Favorabilitati Si Restrictii Pentru Municipiul Deva

I.Conditii naturale- Favorabilitati si restrictii pentru Municipiul Deva

1. Asezare geografica

Municipiul Deva este situat în partea centrală a județului Hunedoara, la 45º 53' latitudine nordica si 22º 54' longitudine estica. Acest fapt confera orasului o pozitie central vestica in cuprinsul tarii, fiind situat la o distanta de 395 kilometri fata de Bucuresti, 157 kilometri fata de Arad, 548 kilometri de Iasi si 328 kilometri de Baia Mare.

Orasul resedinta a județului, este delimitat la est de orașul Simeria și comuna Hărău, la nord de comunele Șoimuș și Vețel, la vest de comunele Cârjiți și Peștișul Mic, iar la sud de municipiul Hunedoara.

Din punct de vedere al provinciilor istorice romanesti, municipiul poate fi incadrat in zona de interferenta a Transilvaniei cu Banatul.

Harta Deva in Romania

Situata pe malul stang al raului Mures, Deva este incadrata in compartimentul nordic al Depresiunii Hunedoara, numita si Depresiunea Simeria-Deva. Din punct de vedere al delimitarii, spre vest se remarca Muntii Poiana Rusca si Muntii Zarandului, spre nord Muntii Apuseni, iar spre est Dealul Uroi si Muntii Sebesului. La sud se pot vedea in departare, Muntii Parangului si Masivul Retezat.

Sursa: PLANUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI DEVA PENTRU PERIOADA 2007-2013

2. Particularitati al structurii geologice

In araia de suprapunere a segmentelor vestic si median al fracturii Vaii Muresului, la care se asociaza si sistemul de fracture propriu Masivului Poiana Rusca, s-a creat o zona de mare mobilitate tectonica si magmatica, care explica modul de formare oarecum deosebit al structurilor andezitice subvulcanice de la Deva si de concentrarea a mineralizatiei de tip “ porphyry copper”

Zona centrala a ansamblului structural de corpuri andezitice este marcata de regiunea dealurilor Poliatca si Nucet; spre nord se individualizeaza corpul Piatra Coziei-Steamu, cele din dealurile Serhediu si Cetatii, iar in partea suudica se contureaza neck-urile andezitice de la Coltasa, Dealul Magura si Dealul Bejan.

Din relatiile stabilite intre diferitele tipuri de roci se poate accepta cel putin existenta a doua generatii de corpuri subvulcanice. Aproape in toate situatiile, contactele sunt aproape de vertical, observandu-se o puternica brecifiere a rocilor strabatute, de asemenea si o usoara tendinta de evazarre, bombare, spre suprafata. Anclavarea formatiunilor din fundament –fragmennte de sisturi cristaline sau roci sedimentare- constituie un caz frecvent intalnit.

Din punct de vedere petrografic, au fost differentiate cateva tipuri carcteristice: andezite amfibolice de Nucet, andezite amfibolice cu biotit din Dealul Cetatii, Dealul Magura si Paraul Bailor si andezite amfibolice de Serhediu, din varfurile Serhediu si Poliatca. Acestea din urma se deosebesc prin dimensiunile mari ale fenocristalelor de feldspat (4 cm), prinse intr- masa de baza larg cristalizata. Ca o trasatura carcateristica se poate mentiona prezenta breciilor de contact-brecii de contact cu carcater poligen, brecii andezitice cu granulatie variata, prinse adesea neregulat intre rocile gazda,brecii in care se remarca lipsa andezitelor si brecii de falie.

Caqrcaterele petrochimice reflecta omogenitatea produselor, care se incadreaza in campul specific determinat al vulcanitelor din ciclul II de eruptive.

In corpul andezitic de la Paraul Bailor si in rocile-gazda s-a desfasurat o activitate complexa de transformare hidrotermala si de concentrare a mineralizatie. Metamorfizmul hidrotermal s-a desfasurat cu maxima intensitate la interiorul corpului andezitic, determinand astfel o dispozitie zonara a produselor. Mineralizatia se asociaza zonei interne cu biotit si feldspat potasic , localizata intr- retea densa de fisuri sau de aspectul unei impregnatii foarte fine. De asemenea, se precizeaza ca in zona mediana, cu trecere spre partea inferioara a zacamantului, mineralizatia este reprezentata cantitativ prin cuart, bornit si calcopirita. Cu acestea se asociaza caleozina, molibdenitul, magnetitul, calcitul, turmalina,etc. Partea superioara a zacamantului, exploatata, a avut o asociatie de minerale metalice mult mai bogata in pirita si sulfuri polimetalice, cu care se asocial si aurul.

Carcaterele structurale si paragenetice ale metamorfizmului hidrotermal, definesc trasaturile comune ale acestui zacamant, cu cele apartinand tipului “ porphyry copper”

3. Caracteristici geomorfologice

Orașul Deva s-a dezvoltat într-o regiune de contact geomorfologic, formată de Culoarul Mureșului, între Munții Poiana Ruscă și Munții Metaliferi. Aceasta regiune este reprezentata de compartimentul nordic al Depresinuii Hunedoara, si anume Depreiunea Simeria-Deva.

Totodata in partea de vest si de nord vest a orasului se dezvolta un sir de dealuri cu inaltimi ce variaza in jurul valorii de 700 metri, cunoscute sub numele de Dealurile Devei.

3.1. Culoarul Muresului

Este un culoar depresionar intramontan, de origine tectonica, situate de-a lungul vaii Muresului, intre municipiul Alba Iulia (E-NE) si comuna Zam in (V-SV), delimitat de Muntii Metaliferi si Trascau in nord si nord-est si de prelungirile Muntilor Cindrel, Sureanu si Poiana Ruscai la sud. Tot in compartimentul sudic, prin valea Streiului, comunica cu Depresiunea Hunedoarei si Depresiunea Hateg.

Relieful este format dintr-o zona colinara inalta (cca. 400-600 metri), fragmentata de vai , dezvoltata cu precadere pe malul stang al vaii Muresului si dintr-o campie aluviala etajata (cca. 190-300 metri), alcatuita din luncile si terasele Muresului de pe ambele maluri.

Subdiviziunile majore ale acestei unitati depresionare sunt reprezentate de: Culoarul Orastiei in sud, Depresiune Ilia si Depresiunea Simeria-Deva. Aceasta din urma strabate teritoriul muncipiului Deva si reprezinta un culoar de vale mult largit, cu lunci si terase bine dezvoltate.

3.2.Depresiunea Hunedoarei

Depresiune intramontana, tectono-eroziva,situata la zona de contact a Carpatiilor Orientali cu cei Meridionali, intre prelungirile Muntilor Metaliferi (N), Culoarul Orastiei (E-NE), Muntii Sureanu (E-SE), Depresiunea Hateg (S) si Muntii Poiana Ruscai (V). Prezinta o dezvoltare alungita, pe directia sud-nord, intre aliniamentul “poarta “de la Subcetate si Culoarul Vaii Muresului. Tototata depresiunea este divizata in trei mari compartimente : Depresiunea Hunedoaraei in vest-nord- vest,pe raul Cerna, Depresiunea Calan,in est pe raul Strei si Depresiunea Simeria-Deva, in nord pe valea Muresului

3.3.Dealurile Devei

Eroziunea ce s-a manifestat ulterior eruptiilor neogene, a scos in evidenta forme de relief accidentate si specifice, vizibile si in prezent sub forma unor dealuri cum sunt: Dealul Cetatii, Dealul Magura, Dealul Piatra Coziei.

Ele se intrepatrund cu ultimele ramificatii ale Muntilor Poiana Ruscai, care formeaza o prispa piemontana inspre culoarul Muresului, fragmentata de conurile de dejectie al paraurilor Magheruta, Bejan, Aramei si Sintrig. Aceasta prispa piemontana formeaza si ea la randul ei un sector de dealuri care se prelungesc pana in apropierea orasului.

Cele mai importante dealuri, pornind de la est spre vest sunt: Dealul Paiului (330 metri), Piciorul Paiului (232 metri), Dealul Archiei (351 metri). Acestea sunt dealuri neimpadurite, cu pamant arabil,favorbile pentru cultivarea cerealelor paioase.Urmeaza apoi Varful Magurei (337 metri), Dealul Bejanului (376 metri) si Magura (504 metri), care sunt precedate de Dampul Pietroasa, Coasta Viilor si Dampul Greblelor.

Dealul Cetății este situat in nord-vestul municipiului Deva. Sub aspect geologic, reprezinta rezultatul activitatii vulcanice neogene, care incepand din Tortonianul Superior pana in Panonoian, s-a desfasurat cu intensitate maxima in lungul Vaii Muresului. Ca produs al magnetismului subsecvent al acestei activitati, s-a format si conul vulcanic de andezite al Dealului Cetatii, caruia eroziunea ulterioara i-a indepartat o mare parte din struictura aparatului vulcanic. Stuidiile geologice si petrografice au aratat ca in urma distrugerii aparatutului vulcanic, s-a mai pastrat doar umplutura atat de caracteristica a cosului sau.

Aspectul actual, sub forma unei magur cu sectiune aproape circulara si altitudinea (371 metri) i-au conferit denumirea de deal. Declivitatea sa variază în general între 300 – 400, pante mai mari prezentând versantul sud-estic dinspre parcul orașului pe care apar sectoare cu abrupturi în rocă de 800 – 900.

Construirea și funcționarea cetății începând cu secolul al-XIII-lea, a condus la apariția unui relief antropic care se pune în evidență prin zone terasate, poteci, galerii subterane și gropi. În anul 1889 s-a construit un tunel de 20 m lungime, iar între 1942-1943 o galerie pentru adăpost antiaerian. Până în 1941 pe versantul dinspre parc, mai jos de zidurile cetății a existat o mică capelă. În sistemul de galerii subterane funcționează din 1971 o stație seismologică și geomagnetică.

In prelungirea acestor dealuri, prispa piemontana se continua cu o suprafata inclinata, de eroziune si acumulare, care coboara lin spre lunca Muresului. In partea centrala a ei, la o altitudine de aproximativ 190-220 metri se dezvolta municipiul Deva. Spre vest si sud, altitudinile cresc, facandu-se trecerea spre zona deluroasa terasata a orasului,care se inalta la cca. 300-350 metri.

3.4.Muntii Metaliferi

Contactul cu aceasta unitate structurala a Apusenilor sudici, care este delimitata intre Valea Ariesului si Valea Muresului, isi pune amprenta in mod seminificativ asupra peisajului gemorfologic al regiunii, in deosebi in zona traversata de raul Mures. Din punct de vedere geologic, ea se caracterizeaza prin prezenta a patru complexe care au si rol morfologic diferit: ofiolite mezozoice, calcare jurasico-cretacice,flis cretacic si eruptiv neogen. In ansamblu, primele doua sunt netezite de o importanta suprafata de eroziune care coboara de la altitudinea de 1000 de metri in marginea de nord a unitatii pana la altitudinea de 700 metri in sud, in zona Vaii Muresului.

