Identificarea Persoanelor Dupa Urmele de Maini, Picioare, Dinti Si Buze

La sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a formant ca o știință judiciară Criminalistica. Aceasta a fost cunoscută până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și sun denumirea de politie tehnica sau politie stiintifica, datorita metodelor, mijloacelor si procedeelor criminalistice care au fost folosite de organele de politie.

Hans Gross, recunoscut de specialisti ca fiind intemeietorul criminalisticei, a definit Criminalistica o stiinta a starilor de fapt in procesul penal.

Criminalistica a fost denumita in literatura de specialitate ca fiind stiinta contra crimei, formata din trei ramuri:

Tehnica criminalistica-………..

tactica criminalistica-………….

Metodologia criminalistica-…………….

Obiectul criminalisticii……….

Metodele de investigare si caracterele criminalisticii……….

Principiile criminalisticei

Capitolul I

Identificarea persoanelor dupa urmele de maini, picioare, dinti si buze

In literatura de specialitate urma infractiunii este reprezentata de totalitatea elementelor materiale a caror formare este determinata de savarsirea infractiunii sau schimbarile variate care apar in mediul inconjurator ca urmare a actiunii intractorului.

Traseologia este domeniul tehnic care se ocupa cu cercetarea urmelor, aceasta se refera al examinarea urmelor create de construcctiile exterioare ale corpuli sau obiectelor.

Urmele infractiunii se clasifica dupa urmatoarele criterii:

factorul creator de urma – factorii care determina apariatia unei urme(corul uman, animale, fenomene, obiecte);

tipul sau natura urmei – urmele care reproduc forma suprafetei de contact a obiectului creator; urmele sub forma de pete sau resturi de materie organice si anorganice; urme sonore si urme olfactive; urme vizibile si urme letante; macrourmele(majoritatea urmelor) si microurmele (particule sau resturi foarte mici de obiecte, substante)

modul de formare al urmelor – urme statice,adica urme create prin atingere, lovire, fara ca suprafetele de contact sa se afle in miscare una fata de cealalta in momentul contactului; urme dinamice formate prin alinecarea a unei suprafete peste alta; urme de suprafata care pot fi urme de statificare formate prin depunerea unui stat de substanta pe suprafata primitoare a urmei si urme de destratificare formate prin ridicarea suprafetei aflate initial pe suport; urme de adancime.

Dactiloscopia

Dactiloscopia este o ramura a tehnicii criminalistice care se ocupa cu studiul desenelor papilare ce se intanlesc in regiunea digitala, palmara si plantara precum si a urmelor lasate de acestea lasate in campul infractiunii, pentru identificarea persoanelor si cadavrelor.

Ca obiectiv, dactiloscopia, cerceteaza urmatoarele:

Elaborarea procedeelor si mijloacelor de descoperire, fixare, ridicare, examinare si interpretare a urmelor desenelor papilare lasare de o persoana in diferite locuri;

Elaborarea regulilor de codificate a desenelor papilare in vederea organizarii evidentelor dactiloscopice a infractorilor pentru constatarea recidivei, , a numelor false si pentru identificarea infractorilor pe baza urmelor papilare lasate la locul faptei;

Elaborarea metodelor de tinere in evidenta a urmelor papilare ramase la infractiunile cu autori necunoscuti;

elaborarea procedeelor si tehnicilor de amprentare a persoanelor si cadavrelor;

Elaborarea metodologiei de identificare prin expertiza dactiloscopica a infractorilor dupa urmele papilare create de acestia la locul comiterei infractiunei;

Identificarea cadavrelor necunoscute pe baza impresiunelor prelevate de la acestea.

Desenul papilar are ca si proprietati unicitate, fixitate si inalterabilitate. Varietatea desenelor papilare fac practic imposibil intalnirea a doua amprente identice. Fixitatea se caracterizeaza prin mentinerea formei si detaliilor caracteristice desenului papilar. Amprenta apare in luna a sasea de viata intrauterina. Pe masura dezvoltarii corpului amprenta sufera modificari doar in privinta dimensiunii ei, aceasta modificare neimpiedicand procesul identificarii. Inalterabiliatatea este de reprezentata de faptul ca, in mod normal desenul papilar nu poate fi modificat sau inlaturat, doar ranile adnci care afecteaza stratul dermic, distrugand papilele, precum si unele boli pot conduce la alterarea involuntara a desenului papilar.

