Imbatranirea Populatiei In Slovenia

Îmbătrânirea este un proces care nici un individ nu poate scăpa. Cu toate acestea, impactul îmbătrânirii poate varia nu numai în funcție de factori genetici, dar reflectă, de asemenea, o serie de caracteristici, cum ar fi profesie, venituri, stil de viață sau calitatea vietii. Văzute dintr-o perspectivă socială, structura din populație poate devia considerabil între țări, ca un rezultat al interacțiunii evenimente de demografice – cum ar fi ratele de fertilitate sau ratele de migrare – și de alți factori, cum ar fi stilul de viata sau furnizarea și eficiența serviciilor de asistență medicală.

Structura populației curenta UE se caracterizează printr-un număr deosebit de mare de oameni

care s-au născut în cele două decenii de la sfârșitul al doilea război mondial, deși atunci când

Această creștere a nașterilor a avut loc variază mult între statele membre; această generație este de multe ori menționată ca generația baby-boom-ul și cuprinde cohortele populației care s-au născut

între jumătatea lunii sfârșitul anilor 1940 și sfârșitul anilor 1960. Proiecțiile demografice Eurostat prevăd că numărul de persoane în vârstă de peste 60 de ani va crește cu aproximativ două milioane de persoane pe an în următoarele decenii, în timp ce populației în vârstă va începe să scadă (ca urmare a ratelor mai mici de fertilitate în rândul postare BabyBoom generații). Acest lucru va duce la un număr tot mai mare de persoane foarte vechi (cu vârsta de 80 ani sau mai mult) și mai puține persoane tinere să aibă grijă de ei (membrii de familie sau de cadrele medicale).

Au fost exprimate preocupări că îmbătrânire accelerată în întreaga UE ar putea duce la mai mare generații devenind o povară prea grea pe tineri, oameni de varsta de lucru.

Populația de fapt în lucru cu numărul de persoane aflate în întreținere (deci, nu doar persoanele în vârstă, dar, de asemenea cei care sunt subocupate, șomeri sau inactivi). Ratei de dependență economică, prin urmare, oferi o mai mare claritate în ceea ce privește sarcina relativă care se confruntă cei din ocuparea forței de muncă.

Populația persoanelor în vârstă în Uniunea Europeană și în Slovenia:

Vârsta medie a populațiilor statelor membre ale UE a rămas destul de neschimbate (Europop2010) sugerează că ritmul în care vârsta medie este în creștere se va diminua oarecum

în deceniile următoare .

Vârsta medie a populației în Slovenia, în anul 2000 a fost de 37.8 , iar în următorii 10 ani a crescut până la 41.4. Comparând cu celalalte state membre ale Uniunii Europene am putea observa că Slovenia are un grad de îmbătrânire ridicat, în România fiind de 38.3 sau în Slovenia de 36.9.

Femeile au tendinta de a trai mai mult decat barbatii. Ca urmare, raportul dintre femei comparativ cu bărbații a crescut de la 1,1 pentru cei in varsta de 50-64, la 1,2 printre cei cu varste intre 65-79, înainte de a ajunge 1.9 pentru foarte în vârstă (în vârstă de 80 sau cele mai multe).Au fost 12 de țări în care numărul de foarte femei în vârstă a fost de cel puțin două ori mai mare ca numărul de bărbați foarte vechi, acest raport crescând la aproximativ de trei ori mai multe femei foarte vechi ca și bărbații foarte vechi din statele membre baltice.

Perioada de 20 ani 1990-2010 (vezi Figura 1). În cadrul UE-27, ponderea persoanelor

în vârstă de 65 de ani sau peste, în totalul populației a crescut cu 3,7 puncte procentuale în cursul perioadei considerare pentru a ajunge la 17,4%. Nu a fost o creștere deosebit de rapidă în Slovenia, Germania, Italia, statele membre baltice și Grecia, ca ponderea celor în vârstă de 65 de ani în totalul populației a crescut cu cel puțin cinci puncte procentuale.

Deși au existat femei mult mai în vârstă decât bărbați, Figura 2 arată că numărul de

bărbații vârstnici a fost în creștere într-un ritm mai rapid în perioada de 1990-2010 – și, ca atare

o parte din diferența de gen a fost reparat.