Suprafata este dominata de doua complexe litologice : de calcare, care constituie martori de eroziune, si de aparatele vulcanice, edificate pe platforma.

Din asocierea acestor complexe liltologico-morfologice au fost distinse urmatoarele subunitati de relief: Muntii Trascau, Muntii Auriferi, Masivul Gaina, Muntii Vintului si Muntii Drocea, acestia din urma fiind separati de Muntii Auriferi prin culoarul depresiunar Brad-Deva.

3.5.Muntii Poiana Rusca

Limita estica a Muntilor Poiana Ruscai,mai precis aliniamentul Culmea Curatul-Deva,intra in contact cu zona de studiu, delimitand Depresiunea Hunedoarei de ultimele ramificatii ale masivului. Din punct de vedere morfostructural, aceasta zona de contact are caracterul unei fasii de tranzitie. Astfel, pe sedimentarul Depresiunii Hunedoarei, continuat si in partea estica a masivului, intre Valea Zlatului si Deva, contactul morfostructural este greu sesizabil si cu rol distinc asupra vegetatiei forestiere, care inceteaza la inaltimi de 400-500 metri, lasand loc mai mult pasunilor, fanetelor si terenurilor agricole.

4. Clima

Orașul Deva beneficiază de un climat temperat continental blând cu cantități mici de precipitații și o circulație predominantă a aerului dinspre vest. Această situație se explică prin situarea în Culoarul Mureșului în lungul căruia se resimt influențe climatice submediteraneene și prin protecția oferită de Munții Apuseni și Poiana Ruscă care sunt un obstacol în calea maselor de aer atlantice încărcate cu umezeală.

Temperatura medie multianuala a aerului are valoarea de aproximativ 10 ° C. In luna ianuarie valorile termice medii sunt de -2.3 ° C, iar in iulie de 20.6° C, rezultand o ampitudine gtermica moderata de 22.9° C.

„Temperatura maxima absoluta inregistrata a fost de 39.7 ° C la 16 august 1952, iar minima absoluta de -31.6° C la 24 ianuarie 1963. Numarul zilelor cu temperaturi de peste 25 ° C este de cca 100/an, iar al temperaturilor de sub 0 ° C de aproximativ 125/an.”-Deva Dumitru R

Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 600,9 mm. Cele mai abundente precipitatii cad in luna iulie, iar cele mai reduse in februarie.
„Cea mai mare cantitate de precipitatii cazute in 24 de ore a fost de 262 mm la 19 iulie 1934.”

Numarul mediu al zilelor cu ceata este de 57, cele mai numeroase fiind in perioada decembrie-februarie (33).

Zapada ese mai putin caracteristica zonei,numarul mediu al zilelor cu strat de zapada fiind de 10-20, grosimea medie a acestuia fiind de 4 centimetri.

Vânturile predominante bat din sectorul vestic și nord-vestic.Calmul atmosferic se pune in evidenta in 59% din zilele anului.

Elementele climatice influențează favorabil dezvoltarea vegetației și a culturilor agricole.

5. Resurse de apa

5.1.Muresul-Caracteristici generale

Adaptat la cel mai vechi traseu de legatura tectonica si hidrografica a Podisului Transilvaniei cu Depresiunea Panonica, sistemul Muresului si-a creat un bazin hidrografice extins pe o suprafata de 29 767 km² (din care in tara noastra 27 919 km²) ce se desfasoara de la Depresiunea Giurgeului pana la varsarea raului in Tisa, la Seghedin, in Ungaria.

Muresul traverseaza in drumul sau spre varsare forme variate de relief, dintre care muntii reprezinta circa 25 %, regiunile de podis 55%, iar regiunea propriu-zis de campie de pe teritoriul tarii noastre 5 %. Aceasta se reflecta si in panata medie a reliefului din bazin care este de 179 m/km

Raul isi are izvorul in sudul Depresiunii Giuregeului, la o altitudinde de 850 metri, langa comuna Izvorul Muresului. Cursul acestuia, de la obarsie pana la varsare, este impartit in patru sectoare caracteristice:

1.Muresul Superior-ce cuprinde Depresiunea Giurgeului si Defileul Toplita-Deda (110 km)

2.Muresul mijlociu axat pe zona centrala a Podisului Transilvaniei, intre Deda si Alba Iulia (266 km)

3.Culoarul Muresului inferior, cuprins intre Muntii Apuseni,Carpatii Meridionali si Muntii Banatului, intre Alba Iulia si Lipova (225 km)

4.Muresul inferior din Campia de Vest, intre Lipova si granita cu Ungaria (117 km)

Dintre sectoarele prezentate anterior, un interes sporit pentru zona analizata il constituie „Culoarul Muresului inferior”, pe a carui aliniament este cuprins si municipiul Deva.

In lungul culoarului intalnim mai multe strangulari, defilee epigenetice sau antecedente, intre care se insira o serie de bazinete , barate mai ales de formatiuni eruptive neogene.Printre acestea,un exemplu elocvent il reprezinta Depresiunea Deva-Simeria. Panta Muresului in acest sector este uniforma si destul de redusa (0.3-0.5 m/km) ca si pe sectorul mijlociu.

Avand in vedere ponderea mare a aluviunilor grosiere aduse de afluenti, pe care Muresul nu le poate transporta decat la apele mari, albia sa, in buna parte, este stabila.Mobilitate mai mare in cadrul albiei se observa numai la formele de fund, constituite din nisipuri autohtone. Pe tot parcursul sectorului sedimentele sunt deosebit de importante pentru constructii fiind valorificate in diferite centre de profil.(Exemplu: Soimus,)

Muresul este principalul colector a apelor care curg dinspre Dealurile Devei, insa debitul redus al acestora determina un impact redus asupra lui. Majoritatea acestor ape, paraie, valcele, izvoare sunt captate in prezent prin reteaua de canalizare a orasului si nu mai sunt vizibile.

In urma exploatarilor miniere si activitatilor de la statia de flotare, lunca din stanga raului a deservit ca zona de depozitare a unor mari cantitati de steril. Prin crearea uni baraj si a unui lac de acumulare, apa Muresului este folosita in prezent de catre termocentrala de la Mintia, in scopuri industriale.

5.1.2.Caracteristici hidrologice ale raului Mures

5.1.2.1.Scurgerea apei

Este lina si se desfasoara in adancime,cu o viteza de 1 m/s. Volumul maxim scurs pe anotimpuri.se produce la sfârșitul primăverii și începutul verii (aprilie-iunie), și cel minim toamna (septembrie-noiembrie). Fenomenele de îngheț (pod de gheață, curgeri de sloiuri, gheață la mal) au o durată medie de 45-50 de zile și se înregistrează în medie pentru 80%-90% din ierni.

5.1.2.2 Debitul mediu multianual

Pentru perioada ultimilor 30 de ani, variază între 120 m3/s și 165 m3/s, valorile marcând zona de intrare, respectiv de ieșire a râului de pe teritoriul județului. In timpul anului debitul maxim se inregistreaza in luna mai (289 m3/s), iar cel minim in decembrie (100 m3/s). „Debitul maxim absolut s-a inregistrat la 16 mai 1970-2.612 m3/s.”-Dumitru rus

Latimea albiei minore in perimetrul Devei este de aproximativ 130 m, iar adancimea apei de 1-3 metri.

5.1.2.3.Temperatura apei

In aria localitatii analizate, temperatura maxima a raului Mures atinge aproximativ 28 °C, valoare mai scazuta comparativ cu cele inregistrate in amonte, la Alba Iulia (aproximativ 30° C). Aceasta scadere se manifesta pe fondul receptarii,de catre raul Mures, a unui aflux de ape mai reci cu cateva grade. ( Cugirul: 26°C, Geoagiul: 27,5 °C, Streiul: 27 °C)

5.1.3.Afluentii

În perimetrul municipiului Deva, Mureșul primește mai mulți afluenți, cei mai importanți fiind Cerna și Căianul.

5.1.3.1.Cerna

In aval de confluenta cu Streiul, in dreptul localitatii Santuhalm-Deva, Muresul primeste ca afluent raul Cerna. Acesta izvoraste de pe versantul estic al Munilor Poiana Ruscai, de la altitudinea de 1100 metri.

De mentionat este faptul ca, detine un rol deosebit de important pentru alimentarea cu apa a municipiului Hunedoara, iar in trecut reprezenta principala cale de evacuare a apelor reziduale provenite de la centrul metalurgic.

Pentru asigurarea debitelor necesare de apa in anul 1964 a fost realizat lacul de acumulare de la Cincis, care are o suprafat de 2.61 km². Aici Cerna primeste cel mai mare afluent din partea stanga, si anume-Govasdia (S=57 km², L=20 km), urmat apoi de Zlasti, Cristur si Ursului. Raul nu are afluenti din dreapta in depresiune, de aceea poate fi considerat un colector submontan al versantului estic al Muntilor Poiana Ruscai.

.Numele Cerna este de origine slava si insemna „negru”. Raul a primit aceasta denumire deoarece trece printr-o zona bogata in zacaminte de fier care dau pietrelor o culoare negricioasa.In Deva, a existat pana in anii ’60 si un canal care se numea Cerna si care strabatea o mare portiune din oras. Se pare ca acest canal a fost facut chiar din perioada daco-romana pentru transport de marfuri, iar ulterioar a fost folosit pentru actionartea morilor de apa.

5.1.3.2.Caianul

Se inscrie, alaturi de Boholt si Dejan, printre izvoarele carbogazoase carbonatate care se varsa in Mures, mai precis in sectorul cuprins intre zona de varsare a Geoagiului si Poarta Braniscai.Acesta are o suprafata de 170 km² si o lungime de 20 kilometri.

De asemenea vatra orașului este străbătută de pâraiele Bejan și Sintirig, care în timpul verii seacă de mai multe ori.

5.2.Apele minerale

La poalele Dealului Cetății,la contactul eruptivului cu depozitele neogene, apar ape minerale clorurosodice, bicarbonatate (mineralizare 38-40%), feroase, hipertonice și atermale (17-180C). Ele conțin calciu,magneziu, sodiu,potasiu, fier, sulfați, cloruri, bicarbonați și dioxid de carbon.

Procentul ridicat de fier împiedică utilizarea lor pentru cura internă, insa” acestea apa clorurata sodica poate fi utilizata in cura externa sub forma de bai reci sau calde in urmatoarele afectiuni: in boli ale aparatului locomotaor (artrite si artroze), in boli ale oaselor si muschilor(periostite, tendovaginite), in boli ale sistemului neros periferic, in afectiunile genitale la femei sau in pervisceritele abdominale.”

De asemenea, in urma forajelor facute in zona, s-a dat de surse de ape termale (24° C) si de namol sarat.

