Evaluarea Patrimoniala a Laboratorului de Vibratii Mecanice din Cadrul Facultatii de Inginerie

CUPRINS:

Capitolul I. Evaluarea, scopuri ale evaluării, scurt istoric

Definiția evaluării

Scopurile evaluării

Scurt istoric

Capitolul II. Conceptele de „ preț“, „cost “, „valoare “

Conceptul de „ preț“

Conceptul de „ cost“

Conceptul de „ valoare“

Capitolul III. Tipurile de bunuri supuse evaluării

Capitolul IV. Abordări în evaluare

Abordarea prin piață

Abordarea prin venit

Abordarea prin cost

Capitolul V. Deprecierea

Deprecierea fizică

Deprecierea funcțională

Deprecierea externă/economică

Concluzie asupra celor trei abordări în evaluare

Scurtă descriere a laboratorului de vibrații mecanice

Capitolul VI. Dotarea laboratorului de vibrații mecanice

Dotarea tehnică IT / Software a laboratorului de vibrații mecanice

Procese ce pot fi monitorizate cu aparatura existentă în laboratorul de vibrații mecanice

Capitolul VII. Activități derulate

Activitatea didactică

Activitatea de cercetare

Capitolul VIII. Evaluarea patrimonială a laboratorului

Vibrometrul laser Doppler

Trusa de echilibrări dinamice InnoBalancer Kit

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Capitolul I. Evaluarea, scopuri ale evaluării, scurt istoric

Definiția evaluării

Prin evaluare, care este definită în Ordonanța Guvernului nr. 24/2011, se înțelege activitatea de estimare a valorii, materializată într-un înscris, denumit raport de evaluare, realizată de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele specifice acestei activități și cu deontologia profesională [7].

Orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori privat, poate solicita elaborarea rapoartelor de evaluare.

Evaluarea reprezintă procesul de estimare a unui tip al valorii, pentru un anumit tip de proprietate, la o anumită dată și concretizat în raportul de evaluare. Aceasta este o estimare și nu un calcul exact al unei valori cu ajutorul unei formule matematice sau printr-o cuantificare precisă. Evaluarea impune aplicarea raționamentului profesional al evaluatorului [7].

Scopurile evaluării

Scopurile posibile ale unei evaluări pot fi [8]:

vânzarea/cumpararea unui bun;

fuziuni și schimburi de proprietăți;

garantarea împrumuturilor;

justa compensare în caz de expropriere (cauză de utilitate publică) sau pentru restituirea proprietăților;

înregistrarea în situațiile financiare;

evaluarea pentru asigurare;

evaluarea în cadrul procesului de insolvență/faliment;

alte scopuri.

Scurt istoric

Având în componență 6 membrii, prima asociație de evaluatori, a fost înființată în anul 1834 în Marea Britanie. Tot în Marea Britanie, în anul 1846 a fost recunoscută profesia de agent imobiliar și evaluator de imobile, scopul avaluatorilor fiind exclusiv impozitarea proprietăților imobiliare [7].

În anii 1932 și 1935, în SUA, au fost înființate două asociații – AIREA și, respectiv, SREA, care se ocupau cu evaluarea proprietăților imobiliare. Cele două asociații au fuzionat în anul 1991, sub numele de Appraisal Institute, care este liderul mondial al evaluatorilor de proprietăți imobiliare [7].

Activitatea de evaluare, în România, a început în anul 1992 odată cu înființarea Asociației Naționale a Evaluatorilor din România ( ANEVAR), fondată de către 27 de persoane fizice și trei companii. Timp de 10 ani, inițiatorul domnul Bădescu Gheorghe, fiind primul președinte al ANEVAR. Odată cu anul 2001, sistemul de conducere al ANEVAR s-a schimbat, trecându-se la existența în același timp în Consiliul Director a președintelui în exercițiu, a viitorului președinte și a fostului președinte, asigurându-se astfel continuitatea și totodată schimbarea conducerii. Mandatul președintelui a devenit de 2 ani [7].

ANEVAR s-a înființat odată cu trecerea la economia de piață a României, când valoarea de piață a devenit o noțiune de bază în cadrul tranzacțiilor între părți [7].

Specializările evaluatorilor în cadrul ANEVAR, în ordinea apariției lor, sunt [8]:

evaluarea întreprinderii;

evaluarea proprietății imobiliare;

evaluarea bunurilor mobile;

evaluarea instrumentelor financiare.

