Implementarea Unei Platforme de E Learning In Php Si Mysql
1. Dificultǎți în ceea ce privește conceptul de e-learning
1.1. Introducere
În introducere, aș vrea sǎ încep cu faptul cǎ în ultimul timp s-a discutat despre o nouǎ etapǎ a omenirii, prin care se folosește excesiv, tehnologia IT, iar acest fapt poartǎ denumirea de „Societatea Cunoașterii sau Societatea Informaționalǎ”. Motivația pentru care societatea a ales sǎ evolueze spre un nivel mai ridicat și mai performant, în ceea ce ține de tehnologia IT, a constat în facilitarea muncii depuse și îmbunǎtǎțirea a tot ce însemnǎ program de lucru.
Trecerea timpului a fǎcut ca tehnologia sǎ cunoascǎ din ce în ce o evoluție mai mare, astfel cǎ în aceste zile orice angajator trebuie sǎ aibǎ capacitatea de a putea fi instruit, pentru cǎ în cazuri contrarii ar putea duce orice întreprindere în jos. O instruire continuǎ este mai mult decât necesarǎ, deoarece pe zi ce trece apar noi inovații la care trebuie sǎ se adapteze oricine a luat calea acestui domeniu. Una din procedeele de instruire continuǎ are la bazǎ „învǎțǎmântul virtual sau e-learning, care constǎ în„interacțiunea dintre procesul de predare/învǎțare și tehnologiile informaționale – ICT (Information and Communication Technology)”. Un rol important l-a avut și sursele electronice care s-au transformat într-o importantǎ informație bibliograficǎ și imagisticǎ pentrua putea excela în pregǎtirea lecțiilor și a temelor, iar orice cadru din învǎțǎmânt trebuie sǎ fie pregǎtiți în module de pregǎtire specialǎ în domeniul ICT.
Pe întregul mapamond, au apǎrut o multitudine de instituții educaționale care-și exercitǎ activitatea doar prin intermediul Internetului, și poate oferi fie un preambul a ceea ce trebuie învǎțat, fie cursuri de specializare la care pot avea acces un numǎr enorm de utilizatori.
Ei bine, învǎțǎmântul tradițional rǎmâne cu ceva în plus fațǎ de cel specificat mai sus, deoarece poate oferi șansa unui dialog direct dintre profesor și studenți, prin care se poate înțelege mai repede și pot avea loc interacțiuni și dezbateri, ceea ce creeazǎ un cadru mai bun de a relaționa și a evolua în același timp. Astfel, e-learning-ul a creat posibilitǎți noi pentru cei ce au dorința de a cunoaște mai mult și a se dezvolta pe plan profesional, astfel cǎ popularitatea lui a crescut pe zi ce trece.
1.2.Definiții și argumente- Premise pentru e-learning
Descoperirile recente, au demonstrat cǎ orice activitate socialǎ a fost înlǎturatǎ, toate acestea fiind însoțite de baze de date multimedia, prezentǎri interactive. Faptul cǎ absolul orice persoanǎ are în zilele noastre acces la internet, a putul face posibilǎ colaborarea între toate continentele lumii și în acest mod s-a putut realiza schimbul de informații, colaborǎrile, ceea ce reprezintǎ o evoluție a societǎții în care trǎim. Aceste inovații ce apar zi de zi, ce s-au aflat cu ajutorul internetului, le-a permis cadrelor didactice sǎ se foloseascǎ de ele și sǎ le faciliteze situația.
În zilele noastre, universitǎțile mari și de mare prestigiu, au fǎcut sǎ devinǎ obligatoriu, ca orice curs sǎ fie prezentat pe Web (tematica, cuprins, bibliografie), astfel s-a putut oferi online absolut întregul material de curs în cadrul intranetului propriu. De-a lungul timpului, au apǎrut mai multe produse program specializate pentru crearea de cursuri electronice interactive, iar un rol important a continuat sǎ îl joace materialele de instruire pentru servicii și instrumente de lucru în rețea, fiind elementare pentru inițierea școlarilor, studenților și profesorilor în folosirea accesului la Internet, obținerea de informații utile sau gǎsirea unor parteneri.
KidLink, ThinkQuest sau K12, sunt rețele de specializare în teleeducație , ce au apǎrut în tot mai multe instituții școlare și au acoperit o suprafațǎ enormǎ din lumea întreagǎ, și a permis comunicația electronicǎ a școlarilor în cadrul procesului de globalizare, fiind folosite adesea ca un motor important în procesul educațional. Deja a trecut o perioadǎ semnificativǎ de timp, de când Internet-ul, a devenit un lucru important în viața cotidianǎ, pe lânga cercetare, învǎțǎmânt, știri și divertisment.
Însǎ existǎ și locuri în lume în care nivelul de trai este unul extrem de sǎrac, iar posibilitǎțile sunt reduse semnificativ, ca în aceste zone sǎ poatǎ beneficia de conexiune la internet, sau și mai grav, ca aceste populații uitate sau neștiute de noi toți, sǎ nici nu fi auzit de acesta. Probabil cǎ de abia beneficiazǎ de un simplu radio, sau cu mici excepții de televizoare, însǎ Internet-ul este ceva de neatins încǎ pentru ei.
Internet-ul dupǎ cum am mai spus, a putut oferi dezvoltarea și desfacerea rapidǎ a unor echipe de cercetare, indiferent de faptul cǎ partenerii sunt în diverse locuri ale lumii, și tot prin intermediul lui se pot realiza relații strânse și de lungǎ duratǎ, astfel aceștia își pot afla pasiunile comune și cu idei venite din mai multe pǎrți pot apǎrea și mai multe inovații în materie de tehnologie. Poșta electronicǎ ne permite sǎ putem comunica cu ușurințǎ în orice parte a lumii și totul se poate realiza fǎrǎ vreo platǎ.
Știm cu toții cǎ modul de învǎțare tradițional a fost și este în continuare scump și lent, însǎ cu ajutorul atâtor inovații pe care ni le oferǎ viața de zi cu zi prin noile tehnologii îl vor face pe viitorun proces mult mai productiv.
În școli s-a introdus de ceva ani informatica și astfel acestea au beneficiat de calculatoare ce au permis sǎ intre noilor tehnologii în sǎlile de clasa, iar acest fapt a produs îmbunǎtǎțiri majore l-a relația dintre profesori și elevi. Cadrele didactice și-au permis în acest mod sǎ poatǎ renunța la tradiționalele manuale și sǎ le prezinte elevilor programele administrabile.
Acum, ne lovim la orce pas de informație, ce a devenit mult mai accesibilǎ, iar utilizatorii au posibilitatea de a-și alege singuri ceea ce doresc, fiecare devenind un creator de conținut. Dupǎ cum evolueazǎ lucrurile și mai ales cu rapiditatea impresionantǎ, pe viitor educația se va realiza pe baze electronice.
1.3.O noua abordare în educatie – e-learning
La nivelul întregii lumi existǎ o problemǎ comunǎ care afecteazǎ atât școlile cât și universitǎțile, iar aceasta a fost reprezentatǎ de lipsa banilor. Deși în ultima vreme s-au realizat unele cheltuieli pe tehnologiile educaționale, însǎcea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost blocatǎ în costurile structurii existente. Noile tehnologii vor trebui folosite pentru a reduce costurile și a creste posibilitǎțile de acces la informație.
Tehnologiile care reprezintǎ un viitor promițǎtor sunt în special cele video-interactive, conectarea în rețea și uneltele de colaborare. Calculatoarele pot înlocui cu ușurințǎ un profesor, care are capacitatea de a fi extrem de rǎbdǎtoare, ce promoveazǎ un spirit întreprinzǎtor. Însǎ, tehnologia singurǎ nu poate fi o soluție,deoarece încǎ sunt necesare noi modele educaționale. Studiile savanților, Jean Piaget, Seymour Papert sau Lev S. Vygotsky, au mers pe un învǎțǎmânt individualizat, practic, pe munca în echipa și pe o cǎlǎuzire a descoperirii informației.
Un elev sau student va trebui sǎ aibǎ un stil propriu de învǎțare, iar acest lucru nu poate fi realizat fǎrǎ ajutorul tehnologiei. O problemǎ ce este destul de gravǎ pentru educația din zilele noastre este obișnuința elevilor de a învǎța în grupuri, iar dacǎ sunt întrebați individual, ei au tendința de a comite greșeli, iar calculatoarele oferǎ posibilitatea de a putea lucra individual și este eliminatǎ acestǎ stare de încurcaturǎ, astfel pot devenii posibile metodele de studiere fǎrǎ a mai simți încorsetarea provenitǎ din pǎrerea celor din jur.
Calculatoarele au cunoscut o profundǎ devoltare și astfel ele vor înlocui educația oferitǎ în stil vechi și se va trece la calculatorul, privit ca un mentor electronic. Noile abordǎri în educație se concretizeazǎ astǎzi, prin utilizarea TIC, în paradigme ca e-learning, distance-learning, teleeducation sau online-learning. E-learning este o inovație nouǎ de a privi procesul de învǎțare, în care noțiunile de bazǎ au rǎmas aceleași, doar mijlocul de schimb și însușire a cunoștințelor s-au schimbat. Utilizarea acestui sistem informatic a înseamnat invocarea unor noi elemente precum: libertatea de a învǎța în locul și la momentul dorite. Rǎdǎcinile acestui sistem educațional se gǎsesc în învǎțǎmântul la distanța practicat în anumite regiuni ale globului.
Datoritǎ distanțelor mari dintre instructori și cursanții lor, poșta și ulterior radioul au reprezentat cele mai utilizate mijloace cǎi de transmitere și recepționare a cursurilor. Apariția calculatoarelor personale a fost destul de timpurie, dar faptul cǎ prețurile au fost crescute costuri au reprezentat un impediment într-o dezvoltare rapidǎ în aceasta direcție. Însǎ o datǎ cu trecerea timpului s-a produs creșterea impresionantǎ a TIC, iar acest fapt s-a datorat scǎderea semnificantǎ a prețurilor calculatoarelor personale, astfel din acest moment informaticienii au început sǎ-și punǎ toate ideile în practicǎ.
Principalul mijloc prin care e-learning-ul s-a putut forma a fost Internet-ul și tehnologia world wide web (www), iar dacǎ pânǎ în acest moment nu existau mijloace prea ușoare pentru învǎțǎmântul la distanțǎ, în acest moment s-a putut gǎsi un reper prin care s-a facilitat: interactivitatea student-instructor (profesor) a devenit posibila. Realizarile în domeniul suporturilor software pentru procesele de e-learning permit comunicarea în timp real atât text cât și audio-video, dând nastere sǎlilor virtuale de curs (teleclaselor). Astfel, s-au alocat pe plan mondial, bugete enorme dedicate sectorului e-learning (peste 11 mld. USD) vin au realizat imaginea asupra pieței existente, tehnologia și conceptele de elearning fiind mult mai vehiculate în alte medii decât cele academice. Decizia unor organizații de a lua unele soluții de e-learning cu scop lucrativ a permis o pregǎtire mai bunǎ a propriilor angajați, în contextul în care informația a constituit de acum elementul principal pentru orice afacere (figurǎ).Figura 1.1.
Un numǎr mare de universitǎți și organizații care au ales sǎ adopte o astfel de soluție, infrastructura Internet a promis un succes veritabil. Exceptând acest suport tehnologic, elementul principal l-areprezentat aspectul psihologic implicat: aplicând o metodologie de lucru clara și profesionalǎ, proiectele implementate au beneficiat de o mare receptivitate din partea utilizatorilor.
E-learning este o industrie relativ nouǎ și neexploratǎ, care presupune acoperirea unui set de aplicații și procese vaste bazate pe învǎțarea cu ajutorul calculatorului. E-learning înseamnǎ distribuirea conținutului informației pe cale electronicǎ (media, Internet, intranet) fiind mai precis definit decât învǎțǎmântul la distanța:
e-learning înseamnǎ convergențǎ dintre învǎțare și internet;
e-learning înseamna folosirea TIC pentru a construi, livra, selecta, administra și extinde învǎțarea;
e-learning înseamnǎ învǎțarea prin Internet, putând include informații în multiple formate și o rețea de comunicatie între cei care adopta acest stil de învǎțare;
e-learning reprezintǎ cel mai rapid mod de învǎțare, cu cele mai reduse costuri, care permite cresterea accesului la educatie pentru toți participanții.
Exista numeroase semnificații pentru prefixul „e” în cazul paradigmei elearning, patru dintre ele fiind mai importante:
explorare – cei care învǎța folosind e-learning utilizeaza www ca instrument de explorare pentru a accesa o multitudine de informații și resurse;
experiența – www oferǎ posibilitatea de discuții online între participanții la cursuri;
angajament – www îi captiveazǎ pe cursanți, oferindu-le posibilitatea învǎțarii sincrone, colaborarii și schimbului de idei;
ușurința utilizǎrii – permite chiar și celor neinițiați în navigarea pe Internet accesarea informațiilor de pe orice tip de platformǎ tehnicǎ.
Ca o definiție sintezǎ, se poate spune cǎ e-learning înseamnǎ învǎțarea bazatǎ pe tehnologii, o modalitate de difuzare a informației care folosește toate mediile electronice, incluzând Internet-ul, intranetul, extranetul, sateliții de comunicație, benzile video/audio, programele de televiziune interactive și CDROM- ul. Concepte ca e-learning, învǎțarea bazatǎ pe Web (online-learning) sunt definite și utilizate în mod diferit de organizații și utilizatori.
1.4.Avantajele sistemului e-learning
Principalul avantaj al unui sistem e-learning constǎ în metodele care încurajeazǎ stilul propriu de învǎțare al cursantului (tabelul 1.1). În ultima perioadǎ, învǎțǎmântul tradițional a cunoscut o mare pierdere de teren, și a oferit mai mult spațiu educației asistate de calculator, acest lucru datorându-se în principal costurilor reduse implicate de teleeducatie. Conform unui studiu realizat de Corporate University Xchange, școlile tradiționale vor suferi un declin de la 80% la 60% pâna în 2003, în favoarea formelor de e-learning (figura 1.1).
Figura 1.2
Tabelul 1.1
1.5.Forme de exprimare pentru e-learning
Paradigma e-learning a procesului educațional în societatea informaționalǎ cunoaște cel puțin trei forme de manifestare:
clasele distribuite
învǎțǎmântul independent
învǎțǎmântul deschis la distanța (IDD).
1.6.Modelul claselor distribuite
Tehnologiile de telecomunicație interactivǎ extind clasicul model al cursurilor desfǎșurate într-o salǎ de clasǎ cǎtre cursurile desfǎșurate cu un grup de studenți aflați în mai multe locații, rezultatul constituindu-l un grup de studiu în care o parte din cursanți se aflǎ în sala de clasǎ, iar altǎ parte la distanțǎ. Principalele atribute ale acestei forme de exprimare se regǎsesc în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
1.7.Modelul învǎțarii independente
Acest model a dat studentului ocazia de a se elibera de obligația de a se gǎsi într-un anumit loc la un anumit moment dat. Acesta a primit o multitudine de materiale, suporturi de curs și posibilitatea de a avea acces direct la un instructor/profesor care îi va permite sǎ i se rǎspundǎ la întrebǎri, îl va îndruma și îi va evalua munca. Contactul individual între student și profesor s-a realizat printr-o varietate de mijloace de comunicare: telefon, mail vocal, teleconferințe, poșta electronicǎ sau tradiționalǎ. Principalele atribute ale acestei forme de exprimare se regasesc în tabelul 3.
Tabelul 1.3
1.8.Învǎțǎmântul deschis la distanțǎ
Modelul a dat permisiunea folosiri cursurilor tipǎrite și a materialelor media pentru a da cursanților posibilitatea sǎ studieze când și unde doresc, precum și folosirea ocazionala a TIC pentru întâlniri comune ale grupului de studenți. Principalele atribute ale acestei forme de exprimare se regǎsesc în tabelul 1.4.