O alta categorie a apelor minerale este reprezentata de apele carbogazoase, evidentiate pe teritoriul satului Boholt (comuna Soimus).” Aceste iviri sunt legate de aureola mofetica situata pe rama sudica a Mjuntilor Metaliferi.

Apele minerale din aceasta zona sunt acumulate in reteaua cristalina si in fisurile calcarelor cristaline , care se prezinta sub forma unui sinclinal orientat aproximativ NV-SE. Complexul acvifer de adancime este pus in evidenta de patru izvoare cu carcater permanent, dintre care trei debiteaza ape minerale.

Manifestata artezian la +1 metru peste nivelul solului, cu un debit de circa 0.4l/s,apa minerala exploatata are un carcater bicarbonatat, sulfatat, calcic, magnezian, sodic, carbogazos, cu o mineralizare totala de 2.7 45 g/l si un continut de CO₂ liber de 2.1 g/l.”-

Mineralizarea complexa a apelor se datoreaza circulatiei in roci cu caractere chimice variate, iar prezenta CO₂-ului este legata de activitatea postvulcanica a eruputivului neogen care se afla in vecinatatea nordica a zonei.”

6. Vegetatia si fauna

6.1.Flora

Bogatia si diversitatea florei din ariile inconjuatoare ale municipiului Deva si mai ales de pe Dealul Cetatii, face ca aceasta sa fie catalogata drept una dintre cele mai frumoase si interesante din Transilvania. Predominant, ea apartine tipului de flora ardeleana, dar poate fi semnalata si penetratia florei de tip banatean si de tipul campiei tisene. Aici sunt cunoscute aproximativ jumatate din speciile plantelor fanerogame din Transilvana, dar se remarca si specii de flora mediteraneana balcanica, orientala din Crimeea sau Asia Mica. Astfel, pot fi gasite aproximativ 1200 de fanerogame, peste 15 criptogame vasculare, 217 briofite si circa 100 de ciuperci si alge.

Caracteristice acestui areal sunt padurile de deal, ca fac parte din etajul stejarului in amestec cu cel al fagului. In categoria mai sus amintita intra padurile: Finicuri, Jepi, padurea de la Piatra Colt si de pe dealurile Decebal si Nucet, vizibile din oras si usor accesibile. Speciile lemonoase dominante sunt: fagul (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur),gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), jugastru Acer campestre), mesteacan (Betula verrucosa), garnita, cer,pe langa acestea gasindu-se si exemplare de paltin, frasin, ulm, artar, plop, tei, salcam,liliac,etc.. De asemenea se gasesc si rugi de zmeura (Rubus idaeus), mure (Rubus sulcatus), soc (Sambucus racemosa), tufarisuri de alune (Corylus avellana), arbusti de paducel, corn, maces, afini si altele.

Importante, atat din punct de vedere estetic cat si stiintific, sunt speciile de plante careisi au aria de raspandire in zonele defrisate sau in cele stancoase, in care predomina vegetatia ierboasa. Dintre acestea amintim: soparlita (Veronica crinita var. Thracica), lipicioasa (Galium spurium vaillenti), floarea raiului (Allium montanum), omogul galben (Acontium anthora), crucea voinicului (Hepatica media), leurda (Allium ursinum), osul iepurelui (Onanis columnae).

In ceea ce priveste speciile endemice, poate fi amintita o specie de macies-Rosa obstrusifolia-care se gaseste numai in zona Devei. O raritate o constituie si branca (Salicornia herbacea), care creste pe terenurile sarate de la poalele de nord ale Dealului Cetatii.

Din randul plantelor cultivate de om, se remarca o preponderenta a culturilor cerealiere (in deosebi grau si porumb) si leguminoase, acestora alaturandu-se si plantele industriale. Totodata, pe terasele dealurilor din jurul orasului se gasesc livezi de pomi fructiferi, vita de vie, fanete si pasuni.

6.2 Rezervatii naturale cuprinse pe teritoriul municipiului Deva

În municipiul Deva se găsesc trei arii naturale protejate aflate în custodia Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva prin Direcția Silvică Deva (Ocolul Silvic Simeria): „Conul vulcanc al Cetatii Deva”, „Dealul Colț și Zănoaga” și „Pădurea Bejan”. Datorită prezenței unor habitate naturale, a unor specii de floră și faună de interes comunitar, aceste rezervații naturale au fost propuse pentru a face parte din rețeaua ecologică europeană de zone protejate Natura 2000.

6..2.1 Conul Vulcanic al Cetatii Deva

Reprezinta o rezervatie stiintifica complexa, situata la altitudinea de 184-371 metri, cu o suprafata de 31 hectare., in cea mai mare parte impadurita. Conul vulcanic format din andezite adăpostește o vegetație de un interes exceptiopnal din punct de vedere fitogeografic.

Pe langa urmele trecutului istoric al poporului nostru, pe teritoriul Cetatii Deva se gasesc martori ai vegetatie termofile (liliac,corn) unde cresc peste 1450 de specii de plante, unele dintre ele fiind incluse in categoria speciilor endemice.

Fauna este marcata in special de vipera cu corn (Vipera ammodytes), care „reprezinta un indicator nordic al faunei de tip mediteranean.”- (Gh. Mohan, A.Ardelean, M.Georgescu-Rezervatii si monumente ale naturii din Romania-Edit. „Scaiul”-1993.pp.45)

6.2.2 Rezervatia naturala “ Dealul Colt si Zanoaga”

Pe teritoriul acestei rezervatii, incluse in situl „Dealul Cetății ”, s-au identificat “375 specii de plante vasculare, ceea ce reprezintă 11,8% din flora României. Dintre acestea elementele predominante sunt cele holarctice cu caracter boreal și temperat (60,28% din flora dealului), urmate de elemente mediteraneene (13,24%), orientale și continentale (9,86%), balcanice (1,85%) și dacice (2,56%).

Fauna acestui sit este reprezentată prin 6 specii de amfibieni, 25 specii de păsări, 7 specii de reptile și 4 specii de nevertebrate, toate protejate prin legislația internațională. Alături de acestea au mai fost identificate 128 specii de coleoptere din care 10 specii sunt rare în fauna României și necesită protecție

Tot aici au fost identificate doua habitate de interes comunitar: păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene și păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus.”- preluat dupa

http://natura2000.mmediu.ro/upl//formulare/dealul_cetatii_deva_formular_standard.pdf

6.2.2. Padurea Bejan

Rezervatie forestiera situata la 5 kilometri sud-vest de orasul Devape platoruile cu expozitie nord-estica, ce se ridica din paraul Bejan la altitudinea de 507 metri.

„La initiativa unor renumiti botanisti romani, AL. BORZA si N. ZEICU, mari ocrotitori ai naturii, in anul 1936 si 1939, 42 de hecatre din aceasta monumentala padure au fost declarate rezervatie stiintifica.”- (Gh. Mohan, A.Ardelean, M.Georgescu-Rezervatii si monumente ale naturii din Romania-Edit. „Scaiul”-1993.pp.137)

In aceasta padurea vegeteaza toate speciile de stejar ce se gasesc in tara noastra: gorunul (Quercus petraea), stejarul (Quercus robur), stejarul pufos (Quercus pubescenus), garnita (Quercus frainetto), cerul (Quercus cerris), gorunita (Quercus dalechampii), tufa raioasa (Quercus virgiliana). Arboretul este reprezentat prin: carpen (Carpinus betulus), tei (Tilla cordata mill.), mojdreanul (Fraxinus ornus), cateva palcuri de pin negru (Pinus nigra), pin (Pinus silvestris), exemplare de scorus (Scorus aucuoaria L.), iar categoria subarboretului cuprinde exemplare de artar tataresc (Acer tataricum L.), paducel (Crataegus oxyacantha L), rasura (Rosa gallica L).

Convietuirea impreuna a acestor specii variate de stejari a dat nastere la o serie de hibrizi enedemici de o mare valoare stiintifica, precum Quercus haynaldiana (Quercus robur x Quercus frainetto).

„In aceasta padure putem admira intr-un areal restrans tipul de succesiune al stejarisului din tara noastra, zonata pe distante de sute de kilometri, dinspre stepa spre regiune dealurilor. Singura deosebire consta in faptul ca aici gorunetele sunt localizate in partea de jos a vailor, dedesuptul stejaretelor si garnitetelor, in timp ce in mod normal gorunetele ocupa partile superioare ale versantului vailor.”-idem mai sus

6.3 Fauna

Alaturi de fora, fauna completeaza in mod desavarsit biodiversitatea ecosistemului natural din zona orasului Deva.

Astfel, in zona cetatii se gasesc numeroase specii de mamifere, printre care jderul de copac (Martes martes) si veverita (Sciurus vulgaris). Tot in acest areal se evidentiaza, pe lanaga vipera cu corn curpinsa in cadrul „Rezervatiei complexe-Conul vulcanic al Cetatii Deva”, si vipera comuna, cunoscuta si sub denumirile de vipera neagra sau naparca (Vipera berus berus).

Cu un areal extins din zona de munte pana in cea de deal, cerbul (Cervus elaphus), isi extine habitatul ajungand pana in lunca Muresului, alaturi de caprioara (Capreolus capreolus), vulpe (canis vulpes) si mistret (Sus scrofa) care populeaza in general toate arboretele de foioase. Acestora li se adauga si lupul (Canis lupus) care este protejat de lege impotriva vanatului. Din pacate in ultima perioada arealul lor de raspandire este tot mai restrans, prinipalele cauze fiind: extinderea spatiului antropizat, reflectata prin cresterea numarului constructiilor si amenajarilor, defrisarisarile, dar si vanatul excesiv.

In tufisurile si maracinisurile din campiile cultivate traiesc iepuri de camp (Lepus europaeus) precum si cartite, nevastuici, viezuri, arici, iar pe malurile Muresului apare uneori vidra (Lutra lutra).

Dintre pasari putem aminti: mierla (Turdus merula), potarnichia (Perdis perdix), rata salbatica (Anas plathyncos), porumbei salbatici, prepelite, uliu, ciora, cotofana, bufnita, pitigoi, ciocarlie, graur, privighetoare, etc. Gainusa de alun (Tetrastes bonasia) pasare rara ocrotita prin lege, a fost de asemenea semnalata pe valea Muresului in zona Devei.

Primavara si vara, pajistile si dealurile sunt animate de numeroase specii de fluturi (Lahiclides podalirius, Gonepteryx rjamni), greieri, cosasi si alte insecte.