Capitolul II. Conceptele de „ preț“, „cost “, „valoare “

2.1. Conceptul de „ preț“

Conceptul de preț se referă la schimbul unei mărfi, unui produs sau a unui serviciu. Acesta reprezintă suma de bani care a fost cerută, oferită sau platită pentru un bun economic/active. Odată ce schimbul a fost efectuat, indiferent dacă este dezvăluit public sau este confidențial, prețul devine un fapt istoric [7].

Capacitatea financiară, motivația sau interesele speciale ale unui anumit cumpărător sau vânzător, pot face ca prețul plătit să fie diferit de valoarea care ar putea fi atribuită activului de către participanții pe piață [7].

2.2. Conceptul de „ cost“

Costul este un concept ce reprezintă suma de bani plătită anterior ( în numerar sau echivalente de numerar) de cumpărător pentru bunuri sau servicii, sau suma de bani necesară pentru a crea sau a produce bunul sau serviciul de către producător. După ce bunul sau serviciul a fost finalizat, costul acestora devine un fapt istoric (cost istoric). Pentru cumpărător, un preț anterior plătit pentru un bun sau un serviciu reprezintă costul istoric al acestora [7].

2.3. Conceptul de „ valoare“

Valoarea reprezintă un concept economic referitor la prețul cel mai probabil, convenit de cumpărătorii și vânzătorii unui bun sau serviciu, disponibil pentru cumpărare. Valoarea nu este o sumă exactă, ci cel mai probabil preț care va fi plătit pentru bunuri și servicii, la o anumită dată, în conformitate cu o anumită definiție a tipului valorii [7].

Conceptul economic „ valoare “ reflectă optica participanților pe piață, existentă la data evaluării, asupra beneficiilor economice viitoare generabile de o anumită proprietate. Acest concept presupune o sumă de bani asociată unei tranzacții.

Cu toate că vânzarea proprietății evaluate nu este o condiție necesară pentru estimarea prețului, totuși valoarea de piață este o reflectare a valorii de schimb și deci presupune existența potențială a schimbului, la data evaluării, în condițiile precizate în definiția valorii de piață. Exemple de situații în care trebuie estimate un tip al valorii, cu toate că nu presupun vânzarea proprietății, pot fi: pentru ipotecare, asigurare, înregistrare în situațiile financiare, divizare, fuziune, moștenire [7].

Conceptual, valoarea este creată și susținută de interacțiunea a patru factori, care sunt asociați cu orice produs, serviciu sau marfă. Aceștia sunt: utilitatea, raritatea, dorința și puterea de cumpărare [7].

Interacțiunea complexă a celor patru factori ai valorii este reflectată în funcționarea principiului economic al cererii și ofertei. Aceștia sunt [7]:

utilitatea, care exprimă capacitatea unui bun economic de a satisface o anumită nevoie, trebuință sau dorință;

raritatea, respective oferta prezentă sau anticipată a unui bun economic raportată la cererea pentru acel bun;

dorința (preferința), care exprimă intensitatea satisfacției pe care un bun economic o produce celui ce nu-l posedă, dar care are nevoie de acesta;

puterea de cumpărare, exprimată de capacitatea unui individ sau grup de indivizi – participanți pe piață, de a cumpăra bunurile oferite prin plata în numerar sau în echivalente de numerar.

Primii doi sunt factori ai ofertei, iar ultimii doi sunt factori ai cererii [7].

Capitolul III. Tipurile de bunuri supuse evaluării

În funcție de specializarea de evaluare în care au fost instruiți, evaluatorii autorizați sunt competenți să evalueze [8]:

proprietatea imobiliară ( bunul imobil), constă în teren, construcții și alte amenajări privite ca o entitate corporală. Proprietatea imobiliară este imobilă și include următoarele elemente corporale:

pământul/terenul;

toate elementele care sunt componente naturale ale terenului, cum ar fi copacii și mineralele;

toate elementele care sunt adăugate terenului de oameni, cum ar fi clădirile și amenajările terenului.

În mod uzual, sunt considerate ca făcând parte din proprietatea imobiliară toate atașamentele permanente ale clădirii, cum ar fi instalațiile de apă, electrice, de încălzire, ca și componentele încorporate, cum ar fi tablourile electrice și ascensoarele. Proprietatea imobiliară include toate elementele situate în subsolul și deasupra solului. Există însă și drepturi parțiale asupra proprietății imobiliare, pe care evaluatorii sunt chemați să le evalueze, de exemplu [8]:

drepturi de proprietate afectate de locațiune;

drepturi de folosință;

drepturi de subînchiriere;

participațiile cu credit ipotecar și cu capital propriu;

drepturi de proprietate viageră;

dreptul succesorului desemnat.

bunuri mobile, înseamnă bunurile corporale și necorporale caracterizate prin mobilitatea lor. Potrivit art. 539 din Noul Cod Civil român, bunurile mobile sunt definite astfel:

„ Bunurile pe care legea nu le consideră imobile sunt bunuri mobile.”

