash/Nashchap2.htm

http://www.psychological-observations.com/psychological-laws/law-of-adaptation

Perfectionismul, totul sau nimic

De ce fetitele prefera papusile?

Despre testarea psihologica in examenul pentru permisul auto

Petrecem sase ani din viata visand

http://www.psychologies.ro/cuvant/complex

http://www.psychologies.ro/cuvant/culpabilitate

http://www.psychologies.ro/cuvant/inconstient-colectiv

http://www.psychologies.ro/cuvant/psihoza

http://www.psychologies.ro/cuvant/represiune

http://www.psychologies.ro/cuvant/somnambulism-lunatism

http://www.psychologies.ro/cuvant/uitare

Paranoia

Manual pentru parinti vitregi

http://www.psychology.about.com/b/2012/01/09/how-do-optical-illusions-work.htm

http://www.psychology.about.com/od/behavioralpsychology/a/classcond.htm

http://www.psychology.about.com/od/cindex/g/condstim.htm

http://www.www.psychologytoday.com/blog/your-musical-self/201302/listening-music-aint-simple-thing

http://www.psychology.about.com/od/iindex/g/def_id.htm

http://www.psychology.about.com/od/memory/a/implicit-and-explicit-memory.htm

http://www.psychology.about.com/od/oindex/g/def_oedipuscomp.htm

http://www.psychology.about.com/od/pindex/f/placebo-effect.htm

http://www.psychology.about.com/od/pindex/g/def_pleasurepri.htm

http://www.psychology.about.com/od/pindex/g/def_primaryproc.htm

http://www.psychology.about.com/od/rindex/g/def_realityprin.htm

http://www.psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_3.htm

http://www.psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_3.htm

http://www.psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_9.htm

http://www.psychology.about.com/od/theoriesofpersonality/ss/defensemech_11.htm

http://www.psychology.about.com/od/uindex/g/def_unconscious.htm

http://www.psychology.jrank.org/pages/4/Absolute-Threshold.html

http://www.psychology.uiowa.edu/faculty/wasserman/glossary/opcondition.html

http://www.psychology.yale.edu/research_area/cognitive-psychology

http://www.psychology-data-base.blogspot.ro/2009/01/libido-libido-is-term-that-noted.html

http://www.psychology-inthinking.co.uk/cognitive/levels-of-processing-activity.htm

http://www.psychologytoday.com/articles/201203/slips-the-tongue

http://www.psychologytoday.com/basics/dreaming

http://www.psychologytoday.com/blog/addiction-in-society/200911/the-age-paranoia

http://www.psychologytoday.com/blog/attending-the-undervalued-self/201102/watch-out-those-touchy-treacherous-hurting-complexes

http://www.psychologytoday.com/blog/consciousness-and-the-brain/201012/freuds-unconscious-was-not-subliminal-one

http://www.psychologytoday.com/blog/culture-conscious/201203/how-good-is-your-memory

http://www.psychologytoday.com/blog/do-the-right-thing/201302/work-can-be-play-if-you-find-your-true-calling

http://www.psychologytoday.com/blog/dream-catcher/201212/the-fatal-lure-the-continuity-hypothesis

http://www.psychologytoday.com/blog/evil-deeds/200909/anger-and-catharsis-myth-metaphor-or-reality

http://www.psychologytoday.com/blog/evil-deeds/201205/ancient-aliens-the-collective-unconscious-and-the-quest-meaning

http://www.psychologytoday.com/blog/fighting-fear/201209/are-some-phobias-inborn

http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201007/ten-tips-effective-communication-freudian-slips-body-language

http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201205/freud-s-not-dead-he-s-just-really-hard-find

http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201210/lab-life-how-let-psychology-help-you

http://www.psychologytoday.com/blog/fulfillment-any-age/201212/those-everyday-obsessions-and-how-make-them-go-away

http://www.psychologytoday.com/blog/heartache-hope/201105/relapse-why-when-everything-was-going-so-well

http://www.psychologytoday.com/blog/intense-emotions-and-strong-feelings/201210/deconstructing-lust

http://www.psychologytoday.com/blog/in-therapy/200902/seven-questions-harville-hendrix

http://www.psychologytoday.com/blog/mental-wealth/201203/got-tics-environmental-adjustments-can-help-0

http://www.psychologytoday.com/blog/naturally-selected/201106/the-napoleon-complex-in-world-soccer-how-the-beautiful-game-turned-ug