De-a lungul ultimelor decenii, progresele înregistrate în domeniul științei și tehnologiei alături de alte îmbunătățiri sociale și economice au adus o creștere fără precedent a speranței de viață pentru populațiile din toată lumea. Fenomenul de îmbătrânire nu s-a limitat doar la statele dezvoltate, cu venituri mari la nivel național, ci și la cele cu venituri medii, ambele confruntându-se cu creșteri similare ale speranței de viață. În medie, speranța de viață existentă în perioada 1950 – 55 și 2005 – 10 a crescut cu 26 de ani în țările dezvoltate și cu 19 ani în țările mai puțin dezvoltate. În timp ce această schimbare demografică este văzută ca un factor care va îngreuna povara economică în fiecare stat unde societatea este în curs de îmbătrânire, se așteaptă ca acest efect să fie mult mai puternic în statele mai puțin dezvoltate, care de multe ori nu beneficiază de resursele economice necesare abordării acestor provocări.

Printre aceste state în legătură cu care ne așteptăm să se confrunte cu presiuni economice din ce în ce mai mari ca rezultat al îmbătrânirii societății, se află și statele din Uniunea Europeană 11 (UE11), conform ultimului  Raportul Economic Periodic UE (REP) (EU11 Regular Economic Report (RER)). În prezent, Banca Mondială colaborează cu parteneri din UE11 pentru a continua analiza consecințelor îmbătrânirii populației asupra economiei, precum și pentru a identifica politici noi și intervenții care pot ajuta la susținerea unei creșteri economice puternice, chiar dacă populația se află în curs de îmbătrânire. Ca rezultat al acestui efort, ultimul raport REP UE11 include o secțiune specială intitulată Implicațiile creșterii economice într-o Uniune Europeană în curs de îmbătrânire (The Economic Growth Implications of an Aging European Union), care evidențiază faptul că societățile în curs de îmbătrânire din toată Europa se confruntă cu o scădere a ponderei populației în vârstă de muncă din totalul populației și cu o creștere a costurilor de furnizare și îngrijire a populației vârstnice aflate în creștere – cu această situație dificilă se confruntă în special Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia și Republica Slovacă (UE11).

Printre toate aceste provocări abordate în raport primează declinul volumului forței de muncă care va avea loc în această regiune în următoarele patru decenii. În mai puțin de patruzeci de ani mai mult de o treime din populație va avea peste 60 de ani și o pătrime din populație va fi mai în vârstă de 65 de ani. Această schimbare demografică aflată în plină desfășurare va avea repercusiuni pe scară largă în toată Europa, dar mult mai dificil va fi pentru țările din UE11. Ratele de participare agregate ale forței de muncă din aceste țări se situează deja în urma valorilor europene și este de așteptat un puternic declin al volumului forței de muncă în următorii patruzeci de ani, reprezentând un obstacol economic în această regiune. Se estimează că acest declin va ajunge să depășească 35% până în anul 2050  – în cazul în care nivelurile actuale de participare ale forței de muncă vor prevala, însemnă că un număr mai redus de oameni activi din această zonă va trebui să susțină o cerere a serviciilor de îngrijire pe termen lung aflată în creștere, inclusiv în rândul îngrijitorilor/însoțitorilor persoanelor cu dizabilități. Conform raportului, aceste sarcini pot cauza eventuale dificultăți insurmontabile dacă în această regiune nu se înregistrează o creștere masivă a ratelor de participare și/sau agregare a productivității.

Principalul motiv al declinului ratelor de participare ale forței de muncă din această regiune rămâne lipsa participării pe piața muncii a persoanelor de sex feminin fără studii universitare, problemă care afectează această regiune de foarte mult timp. Rata de participare a persoanelor de sex feminin fără studii universitare a scăzut cu aproape 5,3% între anii 2000–2011 în UE11, comparat cu doar 2,6% în rândul persoanelor de sex masculin. Mai mult, ratele de participare ale persoanelor de sex feminin din cadrul forței de muncă au scăzut în fiecare stat din Uniunea Europeană între anii 1990-2004, ratele de declin fiind foarte ridicate.

Abordarea discrepanței existente la nivelul ratei de participare pe piața muncii– atât pentru femei, cât și pentru bărbați – este esențială în procesul de susținere a statele din UE11 pentru ca ele să poată să susțină ratele mari de creștere economică din următoarele decenii. Însă numai îmbunătățirea participării populației pe piața muncii nu va fi suficientă pentru contracararea efectelor negative ale îmbătrânirii populației asupra creșterii economice și ale convergenței veniturilor în UE. Noul Raport Economic Periodic UE11 susține că este nevoie de mai mult de atât.

Politicile care au drept scop principal îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică ale statelor, conform acestui raport, trebuie să identifice natura complexă a acestui fenomen de îmbătrânire a populației. Creșterile participării la forța de muncă ar trebui să fie asociate cu îmbunătățirea nivelului educațional. Vârsta de pensionare din această regiune ar trebui de asemenea să fie mai ridicată. În cele din urmă, pentru a putea crea politici pe termen lung care să compenseze efectele negative ale îmbătrânirii populației asupra creșterii economice din regiune ar trebui introduse stimulente materiale de natură să încurajeze îmbunătățirea creșterii dimensiunii relative a forței de muncă cu un înalt nivel de calificare.