Cele mai frecvent bunuri mobile solicitate spre a fi evaluate sunt [8]:

mașini, utilaje, echipamente, materiale, mijloace de transport;

stocuri de materii prime, materiale;

obiecte de inventar;

mobilier, colecții;

licențe, brevete de invenții și alte active necorporale identificabile și care pot să fie tranzacționate în mod individual.

întreprinderi, participații la întreprinderi și proprietăți imobiliare generatoare de afaceri

De exemplu [7]:

pachetul integral de acțiuni sau părți sociale deținut în capitalul unei întreprinderi precum și participații la întreprinderi;

capitalul investit într-o întreprindere ( capital propriu și capital împrumutat);

hoteluri, moteluri, campinguri;

policlinici și spitale;

stații de benzină;

restaurante, cafenele, cluburi, baruri;

teatre și cinematografe.

instrumente financiare, care reprezintă un contract care generează drepturi sau obligații între anumite părți de a încasa sau plăti în numerar sau altă contraprestație financiară sau un instrument de capitaluri proprii. Contractul poate impune ca încasarea sau plata sa fie făcută la sau înaintea unei anumite date sau să fie declanșată de un eveniment specificat. Un instrument de capitaluri proprii este orice contract care creează un interes rezidual în activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor acesteia. Evaluările instrumentelor financiare sunt solicitate pentru diferite scopuri, de exemplu [7]:

achiziții, fuziuni și vânzări de întreprinderi sau părți de intreprinderi;

rapoartare financiară;

cerințe impuse de reglementări, în particular cerințe de solvabilitate bancară;

proceduri interne de risc și conformare;

stabilirea valorii activului net a fondurilor societăților de asigurare;

determinarea valorii și măsurarea performanței fondurilor de investiții.

Capitolul IV. Abordări în evaluare

Cele trei abordări ale valorii unanim recunoscute și aplicate, care sunt fundamentate pe principiile economice ale prețului de echilibru, anticipării beneficiilor sau substituției sunt: abordarea prin piață, abordarea prin venit și abordarea prin cost [7].

4.1. Abordarea prin piață

Acest tip de abordare oferă o indicație asupra valorii de piață prin compararea activului subiect cu active identice sau similare, ale căror prețuri se cunosc. Prima etapă a aplicării acestei abordări este obținerea preturilor de vânzare ale activelor identice sau similare, tranzacționate recent pe piață. În cazul ân care există un număr redus de tranzacții recente, pot fi luate în considerare prețurile activelor identice sau similare, care sunt oferite spre vânzare, cu condiția ca relevanța acestor informații să fie clar stabilită și analizată critic. Pentru a reflecta orice diferențe față de condițiile tranzacțiilor efective și de caracteristicile activelor tranzacționate, față de cele ale activului subiect, de obicei este necesară efectuarea unor corecții ae prețurilor efective sau prețurilor de ofertă ale activelor comparabile [7].

4.2. Abordarea prin venit

Această abordare oferă o indicație asupra valorii prin convertirea fluxurilor de venit viitoare ( profit brut sau net, chirie brută sau netă, redevență,iață, abordarea prin venit și abordarea prin cost [7].

4.1. Abordarea prin piață

Acest tip de abordare oferă o indicație asupra valorii de piață prin compararea activului subiect cu active identice sau similare, ale căror prețuri se cunosc. Prima etapă a aplicării acestei abordări este obținerea preturilor de vânzare ale activelor identice sau similare, tranzacționate recent pe piață. În cazul ân care există un număr redus de tranzacții recente, pot fi luate în considerare prețurile activelor identice sau similare, care sunt oferite spre vânzare, cu condiția ca relevanța acestor informații să fie clar stabilită și analizată critic. Pentru a reflecta orice diferențe față de condițiile tranzacțiilor efective și de caracteristicile activelor tranzacționate, față de cele ale activului subiect, de obicei este necesară efectuarea unor corecții ae prețurilor efective sau prețurilor de ofertă ale activelor comparabile [7].

4.2. Abordarea prin venit

Această abordare oferă o indicație asupra valorii prin convertirea fluxurilor de venit viitoare ( profit brut sau net, chirie brută sau netă, redevență, rentă netă, flux de numerar net, etc) în valoarea activului ( valoarea de piață sau valoarea de investiție) [7].