http://www.psychologytoday.com/blog/priceless/201001/maddest-the-mad-men 

http://www.psychologytoday.com/blog/priceless/201001/maddest-the-mad-men-part-3

http://www.psychologytoday.com/blog/psychology-writers/201304/why-finding-life-partner-isn-t-simple

http://www.psychologytoday.com/blog/psychology-yesterday/201304/the-new-psychology

http://www.psychologytoday.com/blog/resolution-not-conflict/201202/your-mind-has-extraordinary-powers

http://www.psychologytoday.com/blog/rethinking-psychology/201209/the-god-bug-syndrome

http://www.psychologytoday.com/blog/sleep-newzzz/201303/lack-sleep-disrupts-our-genes

http://www.psychologytoday.com/blog/take-all-prisoners/200912/your-conscience-the-sociopaths-weapon-choice

http://www.psychologytoday.com/blog/the-literary-mind/200911/why-do-we-dream

http://www.psychologytoday.com/blog/the-natural-unconscious/201205/priming-effects-replicate-just-fine-thanks

http://www.psychologytoday.com/blog/theory-knowledge/201302/potentially-helpful-technique-anxiety-producing-thoughts

http://www.psychologytoday.com/blog/the-second-noble-truth/201301/your-dream-world

http://www.psychologytoday.com/blog/the-squeaky-wheel/201304/the-psychological-impact-boston-attacks-non-bostonians

http://www.psychologytoday.com/blog/the-superhuman-mind/201302/remembering-things-you-were-born

http://www.psychologytoday.com/blog/the-superhuman-mind/201304/ocd-tourettes-syndrome-and-addiction-real-distinction

http://www.psychologytoday.com/blog/think-well/201301/the-truth-about-hypnosis

http://www.psychologytoday.com/blog/what-doesnt-kill-us/201111/trauma-and-psychosis

http://www.psychologytoday.com/blog/your-musical-self/201302/listening-music-aint-simple-thing

http://www.psychologytoday.com/conditions/sleepwalking

http://www.psyclinic.ro/Expunerea,%20confruntarea%20stimulului%20anxiogen.html

http://www.psycnet.apa.org/index.cfm?fa=buy.optionToBuy&id=1983-31931-001

http://www.psycnet.apa.org/journals/rev/61/2/98

http://www.psynergywellness.com/2012/02/the-power-of-the-subconscious-mind

http://www.psypress.com/books/details/9781841690797

http://www.psyvolution.ro/1063-diferite-dependente-afective

http://www.psyvolution.ro/1065-influenta-religiei-ca-resursa-sau-obstacol-in-psihoterapie

http://www.psyvolution.ro/1152-cadrul-terapeutic-suport-al-aliantei-terapeutice

http://www.psyvolution.ro/1159-rolul-visului-in-integrarea-personalitatii

http://www.psyvolution.ro/1195-cele-4-atitudini-sofrologice-care-ti-ilumineaza-constiinta

http://www.psyvolution.ro/1266-pervertirea-instinctuala-si-cultura-sociala

http://www.psyvolution.ro/1386-convingeri-disfunctionale-despre-somn

http://www.psyvolution.ro/1386-convingeri-disfunctionale-despre-somn

http://www.psyvolution.ro/206-tulburarea-posttraumatica-abordari

http://www.psyvolution.ro/220-schimbarea-perspectivei-asupra-trecutului-prin-folosirea-hipnozei-the-february-man

http://www.psyvolution.ro/240-utilizarea-psihoterapiei-in-ameliorarea-astmului-bronsic-studiu-de-caz

http://www.psyvolution.ro/266-constiinta-insight-conditionare

http://www.psyvolution.ro/286-studiu-privind-manifestarile-psihodiferentiale-anxios-%E2%80%93-depresive-la-parturientele-care-nasc-cu-anestezie-epidurala-si-cele-care-nasc-natural

http://www.psyvolution.ro/297-aspecte-legate-de-adaptarea-sociala-si-imaginea-de-sine-la-adolescentele-crescute-in-centrul-de-plasament-studiu-comparativ

http://www.psyvolution.ro/299-perceptia-vitezei-in-trafic-factor-favorizant-de-accident-rutier

http://www.psyvolution.ro/316-factorii-determinanti-ai-esecului-scolar

http://www.psyvolution.ro/346-principalii-factori-de-stres-la-locul-de-munca

http://www.psyvolution.ro/362-efecte-ale-consumului-de-droguri

http://www.psyvolution.ro/388-tehnici-de-memorare-cu-aplicatii-in-matematica

http://www.psyvolution.ro/397-aspecte-privind-abordarea-terapeutica-a-pacientilor-diagnosticati-cu-tulburare-de-personalitate-borderline