În timp ce progresele din societate continuă să aibă ca rezultat creșterea duratei de viață, atât guvernele din Europa cât și cele din alte părți trebuie să dezvolte multiple modalități de abordare ale problemelor create de populațiile aflate în curs de îmbătrânire. Prin prioritizarea în mod eficient a politicilor sociale și economice care pot atenua problemele create de schimbările demografice, factorii de decizie politici pot crea în cele din urmă un mediu economic puternic în care oamenii pot să prospere pe măsură ce îmbătrânesc.

Slovenia se afla in top 5 state membre ale Uniunii Europene (alaturi de Slovacia, Polonia, Letonia si Romania) care vor cunoaste cel mai rapid ritm de imbatranire a populatiei in urmatoarele decenii.

Raportul privind îmbătrânirea populației din 2015 în Slovenia aruncă lumină asupra provocărilor economice , bugetare și sociale care factorii de decizie politica va trebui să se confrunte în viitor, ca urmare a acestor tendințe . Proiecții pe termen lung ale raportului oferă o indicație a momentului și amploarea provocărilor care poate fi de așteptat pentru a informa factorii de decizie politică din Europa cu privire la amploarea și calendarul de provocările cu care se confruntă trebuie să . Tendințele demografice înseamnă , de asemenea, că proporția de lucrători de sprijin celor pensionare va înjumătăți de la o medie de patru astăzi , la doar două , până în 2060 . Se observa o crestere destul de semnificatica a populatiei in ceea ce priveste speranta de viata, dar totodata ne punem uita si la imbatranirea ei. In anul 2013 populatia care imbatranea era de 17.7 iar pana in anul 2060 se asteapta la o crestere a populatiei imbatranite pana la 29.4, ceea ce inseamna aproximativ dublu.

Comparând numărul pensionarilor de toate vârstele cu pensionarii cu vârsta de 65 de ani și peste 65 de ani, putem vedea că cei cu vârsta peste 65 de ani sunt într-un numar foarte mare raportandu-ne la toti pensionarii. De exemplu in annul 2013 pensionarii de toate varstele era 606, iar pensionari cu varsta de peste 65 de ani sunt 391.

Consiliul a adoptat următoarele concluzii:

Criza economică și financiară a pus o povară semnificativă asupra finanțelor publice și a condus la creșterea deficitelor și nivelului datoriei. Asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice este, prin urmare deosebit de importantă în conjunctura actuală. Consiliul subliniază necesitatea unei creșteri corespunzătoare consolidarea fiscală prietenoasă și pentru punerea în aplicare în continuare a reformelor structurale în scopul de a spori sustenabilitatea finanțelor publice.

În acest context, Consiliul aprobă 2015 privind îmbătrânirea populației Raportul: proiecții economice și bugetare pentru 28 state membre ale UE și Norvegia (2013-2060) elaborate de Comitetul Economic Policy (Grupul de lucru privind îmbătrânirea populației) și de Comisie (DG ECFIN), pe baza de frecvent metodologiile și ipotezele au fost de acord. În conformitate cu edițiile precedente, proiecțiile din Raportul privind îmbătrânirea populației din 2015 să acopere cheltuielile publice privind pensiile, de îngrijire a sănătății, îngrijire pe termen lung, educație și ajutoare de șomaj.

Consiliul SUBLINIAZĂ principalele constatări ale raportului privind îmbătrânirea populației 2015:

– De-a lungul întregii perioade 2013-2060, creșterea medie anuală a PIB-ului în UE se estimează că va fi de 1,4%, neschimbată față de Raportul privind îmbătrânirea populației din 2012. Cu toate acestea, există diferențe semnificative în potențialul de creștere în toate statele membre.

– Total legate de varsta, cheltuielile publice vor crește cu 1,4 puncte procentuale din PIB între 2013 și 2060 în UE, pentru a ajunge la 27% în 2060, cu diferențe mari între țări. Cu excepția ajutoarelor de șomaj (cheltuieli legate strict-vârstă), o creștere de 1,8 puncte procentuale din PIB între 2013 și 2060 este proiectat în UE, pentru a ajunge la 26,3% în 2060.