Tabelul 1.4
1.9.Dezvoltarea învǎțǎmântului virtual
Încǎ de la începutul secolului XX s-a instituționalizase învǎțǎmântul la distanțǎ (sprijinit inițial pe facilitǎțile de comunicare oferite prin intermediul poștei, telefonului iar apoi al televiziunii), „Învǎțǎmântul asistat de calculator (Computer-Base Learning – CBL) ”a apǎrut prin anii 1970, folosind ca principal material didactic software educațional memorat pe CD sau pe hard-disc: dicționare, enciclopedii, lecții din diverse domenii etc.
Expansiunea Internetului a adus cu sine o diversificare și evoluție surprinzǎtoare a ofertei educaționale, apǎrând noi tipuri de cursuri, instituții și specializǎri. Învǎțǎmântul pe Internet (Web-Based Learning – WBL) și-a propus transformarea spațiului WWW într-un instrument de instruire, variatele materiale educaționale utilizate fiind accesibile on-line: instrumente software dedicate instruirii, materiale didactice, manuale electronice, legǎturi spre alte resurse educaționale etc.
Instruirea bazatǎ pe Web (WBT- Web Based Training) este un mijloc ideal prin care se pot livra conținuturi educaționale oriunde în lume și oricând, necondiționat geografic sau temporal, cursantul beneficiind de ajutorul unui ”instructor virtual”.Dezvoltarea infrastructurii tehnologice și calitatea educaționalǎ superioarǎ a documentelor hipermedia (documente multimedia care includ hiperlegǎturi) eliminǎ din ecuația educației contemporane spațiul și timpul, doi parametri care pânǎ nu demult erau esențiali, ceea ce are drept consecințǎ o flexibilitate fǎrǎ precedent în educația clasicǎ.
Figura 1.3 Evoluția CBT- WBT
WBT poate fi folosit atât în educația la distanțǎ, cât și ca instrument de lucru în procesele conduse de un instructor în sala de studiu, principala caracteristicǎ a acestei soluții constituind-o capacitatea de transformare a structurii tradiționale de învǎțare la nivelul grupului într-o clasǎ virtualǎ.
Instruirea bazatǎ pe Web asigurǎ [Roșca et al, 2002]: economisirea resurselor bǎnești prin:
• eliminarea transportului, a cazǎrii și a centrelor de instruire dedicate;
• eliminarea obligației de prezențǎ la activitǎțile curente, instruirea putându-se face oricând;
• reducerea costului unitar de instruire;
economisirea resurselor de timp privind:
• pregǎtirea furnizǎrii serviciului de instruire;
• actualizarea conținutului;
creșterea eficacitǎții prin:
• aplicarea modelului centrat pe cursant: ritm propriu, la cerere;
• pregǎtire permanentǎ;
• proiectare interactivǎ;
• participare efectivǎ;
• continuarea colaborǎrii și dupǎ terminarea sesiunii de instruire.
Instruirea bazatǎ pe Web presupune un mediu educațional Web (Web-Based Course Environment) al cǎrui nucleu îl reprezintǎ o aplicație client-server denumitǎ platformǎ de eLearning sau sistem de instruire bazatǎ pe Web (fig.1.3)
Figura 1.4.
Mediile educaționale Web (Web-Base Course Environment – WBCE) sunt sisteme didactice foarte complexe, dispunând de o platformǎ de învǎțare pe Web, a cǎrei structurǎ va fi ilustratǎ în secțiunea urmǎtoare. Unele instituții își proiecteazǎ propriul mediu educațional Web, însǎ în general este adoptatǎ o platformǎ de e-learning comercialǎ, precum Blackboard, Lotus sau WebCT. Aceasta este utilizatǎ nu doar în cadrul secțiilor de învǎțǎmânt la distanțǎ, ci și în cadrul cursurilor de zi, Internetul devenind, din ce în ce mai pregnant, un auxiliar al procesului educativ din orice domeniu.
O instituție care dispune de un mediu educațional Web este activǎ pe multiple planuri în sfera învǎțǎmântului virtual: organizeazǎ cursuri de diverse categorii (inclusiv de nivel universitar și postuniversitar), dezvoltǎ suport educativ (programe, cursuri, materiale de consultanțǎ, de examinare sau de evaluare) pentru alte instituții similare, participând în alianțe sau parteneriate cu alte organizații academice. Alǎturi de profesorii de diverse specializǎri care se ocupǎ de instrucția studenților, existǎ o întreagǎ echipǎ de psiho-pedagogi și informaticieni care supervizeazǎ structurarea tuturor materialelor amintite mai sus dupǎ rigorile funcționalitǎții și interacțiunii om-calculator în spațiul World-Wide Web.
2. Portaluri educaționale din România
2.1. Portalul Ministerului Educației și Cercetǎrii: www.edu.ro
Aluat naștere în anul 1998, și acest portal a putut prezenta activitatea Ministerului Educației și Cercetǎrii, deoarece acesta a fost principalul punct de prezentare a informațiilor și documentelor oficiale. Informațiile au fost oferite de Compartimentul pentru Informare Publicǎ, majoritatea fiind disponibile în format PDF și a oferit informații legate de ultimele evenimente, programe, analize, noutǎți, acte legislative destinate celor din învǎțǎmântul preuniversitar, superior precum și minoritar sau celor care activeazǎ în cercetare. Au fost descrise metodologiile de organizare și desfǎșurare a examenelor, și s-au dat modele de subiecte pentru examenele importante, precum cel de bacalaureat.
2.2. 1 educat – portalul ofertei de cursuri
1 educat reprezintǎ un portal cu rolul de a prezenta ofertele de cursuri, promovând perfecționarea în anumite domenii de interes general. A avut în constituție informații utile despre planificarea carierei și mediul educațional, precum și numeroase resurse, ce au dispus și de un asistent online. Secțiunile din cadrul acestui site:
1. Oferta de cursuri – sunt prezentate oferte de cursuri din domenii precum: eco
nomic, sociouman, IT&C, limbi strǎine, sectorul ONG, calificare. De asemenea,
de aici aflați cum se alege un curs și care sunt cursurile online gratuite, puteți
apela la un program special de consiliere sau puteți consulta piața locurilor de
muncǎ și, nu în ultimul rând, aflați cum se redacteazǎ un CV și puteți descǎrca
exemple de CV-uri.Pot fi menționate și câteva aspecte negative ale acestei secțiuni: unele domenii existǎ doar cu titlul (de exemplu, impresariat, detectivi particulari), informațiile necesare despre unii furnizori de instruire sunt parțiale sau absente, de cele mai multe ori insuficiente și nu toți furnizorii de training au asociatǎ opțiunea Cere informații despre acest curs.
Planificarea carierei este o secțiune care încearcǎ sǎ îi sprijine pe cei aflați în
procesul de consolidare a carierei, oferind detalii despre:
Managementul carierei – ilustreazǎ cum se construiește o hartǎ a carierei care
vǎ ajutǎ sǎ rezistați cu ușurințǎ atunci când regulile pieței de muncǎ se
schimbǎ;
Consilier de carierǎ – cu sprijinul acestuia vǎ puteți stabili obiectivele de carierǎ și explora abilitǎțile și aptitudinile;
Programe de consiliere – vǎ oferǎ oportunitatea de a vǎ înscrie la unul dintre cele douǎ sisteme de consiliere – clasic și online;
Societǎți de plasare – este oferitǎ o listǎ de adrese Web ale celor mai importante societǎți de plasare din țarǎ, locuri de muncǎ postate pe Internet, burse în strǎinǎtate, colegii și universitǎți din strǎinǎtate, studii în strǎinǎtate.
Editor este o secțiune destinatǎ publicațiilor educaționale:
eBYF – revistǎ electronicǎ dedicatǎ în exclusivitate ofertelor educaționale și planificǎrii carierei;
EDICT – revista furnizorilor de educație, training și formare;
Cǎrți utile – apariții editoriale de interes pentru furnizorii de servicii educaționale.
Mediul educațional este o secțiune cuprinzând: știri și evoluții din domeniul educației, instituții coordonatoare ale educației, legislație – legi, ordonanțe și alte acte normative din învǎțǎmânt, dicționar de termeni din științele educației, activiatea didacticǎ – articole și alte materiale despre profesia didacticǎ, management și administrație școlarǎ, proiectarea didacticǎ, planificǎri calendaristice, planuri de lecție, metode, strategii.
Resurse: instrumente pentru activitatea didacticǎ – planuri de lecție, fișe de evaluare, modele de planificǎri -ICT în educație – utilizarea computerului în educație, e-learning, materiale de la Institutul de Științe ale Educației, apariții editoriale.
Școala Online (http://www.e-scoala.ro)
Proiectul Școala Online s-a dedicat oferirii unei baze de date cu resurse gratuite utile studenților, elevilor și profesorilor, dar și oricǎrei persoane dornice de instruire sau de informare. Acest site este o platformǎ deschisǎ, la care are acces oricine și de asemenea se pot aduce contribuții la dezvoltarea lui, atât în privința pǎrții de programare, cât mai ales în privința materialelor postate pe sit: biblioteci, dicționare, consiliere pentru e-learning, eseuri, referate, cursuri și multe altele… Site-ul a fost creat prin colaborarea și buna înțelegere a unei echipe formate din elevi, studenți și profesori sub coordonarea lui Bogdan-Andrei Gavrilǎ, având susținere din partea unui grup de parteneri industriali.
Scopul Școlii Online a fost ajutorarea procesului de învǎțare în școli prin oferirea de informații noi ce vin în sprijinul sau completarea celor predate la clase, și prin punerea la dispoziția profesorilor a unor modalitǎți moderne de predare (prezentǎri de lecții, programe de simulare, exemple de teste-grilǎ etc), încurajarea comunicǎrii pe teme didactice prin intermediul forumului, oferirea de informații despre învǎțǎmântul european. Secțiunile principale ale sitului sunt:
Lecții virtuale: au avut rolul de a putea veni în sprijinul atât al studenților, cât și al profesorilor, site-ul a pus la dispoziție cursuri din diferite domenii (limbi strǎine, informaticǎ, matematicǎ, ecologie, biologie, chimie, geografie, englezǎ, francezǎ, fizicǎ, dirigenție, culturǎ civicǎ). Fiecare dintre discipline are un comitet de redacție propriu, de aceea lecțiile oferite diferǎ ca interfațǎ și complexitate.
Pentru fiecare domeniu, în funcție de opțiunea editorilor, sunt puse la dispoziție: o serie de lecții virtuale incluzând scheme, mini-simulǎri, exerciții, prezentǎri atractive, diverse resurse gratuite (programe de simulare, prezentǎri PowerPoint etc), o listǎ de hiperlegǎturi conținând informații referitoare la domeniul respectiv etc. Multe dintre lecțiile prezentate au fost concepute în conformitate cu programa școlarǎ aprobatǎ de Ministerul Educației și Cercetǎrii.
Referate online este o secțiune foarte des utilizatǎ de elevii care au de fǎcut diverse referate, și au nevoie un suport pentru acestea, și pentru a-și putea dea seama de modul de abordare a unei teme de cǎtre alți colegi din țarǎ. Domeniile acoperite: biologie, geografie, filozofie, religie, chimie, psihologie, economie, informaticǎ, matematicǎ, limbi strǎine etc. Realizatorii sitului nu garanteazǎ corectitudinea informațiilor. Este permisǎ adǎugarea de noi referate, colecția îmbogǎțindu-se astfel permanent.
Exploreazǎ vǎ oferǎ o paletǎ largǎ de informații și resurse utile:
Biblioteca online pune la dispoziție diferite opere din literatura românǎ și din cea universalǎ.
Pagina de artǎ online vǎ invitǎ sǎ descoperiți cele mai frumoase creații artistice realizate de „elevii" Școlii Online: arte plastice (galerii de artǎ, magazin virtual de artǎ, artǎ decorativǎ, diverse lucrǎri etc), icoane (galerii de icoane, informații despre diverși pictori, fotografii etc), fotografie, literaturǎ (fragmente din opere, informații despre diverși autori, maxime etc), poezie – a unor poeți cunoscuți sau debutanți, informații despre viața și activitatea unor poeți, biografii etc
Muzica – eternǎ ca materia – oferǎ posibilitatea de a asculta online o serie de piese muzicale celebre, fiind disponibile și o serie de explicații și comentarii asupra acestora, precum și un editorial asupra impactului pe care îl are muzica în viața fiecǎruia dintre noi.
Mituri și legende: generalitǎți și câteva legende și mituri ale românilor (miturile fundamentale, variante ale legendei mǎrțișorului etc).
Jocuri online: câteva jocuri amuzante, precum și surse ale unora dintre aceste jocuri.
Sǎrbǎtori online: informații generale, datini, obiceiuri, cântece, maxime referitoare la câteva dintre sǎrbǎtorile importante (Crǎciunul, Pastele, sǎrbǎtorile primǎverii etc).
Examene și testǎri: informații oferire de Ministerul Educației și Cercetǎrii (calendarele și metodologiile de desfǎșurare ale examenelor de bacalaureat și capacitate, programele și regulamentele desfǎșurǎrii acestor examene, modele de subiecte, alte prevederi).
Dicționar online: permite cǎutarea automatǎ a unor termeni din domenii diverse.
Fun & Games este o secțiune de divertisment, oferind bancuri, legi amuzante (legile Iui Murphy, legile programǎrii etc).
Download gratuit – sunt disponibile prezentǎri didactice multimedia, programe executabile și chiar codul-sursǎ al unor aplicații utile.
Vrei sǎ fii european? este un proiect care care are rolul de a putea prezenta cât mai bine Uniunea Europeanǎ, instituțiile ei, țǎrile membre, avantajele de a fi țarǎ membrǎ, necesitatea aderǎrii etc. De asemenea, sunt descrise și comentate educația la nivel european, standardele educaționale, sistemele de învǎțǎmânt din UE. Sunt puse la dispoziție și câteva adrese Web utile de unde se pot afla informații despre centrele românești de studii europene, burse de studii, specializǎri la nivel european etc. Forum – în urma înregistrǎrii, se pot purta discuții pe diferite teme educaționale.
Ajutor – puteți obține informații legate de utilizarea site-ului.
Versiunea text – vizitatorilor care nu au o conexiune Internet prea bunǎ le este disponibilǎ versiunea text a sitului.
Site-ul are în componențǎ o multitudine de informații bine structurate din domenii diverse, având scopul clar de a veni în ajutorarea profesorilor și elevilor nu doar prin varietatea informațiilor suplimentare prezentate, ci și prin faptul cǎ oferǎ instrumente moderne de predare/ aprofundare a cunoștințelor. Conținutul site-ului a cunoscut întotdeauna o continuǎ dezvoltare cu ajutorul venit din partea tuturor colaboratorilor, iar prezentarea este atractivǎ și clarǎ.Trebuie reținut însǎ faptul cǎ realizatorii site-ului nu poate oferi cu certitudine cǎ toate articolele au siguranța de a fi corecte în totalitate.Ar fi de dorit un design uniform al lecțiilor din diversele domenii, precum și îmbunǎtǎțirea designului paginii principale.
SEI—Tehnologia Educației
Sistem Educațional Informatizat (SEI) este un program complex inițiat de Ministerul Educației și Cercetǎrii (MEdC), al cǎrui scop de bazǎ l-a reprezentat susținerea procesului de predare-învǎțare în învǎțǎmântul preuniversitar cu tehnologii de ultimǎ orǎ. Programul sprijinǎ obiectivele reformei educaționale în conformitate cu planul de acțiune eEurope 2005, demarat de Uniunea Europeanǎ ca parte a inițiativei europene eLearning.
Furnizorul programului SEI este un consorțiu de companii din care fac parte: IBM și HP (pentru echipamente hardware) și SIVECO România (pentru aplicații software). În anul 2001, anul demarǎrii SEI, în România au existat 3 calculatoare pentru fiecare 100 de elevi din învǎțǎmântul gimnazial și 5 calculatoare pentru fiecare 100 de elevi de liceu. În medie, pentru fiecare 100 de elevi reveneau 3.5 calculatoare conectate la Internet.Aducerea nivelului de informatizare a educației la standarde europene impunea cu prioritate extinderea accesului la calculatoare pentru fiecare elev și pentru fiecare profesor. Pentru ca un asemenea demers sǎ aibǎ succes, s-a impus dotarea de masǎ, la nivel național, a tuturor școlilor.