În abordarea prin venit sunt înscrise diverse metode de evaluare, toate având caracteristică comună fatul că valoarea se bazează pe un venit realizat fie în trecut și/sau în anul curent, fie pe un venit previzionat, care ar putea fi generat de titularul proprietății subiect [7].

În abordarea prin venit modelele înscrise sunt [8]:

metoda capitalizării venitului, în care un venit anual reprezentativ se împarte la o rată de capitalizare pentru a se obține fie valoarea de piață, fie valoarea de investiție a proprietății subiect. Rata de capitalizare reprezintă câștigul sau randamentul, exprimat în procente din prețul de vânzare, pe car eun investitor tipic îl așteaptă, care reflectă valoarea banilor în timp, precum și renumerarea pentru riscul asumat de către proprietar.

metoda fluxului de numerar actualizat, în care fluxul numerar, dintr-o perioadă viitoare definită, se aduce la valoarea actualizată prin utilizarea unei rate de actualizare. Suma valorilor actualizate a fluxurilor de numerar reprezintă valoarea capitalului. Rata de actualizare se ia în considerare atât rata fară risc, cât și renumerarea pentru riscurile asumate de investitor. Rata de actualizare utilizată poate diferi în funcție de scopul evaluării.

4.3. Abordarea prin cost

Este acea abordare a valorii fundamentată pe principiul economic conform căruia un cumpărător va plăti pentru un activ cel mult costul necesar obținerii unui activ cu aceeași utilitate, fie prin cumpărare, fie prin construire. Prima etapă în abordarea prin cost este determinarea fie a costului de înlocuire, fie a costului de reproducere [7].

Costul de înlocuire reprezintă costul estimat pentru a construi sau achiziționa, la data evaluării, un activ modern ecivalent.

Costul de reproducere reprezintă costul estimat pentru a construi, la data evaluării, o replică exactă a activului subiect, deci cu aceleași specificații, folosind aceleași materiale, tehnici de construire, calitate și proiect, inclusiv cu toate deficiențele activului subiect [8].

Capitolul V. Deprecierea

În cadrul abordării prin cost urmează determinarea deprecierii și scăderea acesteia din costul de înlocuire sau din costul de reproducere, pentru a putea determina costul de înlocuire net [7].

Deprecierea reprezintă o pierdere a utilității unui activ cauzată fie de deteriorarea fizică, de schimbările tehnologice, de evoluția cererii, de modificările mediului înconjurător, care se concretizează într-o pierdere de valoare [7].

Există trei forme ale deprecierii [7]:

depreciere fizică;

depreciere funcțională;

depreciere economică.

5.1. Deprecierea fizică

Aceasta este o pierdere a utilității cauzată de deteriorarea fizică a activului sau a componentelor sale, ca efect al vârstei sale și a utilizării în condiții normale, care se concretizează într-o pierdere de valoare [7].

Cuantificarea deprecierii fizice se face prin costul de înlăturare a deficienței. Alte cauze ale deprecierii fizice nu sunt nerecuperabile, adică starea de deteriorare nu poate fi remediată.

Durata de viață a unui activ poate fi [7]:

durată de viață utilă;

durata de viață economică.

Durata de viață utilă reprezintă perioada totală în care se așteaptă ca un activ să genereze beneficii economice pentru proprietarul lui.

Durata de viață economică reprezintă perioada totală de timp în care se așteaptă ca un activ să genereze beneficii economice pentru proprietarul lui și pentru alți furnizori ulteriori [7].

5.2. Deprecierea funcțională

Deprecierea funcțională reprezintă o pierdere de utilitate cauzată de ineficiențele activului subiect în comparație cu substitutul său, care se concretizează într-o pierdere de valoare. Sunt două forme ale deprecierii funcționale [7]:

existența unei cheltuieli de capital excedentare ( a unei investiții suplimentare), care poate fi cauzată de schimbări în proiectare, materiale de construcții, tehnologii de construire sau de fabricație care permit construirea activelor moderne echivalente cu cheltuieli de capital mai mici decât cele încorporate în activul subiect;

existența unor cheltuieli de funcșionare excedentare, care pot fi cauzate de îmbunătațiri ale proiectului sau de o capacitate excedentară, schimbări care au drept rezultat disponibilitatea unor active echivalente moderne, cu cheltuieli de exploatare mai mici decât cele ale activului subiect.