In raul Mures exista specii de peste din speciile:mreana (Barnus fluviatillis), somn (Silurus glanis), scobar (Chandrostoma nasus), crap (Cyprinus carpio), clean (Leuciscus squalius), cega (Acipenser rutherus)

6.4 Solurile

II. Populatia.Teritoriul.Baza Economica

1.Particularitati geodemografice

1.1.Istoricul locuirii

Zona pe care este asezat astazi municipiul Deva, a fost locuita inca din perioada comunei primitive. Descoperirile arheologice facute pe raza orasului, dezavaluie faptul ca inca de pe la inceputul mileniului II i.e.n. aici existau bordee si colibe, asezate pe terasele dealurilor si in zona de campie. De asemenea, in perioada civilizatiei dacice, bazinul Muresului devenise un tinut cu o prosperitate economica maxima. Datorita apropierii ei de centru puterii dace si a configuratiei deosebite a teritoriului, localitatea a fost cunoscuta si locuita inca din cele mai vechi timpuri de comunitatea daca.

Peerioada ocupatiei romane,reprezinta o alta etapa in dezvoltarea vetrei orasului, perioada marcata de construirea fortificatiilor din zona cetatii, a castrului de la Micia si de inceputerea exploatarilor de piatra la carierele Pietroasa si Bejan. „O trupa (vexilletio) din Legiunea XIII Gemina Antoniana era stationata si lucra aici. Pe o piatra cu inscriptie romana descoperita la cariera Pietroasa, se gaseste si numele unui muncitor roman, Aurelius Arimo, acesta fiind probabil cel mai vechi locuitor al Devei cunoscut noua.”-Enciclopedia Devei

Dupa retragerea romanilor din Dacia, a urmat o perioada de aproape un mileniu de navaliri barbare si migratii, perioada in care Deva, fiind asezata pe calea principala de comunicatie a Vaii Muresului, a cunoscut si infruntat toata urgia acestor navaliri. In aceea perioada, a avut loc o scadere destul de drastica a populatiei, si de abia in a doua jumatate a secolului al XIII-lea se pun bazele unei noi dezvoltari a localitatii

„Incepand de pe la mijlocul secolului al XV-lea, localitatea este cunoscuta drept "oppidum", targ, si era locuita de militari, comandanti, ofiteri si soldati, nobili, targoveti si tarani, corabieri si plutasi, olari, mestesugari, negustori, carausi, plaiesi si puscasi ai cetatii, jeleri si iobagi. Nu se cunoaste numarul locuitorilor Devei din acea perioada.

In anul 1712 un grup de colonisti bulgari formeaza in Deva un nou cartier, o noua vatra a orasului, numita oficial in acele vremuri "Deva – orasul bulgar". Cartierul era situat in zona strazilor Progresului, Grivitei, Plevnei, Muresului. Deoarece acesti colonisti se ocupau cu negustoria, populatia a numit aceasta zona "Orasul grecilor" sau "In greci". Motivatia era faptul ca in acele vremuri cuvantul "grec" era sinonim cu " a fi negustor". Astfel in primavara anului 1712 sant colonizati la Deva 51 de familii de bulgari impreuna cu 3 calugari franciscani catolici.Ei si-au construit case din caramida si o mica bisericuta care a existat pana in 1724 cand pe locul ei a inceput construirea actualei Manastiri Franciscane. Numarul acestor colonisti bulgari a tot scazut, atat din cauza ciumei din 1738-1740 cat si din cauza desnationalizarii urmasilor, astfel ca pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, au disparut cu totul din Deva.”-Enciclopedia Devei

Statistica austriaca din 1760-1762 arata ca la Deva existau 301 familii de origine romana, care ar fi insumat aproximativ 1505 locuitori (romani),o familie avand in medie in jur de 5 membri.

„In continuare, din statisticile oficiale rezulta urmatoarele date referitoare la numarul si originea locuitorilor:- 1869 : 3.277 locuitori si 706 case; 1880 : 3.935 locuitori din care 1.842 romani; 1890 : 4.657 locuitori din care 2.096 romani, 1.819 maghiari, 415 germani, 268 evrei, 59 alte nationalitati si existau 816 case; 1900 : 7.089 locuitori din care 2.509 romani, 4065 maghiari, 436 germani, 79 alte nationalitati si existau 1.206 case din care 118 erau acoperite cu tigla, 1075 cu sindrila si 13 cu paie sau stuf; 1910 : 8.654 locuitori din care 2.417 romani, 5827 maghiari, 410 alte nationalitati; 1917 : 12.000 locuitori.”-EnciclopediaDevei
In perioada austro-ungara, statul maghiar a colonizat in Deva si in alte trei localitati din judetul Hunedoara, grupuri de ceangai aduse din Bucovina pentru a lucra terenurile arabile de la periferia orasului. Acestia au format in Deva o noua vatra, un nou cartier numit "Colonia Ceangai" care se intindea de la actualul Hotel Deva pana la iesirea inspre Simeria, la poalele Dealului Paiului. Sub numele de ceangai erau cunoscute mici grupuri de unguri imprastiati prin Bucovina si Moldova, inca de pe la inceputul secolului al XVIII-lea.. .

„In 1920 la primul recensamant romanesc, Deva era doar un targusor. Cifrele aratau astfel: 8658 de locuitori, din care 4026 de romani, 3.680 de unguri, 728 de evrei, 135 de germani si 89 locuitori de alte nationalitati. Existau 1303 case, iar localitatea era lipsita de apeducte, de canalizare si de pavaj, exceptand cateva strazi pietruite din centru.” –Enciclopedia Devei

1.2.Evolutia numerica a populatiei

Dezvoltarea economica si dobandirea functiei de municipiu resedinta de judet au determinat in timp o crestre puternica a numarului de locuitori.

Conform datelor recoltate din fisa localitatii am realizat graficul de mai jos, care infatiseaza tendintele in evolutia numerica a populatiei municipiului Deva pentru perioada cuprinsa intre anii 1930 -2010. Sintetizand, putem observa ca pana in anul 1992 s-a manifestat un trend ascendent al acestui indicator, care a atins apogeul in anul 1992. Stabilirea acestui prag a fost urmata de un amplu proces de depreciere a efectivului de locuitori, a carui efecte sunt simtite si in momentul de fata.

Perioada care a coincis cu activitatea regimului comunist in Romania este caracterizata de o crestere continua a populatiei la nivelul intregii tari, fatpt care s-a rasfrant si asupra zonei studiate. Printre principalii factori se numara: nivelul scazut al educatiei, gradul redus de emanicipare a populatiei, precum si adoptarea unor masuri politice restrictive.

Astfel intre anii 1966-1977 se inregistreaza cea mai mare rata de crestere a populatie -aproximativ 30 000 locuitori- rata care a determinat cresterea populatiei municipiului de la 30 472 locuitori la 59 730 locuitori. Dupa un alt val de crestere ,cuantificat la cca. 12 000 locuitori, evolutia numerica atinge apogeul in anul 1992 cand totalul populatiei se cifra la 72 287 locuitori.

Dupa caderea regimului comunist si instalarea perioadei de criza, are loc o diminuare drastica a efectivului de locuitori, judetul Hunedoara facand parte din cadrul regiunilor cu cele mai mari scaderi procentuale ale populatiei intre ultimele doua recesaminte. Scaderea a fost cauzata in principal de nivelul diferentiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne precum si al intensitatii migratiei externe. Cu toate acestea, la nivelul municipiului Deva, procesul de reducere a numarului de locuiori s-a manifestat cu o intensitate mai scazuta in perioada 1992-2002, inregistrandu-se o depreciere de aproximativ 2 000 locuitori, populatia totala ajungand la pragul de 70 834 locuitori.

In anul 2010, municipiul Deva detinea aproximativ 66 178 locuitori, in primul deceniu al mileniului III populatie find decimata cu aproximativ 4500 locuitori.

,

1.3.Miscarea naturala a populatiei

1.3.1. Natalitatea

Conform manulaului de „ Geografia populatiei mondiale” natalitatea arata frecventa sau intensitatea nasterilor in interiorul unei populatii. Ea este determinata de un complex de factori biologici, sociali, economici, politici si exprimata in cifre cu ajutorul ratei natalitatii. Ca fenomen demografic se refera la ponderea nascutilor-vii in cadrul unei populatii, calculata ca raport intre numarul acestora si populatia inregistrata la 1 iulie a fiecarui an, exprimat in promile (‰).

Fata de anul 1956, cand s-a intrregistrat cea mai mare natalitate (17.8 ‰), n umarul de nasteri s-a redus treptat. Astfel, analizand graficul de mai jos se poate observa ca pentru perioada evaluata la recesamantul din anul 1992 municipiul Deva detinea o rata a natalitatii inca destul de ridicata-9.51‰, valoare incadrata sub nivelul mediu pe tara al natalitatii care era in acea perioada de aproximativ 11 ‰.

In intervalul 1992-2002, rata natalitatii s-a aflat intr-o continua scadere, suferind o depreciere de aproximativ doua procente, pana in jurul valorii de 7.56 ‰ . Aceasta scadere este observata si la nivel national, fiind o consecinta fireasca a caderii regimului comunist si anularii Decretului 770 cu privire la interzicerea avortului.

De mentionat este faptul ca evolutia ulterioara a indicatorului este marcata de o usoara tendinta de crestere fata de valoara inregistrata in 2002 (7.56 ‰). Astfel in anul 2010 rata natalitatii in municipiul Deva se cifra in jurul valorii de 8.91 ‰. Cauzele principale ale acestei evolutii sunt reprezentate de noile condepte in ceea ce priveste planningul familial si de sprijinul economic venit din partea statului si acordat familiilor care decid a aiba un copil.

1.3.2.Mortalitatea

Rata mortalitatii reprezinta numarul de decese la 1000 de locuitori si indica gradul de scadere naturala a populatiei, atat datorita conditiilor de viata, cat si nivelului de imbatranire a acesteia.

La nivelul municipiului Deva, in anul 1956 rata mortalitatii detinea valorea de 3.9 ‰. Dupa aceasta perioada s-a declansat o crestere treptata a valorii acestui indicator pe fondul aparitiei unui proces de imbatranire a populatiei. Astfel, la recesamantul din anul 1992 se inregistra valoarea de 9.14 ‰. Acest procentaj relativ scazut s-a manifestat pe fondul natalitatii ridicate la acel moment in teritoriu. (9.51‰).

Raportandu-ne la cei trei ani de referinta care fac obiectul analizei, valoarea inregistrata in anul 1992 reprezinta pragul minim al acestui indicator, evolutia ulteriora manifestand o continua tendinta de crestere. Pe langa implicatia directa determinata de fluctuatiile ratei nataliatii, printre cauzele principale care au dus la crestrea mortalitatii in municipiului Deva se numara si nivelul ridicat al poluarii. Sursele majore de poluare care si-au pus serios amprenta asupra starii mediului sunt reprezentate de Combinatul “Siderurgica” Hunedoara (pana la nivelul anilor 2000), Termocentrala Mintia-Deva, precum si gazele de esapament emanate de automobilele care tranziteaza drumul national 7., inscris pe arterea euroepana de cumonicatii (E 68) care face legatura intre Seghedin (Ungaria) si Brasov (Romania)

Astfel, in intervalul 1992-2002, rata mortalitatii a crescut cu aproximativ 1.5 ‰, atingand valoarea de 10.53 ‰, pentru ca in anul 2010 sa fie inregistrata cota de la 11.39 ‰, valoare apropiata de mediata pe tara (12.1 ‰)

1.3.3.Mortalitatea infantila

In statistica demografica internationala, pentru a arata frecventa sau intensitatea deceselor infantile, se utilizeaza-rata mortalitatii infantile, indicator ce exprima numarul total al deceselor in primul an de viata la 1000 de nascuti vii, in acelasi an, redat in promile (‰) . Fluctuatiile valorice ale acestuia prezinta implicatii directe asupra ratei sporului natural al unei populatii.