Obiective
SEI a avut ca obiectiv:
Dotarea tuturor școlilor din România cu soluții IT complete pentru procesul de predare-învǎțare. Liceele și gimnaziile sunt dotate cu laboratoare informatizate în care se pot preda materiile din programa oficialǎ. Softul instalat permite administrarea activitǎților din școli.
Introducerea tehnologiei informației în învǎțǎmânt prin proiecte specifice destinate unor scopuri didactice și administrative precum:
Informatizarea examenelor naționale: admiterea în licee, bacalaureat, titularizarea profesorilor etc.;
Informatizarea comunicǎrii interne si cu publicul;
Construirea Bazei Naționale de Date a Educației care poate fi utilizatǎ prin analizǎ ca instrument de suport al deciziei;
Asigurarea accesului tuturor participanților la sistemul educațional la tehnologia informației – computere și Internet.
Crearea unei mase critice de cunoștințe și de utilizare a informaticii de cǎtre absolvenți și profesori.
Beneficii SEI
Unul dintre principalele beneficii majore ale acestui program este faptul cǎ are capacitatea de a putea asigura un nivel optim de cunoștințe IT pentru fiecare absolvent de liceu. Prin SEI, s-a urmǎrit sǎ existe o încurajare a învǎțǎmântului inovativ și pentru a face ca spriritul creativ al profesorilor și elevilor sǎ cunoascǎ o dezvoltare, astfel a dat un cadru mult mai favorabil pentru dezvoltarea proiectelor și participarea beneficiarilor sistemului educațional la dezvoltarea societǎții informaționale. Prin folosirea de materiale didactice intuitive și interactive calitatea procesului de învǎțare a crescut. Elevului i-au fost puse la dispoziție nu numai ilustrǎri abstracte sau statice ale fenomenelor predate ci și simulǎri realiste și ilustrǎri dinamice. Aceste lecții electronice au dat elevilor un mare suport intuitiv, și a fǎcut legǎtura dintre materia predatǎ și lumea realǎ. Prin eliminarea timpului de „scriere pe tablǎ”, profesorul economisește timp valoros și se poate concentra asupra predǎrii propriu-zise.
Materialele interactive au reprezentat o multitudine de alternative realiste pentru experimente de laborator greu de efectuat la școalǎ fie datoritǎ costurilor mult prea ridicate ale aparaturii sau substanțelor necesare, fie datoritǎ gradului ridicat de risc. SEI asigurǎ suport pentru managementul școlii și al structurilor din subordinea Ministerului Educației (la nivel județean și central) în agregarea datelor statistice și luarea deciziilor.
Timsoft (www.timsoft.ro)
Timsoft este o firmǎ privatǎ din Timișoara care oferǎ cursuri online, gǎzduire/ dezvoltare de cursuri/workshop-uri online, consultanțǎ și instruire în e-learning, dezvoltare de sisteme integrate de e-learning, design Web.
Oferta de cursuri este din domeniul informaticii, în special a limbajelor de programare: C/C++, Java, HTML/JavaScript, CGI/Perl, SQL, PHP, XML, Dreamweaver, Flash, C#, UNIX, Visual C++, J2EE, managementul proiectelor software.Un curs dureazǎ cinci sǎptǎmâni, o nouǎ serie derulându-se la fiecare douǎ sau trei luni, în funcție de formarea unor noi grupe. Cu o sǎptǎmânǎ înainte de începere, participanții primesc prin e-mail conturile de acces la spațiul cursurilor, pentru familiarizare.
Titularii cursurilor sunt cadre didactice universitare având certificare pentru predare online; numǎrul de participanți la un curs este de 15-20, pentru a permite o comunicare eficientǎ între participanți și cu titularul.La terminarea cursului, cu efectuarea tuturor aplicațiilor și a proiectului final, se elibereazǎ o diplomǎ de absolvire.Pentru publicul larg, este pus la dispoziție un curs demonstrativ la adresa http://www.timsoft.ro/cl, pentru a face cunoștințǎ cu ceea ce înseamnǎ participarea la un curs online.Printre alte instituții care pun la dispoziție cursuri online destinate publicului larg din România amintim: CECIDD – Centrul de Educație Continuǎ și învǎțǎmânt Deschis la Distanțǎ al Universitǎții de Vest din Timișoara – oferǎ cursuri la distanțǎ, postuniversitare, de perfecționare și de training în domeniile marketing și management (http://www.cecidd.ro);
Centrul de Pregǎtire Economicǎ și Administrativǎ -CPEA – asigurǎ formarea profesionalǎ în economie, informaticǎ economicǎ, drept și biroticǎ. Cursurile se pot urma online sau la sediul CPEA (http://www.cpea.ro);
Centrul de Pregǎtire Profesionalǎ Arrow – centru de training ce pune la dispoziție cursuri online pentru formare continuǎ în domeniile financiar-contabil, resurse umane, activitate imobiliarǎ, limbi strǎine, afaceri, informaticǎ etc. (http://www.centrulonline.ro);Cursuri de englezǎ online – cursuri de englezǎ online cu suport audio: General English, Accounting English, Telephone English (http://www.englezaonline.ro);CursuriOnline.ro – oferǎ cursuri online preponderent în domeniul informaticii și afacerilor, precum și un serviciu gratuit de plasare a resurselor umaneOnlineCurs – prezintǎ un curs gratuit de tehnici de scriere, traducere și editare (http://www.onlinecurs.ro).
3.Standarde utilizate în domeniul e-Learning
3.1.Proiectarea și dezvoltarea standardelor
Diversitatea tehnologiilor, a modelelor și prototipurilor educaționale angajate în susținerea și optimizarea învǎțǎrii impun totodatǎ, prin prisma calitǎții învǎțǎmântului, o perspectivǎ coerentǎ, unitarǎ și constructivǎ asupra adoptǎrii, utilizǎrii și dezvoltǎrii unui sistem informatic educațional. Distribuirea eficientǎ a conținutului electronic disponibil on-line și furnizarea de servicii de instruire personalizate necesitǎ un conținut educațional adaptabil, extensibil și reutilizabil, favorizând astfel învǎțarea pe termen lung și transferul de cunoștințe via Web.
Susținerea procesului de învǎțare permanentǎ într-o societate și o economie bazate pe cunoaștere, reclamǎ dezvoltarea și aplicarea standardelor în tehnologia educaționalǎ, în scopul creșterii interoperabilitǎții și al perfecționǎrii experienței pe lucru pe Web. Pentru ca materialele educaționale sǎ poatǎ fi administrate, redate cursanților și instructorilor, dar și utilizate de cǎtre alte sisteme au apǎrut mai multe standarde sau propuneri de standarde care pun în evidențǎ necesitatea unor structuri de date și protocoale de comunicații prin care sǎ se perfecționeze interoperabilitatea și reutilizabilitatea conținutului educațional și a componentelor sistemului, facilitând și fluxul de informații în sistem.Din aceastǎ perspectivǎ, eLearning este expresia utilizǎrii tehnologiei informației și comunicațiilor pentru a transfera cunoștințe încapsulate în formate standard, denumite obiecte. Forma superioarǎ și cu adevǎrat eficientǎ de învǎțǎmânt la distanțǎ se realizeazǎ prin utilizarea instrumentelor eLearning în vederea creǎrii conținutului de învǎțat și distribuția acestuia fǎrǎ restricții teoretice de timp și spațiu. Un standard este definit printr-o colecție de specificații (detalii privind particularitǎțile și cerințele funcționale) ce necesitǎ a fi implementate atât de producǎtorii de conținut educațional, cât și de dezvoltatorii de sisteme de instruire asistatǎ de calculator.
Elaborarea standardelor educaționale se realizeazǎ în etape (fig. 5.1) și presupune o activitate complexǎ și laborioasǎ, în care sunt implicați numeroși cercetǎtori din diverse organizații. Procesul creǎrii de standarde educaționale bazate pe Web este iterativ și este format din patru stadii tipice [Niculescu, 2002]:
1. Cercetare și dezvoltare pentru identificarea soluțiilor posibile. Promotorii sunt universitǎți, companii sau consorții.
2. Dezvoltarea specificațiilor. Când apare o soluție cu potențial în utilizare, se dezvoltǎ un proces de documentare și specificații scrise, ce pot fi implementate și codificate. Aceste operații sunt realizate de obicei de un grup de lucru, un consorțiu, o organizație sau o colaborare între instituții.
3. Testare și dezvoltare – testarea specificațiilor pe sisteme pilot, determinarea schimbǎrilor sistemului pe baza reacțiilor utilizatorilor.
4. Acreditare și recunoaștere internaționalǎ – specificațiile complete ale sistemului testat sunt luate în evidența unui organism acreditat de standardizare, unde sunt revǎzute, transformate în standarde aplicabile pe arii extinse sau chiar global și urmeazǎ apoi calea unui proces deschis, bazat pe consens, rezultând un proiect de standard, care este supus votului. Dacǎ standardul este aprobat, și primește certificare oficialǎ din partea organismelor de standardizare acreditate și este fǎcut cunoscut prin aceste organizații întregii lumi.
Figura 5.1 Etapele procesului iterativ de creare a standardelor educaționale
Specificațiile devin standarde în timp, fie printr-o certificare obținutǎ de la un organism de standardizare, fie prin adoptare și utilizare curentǎ. Standardele educaționale pot fi grupate în cinci categorii :
Metadate
Scop: etichetarea într-un mod consistent a conținutul educațional și a cataloagelor care sǎ permitǎ indexarea, stocarea, cǎutarea și regǎsirea lor .
Inițiative:
IEEE Learning Technology Standard – Learning Object Metadata
Dublin Core Metadata
Împachetarea datelor
Scop: utilizarea unui format ce permite transferul conținutului educațional de la un sistem la altul .
Inițiative:
IMS Content Packaging specification
IMS Simple Sequencing specification
ADL Sharable Content Object Reference Model- SCORM
Înregistrarea cursantului
Scop: informațiile furnizate la înregistrare faciliteazǎ atât interacțiunea dintre cursanți și materialele educaționale cât și lansarea conținutului.
Inițiative:
IMS Enterprise Specification
School Interoperability FrameWork
Profilul cursantului
Scop: utilizarea informațiilor personale ale cursantului în vederea furnizǎrii conținutului didactic optim
Inițiative:
IMS Learner Information Package
Comunicare
Scop: odatǎ ce conținutul este lansat este nevoie sǎ i se comunice cursantului informații despre acesta, în același timp serverul ce gǎzduiește conținutul educațional are nevoie de informații referitoare la interacțiunea dintre cursant și materialul educațional;
Inițiative:
ADL Sharable Content Object Reference Model- SCORM
În cadrul IEEE existǎ un comitet special- Learning Technology Standards Commitee ce urmǎrește dezvoltarea standardelor specifice tehnologiei educaționale care sǎ faciliteze dezvoltarea, întreținerea și interoperabilitatea implementǎrii sistemelor de instruire și a materialelor educaționale[Niculescu, 2002] fig.5.2.
Deși inițial designerii instrucționali se temeau cǎ adoptarea unui standard ar putea limita opțiunile pedagogice, treptat s-a constatat cǎ, atâta timp cât acest concept este înțeles, se creeazǎ fundamental mai multǎ flexibilitate, obiectivul principal fiind creșterea funcționalitǎții sistemelor de instruire asistatǎ de calculator. Atunci când aceste standarde vor fi adoptate de toți furnizorii implicați în domeniul eLearning, utilizatorii pot achiziționa conținut și componente sistem de la diverse surse, în funcție de calitatea și de rǎspunsul la anumite cerințe, având încredere cǎ acestea vor funcționa efectiv împreunǎ, fǎrǎ a exista conflicte sau incompatibilitǎți.
Figura 5.2 Structura comitetului IEEE pentru standarde tehnice în eLearning
3.2.Metadate și obiecte educaționale
Dezvoltarea continuǎ a instruirii bazate pe Web a determinat creșterea cererii de conținut educațional multimedia cu necesitǎți evidente de a realiza rapid actualizarea, diseminarea și managementul conținuturilor educaționale existente, fapt concretizat în crearea unor resurse digitale instrucționale reutilizabile, denumite obiecte educaționale – learning object. Un obiect educațional este o entitate, digitalǎ sau non-digitalǎ, care poate fi utilizatǎ, reutilizatǎ sau referitǎ în timpul procesului educațional susținut de tehnologie.
Obiectele educaționale reutilizabile pot fi definite ca și componente educaționale care sunt stocate și accesate independent în vederea reasamblǎrii pentru a crea noi cursuri sau secvențe de învǎțare individualǎ. Fǎrǎ a exista o mǎrime relevantǎ pentru obiectele educaționale, trebuie menționat faptul cǎ fragmentarea excesivǎ a conținutului educațional poate oferi o mai mare flexibilitate activitǎții didactice, dar în același timp necesitǎ costuri ridicate de producție și întreținere.
Arhitectura obiectelor educaționale reutilizabile, metodologia și calea de acces adoptate trebuie sǎ susținǎ scopurile organizațiilor și sǎ determine utilizarea lor pe scarǎ largǎ.
Pentru a fi transportabil un obiect trebuie sǎ respecte anumite standarde, iar pentru a fi reutilizat trebuie sǎ aibǎ un design instrucțional adecvat, fǎrǎ a fi proiectat ca un simplu obiect de informare. În plus, fiecare obiect educațional trebuie sǎ fie caracterizat printr-un set de atribute – metadate – care sǎ permitǎ gestionarea, localizarea și evaluarea acestuia.
Figura 4.3. Schema obiectului educațional
Metadatele reprezintǎ o colecție de descriptori care identificǎ în mod complet și unic un obiect educațional, fǎrǎ a detalia modul de implementare. Un descriptor al obiectelor instrucționale conține urmǎtoarele categorii de informații :
informații generale despre obiect (identificator intern unic, titlul, autorul, data și versiunea, limba în care este redactat, instituția unde a fost elaborat, documentul sursǎ);
semnificația conținutului instrucțional (disciplina, domeniul, conceptele principale);
atribute pedagogice (tipul de utilizator cǎruia îi este adresat, formatul documentului ce conține materialul instrucțional, contextul de utilizare, gradul de interactivitate și de dificultate, densitatea semanticǎ, durata interacțiunii cu obiectul în context educațional);
caracteristici tehnice (denumirea, tipul și dimensiunea fișierului, sistemul de operare necesar);
condiții de utilizare (drepturi de autor, de acces)
Pentru ca un depozit de obiecte educaționale cu metadate sǎ furnizeze mijloace suficiente pentru construirea unor conținuturi educaționale complete, flexibile, valide și apte pentru utilizarea într-un sistem educațional este nevoie de informații despre semantica (sensul) conținutului obiectelor educaționale, ceea ce reprezintǎ un progres important pentru un sistem de instruire neinteligent.
Identificarea semanticǎ este facilitatǎ de: [Niculescu, 2001]
clasificarea obiectelor educaționale într-o rețea semanticǎ, derivatǎ dintr-un metamodel pedagogic;
construirea unui cadru de exprimare a relațiilor dintre tipurile de obiecte educaționale;
definirea structurii conținutului și a modalitǎților de acțiune ale diverselor tipuri de obiecte educaționale.
Existǎ douǎ posibilitǎți de implementare a metadatelor, dezvoltate în contextul WWW: formatul XML (Extensible Markup Language) și formatul RDF (Resource Description Framework). XML a derivat dintr-un limbaj de descriere a unui document web, numit SGML (un standard internațional pentru structurarea documentelor web) și este un limbaj de modelare a datelor iar RDF a fost dezvoltat sǎ refere resurse de tip URL (Uniform Resource Locator) în contextul World Wide Web, fiind un limbaj de modelare a metadatelor.
Utilizarea corespunzǎtoare a obiectelor educaționale poate conduce la soluții flexibile de adaptare dinamicǎ a conținutului instrucțional în acord cu necesitǎțile de învǎțare individuale în timp real.