Cercetarea urmelor de maini la fata locului se desfasoara in doua etape: descoperirea si relevarea urmelor de maini, si fixarea si ridicarea lor.

Pentru descoperirea urmelor unei infractiuni, in cercetarea fiecarui caz, organul de urmarire penala va cauta sa reconstituie mental fiecare faza a desfasurarii infractiunii parcurgand cu atentie, drumul presupus ca a fost facut de infractor in sens direct su invers.

In prezent pentru usurarea proceselor de cautare a urmelor si pentru a nu crea alte urme sau pentru a nu le distruge pe cele existente se apeleaza la tehnici nedistructive de genul razelor laser sau a surselor de lumina emisa de aparatura polylight.

Revelarea urmelor de maini vizibile se poate realiza prin metode fizice sau metode chimice. Revelarea prin metode fizice se realizeaza prin pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatia foarte fina pe obiectele sau suprafetele purtatoare de urme. Aceste substante pe langa finetea lor trebuie sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma si sa prezinte o aderenta selectiva pentru a nu estompa detaliile caracteristice urmei. Ca si revelatori utilizati in practica putem enumera: oxidul de carbon, praful de xerox, pudra galbena fluorescenta (se utilizeaza pe suprafetele multicolore, se activeaza sub actiunea radiatiilor ultraviolete). Indepartarea pudrelor de revelare precum si raspandirea lor se realizeaza cu ajutorul unei pensule fine din par de veverita, puf de strut, fibre de carbon, iar pentru suprafetele mari pulverizatoare sau spray-uri.

Revelarea prin metode chimice a urmelor de maini latente se poate realiza cu vapori de iod, procedeul avand la baza reactia de colorare care se produce intre vaporii de iod si substantele organice din sudoarea depusa in urma pe suportul cu suprafata poroasa. Reactivi chimici care reactioneaza cu aminoacizii din sudoare avand la baza ninhidrina, nitratul de argint sau rodamina B. Ca si noutate organele de specialitate folosesc o solutie denumita DEMAC care este sensibila la ureea din sudoare.*

Fixarea urmelor papilare ca si mijloc principal il reprezinta procesul-verbal care consta in consemnarea detaliata si exacta a urmelor si metodelor de revelare folosite, a locului si a pozitiei in care au fost descoperite, se fac precizari privind fotografiile executate, ridicarea obiectelor purtatoare de urme si transferul peliculelor adezive sau a mulajelor. Raportul tehnic criminalistic presupune fotografierea urmelor in detaliu, ele insotind procesul verbal, organele de urmarire penala si institutiile de judecata putand verifica daca afirmatiile din procesul verbal corespund cu imaginile fotografice.

Fixarea urmelor se realizeaza si prin schite sau desene realezate la fata locului, care se anexeaza la procesul verbal, acestea neputand fi utilizate in cercetarea de identificare ci doar la stabilirea locului in care au fost gasite.

Ridicarea urmelor de maini si interpretarea la fata locului………………..

Urmele de picioare sunt folosite mai rar in procesul de identificare, deoarece acestea au un numar redus de elemente caracteristice cu exceptiacrestelor papilare de pe talpa piciorului. Metodele de descoperire si revelare a urmelor piciorului gol sunt aceleasi cu cercetarea urmelor de maini…………………

Urmele de dinti si buze………

Biocriminalistica

Urmele biologice sunt reprezentate de produsele de secretie (saliva, secretie nazala, lapte matern), excretie (urina, fecalele, sperma, sputa) si tesuturile umane ( sange, piele, tesut muscular, masa cerebrala, oase si unghii). Cele mai importante urme in raport cu frecventa cu care sunt intalnite in accidentele rutiere, de munca, explozii, incendii si in cazul savarsirii infractiunilor de violenta, dar si a circumstantei modului de comitere a faptei sunt urmele de sange, saliva, sperma si firele de par.