La nivelul anului 1992, in concordanta cu o rata a natalitatii relativ ridicata (9.51 ‰) si cu o mortalitate ponderata (9.14 ‰), rata mortalitatii infantile detinea cea mai mare valoare: 18.89 ‰. Acest fapt a fost determinat de numarul mare de cazuri de penumonie si dezhidratare din cauza diareei, inregistrat in randul copiilor cu varsta mai mica de un an. De asemenea, printre factorii de risc ai mortalitatii infantile se numara si rata nasterilor premature, cifrata in Romania la 9%, dublu fata de alte state europene, ceea ce face ca tara noastra sa inregistreze cele mai multe decese infantile din Uniunea Europeana. Specialistii si medicii precizeaza insa ca saracia, dublata de scaderea accesului la educatie, de starea infrastructurii, lipsa dotarilor medicale, dar si de lipsa medicilor de familie in mediul rural, contribuie de asemenea la mentinerea unei rate importante in ceea ce priveste mortalitatea infantila.

Potrivit Eurostat, la nivel national, trendul mortalitatii precoce a inregistrat scaderei seminificative in ultimii ani: 26,9 ‰ in anul 1992, 18,6 ‰ in 2002 si 11,99 ‰ in 2009. Pe de alta parte insa, acest fenomen se manifesta in paralele cu diminuarea considerabila a numarului de nou-nascuti.

Situatia este similara si in cazul municipiului Deva, unde rata mortalitatii infantile inregistra in anul 2002 – 7.46 ‰, valoarea redusa de aproximativ trei ori fata de cea corespunzatoare anului 1992 (18.89 ‰). Pentru anul 2010 acest indicator a atins pragul de 6.77 ‰, fiind caracterizat de o scadere procentuala mai putin accentuata comparativ cu ingtervalul 1992-2002

1.3.4. Analiza bilantului natural si a indicelui de vitalitatea

Bilanțul natural (sporul natural) este un indicator al reproducerii populației și reflectă diferența dintre natalitate și mortalitate, exprimată în valori absolute sau relative (%, ‰), pentru un anumit interval de timp (1 an).

Valorile bilantului natural, care pot fi pozitive (populatia creste), negative (populatia scade) sau apropiate de zero (populatia este constanta pe o anumita perioada de timp), influenteaza evoluția numerica a populatiei.

Analizand situatia inregistrata in municipiul Deva, vom observa ca bilantul natural figureaza ca fiind pozitiv doar in perioada recesamantului din anul 1992 cu o valoare de aproximativ + 0.47 ‰. In urmatorii ani, diferenta dintre natalitate si mortalitate este negativa rezultand un spor natural ce se cifreaza in jurul valorii de –2.97 ‰ pentru anul 2002 si – 2.48 ‰ pentru anul 2010.

Evolutia acestui indicator este strans legata de factorii care influenteaza componentele sale determinante, si anume natalitatea si mortalitate, factori care au fost mentionati in analiza celorlalti indicatori demografici. Dintre acestia as aminti: cresterea nivelului de educatie si implementarea contraceptiei care au determinat scaderea numarului de nasteri, in opinia mea, toate fiind influentate la randul lor de schimbarera regimului politic.

Indicele de vitalitate se calculeaza raportand numarul nascutilor vii la numarul deceselor, inmultit cu 100.

Din graficul elaborat se poate observa ca valoare indicelui de vitalitate are valoarea ce mai mare in anul 1992, dupa care in decursul a 10 ani are loc o scadere seminficativa de la 104.08 pana la 71.84. In inetravlul 2002- 2007 se manifesta o usoara crestere pana in jurul valorii de 78. Motivele acestei situatii sunt aceleasi ca cele semnalate mai sus.

1.4.Miscarea migratorie a populatiei

1.4.1. Bilantul migratoriu

“Bilantul migratoriu se calculeaza prin relatia I – E (stabilirile cu domiciliul- plecarile cu domiciliul) si se exprima in promile ( ‰). „

Valorile acestui indicatoor s-au mentinut deosebit de ridicate in perioada 1956-1990, cand municipiul Deva, in plina dezvoltare a atras populatia nu numai din zona periurbana si judetul Hunedoara, ci si din alte judete ale tarii. Cele mai mari valori ale bilantului migratoriu s-au inregistrat in anul 1985 (9.5‰).

Din graficul efectuat rezulta ca, cifrele pentru cei trei ani de referinta (1992, 2002 si 2007) se mentin in permanenta negative si sunt carcaterizate de mici fluctuatii. Principla cauza a acestui fapt o reprezinta deplasarea populatiei, cu precadere a celei tinere, catre centrele urbane mai mari al Regiunii Vest (precum Timisoara, Arad) sau catre diferite tari ale spatiului european, pentru studii sau din ratiuni economice. Acest fenomen este prezent pe intreg teritoriul Romaniei, insa in judetul Hunedoara acestea este oarecum mai pregnant datorita inchiderii a numeroase centre industriale, dintre care amintim pe cele de la Calan, Hunedoara, precum si exploatarile miniere din Valea Jiului, toate acestea avand ca efect disponibilizari majore in randul salariatilor din judet, precum si din municipiul resedinta.

Daca pentru anul 1992 s-a stabilit o rata de -0.96 ‰, in anul 2002 se atinge cota de -0.5 ‰, pentru ca in urmatorii opt ani de zile sa revina la valoare inregistrata la primul recesamant al perioadei postdecembriste (2010: -0.95 ‰)

1.4.2.Bilantul total

Bilantul total reprezinta suma dintre bilantul natural si bilantul migratoriu, calculata in promile (‰).

Asemeni bilantului migratoriu, si bilantul total prezinta valori negative, cuprinse intre : – 0.47 ‰ si -3.4 ‰, datorita faptului ca rata mortalitatii este mai mare decat cea a natalitatii si numarul plecarilor il depaseste pe cel al sosirilor.

1.4. Structura populatiei

1.4.1. Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe

La recesamantul populatiei din anul 1992 din totalul de 72 287 locuitori, 23 % din populatie era cuprinsa intre 0-14 ani, 65.1 % intre 15-59 ani si 11.9 % peste 60 de ani.

Pentru acest an profilul pirmidei prezinta tendinta continua de scadere a populatiei, incepand cu grupa de varsta 45-49 ani, facandu-se simtite efectele celor doua razboaie mondiale. Cea mai mare fluctuatie se inregistreaza in segmentul 15-19 si 20-25, datorita natalitatii scazute si accesului liber la contraceptive din perioada anilor 50-60. Apoi intre anii 1967-1989, se observa ca populatia creste foarte mult datorita politicilor guvernamentale si a Decretului 770. Astfel se poate explica populatia numeroasa din segmentul de varsta 20-24.

Analizand baza piramiei putem observa ca aceasta se ingusteaza drastic incepand cu segmentul de varsta mai sus amintit, ceea ce scoate in evidenta adoparea, in randul populatiei, a unei noi abordari in ceea ce priveste planningul familial odata cu instaurarea democratiei.

La nivelul anului 2010, se poate observa o ingustare considerabila la baza piramidei incepand cu grupa de varsta 20-24 ani, fapt ce arata ca nataliatea este insuficienta pentru a asigura inlocuirea generatiilor. La polul opus, numarul varstinicilor continua sa creasca odata cu cresterea sperantei de viata, fenomen semnalat incepand cu grupa de varsta 50-54 ani.

Astfel, evolutia populatiei in municipiul Deva manifesta un proces puternic de îmbatranire, generatia tanara fiind intr-o continua scadere, fapt ce ar putea duce la anumite dezechilibre la nivelul societatii locale.

1.4.2. Structura etnica a populatiei

Dupa structura etnica, romanii reprezentau la recesamantul din anul 1992 aproximativ 88.5 %, maghearii 9.3 %, germanii 0.9 %, rromii 0.8 %, iar alte nationalitati 0.5 %.

Ponderea populatiei de etnie romana a crescut de la 50.3 % in anul 1930, la 69.7% in 1956, 78.1 % in 1977 si 88.5 % la recenzarea mai sus amintita, in timp ce ponderea populatiei de etnie maghiara s-a redus de la 37.2 % in 1930, la 23.6 % in 1956, 12.5 % in 1977 si 9.3 % in 1992. Din aceste date rezulta ca romanii au fost mereu majoritari, chiar daca in anul 1930 reprezentau nu7mai jumatate din populatia orasului.

1.4.3.Structura confesionala a populatiei

Din punct de vedere al religiei ortodocsii reprezentau 83.2 %, romano-catolicii 7.9 %, reformatii 3.1 %, greco-catolocii 1.4 %, penticostalii 1.7 %, iar 2.7 % din populatie apartinea altor religii-1992

2.Teritoriul municipiului Deva

2.1.Evolutia teritoriului si cartierele orasului

Pentru prima parte a existentei localitatii Deva s-au gasit putine date documentare care sa permita reconstituirea aspectului asezarii. Cu toate acestea in anul 1449 se mentioneaza prezenta unor case risipite pe dealuri si a catorva constructii grupate la poalele cetatii, in care lociua o populatie saraca. De asemenea, in anul 1642 in oras existau 16 nobili, ale caror resedinte erau situate indeosebi pe strada maghiara (Aurel Vlaizu de astazi).

La sfarsitul secolului al XVIII- lea targul se intindea de la poalele cetatii pana la actualul cimitir catolic, cuprinzand zona spitalului, strada Kogalniceanu si fostul canal Cenra. Dincolo de zona canalului se dezvolta cartierul corabierilor, care transportau marfuri pe Mures. Pe drumul Banatului (azi strada Horea) targul se termina la Bariera Vamii, in dreapta careia se dezvolta cartierul Bulgar zis Greci.

„Dintr-un targ cu aspect ruistic, Deva a ajuns la sgfarsitul secolului al XIX-lea un orasel provincial” –Dumitru rus

Ca suprafata localitatea se mareste prin dezvoltarea a patru noi vetre: Ceangai separat de oras printr-un camp viran, Gara-format in anul 1868 in jurul statiei de cale ferata, Bariera Haraului si Casele Popilor.

In perioada interbelica in Deva existau cinci cartiere: Romanesc. Grecesc, Ceangai, Santuhalm si Viile Noi, care se dezvoltau in vecinatatea zonei centrale.