SCORM – un standard adoptat și utilizat pentru e-Learning
Unul dintre standardele cele mai utilizate este SCORM – Sharable Content Object Reference Model, standard definit de ADL-Advanced Distributed Learning, standard ce își propune asigurarea accesului la cel mai înalt nivel al educației și instruirii, adaptat nevoilor individuale, livrabil eficient oriunde și oricând, caracterizat de interoperabilitate, accesibilitate și reutilizare a conținutului educativ bazat pe Web. ADL reprezintǎ o colaborare între guvernul american, industrie și mediul academic ce își propune sǎ asigure accesul la materialele educaționale și de instruire, de înaltǎ calitate, care pot fi ușor de accesat pentru fiecare. Activitatea organizației ADL de a dezvolta specificațiile SCORM este, de asemenea, un proces de unire a tuturor intereselor și grupurilor disparate în vederea creǎrii unei punți între tehnologii și implementǎri din domeniul public și comercial.
SCORM combinǎ elementele specificațiilor IEEE, AICC și IMS într-un document bine consolidat și care poate fi ușor de implementat și a devenit un standard de facto (adoptat și utilizat) pentru eLearning.
Specificațiile prevǎzute de standardul SCORM se referǎ la:
1. modelul de agregare a conținutului – Content Aggregation Model -CAM
2. mediul Run-Time Environment -RTE
3. secvențiere și navigare -Sequencing and Navigation –SN
Modelul de agregare a conținutului cuprinde specificații despre modul de împachetare a componentelor educaționale în vederea administrǎrii și utilizǎrii lor în diverse sisteme. Este furnizatǎ o formǎ consistentǎ pentru structura conținutului, secvențiere și navigare prin:
• definirea terminologiei legate de modelul de conținut;
• descrierea cerințelor pentru agregarea și împachetarea conținutului învǎțǎrii;
• descrierea atributelor pentru metadate;
• descrierile și cerințele pentru definirea secvențierii și navigǎrii;
Prin specificarea cerințelor legate de mediul Run-Time se promoveazǎ interoperabilitatea între obiectele educaționale și sistemele de management al învǎțǎrii. Pentru realizarea acestui deziderat trebuie stabilit un unic mod de lansare a conținutului (Launch), de comunicare între obiectul educațional și sistem (API- Application Program Interface), precum și setul de date schimbate între sistem și conținutul educațional (Data Model).
Precizǎrile SCORM legate de secvențiere și navigare sunt bazate pe specificațiile secvențierii simple ale consorțiului IMS. Standardul simplei secvențieri definește o metodǎ de reprezentare a comportamentului dezirabil al unei experiențe de învǎțare astfel încât un sistem de instruire asistatǎ de calculator sǎ poatǎ determina succesiunea activitǎților de învǎțare într-un mod consistent. Pe baza condițiilor din regulile de secvențiere (precondiții, postcondiții), limitare, revenire se poate controla sau impune reluarea unui material, ignorarea unui material sau revenirea la un material parcurs anterior.
Sunt astfel precizate reguli ce descriu modul de ramificare sau parcurgere a activitǎților prin conținut educațional în conformitate cu rezultatele interacțiunii cursantului cu conținutul prezentat.Denumirea de secvențiere simplǎ reflectǎ numǎrul limitat de tehnici frecvent folosite, neluându-se în considerare tehnicile bazate pe inteligențǎ artificialǎ, cele colaborative sau sincronizarea între activitǎți paralele.
Organizațiile adoptǎ SCORM pentru creșterea eficienței prin scǎderea costurilor, reducerea riscului și ameliorarea calitǎții învǎțǎmântului. Prin utilizarea specificațiilor SCORM, atât implementatorii sistemelor de instruire, cât și dezvoltatorii conținutului educațional urmǎresc:
sǎ determine cursanții și instructorii sǎ caute, sǎ evalueze, sǎ achiziționeze și sǎ utilizeze obiecte educaționale;
sǎ valideze partajarea și schimbul obiectelor educaționale indiferent de tehnologia implementatǎ de sistemele educaționale;
sǎ încurajeze dezvoltarea obiectelor educaționale în unitǎți care pot fi combinate în numeroase moduri;
sǎ determine organizațiile implicate în instruirea asistatǎ de calculator sǎ automatizeze și sǎ dinamizeze asamblarea personalizatǎ a conținutului educațional;
sǎ dezvolte o economie puternicǎ pentru obiectele învǎțǎrii care sǎ suporte și sǎ susținǎ toate formele de distribuție;
sǎ furnizeze cercetǎtorilor informații despre colectarea și partajarea datelor ce privesc aplicabilitatea efectivǎ a obiectelor educaționale;
sǎ ofere suportul necesar pentru securitatea și autentificarea distribuirii și utilizǎrii obiectelor educaționale.
Din punct de vedere al standardului SCORM, funcțiile esențiale implementate de un sistem de instruire asistatǎ de calculator sunt:
capacitatea de a importa materiale ce respectǎ standardul SCORM;
administrarea și lansarea de materiale ce respectǎ specificațiile SCORM;
cunoașterea stǎrii fiecǎrui material lansat și stocarea informațiilor de persistențǎ;
punerea la dispoziția obiectelor educaționale a unei interfețe (API) de comunicare cu sistemul;
responsabilitatea pentru interpretarea secvenței de navigare descrisǎ de structura de conținut.
La rândul lor, materialele educaționale trebuie sǎ respecte specificațiile standardului, iar acest lucru se concretizeazǎ în urmǎtoarele:
atributele de definire a acestora, precum autor, descriere, duratǎ etc. sunt descrise într-un fișier standardizat de tip XML
structura de navigare și agregare este definitǎ de asemenea într-un fișier XML ce respectǎ acest standard .
Prin acumularea experienței de instruire asistatǎ de calculator, specificațiile privind organizarea și structurarea optimǎ a conținutului educațional se perfecționeazǎ continuu, în vederea creșterii calitǎții instruirii bazate pe Web și a diminuǎrii costurilor.
3.4.IMS Learning Design
Spre deosebire de SCORM, standardul Learning Design, propus de IMS Global Learning Consortium, nu se declarǎ neutru din punct de vedere pedagogic, ci conștientizeazǎ existența pedagogiilor. Learning Design nu încearcǎ sǎ surprindǎ specificul numeroaselor pedagogii în specificații stricte, ci oferǎ un limbaj generic și flexibil, proiectat sǎ exprime diferite pedagogii: limbajul EML, dezvoltat de Universitatea Deschisǎ Olandezǎ (OUNL). Learning Design urmǎrește obținerea unui standard de descriere a activitǎților, fǎrǎ a standardiza activitǎțile ca atare. Learning Design conține urmǎtoarele seturi de specificații, parțial finalizate, parțial în lucru ([www.imsglobal.org/specifications.htm]):
descrierea resurselor pentru învǎțare (Meta-data): schemǎ de metadate pentru descriere resurselor de învǎțare.
realizarea pachetelor de învǎțare (Content Packaging): specificații pentru descrierea materialelor de învǎțare și împachetarea lor în cursuri sau grupuri de cursuri pentru interoperabilitate. Specificația se referǎ la descrierea structura și localizarea resurselor de învǎțare și definește cîteva tipuri speciale de resurse.
sprijinirea înscrierii studenților și livrǎrii rezultatelor (Enterprise);
interoperabilitatea testǎrii (Questions and Testing Interoperability): conține specificații privind reprezentarea întrebǎrilor individuale și a testelor, ca și a rezultatelor obținute în urma testǎrii, pentru a permite schimbul de astfel de informații între diverse instrumente.
interoperabilitatea instrumentelor (Tools Interoperability): trateazǎ nevoia de integrare a instrumentelor create de terțe pǎrți în platformele de management al învǎțǎrii.
sprijinirea schimbului de informații despre cursant cu alte sisteme (Learner Information Package): conține informații despre cursanți (individuali sau grupuri) și producǎtori de conținut, cu scopul armonizǎrii și interoperabilitǎții între diferitele sisteme de educație bazate pe internet care folosesc astfel de informații. Sînt definite specificații de extragere sau importare de astfel de date în/din servere compatibile cu modelul IMS.
accesibilitate (AccessForAll Meta-data); specificǎ o schemǎ de metadate pentru localizarea resurselor care corespund nevoilor și preferințelor introduse de un utilizator. Acestea sînt introduse prin intermediul pachetului de informații despre cursant și se referǎ la prezentǎri alternative ale resurselor, metode alternative de control al resurselor, alternative echivalente ale resurselor, sprijin cerut de utilizator. Este utilizat un limbaj pentru identificarea resursei implicite și a alternativelor. Specificația este realizatǎ în colaborare cu Dublin Core, IEEE și alte grupuri pentru a unifica modul de punere în corespondențǎ a nevoilor utilizatorului cu resursele necesare.
servicii web generale (General Web Services): promoveazǎ interoperabilitatea serviciilor web între diverse platforme și diverși producǎtori la nivelul aplicație (al comportamentului vizibil al serviciilor).
interoperabilitatea resurselor (Resource List Interoperability); descrie modul în care metadatele sînt transmise între sistemele care memoreazǎ resursele și cele care acceseazǎ resursele în scopul creǎrii de liste de resurse cu scop educațional. depozite digitale (Digital Repositories): conține recomandǎri pentru interoperabilitatea funcțiilor obișnuite de gestiune din cadrul depozitelor digitale. Depozitele sînt definite ca fiind colecții de resurse ce pot fi accesate prin rețea, fǎrǎ a avea cunoștințe despre structura și organizarea lor. Resursele și metadatele referitoare la ele nu e nevoie sǎ se afle în același depozit, ci pot fi separate.
portofolii electronice (ePortfolio): se ocupǎ de interoperabilitatea portofoliilor de competențe între diverse instituții, pornind de la cele educaționale la cele care angajeazǎ absolvenții. Permite urmǎrirea competențelor și tranziția ușoarǎ de la o instituție la alta.
secvențializarea obiectelor (Simple Sequencing): definește o metodǎ de reprezentare a comportamentului dorit al obiectelor de învǎțare, astfel încît un sistem de management al învǎțǎrii sǎ poatǎ crea o secvențǎ de activitǎți de învǎțare în mod consistent. Specificația descrie comportamentul și funcționalitǎțile pe care trebuie sǎ le implementeze sistemele. Ea conține instrucțiuni despre fluxul și ramificare instruirii în cadrul conținutului, în funcție de rezultatul interacțiunii cu cursantul.
Interschimbul de vocabulare de definiții (Vocabulary exchange definition): definește o gramaticǎ pentru interschimbul de liste de valori de diferite tipuri. Acestea pot fi valori simple, ușor de citit de cǎtre calculatoare, sau valori însoțite de explicații destinate utilizatorului uman.
Folosind limbajul XML, Learning Design descrie oamenii care au anumite roluri și desfǎșoarǎ activitǎți folosind anumite resurse, în contextul diferitelor pedagogii. Totodatǎ, Learning Design promoveazǎ aceleași valori ca și mișcarea pentru surse deschise (colaborare, adaptarea resurselor la nevoile locale, construirea pe baza celor realizate de alții).Ca urmare a și fost creat un motor de instruire, bazat pe Learning Design, care este gratuit (CoppeCore – coppercore.sourceforge.net). Aceste caracteristici fac ca Learning Design sǎ fie mai atractiv pentru mediul educațional decît SCORM.
4.Implementarea unei platforme de e-learning
4.1.Generalitǎți
Oferta Web de platforme de e-learning open source a ajuns la o configurație impresionantǎ , multe universitǎți și instituții de prestigiu adoptând o astfel de soluție pentru organizarea cursurilor online.Orice școalǎ sau instituție de formare profesionalǎ poate oferi fiecǎrei discipline un spațiu Web în care profesorii sǎ își posteze sau editeze diverse materiale didactice, teme pentru elevi, testǎri online, catalog de note etc., comunicând cu elevii inclusiv printr-un forum de discuții.
Majoritatea universitǎților românești au inființat secții de învǎțǎmânt la distațǎ și sunt în curs de adoptare și perfecționare a unei platforme de învǎțare.Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academicǎ (CNEAA) a stabilit un set de standarde privind utilizarea platformelor de învǎțǎmânt electronic(e-learning) în învǎțǎmântul la distanțǎ.
Acestea se referǎ la:
Servicii oferite studenților
Platformele de Învǎțǎmânt care asigurǎ oferta educaționalǎ în format electronic trebuie sǎ dispunǎ de facilitǎți de integrare a serviciilor în utilizarea mediului de studiu.Cerințele minimale sunt urmǎtoarele:
• procedurile de înscriere și selectare a studenților sǎ fie implementate și funcționale;
• sǎ asigure comunicarea, sincronǎ și asincronǎ, dintre studenți, profesori / tutori și personalul tehnico-administrativ;
• sǎ aibǎ implementate instrumente specifice pentru înregistrarea, monitorizarea și
arhivarea în condiții de securitate a tuturor costurilor aferente serviciilor oferite studenților;
• sǎ ofere soluții tehnologice capabile sǎ asigure asistența . on-line și off-line individualǎ și / sau în grup a studenților;
• sǎ dispunǎ de programe specializate, atât pentru colectarea datelor statistice despre studenți, cât și utilizarea acestora în vederea îmbunǎtǎțirii serviciilor oferite;
• sǎ asigure, utilizatorilor avizați din sistem, informații privind apelarea și utilizarea
serviciilor educaționale disponibile;
• sǎ asigure facilitǎți de: help on line, harta mediului de învǎțare, structura paginii web pe care este implementat suportul de curs sau tutorial, modul de utilizare a pictogramelor, etc.;
• sǎ asigure accesibilitatea diferitelor resurse de studiu și de comunicații: baze de date on-line, știri, corespondențǎ, discuții în grup sincrone și asincrone, seminarii virtuale, biblioteca virtualǎ;
• sǎ ofere mijloace specifice de evaluare și autoevaluare on-line și/sau off-line a cunoștințelor dobândite de cǎtre studenți;
• sǎ dispunǎ de facilitǎți de colectare periodicǎ a feedback-ului studenților asupra serviciilor educaționale oferite acestora;
• sǎ punǎ la dispoziția studenților informații detaliate, în format electronic, referitoare la activitǎțile desfǎșurate sau ce urmeazǎ sǎ se desfǎșoare în cadrul fiecǎrui curs.
Informațiile vor cuprinde și date suficiente referitoare la cerințele tehnice de acces la platformǎ, modul de organizare a informației și la modalitǎțile de evaluare a cunoștințelor.Pentru o bunǎ funcționare trebuie sǎ fie implementate mǎsuri de monitorizare și intervenție în cazul apariției unor probleme tehnice similare repetate. Personalul implicat în utilizarea platformei trebuie sǎ dispunǎ de pregǎtire corespunzǎtoare pentru a asigura servicii de calitate studenților.
Resurse de învǎțǎmânt specifice
Platforma de Învǎțǎmânt Electronic include proceduri și instrumente specifice care faciliteazǎ studiul individual în ritm propriu, cu mijloace diversificate de studiu, ușor accesibile. Pentru aceasta este necesar ca:
• personalul didactic implicat în dezvoltarea, implementarea și utilizarea cursurilor pe platforma de învǎțǎmânt electronic sǎ dispunǎ de ghiduri specifice privind dezvoltarea cursurilor în format electronic și utilizarea platformei pe care acestea sunt implementate;
• sǎ fie implementate proceduri pentru testarea pe platformǎ a unor cursuri noi;
• sǎ fie implementate proceduri privind actualizarea cursurilor și suportului
educațional al acestora;
• platforma va dispune de instrumente specifice pentru dezvoltarea și implementare
cursurilor în format multimedia, accesibile prin Internet;
Servicii oferite personalului didactic
Platforma de Învǎțǎmânt Electronic este promovatǎ și gestionatǎ de cǎtre departamentele / centrele ID din instituția respectivǎ, care își asumǎ responsabilitatea asigurǎrii pregǎtirii personalului didactic implicat în utilizarea acesteia.Departamentele / centrele ID asigurǎ:
• ghiduri, materiale specifice de instruire a personalului didactic în tehnologiile implementate pe platforma de învǎțǎmânt electronicǎ, precum și, acolo unde este cazul, pregǎtire specializatǎ în utilizarea acestor tehnologii;
• instruire în utilizarea instrumentelor specifice dezvoltǎrii cursurilor în format multimedia sau pe pagini web;
• evaluarea periodicǎ, de cǎtre studenți, a performanțelor personalului didactic și valorificarea rezultatelor acestor evaluǎri.