– Având în vedere posibilele ipoteze macroeconomice mai nefavorabile, cum ar fi scenariul de risc TFP, cheltuielile publice strict legate de îmbătrânirea populației ar putea crește cu 2,1 puncte procentuale din PIB între 2013 și 2060. Ca urmare a reformelor recente și evoluția demografică mai benigne proiectate pentru UE în ansamblu în EUROPOP2013, creșterea preconizată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea total asupra 2013-60 este acum semnificativ mai mică decât proiectat în 2012 (3.3 puncte procentuale. din PIB).

– După o creștere preconizată de până la 2,040, de asemenea, legate de copil boom atingerea vârstei de pensionare, cheltuielile publice de pensii se preconizează să se întoarcă aproape de nivelul de 2013 până în 2060 (11,3% din PIB pentru UE). Diversitatea în statele membre este foarte mare, în funcție de gradul și calendarul de îmbătrânirea populației, de caracteristicile specifice ale sistemelor de pensii naționale și, în special, progresele țărilor cu reforme structurale. În majoritatea țărilor, reformele sistemelor de pensii recente au avut un impact pozitiv vizibil de conținut dinamica cheltuielilor publice. Reformele sistemelor de pensii au contribuit, de asemenea, la o creștere a vârstei efective de pensionare și, prin urmare, de intrare forței de muncă. Amploarea reformelor în unele state membre este, totuși, încă insuficient pentru a reduce creșterea cheltuielilor publice de pensii.

– Cheltuielile publice pentru sănătate și îngrijire pe termen lung se estimează să crească cu 2 pp din PIB între 2013 și 2060 în UE în scenariul de referință AWG cu diferențe considerabile între țări, ajungând la 10,6% din PIB în 2060, care se datorează în principal evoluțiile demografice. Ținând seama de posibilele evoluții viitoare în drivere de costuri non-demografice in ingrijirea sanatatii si cheltuielile de ingrijire pe termen lung, astfel cum se prevede în scenariul de risc AWG, creșterea preconizată a cheltuielilor legate de ingrijire ar putea ajunge chiar 4 pp din PIB între 2013 și 2060.

Consiliul sublineaza în mod specific că măsuri suplimentare trebuie încă să fie luate de statele membre, deși în grade diferite, de a ridica vârsta efectivă de pensionare, inclusiv prin evitarea ieșirea timpurie de pe piața muncii și prin corelarea vârstei de pensionare sau beneficiile de pensie cu speranța de viață. În plus, Consiliul, reamintind concluziile sale din 7 decembrie 2010, invita statele membre să echilibreze nevoia de a oferi asistenta medicala universal și îngrijire pe termen lung, să îndeplinească o cerere tot mai mare în legătură cu o populație în curs de îmbătrânire, precum și în creștere așteptările pacientului din cauza tehnologice dezvoltare în următoarele decenii, cu necesitatea de a reduce nivelurile ridicate datoriei publice. Acest lucru subliniază necesitatea de a evalua performanța sistemelor de sănătate și de îngrijire pe termen lung și să pună în aplicare reformele necesare de sunet și pentru a realiza o utilizare mai eficientă a resurselor publice, precum și furnizarea de sănătate de înaltă calitate și îngrijire pe termen lung.

Consiliul invita Comisia să factorul aceste constatari legate de provocările îmbătrânirii și alte informații relevante, inclusiv estimări actualizate de creștere a PIB potențial pe termen mai aproape de-[1] în analiza și de supraveghere a acestuia în cadrul semestrului european, și să ia în considerare implicațiile sale în toate relevante domenii de coordonare a politicii economice în UE.

Consiliul invita Comisia să realizeze evaluarea sa periodică în profunzime totală a sustenabilității finanțelor publice, până la sfârșitul anului 2015, folosind acest set de proiecții complete și comparabile actualizate. Comitetul pentru politică economică ar trebui să pe baza raportului de evaluare înapoi Consiliului.

Consiliul invita Comitetul pentru politică economică pentru a actualiza, pe baza unor noi proiecții demografice care urmează să fie furnizate de Eurostat, în strânsă cooperare cu institutele naționale de statistică (INS), analiza implicațiilor economice și bugetare ale îmbătrânirii populației până în toamna anului 2018. Mai mult decât atât, Consiliul invita Eurostat să furnizeze în mod sistematic actualizări anuale ale proiecțiile lor populației, în special în ceea ce privește fluxurile de migrație, pentru a fi utilizate pe termen scurt a orizontului de prognoză pe termen mediu.

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5740649/KS-EP-11-001-EN.PDF/1f0b25f8-3c86-4f40-9376-c737b54c5fcf

http://www.worldbank.org/ro/news/feature/2013/01/17/the-eu-11-in-an-aging-europe

http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2015/ee3_en.htm

http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2015/05/12-ecofin-ageing-populations/

Ojoc Draguta-Lavinia, Seria B