Dezvoltarea social-economica a orasului indeosebi dupa anul 1969 a contribuit la cresterea accentuata a numarului de locuitori. Acest fapt s-a reflectat in aparitia unor noi zone de locuit, care s-au dezvoltat fie pe locul unor vechi cartiere, fie in zonele invecinate nucleului orasului.

In prezent in municipiul Deva exista 10 cartiere:

•Cartierul Sarmis-este situat in partea centrala a orasului si cuprinde pe langa numeroase institutii cu sumt: Casa de Cultura „Dragan Muntean”, cladirea Romtelecom, Institutul de Proiectari si Cercetari, Spitalul Judetean, bancile BRD, Banc Post, Catedrala Ortodoxa „Bunavestirea”, si Piata Agroalimentara, Complexul Ulpia Shopping Centre si numeroase spatii comefrciale in general dispuse la parterul blocurilor. De asemenea, se remarca existenta un mic parc in cadrul caruia se afla, inca in constructie, o catedrala ortodoxa. Zona de locuit a cartierului cuprinde 3450 apartamente.

•Cartierul Zarand- este format din trei unitati urbanistice: Gojdu in care se remarca Scoala Generala „Andrei Saguna” si Biserica Baptista, Marasti cu Sala Sporturilor si strandul municipal si zona Dorobanti. In fiecare dintre acestea prediomina constructiile de 4 pana la 10 etaje, insumand aproximativ 3300 apartamente.

•Cartierul Dacia-situat in partea sudica a orasului, zona domina de blocuri cu 4-8 etaje care cuprind 5145 apartamenete grupate in doua unitati urbanistic: Balcescu si Dacia. Cea din urma cuprinde o piata agroalimentara, Scoala Generala „Eminescu-Petofy”, liceele „Transilvania si „Sigismund Toduta”, precum si noua biserica greco-catolica.

•Cartierul Bejan-amplasat in sud-vestul orasului, este cel mai mare cartier al Devei, avand aproximativ 6000 de apartamente si doua unitati urbanistice. Acestea sunt: Bejan-care cuprinde doua scoli generale („Andrei Muresanu” si „Octavian Goga”), o piata de marfuri industriale si o biserica ortodoxa, si Minerului, dominata de sediul Politiei Judetene, Unitatea Militara si cele cinci licee (Traian, Dragomir Hurmuzescu, Ioon Mincu, grigore Moisil i Horea).

•Cartierul Calugareni-ocupa paretea vestioca a localitatii si este alcatuita din doua unitati urbanistice: Mihai Eminescu si Eroilor, ambele fiind dominate de case individuale si blocuri cu 4 etaje.

•Cartierul Aurel Vlaicu-se desfasoara in nord de Cartierul Calugareni, intre strazile Gheorghe Baritiu in sud, Bulevardul 1 Decembrie in est si zona deluroasa in vest si nord. Este format la randul sau din doua unitati urbanistice: Livezi si Cetate, iar in regiune predomina locuintele individuale construite in panta.

•Cartierul Horea-este situata in dordul orasului si se remarca prin cele trei unitati urbanistice:

-Decebal: unde se gasesc: Parcul orasului, Stadionul „Cetate”, Catedrala Ortodoxa „Sfantul Nicolae”, Prefectura, Consiliul Judetean, Primaria, Biblioteca ”Ovid Densusianu”, Universitatea Ecologica, Colegiul National Sportiv, etc.

-Progresul:cu eificii precum Manstirea Franciscana, Scoala Generala „Lucian Blaga”, restaurantul Mc Donald’s, gara si autogara.

-Viile Noi: reprezinta o zona de locuit constituita din locuinte individuale.

•Cartierul Matei Corvin-se dezvolta la nord de cartierul Horea, este format predominant din locuinte individuale si se remarca prin prezenta zonei si centrului de tratament Baia Sarata.

•Cartierul Murtes-situat in nord-vestul orasului, dincolo de calea ferata, unde se ivesc cu precadere locuinte individuale si mici unitati economice.

•Cartierul Santuhalm-situat in sudul orasului, pe drumul national 7, spre Simeria. Este separat de oras printr-un teren aghricol, folosit pentru pomicultura si legumicultura.

2.2.Actualul teritoriu administrativ al municipiului Deva

Potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a “Rețeaua de localități”, municipiul Deva este o localitate de rangul II.

Teritoriul administrativ are o suprafata totala de 60 km² ,din care orasul propriu-zis ocupa 42, 6 km², iar in componenta sa intra satele Santuhalm, Barcea Mica, Cristur, Archia.

Localitatea componentă Sântuhalm face parte din trupul principal al orașului Deva și este situată în partea estică a municipiului, pe drumul national 7, la doi kilometri distanță de acesta.

Satul aparținător Cristur are o suprafață totală de 199,98 ha și este situat în partea sud-estică a municipiului Deva pe drumul national 68 N.

Satul aparținător Bârcea Mică are o suprafață totală de 31, 57 ha, este situat în partea sud-estică a municipiului Deva și la est de localitatea Cristur, pe drumul comunal (Dc) 123 care se ramifică din drumul national 68 B. Satul este situat la 4,1 kilometri față de Deva (pe traseul DN 68B, Dc 123), respectiv la 800 metri față de satul Cristur pe drumul comunal (Dc) 123.

Satul Archia are o suprafață totală de 24,44 ha, este situat în partea sudică a municipiului Deva pe drumul comunal (Dc) 124, la o distanță de 2,4 kilometri față de drumul national 7.

Municipiul este delimitat la est de orașul Simeria și comuna Hărău, la nord de comunele Șoimuș și Vețel, la vest de comunele Cârjiți și Peștișul Mic, iar la sud de municipiul Hunedoara.

2.3.Zonele functionale

Terenul intravilan al municipiului Deva are o suprafata de 966 ha, in cadrul carui in functie de modul de utilizare exista mai multe zone:

– zona central: de interes public, cu functii complexe (94,5 ha);

– zona rezidentiala (461,8 ha);

– zona industriala (185 ha);

– zone cu cai de comunicatie rutiera (63, 5 ha);

– zone cu parcuri, spatii verzi, de recreere si sport (55 ha);

– zona caii ferate (25 ha);

– zone de gospodarire comunala (24,5 ha);

– zone cu destinatie speciala (23,8 ha);

– zone cu constructii aferente retelei tehnico-edilitare (9 ha)

•Zona centrala este constituita din centrul vechi si centrul nou civic. In cadrul ei sunt cuprinse principalele institutii politico- administrative , social- culturale, financiare si de servicii: Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Consiliul Judetean, Prefectura, Biblioteca Ovid Densuseanu, Universitatea Ecologica, Teatrul de Estrada, Primaria, cladirea Romtelecom, Casa de Cultura, Institutul de Proiectari si Cercetari, hotelurile Sarmis si Deva, Ulpia Shopping Center, Spitalul Judetean, bancile B.N.R, B.C.R, B.R.D, etc.

•Zona rezidentiala cuprinde cele zece cartiere: Sarmis, Matei Corvin, Horea, Zarand, Bejan, Dacia, Calugareni, Aurel Vlaicu, Mures si Santuhalm.

•Zona industriala este dezvoltata in jurul caii ferate si a Caii Zarandului (DN 7). Aici sunt grupate intreprinderi, santiere, depozite en-gros, societati de transport etc.

•Zona spatiilor verzi de recreere si sporiva cuprinde urmatoarele areale importante:

-Poalele Dealului Cetatii: unde sunt situate parcul orasului si stadionul ,, Cetate”

-Marasti- unde se gasesc: Sala Sporturilor, strandul si terenurile de tennis.

-Bejan si Caprioara: care functioneaza ca zone de agreement.

Padurea Bejan este sitiuata in sud- vestul orasului , la o altitudine de 300-500 metri.Este declarata din 1940 rezervatie forestiera, aici dezvoltandu-se pe o suprafata de 103 ha toate speciile de stejar din Romania.

Padurea Caprioara se dezvolta in nord-vestul Devei, la 300-500 metri altitudine. In cadrul ei s-a dezvoltat baza de agreement Caprioara si Tabara Scolara Caprioara.

2.4.Echiparea tehnico-edilitara

Municipiul Deva este dotat edilitar cu rețea de apă și canalizare, rețea de gaz metan, termoficare si rețea de distribuție a energiei electrice.

2.4.1.Rețeaua de alimentare cu apă curentă si canalizare

Sistemul de alimentare cu apa curenta are o lungime totală a rețelelor de distribuție de aproximativ 114.5 km, iar rețeaua de canalizare insumeaza circa 131.5 km si detine o stație de epurare cu capacitatea de 350 l/s.

Operatorul unic regional al serviciului public de alimentare cu apă și canalizare este compania S.C. APAPROD S.A. Totodata, aceasta este si responsabila cu implementarea proiectului „Reabilitarea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în orașele Deva și Hunedoara”, în valoare de 50.720.000 euro, finanțat de Uniunea Europeană prin Măsura ISPA nr.2005/RO/16/P/PE/002. Acest program a fost aprobat prin Memorandumul de finantare incheiat intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei si semnat la Bruxelles in data de 29.11.2005 si in 10.03.2006 la Bucuresti.

„Beneficiarii locali ai Măsurii ISPA sunt Consiliul Județean Hunedoara, Consiliul Local Deva și Consiliul Local Hunedoara careau colaborat, formând ,,Asociația Municipalităților”, Consiliul Județean Hunedoara fiind desemnat reprezentant al asociației, în vederea implementării proiectului și a încheierii acordului de implementare cu Ministerul Finanțelor Publice și S.C. APA PROD S.A. „

Principalele obiective propuse a se realiza în cadrul proiectului, în municipiul Deva, sunt:

• Îmbunătățirea sistemului de distribuire a apei și a sistemului de canalizare în Deva, prin:

– înlocuirea, reabilitarea și extinderea acu 21 de km de rețea de distribuire a apei

– curățarea a 9 km din conductele principale de canalizare

– construirea de conducte noi și înlocuirea a 10,5 km din rețeaua de canalizare existentă

– reabilitarea și repararea a 50 km din rețeaua de canalizare existentă (principale și secundare)

– construirea a 2 bazine de retenție apă pluvială

– construirea a 2 bazine de stocare apă pluvială și supraplin

– construirea a 4 camere de supraplin

– construirea a 3 stații de pompare apă uzată

– construire 1 stație de pompare apă pluvială

• Reabilitarea rezervoarelor și stațiilor de pompare

– reabilitarea a 5 rezervoare existente

– construirea unui rezervor nou (în Sântuhalm)

– reabilitarea a 2 stații de pompare existente în Deva (Bejan, Oituz)

• Reconstrucția stației de epurare

– stație de epurare cu capacitatea de 350l/s

2.4.2.Rețeaua de alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor municipiului Deva se asigură în condiții de siguranță și calitate, printr-un număr de 261 posturi de transformare 20/0.4KW, având ca sursă trei stații de transformare 110/20KW.