Accesibilitatea la serviciile oferite de platforma de învǎțǎmânt electronic
Platforma de Învǎțǎmânt Electronic trebuie sǎ fie implementatǎ pe o infrastructurǎ de comunicații care sǎ permitǎ accesul stabil și simultan a unui numǎr mare de utilizatori și care sǎ gestioneze corect diverse formate electronice ale resurselor de învǎțǎmânt.Se va prezenta documentat cǎ:
• platforma permite tehnic accesul simultan al unui numǎr mare de utilizatori;
• rețeaua folositǎ de cǎtre Instituția de Învǎțǎmânt Superior permite accesul la platformǎ a tuturor utilizatorilor înregistrați, indiferent de locul de solicitare a accesului;
• platforma permite accesul simultan al unor utilizatori care folosesc diferite tipuri de conectare (modem, protocoale diverse etc.);
• instituția de învǎțǎmânt dispune de o strategie pentru întreținerea și actualizarea echipamentelor hardware și a produselor software specifice platformei de învǎțǎmânt electronic.
Managementul calitǎții serviciilor oferite de platformǎ
• Instituția de învǎțǎmânt dispune și aplicǎ proceduri de monitorizare și evaluare a rezultatelor proceselor educaționale implementate pe platforma de învǎțǎmânt electronic.
• Instituția de învǎțǎmânt promoveazǎ un set de standarde de calitate pentru evaluarea periodicǎ a serviciilor de învǎțǎmânt, de sprijin al studenților și a cursurilor oferite pe platforma de învǎțǎmânt electronic.
Documente prezentate de instituție
1. Hotǎrârea Senatului Instituției de Învǎțǎmânt Superior de promovare și susținere a platformei de învǎțǎmânt electronic. Promovarea acesteia în mediul universitar.
2. Prezentarea nivelului la care platforma de învǎțǎmânt electronic este implementatǎ: departament, facultate, universitate, rețea de universitǎți. Prezentarea stadiului implementǎrii.
3. Date statistice din ultimul an: numǎr de cursuri implementate pe platformǎ, numǎr de studenți înscriși în sistemul on-line.
4. Lista materialelor de studiu deja implementate pe categorii de subiecte.
5. Lista ghidurilor si a materialelor de studiu care asigurǎ pregǎtirea personalului didactic în utilizarea platformei de învǎțǎmânt electronicǎ
6. Descrierea platformei de învǎțǎmânt electronic:
• Descrierea infrastructurii existente pentru platforma de învǎțǎmânt electronic.
• Structura de personal implicatǎ în dezvoltarea, întreținerea și actualizarea platformei de învǎțǎmânt electronic.
• Descrierea facilitǎților de comunicație utilizate ( video-conferințe, audioconferințe, Internet, platforma de învǎțǎmânt, software specializat).
• Mecanismele prin care platforma de învǎțǎmânt electronic este coordonatǎ, analizatǎ si actualizatǎ periodic.
• Descrierea serviciilor oferite studenților în cadrul platformei de învǎțǎmânt electronic.
• Descrierea modalitǎții prin care studenții sunt îndrumați prin sistemul tutorial. Se va preciza pentru fiecare curs, numǎrul maxim de studenți aferent unui tutore.
• Descrierea sistemului de evaluare pe parcurs a acumulǎrii de cunoștințe de cǎtre studenți și a sistemului de evaluare finalǎ
7. Descrierea procedurilor de evaluare internǎ a platformei de învǎțǎmânt electronic.
4.2.Sisteme de management al conținutului învǎțǎrii
Cristalizarea unor noi abordǎri din domeniul științelor educației (pedagogie, docimologie, psihologia comportamentalǎ și a învǎțǎrii) și creșterea performanțelor software s-au concretizat și în soluții de management al activitǎților diverse și complexe pe care le implicǎ instruirea asistatǎ de calculator.
Sistemele de management al învǎțǎrii (LMS – Learning Management System) sunt aplicațiile care lanseazǎ și expun cursanților conținutul educațional la momentul potrivit și în formatul corespunzǎtor, conducând interacțiunea dintre cursant și resursele învǎțǎrii. Un curs împachetat cu SCORM poate fi transportat de la un sistem LMS la altul, cu minimum de modificǎri, deoarece el poate sǎ furnizeze materiale didactice oricând și oriunde. Deși fiecare astfel de sistem poartǎ amprenta culturii educaționale a organizației dezvoltatoare, existǎ o serie de trǎsǎturi comune:
• cataloagele de curs și sistem de înregistrare on-line;
• capacitatea de lansare și urmǎrire a conținutului educațional;
• evaluarea învǎțǎrii;
• managementul resurselor educaționale;
• furnizarea de rapoarte personalizabile;
• instrumente de învǎțare colaborativǎ;
• capacitatea de a integra și alte aplicații consacrate.
Pe mǎsura acumulǎrii experienței în domeniul eLearning, se poate constata cǎ esențialǎ nu este doar accesarea conținutului, ci accesarea rapidǎ a conținutului relevant, focalizat și direct utilizabil. Odatǎ cu dezvoltarea obiectelor educaționale apare evidentǎ nevoia unor soluții de management al conținutului educațional, cu ajutorul cǎrora acestea sǎ fie reasamblate în concordanțǎ cu obiectivele de instruire, reducând timpul și costul și fǎcând conținutul accesibil celor ce învǎța într-o manierǎ personalizatǎ.Vizând creșterea productivitǎții, organizațiile ce furnizeazǎ instruire bazatǎ pe Web sunt evident interesate de colectarea, organizarea, conducerea, menținerea, reutilizarea și arhivarea conținutului instrucțional.
Managementul conținutului este colecția practicilor și tehnologiilor ce ghideazǎ și valideazǎ organizațiile sǎ contribuie, sǎ gestioneze și sǎ partajeze informațiile structurate și/sau nestructurate.Utilizate inițial în editarea jurnalelor, apoi în gestionarea volumului mare de informații publicate pe Web, iar acum în aplicațiile de comerț electronic, sistemele de management al conținutului (CMS – Content Management System) sunt depozite de date care conțin instrumente de creare, secvențiere și agregare de conținut, integrând și procese legate de fluxul documentelor și de gestionarea informațiilor pe baza unor criterii de indexare și cǎutare.Deși sunt proiectate pentru identificarea conținutului corespunzǎtor unui anumit utilizator, sistemele de management al conținutului nu iau în considerare aspecte psiho-pedagogice, ceea ce a implicat dezvoltarea unor sisteme de management specializate pentru conținutul învǎțǎrii, sisteme ce gestioneazǎ efectiv procesul de învǎțare printr-un set viguros de instrumente.
Un sistem de management al conținutului învǎțǎrii (LCMS – Learning Content Management System) permite stocarea, gestionarea și reutilizarea conținutului educațional, prin integrarea funcționalitǎților unei baze de date, fiind o complexǎ aplicație software care eticheteazǎ obiectele învǎțǎrii, apoi organizeazǎ și le furnizeazǎ în combinații infinite.În industria antrenatǎ de instruirea bazatǎ pe Web, sistemele de management al conținutului învǎțǎrii joacǎ un rol crucial prin construirea unui depozit comun și centralizat al conținutului învǎțǎrii, realizând astfel indexarea, organizarea, clasificarea, desfǎșurarea și cǎutarea oportunitǎților de învǎțare care pot fi fizic localizate pe servere diferite, reducând astfel costurile și timpul prin reutilizarea conținutului și diminuarea redundanței. Un LCMS este un mediu multi-utilizator, în care pot fi create, stocate, reutilizate, gestionate și expediate conținuturi educaționale în format digital utilizând un depozit centralizat de obiecte educaționale.
Componentele centrale ale LCMS sunt(figura 6.1.):
• un instrument de creare pentru non-programatori;
• o interfațǎ dinamicǎ de transfer/ expediere/ lansare a conținutului;
Figura 6.1. Arhitectura unui LCMS
• o componentǎ administrativǎ care gestioneazǎ înregistrǎrile cursanților, lanseazǎ cursurile și urmǎrește progresele;
• un depozit (bazǎ de date) pentru obiectele educaționale.
Un LCMS combinǎ dimensiunile administrative și de gestionare ale unui LMS tradițional cu funcțiile de creare a conținutului și de asamblare personalizate ale CMS-ului. Deși majoritatea sistemelor de management al conținutului învǎțǎrii existente pe piațǎ încorporeazǎ multe din funcționalitǎțile sistemelor de management al învǎțǎrii, acesta nu este scopul lor principal, ele fiind implementate pentru a gestiona eficient obiectele educaționale în vederea refolosirii lor pentru crearea de noi cursuri în format digital.
În urma unei analize comparative, rezultǎ cǎ, împreunǎ, un LMS și un LCMS furnizeazǎ o soluție completǎ cu ajutorul cǎreia organizațiile ajung, ieftin și eficient, sǎ creeze și sǎ refoloseascǎ conținutul, sǎ îl lanseze, sǎ evalueze și sǎ urmǎreascǎ activitatea cursanților, culegând de la aceștia informații utile în analiza claritǎții, relevanței și eficacitǎții obiectelor educaționale furnizate. Integrarea cu succes dintre un LMS și un LCMS presupune o abordare deschisǎ, interoperabilǎ, în alți termeni, o proiectare conformǎ cu specificațiile standard referitoare la metadatele pentru conținut, împachetare și comunicare. Într-o astfel de soluție, utilizarea formatelor standard de import/export a obiectelor educaționale faciliteazǎ crearea și partajarea a numeroase instrumente și depozite de obiecte educaționale.
În figura 6.2 sunt reprezentate vizual componentele unui mediu de eLearning bazat pe interoperabilitatea dintre un LMS și un LCMS
Figura 6.2 Un model funcțional pentru un sistem educațional
4.3.Alternative de arhitecturi pentru sistemele de instruire asistatǎ de calculator
Dezvoltarea considerabilǎ a domeniului eLearning este greu de presupus cǎ va avea loc fǎrǎ a avea o imagine de ansamblu asupra componentelor sistemului și asupra modului de interacțiune dintre acestea. Stu-diile complexe referitoare la intersecția dintre științele educației și informaticǎ (fig.6.3) s-au concretizat și în multiple încercǎri de definire a unei arhitecturi pentru un sistem de instruire asistatǎ de calculator .
4.4.Sisteme de instruire bazate pe servicii Web
Un serviciu Web poate exista oriunde într-o rețea, Internet sau intranet.Unele servicii Web pot fi invocate printr-o simplǎ apelare de metodǎ în același proces al sistemului de operare sau, utilizând memoria partajatǎ între procesele puternic cuplate care ruleazǎ pe aceeași mașinǎ. Un serviciu Web este software independent de platformǎ și implementare, care poate fi:
• descris, folosind un limbaj de descriere de serviciu;
• publicat într-un registru de servicii;
• invocat printr-o interfațǎ API declaratǎ, de obicei în cadrul unei rețele;
• compus cu alte servicii.
Mai mult, detaliile specifice platformei de implementare și desfǎșurare ale unui serviciu Web nu sunt relevante pentru un program care invocǎ serviciul. Un serviciu Web este disponibil printr-o interfațǎ API și un mecanism de invocare declarate (protocol de rețea, scheme decodare date etc.).Serviciile Web pot conduce la o productivitate ridicatǎ prin reutilizarea componentelor în vederea îmbunǎtǎțirii standardului de programare a aplicațiilor pe web, furnizând și mijloace standardizate de comunicare între diferite aplicații software ce ruleazǎ pe o varietate de platforme.
Arhitectura serviciilor Web constǎ din:
Componente:
• Serviciu: reutilizarea componentelor /modulelor software;
• Descriere de serviciu:detalii privind funcționalitǎți expuse și modul de utilizare;
Actori:
• Furnizor de servicii- proprietarul serviciilor; acționeazǎ ca și serverul într-o abordare client-server;
• Beneficiarul serviciilor Web- altǎ aplicație sau serviciu Web, corespunzǎtoare clientului într-o abordare client-server
• Registru public -folosit pentru centralizarea serviciilor disponibile, este un set
indexat de descrieri de servicii, care poate fi centralizat sau
distribuit;
Operații:
• Publicarea: operația de expunere în rețea a serviciilor Web oferite de furnizorul de
servicii
• Gǎsirea: operația de cǎutare a unui serviciu Web, operație realizatǎ de cel ce are
nevoie de un anumit serviciu Web
• Interacțiunea cu serviciile Web: folosirea serviciilor Web cerute.Serviciile Web pun
bazele unui mediu în care dezvoltatorii construiesc aplicații pe baza unor
componente reutilizabile, componente a cǎror funcționalitate este
menținutǎ de furnizorii den servicii Web, tehnologia de rețea putând fi
transparentǎ în totalitate, de la dezvoltator la consumatorul de servicii.
În conformitate cu SCORM, la modul general, un LMS poate fi implementat ca o suitǎ de servicii ce gestioneazǎ și urmǎrește interacțiunea dintre conținutul învǎțǎrii și cursant. Analizând trǎsǎturile serviciilor Web, apare evidentǎ utilitatea lor în implementarea interoperabilitǎții sistemelor de eLearning din trei motive principale:
• informațiile interschimbate între sistemele de eLearning precum metadatele sau conținutul împachetat sunt bazate obligatoriu pe XML;
• arhitectura serviciilor Web fiind independentǎ de platformǎ și de limbaj, poate promova interoperabilitatea și extensibilitatea printre diversele aplicații, platforme sau cadre de lucru care existǎ pe piața realǎ de eLearning;
• serviciile Web furnizeazǎ un model unitar de programare pentru dezvoltarea și utilizarea unui intranet privat la fel de bine ca și serviciile Internet publice. Astfel, alegerea tehnologiei de rețea poate fi în întregime transparentǎ atât pentru dezvoltator cât și pentru utilizator. Figura 6.4 ilustreazǎ o modalitate de utilizare a serviciilor Web într-un mediu eLearning.
Figura 6.4 Arhitectura serviciilor Web într-un sistem educațional
Aceastǎ arhitecturǎ definește modul în care diferite sisteme de eLearning schimbǎ informații prin interacțiunea serviciilor Web.Furnizorul de servicii este platforma care gǎzduiește accesul la aceste servicii, iar beneficiarul de servicii este aplicația care urmǎrește invocarea sau inițiativa în interacțiunea cu un serviciu.
4.5.Tehnologiile utilizate pentru implementarea modulului de management educațional
Încǎ de la apariția sa, limbajul Java a avut un impact nemaiîntâlnit în lumea calculatoarelor. Principalul motiv al acestui enorm succes este portabilitatea, cǎreia îi datorǎm și sloganul „write-once, run-anywhere“. Pe de alta parte, succesul limbajului se datoreazǎ și posibilitǎții ca aplicațiile Java sǎ poatǎ fi incluse în pagini HTML și rulate într-un browser Web de cǎtre oricine are acces la Internet.Avantajele limbajului din punctul de vedere al dezvoltǎrii de aplicații server sunt în esențǎ aceleași care îl fac o soluție bunǎ și pe partea client, doar proporția lor fiind diferitǎ.Portabilitatea, principalul avantaj al limbajului, este importantǎ și în cazul aplicațiilor server, dar poate cǎ într-o mǎsura mai micǎ decât în cazul aplicațiilor client, de genul apleturilor.
