Fenomene Meteorologice Extreme Si Influenta Lor Asupra Constructiilor din Mediul Urban

Prezentul articol se vrea a fi un semnal de alarmă cu privire la influența fenomenelor meteorologice extreme asupra construcțiilor din mediul urban. Prezintă sintetic amenințările și riscurile la care sunt supuse infrastructura și toate tipurile de construcții, măsurile ce se impun pentru înlăturarea acestora, precum și oportunitățile deschise de analiza si planificarea judicioasă a teritoriului.

Cuvinte cheie: risc, măsuri, oportunități.

***

În ultimii ani, atât la nivel global cât și în țara noastră, se remarcă apariția tot mai frecventă a unor fenomene meteo-climatice extreme, care pot provoca dezastre, soldate cu importante modificări aduse mediului înconjurător, cu numeroase pagube materiale și mai ales, cu victime umane. Fenomenele meteo-climatice de risc sunt cu atât mai periculoase, cu cât contrastul temperatură-presiune este mai mare și cu cât se produc mai mult în afara sezonului lor caracteristic. Efectele evenimentelor meteorologice extreme (valurile de căldură, inundațiile, instabilitatea versanților, căderile masive de zăpadă, furtunile,etc) au un mare impact asupra zonelor urbane, infrastructurii și construcțiilor. Pentru a diminua acest impact și a reduce riscul asupra mediului antropic, este imperios necesară planificarea urbană și proiectarea unei infrastructuri adecvate.

Cele mai importante măsuri ce se impun sunt: *prevenirea și intervenția rapidă în cazul declanșării fenomenelor meteorologice extreme.

* sporirea suprafețelor spațiilor verzi, asigurarea apei pentru întreținerea acestora, cu scopul de a micșora riscul provocat de căldura excesivă.

*redimensionarea sistemului de canalizare pentru a putea prelua surplusul de apă provenit din ploile torențiale.

*asigurarea unor pavaje care să permită infiltrarea apei la nivelul trotuarelor, parcărilor, spațiilor de depozitare, etc.

*aplicarea unor soluții constructive care să îmbunătățească izolarea termică a clădirilor, în vederea eficientizării consumului de energie.

*asigurarea unor surse de energie regenerabilă prin implementarea conceptelor moderne de arhitectură.

*promovarea de materiale și de soluții constructive adecvate schimbărilor climatice.

*implementarea unor programe de formare profesională pentru arhitecți și constructori pe tema asigurării rezilienței clădirilor la efectele schimbărilor climatice.

Aceste măsuri, precum și practicile de management al spațiului urban trebuie abordate pe termen lung, contracarând astfel amenințările la care suntem supuși datorită evenimentelor meteorologice extreme din ultimii ani:

*creșterea riscului alunecărilor de teren

*modificarea caracteristicilor materialelor de construcții, a fundațiilor (ex. terenurile sensibile la umiditate, timpul de priză al betonului, degradarea accentuată a rocilor datorită atmosferei urbane îmbogățite cu dioxid de carbon și sulfați rezultați din arderea combustibililor).

*pierderea stabilității construcțiilor din zonele denivelate, inundabile.

*scăderea gradului de confort al clădirilor datorită costurilor ridicate ale materialelor și soluțiilor de izolare termică.

Planificarea judicioasă a teritoriului poate oferi un cadru integrat ce permite conexiuni între vulnerabilitate, evaluarea riscului și adaptare, aducând oportunități ca: noi piețe pentru materiale, tehnici și produse de construcție rezistente la efectele, uneori dezastruoase, ale schimbărilor de vreme.

Bibliografie:

Țibrea A.; Szocs I. – Studiul materialelor & construcții, București, Ed. Economica Preuniversitaria, 2000.

Sorocovschi V. – Riscuri și catastrophe, vol.I, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2002.

Surse imagini: https://www.google.ro/search?q=FENOMENE+METEO.

https://www.google.ro/search?q=casa+verde+imagini.