Conform datelor oficiale publicate de catre „Enel Electrica Banat” lungima totala a retelei de distributie a energiei electrice masoara in jur de 916.32 km.

3. Baza economica

Municipiul Deva are un profil economic complex, in cadrul caruia sectoarele tertiar si secundar sunt cel mai bine reprezentate. Astfel, la nivelul anului 2007 populatia activa reprezenta aproximativ 32 % din totalul populatiei iar structura pe ramuri economice a acesteia se prezenta astfel: industria extractiva- 4,85 %; industria prelucratoare- 16,66 %; industria energiei electrice si termice- 6,10 %; constructii- 12,9 %; transporturi- 9,95 %; comert- 22,08 %; finante si banci- 3,30 % ; administratie publica-4,46%; invatamant-6,35 %; sanatate-7,58%; agricultura- 0,32% si alte activitati- 5,5%

Grafic

3.1. Activitatile industriale

Acesta ramura economiei s-a dezvoltat preponderent după anul 1969 când Deva a primit titlul de reședința a județului Hunedoara. În perioada premergatorare, în oraș existau: o exploatare minieră, o fabrică de conserve, o fabrică de cahle de teracotă, o fabrică de brichete furajere, un atelier de confecționat nasturi și câteva cuptoare de pâine.

Dupa evenimentele din 1989, economia orasului a inceput sa se adapteze rapid pietei libere, aflandu-se intr-un avansat grad de privatizare. Cea mai mare parte a intreprinderilor bazate pe sectorul minier si-au inchis portile, dar au existat si cazuri care au optat pentru faza de privatizare. In schimb, intr-o continua dezvoltare se afla sectoarele economice reprezentate de firme private cum ar fi: prelucrarea lemnului, industria alimentara, industria textila, servicii publice, materiale de constructii, comunicatii, servicii de transport marfa si calatori.

Actuala activitate industrială se desfășoară în unități care ocupă o suprafață de aproximativ 185 ha, situate atât în cadrul platformei industriale din nord-estul orașului cât și în interiorul vetrei.

Dintre ramurile industriei in municipiul Deva, cea mai mare pondere o au: industria materialelor de constructii (25 %), industria extractiva a minereurilor neferoase (21 %), industria alimentara (18%), industria constructiilor de masini (14 %) si industria textile (13). Alte ramuri, precum sectorul energetic, metalorgica, reprezinta 9 % din totalul activitatilor industriale.

În prezent, industria este al treilea sector ca importanță în economia municipiului Deva, concentrând 12,05% din numărul total de firme, realizând 39,66% din cifra de afaceri totală.

“In anul 2007 in Deva existau 5609 firme de industrie si comert. Dintre acestea 212 reprezentau Societati pe Actiuni, 4132- Societati cu Raspundere Limitata, 255- Societati Nume Colectiv, 31-Societati cu Comandita Simpla, 6-Regii Autonome, 17- Organizatii Cooperatiste si 982- Asociatii Familiale. Dupa tipul de capital subscris, din totalul societatiilor 19 erau de stat, 40 mixte, (de stat+ capital romanesc), 3 de stat+ capital romanesc+ capital privat strain, 4083 cu capital privat romanesc, 210 cu capital privat romanesc+ strain, 142 cu capital strain, etc.”

Alături de industrie un rol deosebit îl dețin activitățile comerciale, de transport, telecomunicații și gospodărie comunală. Astfel cele mai importante firme cu activitatea desfășurată conform codului CAEN, sunt următoarele:

•Industria metalurgică, a construcțiilor și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații),

-EXPLOATAREA MINIERA- situata in nordul orasului la iesirea inspre Arad, extrage minereuri complexe (plumb, zinc si cupru) care sunt preparate intr-o flotatie proprie. A fost infiintata in 1952. La inceputul existentei era cunoscuta sub numele de ,, Baia de Arama”

-COMPANIA NATIONALA “MINVEST”- cu sediul in centrul vechi al municipiului, administreaza activitatea de exploatare a minereurilor neferoase si feroase din zona Muntilor Poiana Rusca si Metaliferi. Bazele sale in Deva au fost puse in 1969 sub denumirea de Centrala Minereurilor. Din 1998 poarta denumirea actuala.

– SC.REMPES.SA- produce si comercializeaza piese de schimb pentru utilaje miniere si piese turnate din fonta si otel. A intrat in functiune in 1985 sub denumirea de I.P.S.R.U.M, denumirea actuala fiind adoptata in anul 1992.

-Intreprinderi mici

  1. METAL MECANICA MIR SRL DEVA

•Industria lemnului și a produselor din lemn, a celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie, silvicultură și exploatare forestieră:

– SC.SARMISMOB.SA- data in functiune in anul 1994, produce din 1998 articole funerare din lemn.

-Intreprinderi mici

 1. SILVA FORTE SRL DEVA

 2. LEMN INVEST SRL DEVA

•Industria alimentară, a băuturilor și a tutunului:

-SC.DEVIL.SA- amplasata in zona platformei industriale, produce preparate din lapte.

-SC.DECEBAL.SA- specializata in productia de preparate din carne.

-SC.AVICOLA MINTIA- situata la 6 km vest de Deva, are ferme pentru cresterea pasarilor.

-Microîntreprinderi

 1. D&V CONSPRIMEX SRL DEVA

•Industria produselor primare:

– SC.MACON.SA.- situata pe strada Santuhalm, este una din cele mai importante producatoare de Materiale de Constructii (BCA, prefabricate din beton, tigle, teracota, ceramica) din tara. Intreprinderea si-a inceput activitatea in anul 1963.

-SC.BENTOCALCAR.SA- specializata in exploatarea rocilor de constructie.

-S.U.T ( Statia de Utilaj si Transporturi)- produce si transporta beton si prefabricate pentru constructii.

-Intreprinderi mici

 1. SAVROM MULAJ SRL DEVA

  2. VESTIDO DESIGN SRL DEVA

 3. NOVA PLAST SRL DEVA

•Industria mijloacelor de transport:

-SC.TRANSLOC.SA-desfasoara activitati in domeniul transportului de marfuri.

-SC.DEVATRANS.SA- specializata in transportul de personae.

-Microîntreprinderi

 1. ECO KRAFT SRL DEVA

•Industria produselor textile și de tricotaje:

-SC.MATEX.SA- cu sediul in zona industriala, realizeaza o gama larga de tesaturi din matase. A fost data in folosinta in 1974 sub denumirea de Fabrica de Matase, denumirea actuala fiind adoptata in 1991.

-Intreprinderi mici

  1. LAMBDA CONF PROD SRL DEVA

 2. TEXTIL COM IMPORT EXPORT SRL DEVA

3.2.Activitatile tertiare

„Serviciile reprezintă un domeniu particular în activitățiile din cadrul economic.
Ele îmbracă o serie de caracteristici specifice ce decurg atât din specificul muncii prestate cât și din trăsăturile și modul de comercializare a acestora.

Economia serviciilor nu este în opoziție cu economia industrială și agrară și nu presupune o diminuare a rolului acestora în contextul economiilor naționale.”-Plan

În economia municipiului Deva, sectorul serviciilor este al doilea ca importanță, concentrând 33,82% din numărul total de firme, si realizând 9,4% din cifra de afaceri totală.

De asemenea trebuie scoasa in evidenta si prezenta unui numar de 254 de firme cu capital integral străin, cu valoarea capitalului social de 96.539.506 lei RON, (33.026.818 $), precum și un număr de 215 de firme cu capital mixt (străin și român) cu valoarea capitalului social de 10.005.747 lei RON, (1.910.933 $).

3.2.1.Cultura

Mostenirea culturală a „orasului de la poalele Cetatii” a fost marcată în mare măsură de evenimentele istorice și politice care s-au petrecut în Transilvania, incepand cu Evul Mediu.

Un impuls major in dezvoltarea miscarii culturale, la constituit infiintarea in anul 1848 a Aasociatiei Culturale “Casina Nationala”, cu sediul în actuala Piața Unirii. De-a lungul timpului Casina Națională a reprezentat un veritabil lăcaș de cultură, artă și educație pentru populația Devei.

In anul 1949, tot în Piața Unirii, s-au pus bazele Ateneului Popular "Ilie Pintilie", care detinea și o bibliotecă. Aceasta a primit în anul 1951 statutul de bibliotecă a regiunii Hunedoara, iar din acel moment a functionat sub mai multe denumiri: “Biblioteca Centrală Regională “ (intre 1951-1968), “Biblioteca Județeană” (între 1968-1974), pentru ca in anul 1993 sa primeasca numele de Biblioteca Județeană "Ovid Densușianu" .

“Biblioteca are un fond de peste 400.000 de publicații, cărți și periodice, documente audio-video, atât în limba română cât și în limbi străine, din domenii variate, pentru toate tipurile de utilizatori. Anual se achiziționează cca. 5.000 unități de bibliotecă (cărți, documente audio-video, etc.); se înregistrează peste 6.000 de utilizatori, se difuzează cca 90.000 de documente și se răspunde solicitărilor a 44.000 de utilizatori.”- www.bibliotecadeva.ro

În anul 1960 s-a construit Cinematograful ,,Patria”,care detinea o sala cu 500 de locuri, iar la scurt timp și-a început activitatea “Teatrul de Estradă” (1963). Acesta din urma a purtat în perioada 1963-1990 numele de Teatrul de Artă, iar din anul 2005 se numește Teatru de Artă Dramatică și se află în subordinea Primăriei și a Consiliului Local al municipiului Deva. Dupa o perioada de 22 de ani, timp in care acesta a fost supus lucrarilor de renomvare, teatru s-a redeschis la data de 18 decembrie 2010.

Concomitent s-au pus bazele “Comitetului pentru Cultură și Artă”, transformat ulterior în “Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă”, instituție din care a derivat, în 1990, Inspectoratul pentru Cultură al Județului Hunedoara.

Un alt eveniment important pentru dezvoltarea culturii l-a constituit darea în folosință, în anul 1975, a noii “Case de Cultură”, care dispune de o sală de spectacol cu 500 de locuri și o sală pentru simpozioane cu 100 de locuri. Tot in anul 1975 s-a infiintat „Cercul Militar”, cunoscut sub denumirea de Casa Armatei și a funcționat, până în 1981, în localul fostului „Club al Sindicatelor Deva. În prezent se află amplasată, din anul 2000, în clădirea de deasupra Restaurantului Casina din Piața Unirii.

3.2.2.Comertul

Comerțul reprezintă unul din sectoarele cu pondere importantă în economia națională, acoperă ansamblul activităților de cumpărare și vânzare de mărfuri, precum și prestarea unor servicii și este un sector dinamic cu o poziționare importantă în structura valorii adăugate brute pe activități în total produs intern brut .