Pentru un aplet portabilitatea este de o importanțǎ majorǎ, fiind necesar ca același program sa ruleze pe orice calculator de pe Internet. În cazul aplicatiilor server, dacǎ un program poate rula fǎrǎ modificǎri pe UNIX si pe Windows NT, înseamnǎ o dublare a pieței fǎrǎ a fi necesara schimbarea nici unei linii de cod. Alte avantaje ale utilizǎrii tehnologiei Java pentru scrierea unor aplicații server, sunt furnizate de proprietǎțile intrinseci ale limbajului: gestiunea memoriei, conversia sigurǎ de tip (type-safety), tratarea excepțiilor și programarea pe fire de execuție multiple ( multi-threading). În ceea ce privește viteza de execuție, Java mai are mult de recuperat.Compilatoarele JIT, o soluție la acest handicap, aduc însǎ limbajului Java în imediata apropiere a lui C++.De asemenea, putem optimiza viteza de execuție a programelor Java prin scrierea de metode native pentru unele operații consumatoare de timp.
Din punct de vedere al programǎrii, modelul de programare pe fire multiple ( multi-threading) bine structurat este parte integranta a limbajului, ceea ce îl face ideal pentru sisteme intens concurente, care este de fapt esența unei aplicații client-server. Fiind vorba de aplicații client-server pentru Internet, o prima aplicare a lui Java pe partea server ar putea fi un server HTTP și scrierea aplicațiilor externe care extind funcționalitatea unui server Web. În acest caz, problema ar fi modul de realizare a comunicǎrii dintre serverul HTTP și programele externe Java. Existǎ deja numeroase servere Web scrise în întregime în Java, pentru acestea comunicarea cu alte programe de extensie scrise în Java nu este o problema.
4.6.Serverul de baze de date Microsoft SQL server
Fiind vorba de un server de baze de date SQL server stocheazǎ informația sub formǎ tabelarǎ. Componenta principalǎ a SQL server este motorul bazei de date care proceseazǎ comenzile bazei de date. Acest motor interpreteazǎ comenzile SQL și comenzile de conexiune la baza de date. Existǎ o serie de utilitare (Entreprise Manager, Query Analyzer, Profiler, Upgrade Wizard, Service Manager) care pot fi utilizate pentru conectarea la baza de date și trimiterea comenzilor SQL (se bazeazǎ pe standardul ANSI SQL 92).
De asemenea conectarea și interogarea bazei de date poate fi fǎcutǎ și prin intermediul aplicațiilor dezvoltate de utilizatorii bazei de date în diverse limbaje de programare. Existǎ drivere de conectare care faciliteazǎ accesul la baza de date SQL server. Tot cu ajutorul utilitarelor puse la dispoziție se poate administra serverul, scrie scripturi SQL, converti și muta datele, importa și exporta bazele de date, gestiona conectarea diferiților clienți la baza de date. Microsoft SQL Server este un sistem de baze de date relațional bazat pe arhitectura client-server.
Figura 6.5 Accesul clientului la un server Microsoft SQL
În figura 6.5 este prezentat procesul prin care o aplicație client se conecteazǎ la resursele unui serve de baze de date SQL Server. Pașii pe care parcurge procesul de returnare a datelor sunt urmǎtorii: utilizatorul selecteazǎ o opțiune în aplicația client. Aceastǎ opțiune face apel la o funcție din aplicația client care genereazǎ o interogare ce va fi trimisǎ serverului. Aplicația folosește librǎria de acces a bazei de date pentru a trimite interogarea serverului într-un mod pe care acesta poate sǎ-l interpreteze; librǎria transformǎ cererea inițialǎ într-o secvențǎ de una sau mai multe comenzi Transact-SQL ce vor fi trimise serverului. Aceste comenzi sunt încapsulate în unul sau mai multe pachete TDS – Tabular Data Stream și trimise librǎriei de rețea; librǎria de rețea are rolul de a transforma pachetele TDS în conformitate cu protocolul de rețea utilizat pentru transmisie; pachetele de rețea sunt apoi transmise librǎriei de rețea a serverului prin intermediul rețelei; pachetele TDS extrase din pachetele de rețea (de ex. TCP/IP) sunt trimise serviciului ODS (Open Data Services) de unde se extrage interogarea inițialǎ;ODS trimite interogarea motorului relațional, unde interogarea este optimizatǎ și executatǎ în colaborare cu motorul de stocare; motorul relațional creeazǎ un set de rezultate (ResultSet) cu datele finale și le trimite ODS; ODS creeazǎ unul sau mai multe pachete TDS pentru a fi transmise clientului și le trimite librǎriei de rețea; librǎria de rețea creeazǎ pachetele de rețea în conformitate cu protocolul de comunicare utilizat și le trimite aplicației client prin intermediul rețelei; sistemul de calcul al clientului recepționeazǎ pachetele de rețea, pe care le transmite librǎriei de rețea pentru a extrage TDS; Pachetele TDS sunt apoi transmise librǎriei de acces a bazei de date unde sunt reasamblate pachetele setului de rezultate inițiale; aplicația client are rolul de a vizualiza informația conținutǎ în setul de rezultate.utem face câteva aprecieri legate de acest proces.În primul rând aplicația client trimite doar o singurǎ interogare serverului. SQL server trimite un set de rezultate aplicației client. SQL server recepționeazǎ interogarea SQL și trimite setul de rezultate ca rǎspuns. SQL server nu este responsabil pentru formatul final al datelor. Aceasta este sarcina aplicației client. Aplicația client nu folosește resursele clientului pentru rezolvarea interogǎrilor și a proceselor de accesare a datelor. Aplicația clientului poate fi dezvoltatǎ independent de baza de date folositǎ. Acest aspect este valabil pentru orice tip de bazǎ de date. Totodatǎ aplicația client nu este dependentǎ de protocolul de comunicare folosit în rețea, acesta putând fi modificat ulterior fǎrǎ a fi necesare alte modificǎri la nivelul interogǎrii inițiale.
Ca și în cazul altor RDBMS și SQL server folosește opțiunea de utilizare a funcțiilor și procedurilor stocate. În acest fel se pot executa simultan mai multe comenzi SQL fǎrǎ a fi nevoiți sǎ parcurgem toții pașii de accesare ai serverului prezentați mai sus. Totodatǎ prin folosirea procedurilor stocate se poate realiza mentenanța aplicației client mult mai ușor, se reduce complexitatea codului aplicației și se realizeazǎ o structurare a acestuia.
Din acest punct de vedere SQL server reprezintǎ o soluție extrem de fiabilǎ și scalabilǎ. Totodatǎ costurile implicate de utilizarea unei astfel de soluții sunt mult mai mici în comparație cu cele necesare utilizǎrii soluției Oracle. De asemenea, resursele hardware necesare pentru SQL server nu sunt atât de pretențioase ca cele utilizate în cazul Oracle. Iatǎ de ce am ales utilizarea serverului SQL server ca infrastructurǎ de baze date pentru aplicația de management a activitǎților de educație la distanțǎ.
4.7.Parametrii de proiectare ai platformelor e-Learning
Nevoile utilizatorului sugereazǎ anumiți parametri tehnici de proiectare de ansamblu pe care orice platformǎ de eLearning ulterioarǎ va trebui sǎ-i urmeze. Cei mai importanți dintre aceștia sunt:
Separarea serviciilor implementate
Este esențial ca serviciile variate oferite de platformǎ (generare conținut, colaborarea de grup, testarea etc.) sǎ fie realizate ca blocuri modulare care sunt complet interoperabile și pot fi implementate ca o colecție completǎ sau independente. În termeni practici, aceasta înseamnǎ cǎ achiziționarea unui serviciu de la un furnizor nu obligǎ cumpǎrǎtorul sǎ cumpere și alte servicii de la același furnizor. În schimb, acest lucru permite proprietarului platformei sǎ selecteze individual cele mai bune aplicații pentru fiecare serviciu, și oferǎ dovezi ulterioare pentru garantarea faptului cǎ integritatea arhitecturii este menținutǎ indiferent de numǎrul de servicii schimbate sau adǎugate pentru a îndeplinii nevoile modelului de afacere în continuǎ schimbare a beneficiarului.
Compatibilitate cu versiunile anterioare
Pentru protecția investițiilor existente, platformele de generație urmǎtoare trebuie sǎ permitǎ fiecǎruia sǎ-și adopte propriile tehnologii indiferent de infrastructura existentǎ. Asta presupune adoptarea standardelor principale ce sunt utilizate de furnizorii de eLearning și de conținut. Înseamnǎ oferirea compatibilitǎții cu Microsoft .NET framework prin Web Services, și posibilitatea de a alege dintr-o gamǎ variatǎ de implementǎri cu furnizori preferați. Și înseamnǎ cǎ proprietarii unei platforme moștenite pot pǎstra implementǎrile existente ale unor servicii și adǎuga noi servicii ca parte a procesului de migrare (un alt beneficiu al separației serviciilor implementate).
Obiecte de Studiu Reutilizabile
Acceptat la scarǎ largǎ ca fiind viitorul învǎțǎmântului la distanțǎ, Reusable Learning Objects (RLO) poate fi descris ca cel mai mic element dintr-un curs sau alt obiect educațional ce definește o activitate de studiu. ‘Reutilizarea’ presupune de obicei cǎ orice RLO ar trebui sǎ poatǎ fi folosit de orice platformǎ eLearning , crescând în consecințǎ posibilitatea de alegere a beneficiarilor și competitivitatea furnizorilor. În mod sigur RLO-urile incorporeazǎ aceste trǎsǎturi, totuși principala grijǎ a fost maximizarea puterii lor ca elemente constructive, pentru a permite cursurilor sǎ fie construite în moduri puternic pedagogice și sǎ maximizeze eficiența procesului de producție. Utilizate în conjuncție cu un profil de studiu, RLO-urile pot fi grupate pentru livrarea unor seturi de obiecte de studiu specific destinate fiecǎrui student. Orice platformǎ de generație urmǎtoare de eLearning trebuie așadar sǎ suporte RLO-uri de la bazǎ pentru a putea conține atât secvențe statice cât și adaptive în definirea programului de studiu.
Livrarea serviciilor
Pentru maximizarea cost-eficienței și pentru utilizarea de cǎtre un numǎr cât mai mare de utilizatori, arhitectura platformelor eLearning de generație urmǎtoare va fi cel mai probabil bazatǎ pe un server central puternic cu multipli clienți 'slabi'. Aceasta nu numai cǎ va scuti administratorul local și departamentul IT de managementul de nivel-sistem și alte activitǎți auxiliare dar va și oferi un nivel de securitate net superior pentru organizațiile beneficiare. În plus, permite utilizatorilor finali o varietate de terminale client ieftine – spre deosebire de modelele punct-la-punct, care necesitǎ o putere de procesare semnificativǎ la capetele rețelei. Aceastǎ variantǎ va permite de asemenea, universitǎților care își vor crea materialele lor sǎ fie gǎzduite pe un serviciu administrat.
4.8.Implementarea pe nivele a platformelor e-Learning
În cadrul acestor parametrii generali de proiectare, cum ar putea arǎta o platformǎ eLearning în realitate? Ca ghid, modelul urmǎtor prezintǎ definițiile serviciilor cheie și modul în care ar trebui sǎ fie în legǎturǎ unul de altul(figura 6.6)
Figura 6.6
Nivelul 1 – Portal
Un singur punct de acces ce permite tuturor utilizatorilor accesul la toate pǎrțile semnificative ale platformei prin intermediul unui browser web. Portalul poate fi adaptat cerințelor oricǎrei Instituții și poate fi integrat ușor într-o soluție existentǎ de portal.
Nivelul 2 – Servicii comune
Serviciile de care oricine are nevoie, indiferent de rolul sǎu. Ele nu sunt legate, nici nu depind de o funție pedagogicǎ particularǎ, și prin urmare nu trebuie sǎ fie integrate inseparabil într-o componentǎ pedagogicǎ a pachetului de eLearning.
Gestiunea utilizatorilor
Acest Serviciu de Gestiune al Utilizatorilor oferǎ suportul pentru autentificarea și autorizarea utilizatorilor pentru toate serviciile mediului:
Identificǎ, urmǎrește și atribuie privilegii fiecǎrui utilizator individual din sistem
Furnizeazǎ un unic ‘lifetime’ ID fiecǎrui utilizator, oricare ar fi rolul acestuia și oricât de des s-ar schimba acesta.
Furnizeazǎ o interfațǎ consistentǎ și de calitate și experiențǎ utilizatorilor – din nou, neținând cont de rolul acestora (student, tutore, administrator etc.).
Colaborarea
Permite comunicarea între toți utilizatorii din sistem – atât sincron (whiteboard, chat rooms, webcasts etc.) cât și asincron (email, forum etc.). Puterea Arhitecturii de Referințǎ constǎ în abstractizarea facilitǎților comune ale modelului tipic ‘doar LMS ’ . Acesta este demonstrat în scopul unui mediu de colaborare central fǎcut disponibil pentru toți utilizatorii platformei. Acest mediu este suportul pentru toate mecanismele de feedback ce permit utilizatorilor sǎ colaboreze la orice serviciu disponibil în Arhitectura de Referințǎ și sǎ poatǎ comenta direct cu 'proprietarul' resursei respective. Mediul de Colaborare suportǎ multiple forme de interacțiune și este capabil sǎ adopte noi mecanisme cu tehnologii avansate. Principalele formate suportate includ:
Email (asincron)
Forum (asincron)
Web cast (sincron)
Desktop Sharing și Simulǎri (sincron)
White-boards și Chat (sincron). De la primele versiuni de platformele de eLearning, accentul a cǎzut pe abordarea asincronǎ, întrucât aceasta permite o colaborare mai bunǎ între zone cu diferențe de fus orar, iar studiile au arǎtat cǎ studenții preferǎ aceastǎ metodǎ.
Gestiunea evenimentelor
Furnizeazǎ funcții de calendar, planificare și notificǎri pentru toți utilizatorii. Toate serviciile au acces la un unic sistem de gestiune al planificǎrilor ce controleazǎ atât mesajele sincrone cât și cele asincrone între servicii și utilizatori. Exemple includ mesaje de atenționare pentru urmǎrirea progresului unei aplicații student de înrolare, de verificare sau pentru rǎspunsul unui tutore la întrebǎrile unui student și așa mai departe.Funcționalitatea calendarului utilizator este de asemenea asiguratǎ de Serviciul de Gestiune al Evenimentelor.
Toate interacțiunile dintre utilizatori și servicii sunt notate în Sistemul de Management al Evenimentelor. Aceste informații sunt prețioase atât pentru programul de management cât și pentru cel de cercetare în pedagogia eLearning, și pot fi folosite ca raportǎri dinamice și arhivate.Un exemplu de raportare dinamicǎ ar putea include abilitatea de a rǎspunde la întrebarea “Cât dureazǎ pânǎ un tutore rǎspunde la întrebarea unui student?”
Nivelul 3 – Servicii educaționale
Aceste servicii asigurǎ funcționalitatea de bazǎ pentru producerea și consumarea resurselor de eLearning. Ele trebuie sǎ asigure flexibilitate maximǎ în ceea ce privește sursa, formatul și prezentarea conținutului, notarea și testarea performanțelor studenților, și înregistrǎrile utilizatorilor în alte sisteme administrative ale instituției.
Learning Content Management System (LCMS)
O aplicație soft ce permite autorilor sǎ se înregistreze, stocheze, adune, gestioneze și publice materiale de studiu pentru livrare via web, printare sau CD. LCMS-ul trebuie sǎ ofere maximǎ flexibilitate în procesul de creare, permițând fiecǎrei instituții sǎ atribuie rolurile solicitate. Serviciul de management al conținutului de studiu utilizeazǎ o abordare ghidatǎ de ritmul de lucru pentru producerea materialelor educaționale atât online cât și tradiționale pentru suportul studiului combinat. Obiectele de studiu sunt descoperite și aranjate utilizând un limbaj meta-data ce permite construcția flexibilǎ a cursurilor. Modelul bazat pe ritmul de lucru suportǎ specificați de cursuri și corecții ale autorului când se creeazǎ programul de studiu și poate gestiona mai multe roluri predefinite de autori, incluzând cele trei roluri generice de bazǎ Specifier, Author și Reviewer. Materialele de studiu pot fi importate din alte Sisteme de Conținut utilizând standarde de interoperabilitate IMS .