http://www.psyvolution.ro/406-relatia-de-la-nasterea-ei-la-maturitate

http://www.psyvolution.ro/413-caracteristicile-psihologice-ale-starii-de-transa-nivelurile-transei-si-functionarea-creierului

http://www.psyvolution.ro/413-caracteristicile-psihologice-ale-starii-de-transa-nivelurile-transei-si-functionarea-creierului

http://www.psyvolution.ro/421-iertarea-%E2%80%93-un-dar-din-iubire

http://www.psyvolution.ro/443-problemele-psihologice-si-psihiatrice-ale-tineretului-de-astazi

http://www.psyvolution.ro/521-esti-captiv-in-%E2%80%9Ea-face%E2%80%9D-

http://www.psyvolution.ro/547-sindromul-tourette

http://www.psyvolution.ro/596-proiectarea-propriei-subiectivitati-in-comportament

http://www.psyvolution.ro/754-intre-psiholog-si-duhovnic

http://www.psyvolution.ro/766-stresul-tehnici-esentiale-de-supravietuire

http://www.psyvolution.ro/83-hipnoza-intre-magie-mit-si-realitate-stiintifica

http://www.psyvolution.ro/863-mesajul-subliminal-din-reclamele-mass-mediei

http://www.psyvolution.ro/990-hipnoza-va-poate-imbunatati-starea-de-sanatate

http://www.ptsd.factsforhealth.org/exposure.html

http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/tulburarile-de-constiinta45.php

http://www.reference.md/files/D004/mD004056.html

http://www.romedic.ro/psihologie-munteanu-simina/articol/2363

http://www.ro-psiholog.ro/tag/rationalizare/#.UaodupxmN8s

http://www.rpatheoryofknowledge.files.wordpress.com/2012/10/mullerlyer-illusia.gif

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167876009002931

http://www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/4054-memoria-ca-o-constructie.html

http://www.scientia.ro/homo-humanus/51-psihologie/937-principiul-familiaritatii-si-efectele-sale.html

http://www.s-cool.co.uk/a-level/psychology/attention/revise-it/divided-attention

http://www.scribd.com/doc/27581390/Psihologie-Cognitivă

http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/abordarea-experimentala-a-proc84429.php

http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Conditionarea-clasica45277.php

http://www.sfatulmedicului.ro/insomnia

http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/vorbitul-in-timpul-somnului-sau-somnilocvia_9599

http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/negarea-mecanism-de-aparare-in-fata-suferintei_7625

http://www.sfatulparintilor.ro/familie-parinti/relaxare-si-wellness/5-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-vise

Cognitive Approach In Psychology

Defense Mechanisms In Psychology Explained (+ Examples)

Theories of Forgetting in Psychology

Operant Conditioning: What It Is, How It Works, and Examples

Visual Perception Theory In Psychology

Id, Ego, and Superego

Short-Term Memory In Psychology

Short-Term Memory In Psychology

Freud’s Theory of the Unconscious Mind

http://www.sleepdisorders.about.com/od/commonsleepdisorders/a/Fatal_Familial_Insomnia.htm

http://www.sparknotes.com/psychology/psych101/memory/section1.rhtml

http://www.stiucum.com/marketing/marketing-mix/203/influenta-mesajelor71476.php

http://www.thefreelibrary.com/Neuropsychiatric+diagnosis+and+management+of+chronic+sequelae+of…-a0218658469

http://www.thefreelibrary.com/Psychology.+%28Abstracts-2003+Annual+Meetings%29-a0104670393

http://www.trans4mind.com/mind-development/freud.html

Fobie Socială

http://www.tuition.com.hk/psychology/o.htm

http://www.viorel-rotila.ro/?p=509

http://www.vise-interpretare.ro/teoretician-vise-sigmund-freud

http://www.webmd.com/brain/tic-disorders-and_twitches

http://www.webmd.com/sleep-disorders/how-is-sleepwalking-treated

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=2480&lang=RO

http://www.ziarullumina.ro/sfatul-psihologului/reveria-o-functie-vitala-psihicului

https://www.boundless.com/psychology/sensation-and-perception-1/processing

https://www.psychological-observations.com/key-concepts/projection

ADDENDUM

1. The operant conditioning chamber, also known as the Skinner box, used in the experimental analysis of behavior.

2. Müller-lyer optical illusion

3. Ponzo optical illusion

4. Freud’s iceberg metaphor

5. The Atkinson–Shiffrin model of memory