La nivelul municipiului Deva, comerțul, ocupă prima pozitie, ca importanță, cu un procent de 42.20% din cifra totala de afaceri si concentrând 41,77% din numărul total de firme.

“În ceea ce privește activitatea de comerț exterior a județelor din Regiunea Vest, județul Hunedoara deține 11% din activitatea de comerț exterior a regiunii, situându-se pe locul III, după județele Timiș a cărui pondere în volumul comerțului exterior este de cca. 55% și județul Arad cu 31%, fiind urmat de județul Caraș – Severin cu doar 2,7% din volumul importurilor și exporturilor.”-www.regiuneavest.ro

3.2.3. Sanatate

Setorul sanitar a cunoscut o puternica dezvoltare in perioada regimului communist, astfel incat la nivelul anului 1968 municipiul Deva detinea: un spital unificat, un spital TBC, un spital pentru boli dermato-venerice, un spital de copii, o maternitate, o policlinica generala, o statie de salvare si o agentie sanepid.

Incepand cu anul 1970 a intrat in functiune o policlinica stomatolocgica, iar din anul 1973 spitalul orasului este ridicat la rangul de Spital Judeatean. Cu zece ani mai tarziu au fost date in folosinta alte doua corpuri, Policlinica si Spitalul Nou (1984)

Prin trecerea Bailor Sarate in proprietatea Consiliului Local in anul, s-a format Sectia de Recuperare a Spitalului Judetean, dotata cu servicii de hidroterapie.

In anul 1992 s-a deschis primul laborator medical privat sub denumirea Bioclinica, si tot in acel an s-a infiintat Europharm- Sucursala Deva, pentru distributia medicamentelor. Pana la inceputul anilor 2000, a fost creata societatea Laboratories Biomedica International (1994) ca urmare a asocierii cu partenerii francezi si a avut loc inceperea activitatii in cadrul Casei Asigurarilor Sociale (1999). Aceasta din urma avea ca scop finantarea furnizarii de servicii medicale si urmarirea colectarii contributiilor de la asigurati. 

“In anul 2001 in cadrul Spitalului Judetean functionau 25 de sectii cu un numar de 1053 paturi, personalul incluzand 169 medici, 570 cadre sanitare medii si 270 cadre auxiliare. Incepind cu anul 2002 la Spitalul Judetean Deva se fac operatii prin chirurgie laparoscopica, mamografii. De asemenea s-a construit o statie de oxigen unica in judet care asigura o autonomie de 30 zile pentru spital.”-Dumitru Rus

În perioada iulie 2010 – mai 2012 s-au mai realizat urmatoarele investiții, necesare desfașurării activitații spitalului în conformitate cu necesitățile unui spital european:

“- instalarea unui lift nou, de capacitate mare, în corpul central al spitalului.

– punerea în funcțiune a unui electrogenerator, care asigură independența energetica a spitalului, in raport cu rețeaua de alimentare cu energie electrica a orașului, în perioadele critice.

– finalizarea proiectulului european REGIO, de reparații capitale a Ambulatoriului de Specialitate, în care functionează 27 de cabinete medicale.

– finalizarea reabilitării si modernizării secției de Hemodializă.

– initierea proiectulului pe fonduri europene, pentru informatizarea spitalului.

– reînnoirea parcului de mașini al spitalului.

– reabilitarea și închirierea unui spațiu pentru Școala postliceală “Carol Davila”, care pregătește personal mediu sanitar.” –www.spitaluldeva.ro

În momentul de fata, în cadrul Spitalului Judetean Deva, se desfsasoara lucrări de reparație capitală, finanțate de Ministerul Sanatatii. Printre acestea se numara: construirea unei noi clădiri pentru specialitățile medicale “Boli infecțioase”, “Dermatovenerologie” si “Neurologie” si reabilitarea secției de “Oncologie Medicală”.

Cladirea Sectiei de Neurologie s Spitalului Judetean de Urgente Deva

Pe langa cele 25 de sectii ale Spitalului Judetean, in prezent in Deva mai functioneaza trei policlinici, cinci dispensare scolare si un dispensar sportiv, 23 de farmacii, mai multe laboratoare si cabinete medicale individuale.

Coordonarea intregii retele sanitare, eliberarea autorizatiilor si avizelor sanitare precum si activitatea de supraveghere a starii de sanatate a populatiei se face in mod centralizat de catre Directia de Sanatate Publica.

3.2.4.Invatamant

Invatamantul in cadrul orasului Deva isi are radacinile in Evul Mediu,cand scolile erau organizate pe langa biserici si manastiri. Conform datelor precizate in lucrarea “ Enciclopedia Devei”, cea mai veche atestare despre invatamantul devean, dateaza din 1593, cand in testamentul comandantului Cetatii Deva, Geszthi Francisc, se arata dispozitia de a se infiinta o scoala cu sase sali de clasa, locuinta pentru profesori si internat pentru elevi. Aceasta institutie de invatamant este una dintre cele mai vechi scoli medii de grad liceal din Transilvania.

Printre momentele marcante din istoria sistemului educational devean se mai numara: infiintarea la 1 octombrie 1870 a Scolii Normale pentru invatatori cu o sectie romana (intre 1922-1924 in cadrul acestei scoli a functionat ca professor de muzica Sabin Dragoi, personalitate marcanta a vietii muzicale romanesti) si la 4 octombrie 1871 a Liceul Real, care in anul 1920 s-a transformat in Liceul Decebal, iar la 1 septembrie 1996 a primit numele de Colegiul National Decebal.

“Dupa anul 1965, in contextual unei dezvoltari industriale puternice a zonei, in municipiul Deva au aparut cinci licee industriale:

-Liceul Energetic, numit din 2001 Colegiul Tehnic Dragomir

Hurmuzescu.

-Liceul Industrial de Constructii- din care se vor separa in 1992 Grupa Scolar Constructii Montaj (numit din 2001 Grupa Scolar Ion Mincu) si Liceul Teoretic Traian.

-Liceul Industrial Minier, care din 1998 se numeste Grup Scolar Grigore Moisil

-Liceul Industrial de Chimie, care din 1998 functioneaza sub numele de Grup Scolar Horea

-Liceul Industrial Auto, care din 1995 s-a transformat in Grup Scolar de Transporturi si Telecomunicatii Transilvania.”- http://isj.hd.edu.ro/

Alaturi de aceste licee au mai luat nastere: “Liceul de Arta si Muzica” , care a derivat din “Scoala de Arte” infiintata in 1958, liceu care din 1997 se numeste “Liceul de Muzica si Arta Sigismund Toduta”, si de asemenea “Liceul cu Program Sportiv” , infiintat in 1990 in incinta fostei Scoli Generale nr. 7. In cadrul Liceului cu Program Sportiv Deva a fost construita o sala de sport olimpica , unde se efectueaza pregatirea echipei natinale de gimnastica feminia.

•Situatia unitatilor de invatamant din cadrul sectorului preuniversitar:

Sursa: PLANUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI DEVA PENTRU PERIOADA 2007-2013

Tot de primii ani ai perioade postdecembriste se leaga si dezvoltarea invatamntul universitar in municipiul Deva, anul 1990 fiind marcat de infiintarea Universitatii Ecologice “Traian”. Aceasta are un profil privat si functioneaza sub directia fundatiei “Ateneul Roman”.

Din anul 1997 si-a deschis portile si “Colegiul Pedagogic” – coordonat de “Universitatea de Vest din Timisoara”, care pregateste institutori pentru limba engleza, limba franceza si educatie fizica. De asemenea, in anul 1999 s-au pus bazele “Centrului Teritorial de Invatamant Economic Deschis la Distanta”, filiala a “Academiei de Studii Economice Bucuresti”, cu sediul in cladirea “Colegiului National Decebal”

Bibliografie

Masivul Poiana Ruscai-Nicolae Ilinca-edit. „Vinea”-1994.p-14-15

Geologia Muntilor Apuseni-V.Ianovici.M.Borcos,M.Bleahu-Editura Academiei R.S.R,Bucuresti,!976

Enciclopedia Geografica a Romaniei-Dan Ghinea-Edit.Enciclopedica, Bucuresti,2002.p.478-483

Geografia apelor Romaniei-I.Ujvari,Editura Stiintifica,Bucuresti 1972,p. 299-327

GFR

CARPATI

ENCICLOPEDIA DEVEI

Ministerul Sanatatii, Apele minerale si namolurile terapeutice din Republica socialista Romania,Vol III, Edit. Medicala-Bucuresti,1970.pp222-223

Artemiu Pricajan-Apele minerale si termale din Romania, Edit. Tehnica-Bucuresti, pp-230-231

Gh. Mohan, A.Ardelean, M.Georgescu-Rezervatii si monumente ale naturii din Romania-Edit. „Scaiul”-1993.pp.45

http://natura2000.mmediu.ro/upl//formulare/dealul_cetatii_deva_formular_standard.pdf

Valer M. Trufas-Revista Sargetia Vol.IV-„Hidrologia orasului Deva”-1969-pp.285-291

Dumitru Rus-„Deva-Orasul de la poalele cetatii”-Edit.Sigma Plus-2002

http://mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/hunedoara/infra_tehnica.pdf

Home

http://www.primariadeva.ro/

www.regiuneavest.ro

http://isj.hd.edu.ro/

www.spitaluldeva.ro

Bibliografie

Masivul Poiana Ruscai-Nicolae Ilinca-edit. „Vinea”-1994.p-14-15

Geologia Muntilor Apuseni-V.Ianovici.M.Borcos,M.Bleahu-Editura Academiei R.S.R,Bucuresti,!976

Enciclopedia Geografica a Romaniei-Dan Ghinea-Edit.Enciclopedica, Bucuresti,2002.p.478-483

Geografia apelor Romaniei-I.Ujvari,Editura Stiintifica,Bucuresti 1972,p. 299-327

GFR

CARPATI

ENCICLOPEDIA DEVEI

Ministerul Sanatatii, Apele minerale si namolurile terapeutice din Republica socialista Romania,Vol III, Edit. Medicala-Bucuresti,1970.pp222-223

Artemiu Pricajan-Apele minerale si termale din Romania, Edit. Tehnica-Bucuresti, pp-230-231

Gh. Mohan, A.Ardelean, M.Georgescu-Rezervatii si monumente ale naturii din Romania-Edit. „Scaiul”-1993.pp.45

http://natura2000.mmediu.ro/upl//formulare/dealul_cetatii_deva_formular_standard.pdf

Valer M. Trufas-Revista Sargetia Vol.IV-„Hidrologia orasului Deva”-1969-pp.285-291

Dumitru Rus-„Deva-Orasul de la poalele cetatii”-Edit.Sigma Plus-2002

http://mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/hunedoara/infra_tehnica.pdf

Home

http://www.primariadeva.ro/

www.regiuneavest.ro

http://isj.hd.edu.ro/

www.spitaluldeva.ro