Learning Management System (LMS)
Software care automatizeazǎ administrarea de evenimente de instruire. LMS-ul înregistreazǎ utilizatori, grupeazǎ cursurile într-un catalog, stocheazǎ date de la cursanți și oferǎ rapoarte pentru management. Un LMS este în mod tipic destinat pentru a gestiona cursuri ale mai multor editori și furnizori. Ca mecanism de livrare, un LMS oferǎ instituțiilor posibilitatea maximǎ de alegere în ceea ce privește sursa și distribuția materialelor de studiu și urmǎrirea de aproape a modului în care acesta este utilizat. Unele platforme combinǎ funcțiile unui LMS cu cele ale unui LCMS abordare în care la livrare se impun restricții inutile în ceea ce privește crearea conținutului. Pentru a-și îndeplini funțiile corespunzǎtor, LMS-ul trebuie sǎ impunǎ restricții minime asupra locului sau modului în care este creat conținutul, în același timp oferind feedback direct și detaliat pentru a ajuta designeri de cursuri sǎ îmbunǎtǎțeascǎ utilizabilitatea materialelor lor.
Sisteme de evaluare
Aceastǎ parte a platformei mǎsoarǎ performanțele studenților relatate la obiectivele urmǎrite, folosind o varietate de unelte de la întrebǎri cu rǎspunsuri multiple pânǎ la atribuții complicate care acoperǎ multiple subiecte și așa mai departe. Trebuie sǎ permitǎ instituției sǎ-și aleagǎ uneltele de testare cele mai potrivite pentru oricare curs și/sau student și sǎ permitǎ manipularea sigurǎ a sarcinilor și suport pentru pocese de acreditare.Ambele tipuri de sarcini formative și cumulative sunt oferite printr-o colecție de instrumente disponibile profesorilor pentru a urmǎri progresul cursanților în atingerea obiectivelor de studiu. Instrumentele pot realiza urmǎtoarele tipuri de sarcini:
Întrebǎri cu variante multiple
Rǎspunsuri multiple
Rǎspunsuri scurte
Fals/ Adevǎrat
Eseuri
Simulǎri
Lucru în grup
Suport pentru procese de acreditare.
Sistemul de administrație al învǎțǎrii
Acesta joacǎ rol de interfațǎ între platforma eLearning și sistemul de platǎ existent al instituției gazdǎ, pentru gestiunea eficientǎ a procesului de înrolare, onorarii de platǎ și alte funcții administrative.Unele platforme necesitǎ totuși ca administratorul sǎ acceseze și sǎ coreleze diferite sisteme și diferite baze de date, prin aceasta reducând eficiența și crescând riscul de erori.Dar singura soluție satisfǎcǎtoare pe termen lung este sǎ ofere administratorului o unicǎ vedere de 360° asupra fiecǎrui student, tutore sau alt utilizator al sistemului, permițând integrarea ușoarǎ și consistentǎ a tuturor datelor relevante.Sistemul de administrație al învǎțǎrii gestioneazǎ toate rapoatele de date în sprijinul serviciului de studiu ca o serie de domenii specific instituției educaționale individuale. Un domeniu standard ar putea include:
Aplicații Student
Înregistrǎri [anonimizat] Personal de Dezvoltare
Înregistrǎri Tutore
Programe de Studiu
Managementul Drepturilor Digitale.
Nivelul 4 – Baze de date
Toate soluțiile de baze de date trebuie sǎ ofere utilizatorului libertate totalǎ în alegerea platformei hardware și a producǎtorului. Materialele stocate conțin librǎrii ale resurselor digitale pentru construirea materialelor de studiu. Resursele sunt prezentate printr-o interfațǎ deschisǎ atât pentru Serviciul de Gestiune al Conținutului de Studiu pentru secvența de definire a cursurilor cât și pentru Serviciul de Gestiune al Studiului pentru livrare. Obiectele de Studiu Reutilizabile sunt prezentate utilizând un limbaj metadata pentru marcarea mediilor digitale incluzând descrieri, specificații și ghiduri de folosire.
4.9.Modul de organizare a unui site de e-learning
Un site de e-learning oferǎ suport pentru organizarea unui sistem de învǎțǎmânt exclusiv prin intermediul Internetului, având o structurǎ și o funcționalitate foarte complexǎ. Acesta trebuie sǎ includǎ o secțiune publicǎ, general accesibilǎ, având caracter informativ,o secțiune administrativǎ în care cursantul se poate înscrie contracost la unul sau mai multe cursuri, înscriere în urma cǎreia primește un nume de utilizator și o parolǎ însǎ și secțiuni private pentru studenți, profesori și personal administrativ.Secțiunea administrativǎ va trebui sǎ conținǎ urmǎtoarele:
• O listǎ cu cursurile sau pachetele de cursuri disponibile precum și a taxelor aferente parcurgerii unui curs
• Un formular prin care un cursant se poate înscrie la unul sau mai multe cursuri
• O modalitate de platǎ a taxelor, de preferințǎ on-line
• Studentul/cursantul va primi, în urma confirmǎrii efectuǎrii plǎții taxei, un nume de utilizator și o parolǎ precum va fi informat asupra condițiilor generale sub care se va desfǎșura instruirea.
Secțiunea accesibilǎ unui student/cursant, dupǎ autentificare, include potrivit lui Brut, Buraga, 2004 urmǎtoarele :
• acces la informațiile corespunzǎtoare cursurilor la care este înscris;
• facilitǎți de vizualizare și efectuare a temelor, inclusiv suport on-line pentru acestea; parcurgerea on-line a anunțurilor legate de cursuri sau de viața academicǎ;
• parcurgerea informațiilor despre organizațiile studențești (profesionale sau nu) și despre serviciile oferite studenților/cursanților;
• o aplicație de tip calendar în care sǎ își poatǎ marca propriile activitǎți (întâlniri cu profesori/studenți, termene de predare ale proiectelor etc.).
• posibilitatea de gestionare a propriului director de fișiere, cont de e-mail, profil personal (i.e., fotografii, CV, arii de interes etc.);
• facilitǎți de cǎutare a informațiilor de interes – bazate pe cuvinte-cheie ori expresii în limbaj natural – fie în interiorul sitului, fie pe Web.
Facilitǎțile curente de personalizare oferite unui cursant se referǎ la pǎstrarea de la o sesiune de examinare la alta a modificǎrilor fǎcute în cadrul secțiunii sale private asupra informațiilor oferite și asupra design-ului (e.g., schimbarea schemei de culori sau a ordinii de prezentare a informațiilor).Secțiunea corespunzǎtoare desfǎșurǎrii unui anumit curs trebuie sǎ fie accesibilǎ doar cursanților înscriși și personalului didactic implicat la acel curs. Conținutul ei include, de obicei, urmǎtoarele:
• structura curricularǎ;
• informații despre modul de desfǎșurare a cursului;
• anunțuri pentru cursanți sau pentru un grup de cursanți;
• posibilitǎți de accesare a documentelor de curs și a resurselor asociate cursului (manuale, instrumente software, situri Web și altele);
• facilitǎți de comunicare între cursanți și profesori în mod sincron și asincron;
• o subsecțiune destinatǎ grupurilor de lucru aferente respectivei discipline.
Noutǎțile și informațiile foarte importante – legate, de exemplu, de termenele de predare a temelor sau de susținere a examenelor – pot fi automat incluse și în pagina de start a fiecǎrui student/cursant.Secțiunea privatǎ a unui profesor implicat în activitatea didacticǎ trebuie sǎ includǎ facilitǎți pentru:
• editarea on-line de materiale didactice (cursuri, teste, teme de laborator etc.);
• adǎugarea/eliminarea de cursanți de la un curs predat;
• plasarea de anunțuri generale sau interne cursului;
• stabilirea calendarului desfǎșurǎrii cursului;
• fixarea temelor de lucru (editarea informațiilor privitoare la cerințe, punctaje, moduri de realizare, resurse aferente etc.)
• planificarea datelor pentru prelegeri virtuale sau videoconferințe;
• indicarea resurselor utile cursului (pointeri cǎtre bibliografie tipǎritǎ ori documentații Web publice/private);
• gestionarea examenelor;
• managementul informațiilor privitoare la catalogul on-line;
• generarea de statistici – numerice sau grafice – referitoare la cursurile pe care le ține (conținând, de exemplu, proporțiile de accesare de cǎtre cursanți a materialelor aferente cursului, sau graficul notelor).
În vederea editǎrii on-line de materiale didactice, sistemul de e-learning poate oferi profesorilor o serie de instrumente software, cǎrora aceștia sǎ le transmitǎ doar informațiile de conținut, formatarea realizându-se automat. Echipa care se ocupǎ de dezvoltarea sitului are în vederea conceperea cât mai multor structuri și modele (pattern-uri) de materiale educaționale, proiectându-le interfața în acord atât cu experiența și deprinderile utilizatorilor, cât și cu necesitǎțile de studiu .
4.10.Interacțiunea cu sistemul
Un sistem de e-learning încearcǎ sǎ ofere studenților/cursanților cât mai multe facilitǎți de comunicare on-line, pentru a compensa mǎcar parțial lipsa dialogului direct. Astfel, fiecare student/cursant își poate contacta oricând colegii sau profesorii prin mesaje de e-mail, inițierea unor subiecte pe forumurile de discuții sau în cadrul sesiunilor de chat. De asemenea, pot fi inițiate și grupuri de interes, axate pe diverse teme specifice didactice sau de cercetare sau pentru cultivarea unor pasiuni comune.
O modalitate de comunicare în timp real a studenților/cursanților cu instructorul și, eventual, cu câte un invitat special, este oferitǎ de lecțiile virtuale și de videoconferințe. Fiecare participant este vizualizat de ceilalți prin intermediul unei camere digitale, permițându-se ilustrarea discuției cu diverse imagini (scheme, fotografii, diagrame etc.), animații, secvențe video sau sonore (table virtuale de tip whiteboard). De asemenea, fiecare participant își poate anunța intenția de a interveni în discuție, profesorul având rolul de moderator.
4.11.Accesul la informații
Datoritǎ depozitului imens de informații din care este constituit, Web-ul oferǎ oricǎrui subiect abordat o deschidere imensǎ . Orice curs face trimiteri, accesibile on-line, cǎtre o serie de alte resurse Web, care oferǎ propriile deschideri de perspective. Un rol esențial al instructorului este acela al orientǎrii studenților în hǎțișul de informații.
Dezvoltarea fiecǎrui material didactic on-line implicând costuri destul de mari, este necesarǎ o reutilizare cât mai judicioasǎ a acestora. Astfel, diversele materiale configureazǎ o bazǎ de cunoștințe a sitului, din care instructorii pot refolosi sau indica studenților drept resurse suplimentare. Instructorilor le pot fi puse la dispoziție chiar pachete educaționale și cursuri complete, diverse alte resurse didactice on-line, în scopul utilizǎrii lor efective sau drept model în pregǎtirea propriilor prelegeri.
De asemenea, un sistem de e-learning are integrat un sistem de oferire a știrilor și noutǎților din domeniul educațional, pentru ca studenții și profesorii sǎ fie informați asupra evenimentelor, conferințelor sau concursurilor la care ar putea participa. Rezultatele obținute de membrii unei instituții sunt, în definitiv, cele mai convingǎtoare argumente asupra calitǎții educației oferite.
4.12.Personalizarea interfeței
Un site de e-learning este un spațiu de întâlnire al unei categorii foarte largi de tipologii umane. Pe parcursul dezvoltǎrii și întreținerii site-ului conlucreazǎ diverse tipuri de specialiști, nu doar din diferite zone ale informaticii (manager de proiect, arhitect de sistem, arhitect al sistemului de securitate, proiectant și administrator al bazelor de date, dezvoltator și tester de componente, proiectant și implementator al interfețelor grafice, artist grafician, specialist în interacțiunea om-calculator), ci și din alte discipline, precum psiho-pedagogia, sociologia, științele economice (marketing, management, finanțe etc.), sau din domeniile cǎrora aparțin cursurile oferite .
Utilizatorii finali ai site-ului – studenți și profesori – sunt, de asemenea, foarte eterogeni ca educație, culturǎ, vârstǎ, naționalitate, ambianțǎ geograficǎ, condiție socialǎ. O grupǎ virtualǎ poate reuni cele mai neașteptate categorii de studenți/cursanți , pe care instructorul are menirea de a-i coordona și de a-i ajuta sǎ comunice în mod autentic. Un site de e-learning este, așadar, rodul colaborǎrii unor persoane având varii experiențe, destinatarii lui aparținând, de asemenea, unor arii extrem de diverse. Principiile de proiectare Web cer un design unitar al paginilor unui site.Separarea conținutului de forma de prezentare a informației – stipulatǎ de aceleași principii – oferǎ, însǎ premisa personalizǎrii „uniforme” a sitului, conform specificului fiecǎrui utilizator. Pentru precizarea conținutului efectiv al unui site Web (text, imagini, sunet, video) sunt disponibile diverse limbaje de adnotare precum HTML, XML, SMIL,SVG, MathML, sau limbaje de script ca PHP, Perl sau JavaScript ș.a.. Modul de prezentare pe ecran a acestui conținut este precizat separat, prin intermediul foilor de stiluri CSS sau XSL.
În plus, multe tehnologii Web oferǎ posibilitǎți de detectare automatǎ a caracteristicilor și setǎrilor de pe calculatorul client: aria geograficǎ pe care este situat, rezoluția ecranului, lǎțimea de bandǎ pentru acces la Internet, setǎrile legate de limbǎ sau de activarea explicațiilor suplimentare, sonore sau textuale (un exemplu în acest sens fiind limbajul SMIL – prin intermediul elementului <switch> –, dar și PHP sau Perl).
Un site de e-learning trebuie sǎ se constituie într-un mediu imersiv, în care utilizatorii se acomodeazǎ simțindu-i treptat familiaritatea. Facilitǎțile de personalizare a design-ului (e.g., prin modificarea schemei de culori) și a conținutului (prin selectarea conținutului dorit spre afișare sau prin gestionarea unor spații private precum agendǎ electronicǎ, director de fișiere, cont de e-mail etc.) sunt absolut indispensabile pentru crearea unei astfel de ambianțe. Oferirea unor modalitǎți personalizate de prezentare a conținutului în funcție de caracteristicile și setǎrile de pe calculatorul fiecǎrui utilizator ar contribui la o integrare mai rapidǎ în spiritul cultivat de site. Astfel, un același conținut disponibil la o adresǎ Web poate fi însoțit de mai multe forme de prezentare, la un moment dat fiind selectatǎ automat cea mai potrivitǎ situației curente:
• Domeniul Internet pe care este situat calculatorul client poate da indicații despre localizarea geograficǎ (.ro, .uk, .jp) sau despre apartenența la mediul educațional, guvernamental, comercial etc. (.edu, .gov, .com);
• Optarea de cǎtre un utilizator pentru o anumitǎ limbǎ ar fi ideal de respectat și în cadrul sitului de e-learning vizibil lui;
• Adâncimea paletei de culori și rezoluția ecranului pe care parcurge situl un utilizator poate fi un indiciu asupra schemei de design aplicatǎ în cazul acestuia;
• Lǎțimea de bandǎ de care dispune un utilizator pentru accesul la Internet poate indica chiar optarea pentru un anumit conținut grafic sau video, fiind foarte importantǎ încǎrcarea rapidǎ a sitului;
• Activarea de cǎtre utilizator a opțiunilor de redare a explicațiilor suplimetare – textuale sau sonore – ce pot însoți diversele obiecte multimedia trebuie deservitǎ prin înglobarea de astfel de comentarii auxiliare.
În acest mod, site-ul de e-learning poate oferi fiecǎrui utilzator o interfațǎ personalizatǎ dupǎ caracteristicile detectate prin intermediul testelor asupra calculatorului client. Design-ul poate avea asociate câteva metafore sau imagini aparținând mediului familiar, iar conținutul poate oferi, în plus, câteva referiri comparative la sistemul educațional predominant în spațiul cultural al utilizatorului.
Prima impresie pe care ar avea-o utilizatorul la vizitarea sitului de e-learning ar fi una foarte pozitivǎ în cazul în care regǎsește un mediu familiar și simte cǎ interfața i se adreseazǎ în mod personal.