Privind cercetarea urmelor biologice nu se poate vorbi de o simpla examinare criminalistica sau medico-legala ci de o cercetare interdisciplinara proprie expertizei biocriminalistice, denumita in practica expertiza complexa. Expertiza complexa reprezinta expertiza in care pentru lamurirea faptelor sau imprejurarilor cauzei sunt necesare cunostinte din mai multe specialitati. Efectuarea expertizei de catre experti din domenii diferite este dictata de catre natura complexa a problemelor puse si de faptul ca se investigheaza aceleasi probleme materiale, dar cu metodele proprii fiecarei specialitati. prin urmare constatarile si concluziile efectuate de pe pozitiile unor specialitati diferite se completeaza reciproc, iar rezultatele sunt interpretate impreuna de experti, formulandu-se o concluzie unica, sinteza tuturor cercetarilor intreprinse.

urmele de sange

In campul infractional urmele de sange se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare si sunt consecinta unei actiuni violente exercitate asupra corpului persoanei de natura sa determine leziuni ale vaselor sanguine.

In functie de natura suportului urmele pot fi absorbite de acesta sau pot ramane la suprafata acestuia, culoarea urmelor de sange difera in functie de vechime, cantitate, natura suportului si factorii care actioneaza asupra lor (temperatura, lumina, agenti fizici si chimici).

Cautarea urmelor de sange se realizeaza prin particularitatile locului sau a suportului cercetat:

imbracamintea si corpul persoanelor antrenate in infractiune,autorul avand parte de o atentie deosebita deoarece acesta de regula incearca sa indeparteze urmele de sange. Urmele de sange pot ramane in profunzimea imbracamintei, lenjeriei, la cusaturi, in mansete, in interiorul buzunarului, sub unghii, in par, etc.

portiunea de teren si obiectele aflate la locul comiterii infractiunii sau in locul in care a fost descoperit cadavrul, cum ar fi covoarele, diverse obiecte de mobilier, usile, etc.

instrumentele utilizate in comiterea infractiunii, cum ar fi cutilete, alte tipuri de arme, instrumentele chirurgicale folosite la efectuarea ilegala a unei interentii.

instalatiile sanitare, vasele sau alte obiecte ce pot servi la inlaturarea urmelor sau la transportul cadavrelor.

Descoperirea petelor de sange se realizeaza prin metode fizice utilizandu-se sursele de lumina (dispun de filtre colorate capabile sa evidentieze urma) si prin metode chimice utilizandu-se apa oxigenata (produce o efervescenta caracteristica eliberarii oxigenului din sange), un reactiv pe baza de luminol (dupa aplicarea pe urmele suspecte de sange si sub actiunea radiatilor ultraviolete determina o fluorescenta specifica). Aceste metode au un caracter obiectiv, investigarea complexa, pentru stabilirea cu precizie daca este sau nu o urma de sange, sa se efectueze in laborator.

Fixarea urmelor de sange are loc prin descrierea lor in procesul-verbal si prin fotografiere pentru punerea in evidenta a urmelor.

Ridicarea urmelor de sange se poate efectua astfel: petele uscate se pot razui sau decupa impreuna cu o portiune din suport, baltile de sange se pot absorbi cu pipeta, urmele formate pe zapada se ridica prin introducerea sub planul pe care se gasesc acestea a unui tifon sau a unei hartii de filtru, crengile, frunzele si vegetatia care prezinta urme de sange se taie, urmele de sange aflate pe obiecte de uz vestimentar si accesorii, lenjeria de pat, huse de fotolii se ridica impreuna cu suportul dupa ce in prealabil au fost uscate.

Trebuie avut in vedere faptul ca la ridicarea urmelor de sange acestea pot contine ai alte categorii de urme biologice.

Interpretarea si expertiza urmelor de sange…………

urmele de saliva si seminale

firul de par uman

odorologia judiciare

adn

Voce si alte metode

voce si vorbire

biometria

inregistrarea penala

Falsul in inscrusuri

inlaturarea textului si adaugarea textului

imitarea scrusului

texte dactilografiate

allte categ.

Grafoscopia

identificarea dupa scrisul de mana a persoanei

Urmele de incendii, de explozii si de accidente de trafic

cercetarea urmelor de incendii

cercetarea urmelor de explozii

cercetarea urmelor de accident de trafic

Fotografia judiciara

generalitati

foto. judiciara operativa

foto. judiciara de examinare