4.13.Abordarea diversificatǎ a cursanților
Pentru stabilirea unei comunicǎri autentice este absolut necesarǎ cunoașterea reciprocǎ și conștientizarea existenței unor preocupǎri și concepții comune. În cazul comunicǎrii on-line, fiecare utilizator își pune la dispoziție un „profil personal”, însǎ adoptǎ de obicei tonul general al discuției. Se poate întâmpla ca o persoanǎ cu o educație academicǎ tradiționalǎ sǎ fie deranjatǎ de stilul informal și direct utilizat, de obicei, pe Web, și, dimpotrivǎ, un adolescent nonconformist sǎ fie îngrozit de adoptarea unui stil excesiv de formal.
Propunem în continuare o soluție de îmbunǎtǎțire a comunicǎrii în cadrul unui site de e-learning care are în vedere dezvoltarea unei ontologii menitǎ sǎ clasifice în mod dinamic informațiile despre utilizatorii sitului. Aceastǎ ontologie urmeazǎ a fi prelucratǎ de un set de agenți Web, care au ca sarcinǎ semnalarea unor afinitǎți între utilizatori și facilitarea gǎsirii unui canal de comunicare între ei.
O ontologie oferǎ, o bazǎ de cunoștințe comune referitoare la o anumitǎ realitate, incluzând conceptele fundamentale (categoriile), proprietǎțile conceptelor, precum și relațiile și distincțiile între concepte.La înscrierea unui utilizator în cadrul site-ului de e-learning, i se poate cere configurarea unui profil personal conform unor opțiuni pe care le-au luat în calcul proiectanții sitului, în vederea dezvoltǎrii unei ontologii: vârsta, naționalitatea, adresa actualǎ, profesia și specializǎrile acumulate, domeniile actuale de interes și perfecționare, domeniile preponderente ale lecturilor, experiența de “internaut”, pasiunile personale.Astfel, în cadrul ontologiei pot exista categoriile student și instructor, fiecare având proprietǎțile segment de vârstǎ, naționalitate, localizare geograficǎ, experiențǎ Internet.
De asemenea, poate exista câte o categorie pentru fiecare domeniu de interes pentru sit: informaticǎ, literaturǎ, economie, muzicǎ etc, fiecare având sub-domenii specifice. Între un student sau instructor și un astfel de domeniu pot exista relații de tipul „lucreazǎ în domeniul…”, „are specializarea…”, „este interesat de…”, „are un curs de perfecționare în…”, „are lecturi frecvente în domeniul…”, „este pasionat de…”.
Desigur, în cadrul categoriei student vor fi încorporate și date referitoare la situația academicǎ a cursanților , însǎ noi am focalizat doar subcategoriile ce pot fi utilizate pentru a le facilita acestora un bun nivel de comunicare în cadrul site-ului. În afarǎ de solicitarea informațiilor amintite mai sus, sistemul poate interacționa cu un nou utilizator pentru configurarea unui profil personal cât mai elocvent și atractiv. Localizându-l geografic, sistemul poate structura – cu ajutorul unor agenți Web – un material multimedia de prezentare a zonei cǎreia îi aparține utilizatorul. Acesta ar trebui apoi sǎ poatǎ corecta și completa prezentarea cu date textuale, grafice, sonore și video care sǎ îi surprindǎ ambianța zilnicǎ (biroul de lucru, serviciul, hobby-urile). Avându-i la dispoziție profilul personal înglobat într-o prezentare multimedia, instructorului și colegilor lui le-ar fi clarǎ aria culturalǎ cǎreia îi aparține și, ca atare, modalitǎțile și domeniile dialogului.
Dupǎ ce un student și-a completat formularul de înscriere și s-a autentificat cu numele sǎu de cont și parola primitǎ, sistemul îi poate oferi – în pagina sa personalǎ – o secțiune specialǎ în care sǎ-i fie semnalați toți utilizatorii care au afinitǎți de o naturǎ sau alta cu el, fie cǎ sunt sau nu înscriși la aceleași cursuri. În acest mod, acomodarea studentului și sporirea gradului sǎu de interes pentru integrarea în sistemul de e-learning vor fi mult mai rapide. Chiar dupǎ terminarea studiilor, se poate pǎstra contul unui cursant, oferindu-i-se în continuare doar anumite facilitǎți de comunicare cu prezenții sau foștii studenți.
În cadrul unei instituții de învǎțǎmânt tradițional, studenții dintr-o anumitǎ grupǎ au relativ puține oportunitǎți de comunicare și lucru în echipǎ cu cei dintr-o altǎ grupǎ, altǎ specializare sau alt an de studiu. Într-un sistem de e-learning, gestionarea ontologiei amintite mai sus va permite oferirea acestor facilitǎți.
Numǎrul de studenți ai unui site de e-learning poate fi – cel puțin în anumite perioade – extrem de mare (la Open University din Marea Britanie existǎ uneori și opt mii de studenți înscriși la un singur curs). Este o șansǎ deosebitǎ de valorificare a diversitǎții culturale în folosul studenților și a calitǎții actului educativ.În primul rând, un site de e-learning permite ca un student sǎ nu fie arondat unei grupe fixe de colegi, ci sǎ fie integrat într-un colectiv diferit la fiecare curs urmat.Utilizându-se și datele – reținute tot prin intermediul ontologiei amintite mai sus – despre instructorii care predau un același curs, poate exista integrat un mecanism inteligent de împǎrțire a studenților pe grupe: titularului de curs i se poate cere o ierarhizare elocventǎ a criteriilor de grupare a studenților (identificate, de exemplu, cu subcategoriile enumerate mai sus), iar dupǎ localizarea caracteristicilor predominante ale fiecǎrei grupe se pot desemna în mod corespunzǎtor instructorii.
Având o categorie relativ uniformǎ de cursanți într-o grupǎ, fiecare instructor poate reformula materialul de curs în limbajul propriu al acestora. Primind noile cunoștințe în limbajul propriu, utilizatorul le va asimila mai rapid, integrându-le în zestrea sa culturalǎ. În acest mod, creativitatea îi va fi stimulatǎ, fiindu-i mult mai la îndemânǎ efectuarea de corelații și extrapolǎri.Este foarte important ca sistemul de e-learning sǎ aibǎ implementat un mecanism de dezvoltare dinamicǎ a ontologiei descrise mai sus:
• în funcție de particularitǎțile noilor studenți, sǎ poatǎ fi definite noi categorii, care sǎ fie integrate corespunzǎtor în ierarhia descrisǎ de ontologie;
• în funcție de datele precizate de utilizatori, sǎ poatǎ fi asociate automat noi proprietǎți categoriilor deja existente
• sǎ existe un sistem inteligent de semnalare și de solicitare a precizǎrii relațiilor dintre diversele categorii.
Fiecare grupǎ de studenți din cadrul unui curs poate constitui o grupǎ particularǎ de lucru, astfel încât toate facilitǎțile de comunicare on-line sǎ fie disponibile în mod privat la nivelul acesteia, și doar câteva teme de dezbatere într-un forum general sau câteva lecții virtuale colective sǎ fie stabilite de profesorul titular.
Oferind posibilitatea de dialog studenților cu o experiențǎ similarǎ, profesorul își ușureazǎ semnificativ și propria muncǎ. Supervizând activitatea fiecǎrei grupe, acesta își poate da seama care grupe ar fi interesant și util de antrenat în dezbateri, având viziuni tangențiale sau concurente. De asemenea, profesorul poate ajuta studenții din fiecare grupǎ sǎ își sintetizeze concluziile și ideile interesante, pentru a le prezenta într-o întâlnire colectivǎ celorlalți colegi.Eterogenitatea viziunilor conduce de obicei la noi idei și dezbateri interesante.
Ni se pare foarte important ca un student sǎ își sedimenteze întâi o viziune proprie, conformǎ cu bagajul lui cultural (în cadrul lucrului la nivel de grupǎ), și abia apoi sǎ fie confruntat cu stiluri și viziuni diferite. În cazul inversiunii acestor pași, fragilitatea propriilor cunoștințe i-ar putea crea inhibiție și un sentiment de înstrǎinare.
Un lucru de care trebuie sǎ mai aibǎ grijǎ, de obicei, profesorul este asigurarea faptului cǎ fiecare student cunoaște și folosește toate oportunitǎțile și materialele puse la dispoziție de siteul de e-learning . Pentru a-i ușura aceastǎ sarcinǎ, site-ul poate avea integrat un sistem de asistențǎ al fiecǎrui student astfel încât, de exemplu, acesta sǎ fie atenționat în cazul în care nu utilizeazǎ anumite facilitǎți oferite în cadrul unui curs ori „sare” peste câțiva pași obligatorii atunci când efectueazǎ o acțiune. Acest sistem, eventual implementat prin intermediul unor agenți și/sau servicii Web, va fi responsabil cu planificarea expedierii de notificǎri în funcție de context sau de specificul activitǎții unui utilizator. Profesorului i-ar reveni doar sarcina de a semnala sistemului modul de înlǎnțuire a unor acțiuni și periodicitatea maximǎ a accesǎrii unor informații. De asemenea, sistemul de asistențǎ va notifica automat fiecare utilizator asupra noutǎților apǎrute pe site, atât în cadrul secțiunii private a unui curs, cât și în secțiunile generale.
Pentru a le extrapola studenților interesul dincolo de marginile unui curs, aceștia vor fi antrenați în abordarea unor teme interdisciplinare, cu o anumitǎ pondere în media finalǎ de absolvire. Astfel, la nivelul site-ului vor exista mai multe propuneri de proiecte, la care sǎ poatǎ adera studenți de la diverse specializǎri. Pentru fiecare proiect vor fi precizate câteva specializǎri și abilitǎți necesare, precum și câteva sarcini obligatorii, sistemul semnalând automat potențialii studenți potriviți pentru a lucra în cadrul proiectului. Astfel, fiecare student va fi semnalat automat în momentul când se lanseazǎ la nivel de instituție apelul pentru participarea într-un proiect pentru care datele personale îl recomandǎ.
5.Prezentarea aplicatiei.
5.1.Structura bazei de date.
Baza de date este formatǎ dintr-un numar de 12 tabele dupǎ cum urmeazǎ:
Admin
Cursuri
Docs
Librǎrie
Mesaje
Pin
Postǎri
Poze
Prezențǎ
Prezențǎ_tab
Profile
Utilizatori
5.2.Structura tabelului utilizatori este formatǎ din 17 câmpuri cu id-ul cheie primarǎ.
Username
Admin
Password
Name
Surname
City
Country
Profile
Description
Picture
Skype
Phone
Last_login
5.3.Formularul de login, înregistrare si clasele de utilizatori.
5.3.1.Clase de utilizatori:
Administrator
Profesor
Secretar
Responsabil An
Student
5.3.2.Formularul de login:
Logarea pe platforma este realizatǎ cu ajutorul numelui de utilizator și a parolei.
5.3.3.Formularul de înregistrare:
Înregistrarea pe platformǎ se face cu ajutorul formularului de înregistrare și a pinului primit de la administratorul site-ului sau unul din profesori.
5.3.4.Pagina “Acasǎ”
Contine lista de specializari.
5.3.5.Accesarea unei specializari, lista cursurilor și încǎrcarea cursurilor.
Lista cursurilor din specializarea Energetica.
Accesarea cursului de “Mașini și acționǎri electrice”
Accesarea secțiunii laborator din cadrul cursului de “Mașini și acționǎri electrice”.
5.3.6.Accesarea sectiunii “Profil”.
5.3.7.Editarea profilului.
5.3.8.Funcționalitǎți ale platformei:
1.Încǎrcarea cursuri de tip .doc și .pdf.
2.Adǎugarea multiplǎ a unui curs în cadrul mai multor specializari se face din meniul “Setari – Adaugǎ curs”.
3.Generarea pin-ului necesar înregistrǎrii se face din meniu “Setari – Genereazǎ pin”
Concluzii
Un site de e-learning trebuie sǎ ofere un mediu de comunicare propice unei categorii foarte eterogene de utilizatori. Pe parcursul lucrǎrii am enumerat câteva modalitǎți de creare a unei atmosfere familiare fiecǎrui utilizator, pǎstrându-se integritatea site-ului. A fost luat în considerație faptul cǎ, atât la nivel imagistic, cât și textual, pentru fiecare utilizator trebuie adoptat un limbaj specific și oferit cadrul de discuții propice pentru realizarea unei comunicǎri autentice. Ontologia propusǎ spre dezvoltare permite semnalarea afinitǎților de interese și preocupǎri ale utilizatorilor.
Printre avantajele platformei, specifice unui sistem informatic integrat, se numǎrǎ urmǎtoarele:
• Resursele solicitate din partea stației de lucru sunt minime, server-ul procesând toate operațiile necesare pentru a servi cǎtre utilizator rezultatele interogǎrilor.
• Informația cǎutatǎ se regǎsește foarte ușor, structura bazei de date și modul de organizare fiind realizatǎ în mod intuitiv.
• Aplicația dispune de o interfațǎ graficǎ prietenoasǎ, structuratǎ corespunzǎtor unei parcurgeri plǎcute și eficiente oferind facilitǎți de personalizare.
• Procesul de învǎțare se realizeazǎ în ritmul propriu fiecǎrui cursant.
• Nu existǎ dependențǎ de timp. În cazul în care aplicația este gǎzduitǎ de un server de Internet, cursurile pot fi disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe sǎptǎmânǎ.
• Nu existǎ dependențǎ de spațiu. Se poate studia acasǎ, la școalǎ, la serviciu sau în deplasare.
• Materialele se pot descǎrca pentru a fi studiate off-line.
• Mai bunǎ comunicare între membrii aceleiași comunitǎți de învǎțǎmânt. Tutorii pot încǎrca anunțuri și mesaje privitoare la subiecte de maxim interes, care vor fi citite de cǎtre toți cursanții.
• Proprietatea de scalabilitate: structura logicǎ pe care este construitǎ platforma permite dezvoltarea acesteia pentru o comunitate din ce în ce mai mare de studiu (universitǎți, cercetare, industrie, comerț, servicii etc.), fǎrǎ dificultǎți sau reproiectǎri ale infrastructurii.
Dacǎ luǎm în considerare faptul cǎ subiecții evaluați în viitor vor fi în proporție tot mai mare utilizatori ai computerului concluzia este cea prezentatǎ de psihologul Miller,G.A:,,Nu pot sǎ nu mǎ gandesc la o declarație scurtǎ, dar foarte potrivitǎ fǎcutǎ de un atlet american celebru care a spus: "Am fost bogat și am fost sǎrac, dar credeți-mǎ: bogat este mai bine". Credeți-mǎ, computerele sunt mai bune!".
Prin urmare, viitorul aparține programelor care pot fi puse la dispoziția utilizatorului prin intermediul Internetului.
Bibliografie
Brut, M., Buraga, S. Prezetǎri multimedia pe Web.Limbajele XHTML+TIME și SMIL. Polirom, Iași, 2004.
Buraga, S. Proiectarea siturilor Web. Polirom, Iași, 2002.
Buraga, S. Tehnologii Web. Matrix Rom, București, 2001.
Horton, W. Designing Web-based Training, Wiley Publishing House, 2000.
Jalobeanu, M. WWW în învǎțǎmânt. Instruirea prin Internet. Casa Coroului Didactic, Cluj, 2001.
McGreal Rory, Elliot Michael. Learning on the Web. TeleEducation NB, 2002.
Pribeanu, C. (coord.) Introducere în interacțiunea om-calculator. Matrix Rom, 2003.
Race, P., Brown, S. The Lecturer’s Toolkit, Kogan Page, 1998.
Trǎușan-Matu, Ș. Interfațarea evoluatǎ om-calculator. Matrix Rom, București, 2000;
* * *, Distance education at a glance, College of Engineering, University of Idaho, 2003: http://www.uidaho.edu/eo/distglan.html
* * *, W3C Technical Reports and Publications, Boston, 2004: http://www.w3.org/TR/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Implementarea Unei Platforme de E Learning In Php Si Mysql (ID: 121531)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.