5.3. Deprecierea externă/economică

Deprecierea externă reprezintă orice pierdere de utilitate cauzată de factori economici sau de localizare externi activului, ceea ce conduce la o pierdere de valoare. Aceasta este denumită în mod obișnuit depreciere economică atunci când factorii externi se referă șa modificări ale ofertei sau cererii pentru activ sau pentru produsele fabricate de activ [7].

5.4. Concluzie asupra celor trei abordări în evaluare

În funcție de următorii factori putem alege cea mai adecvată abordare sau metodă de abordare [8]:

tipul valorii adoptat, determinat de scopul evaluării;

disponibilitatea datelor de intrare și a informațiilor pentru evaluare;

abordările sau metodele utilizate de participanții pe piața relevantă.

Putem utiliza una, două sau toate cele trei abordări pentru a obține o indicație asupra valorii, mai ales dacă nu există date de intrare suficiente pentu evaluare, astfel încât prin aplicarea unei singure abordări să nu se obțină o valoare credibilă [8].

În cazul în care se utilizează mai multe abordări/metode de evaluare, indicațiile asupra valorii obținute ar trbeui să fie apropiate; ele trebuie să fie analizate și reconciliate pentru a se ajunge la o opinie finală asupra valorii [8].

Scurtă descriere a laboratorului de vibrații mecanice

Laboratorul de vibrații mecanice este o entitate în cadrul Universității „Vasile Alecsandri “ din Bacău. Laboratorul are destinație didactică și de cercetare în cadrul unor granturi finanțate din bugetul de stat sau cu terți. Acesta deservește disciplinile: vibrații mecanice și analiza cu element finit, având drept locație sălile H17 + H18, corpul H, facultatea de inginerie. În cele două săli, care au suprafața totală de 60,90 m2, pot participa maxim 15 studenți la o lucrare de laborator. Valoarea de inventar a sălilor este de 18.270 euro ( 300 euro/m2). [9]

Capitolul VI. Dotarea laboratorului de vibrații mecanice

Tabelul 6.1. Bunurile de inventariere din laboratorul de vibrații mecanice [9].

6.25. Dotarea tehnică IT / Software a laboratorului de vibrații mecanice

Tehnică IT

1. 6 Calculatoare CPU Intel Celeron 1,8 GHZ, 512MB RAM, Video Nvidia 32 MB, HDD 80 GB, Monitor TFT 15”;

2. 3 Calculatoare CPU AMD 1,8 GHZ, 256MB RAM, Video ATI 64 MB, HDD 80 GB, Monitor TFT 17”;

3. Retea – switch 16 porturi, switch 8 porturi, router wireless;

4. Tableta grafica wireless bluetooth;

5. Videoproiector Benq 1024×740, ecran proiectie;

6. Imprimanta multifunctionala Samsung SCX-4521F.

Software

Cosmos/M – 3 licente full access

Solid Edge – 25 licente educationale

6.26. Procese ce pot fi monitorizate cu aparatura existentă în laboratorul de vibrații mecanice:

Capitolul VII. Activități derulate

7.1. Activitatea didactică

Laboratorul are destinație didactică și de cercetare în cadrul unor granturi finanțate din bugetul de stat sau cu terți. Acesta deservește disciplinile: vibrații mecanice și analiza cu element finit, pentru următoarele specializări aflate în cadrul facultății de inginerie [9]:

Inginerie economică în domeniul mecanic;

Mecatronică;

Tehnologia construcțiilor de mașini;

Ingineria și managementul calității;

Design industrial;

Utilaje tehnologice pentru industria alimentară.

7.2. Activitatea de cercetare

Multumită dotării de care dispune laboratorul de vibrații mecanice din cadrul facultății de inginerie, s-au încheiat contracte de cercetare cu diverse societăți:

Contract de cercetare științifică nr. 3/18.07.2011

Studiu privind determinarea nivelului vibrațiilor produse în procesul de funcționarea a stației de spălare a agregatelor minerale, Sat Dospinești, Comuna Buhoci, Județul Bacău.

Beneficiar: SC VARGAS SRL BACĂU

Perioada: 12 luni

Responsabil de temă: Zichil V.

Colectiv: Zichil V., Judele A.; Panainte M.

Prin acest studiu s-a verificat impactul pe care îl au asupra mediului vibrațiile produse în procesul de funcționare al stației de sortare și spălare a agregatelor minerale , amplasată în satul Dospinești, comuna Buhoci, județul Bacău. Determinările au fost efectuate la capacitatea normală de funcționare a instalației, pe baza observațiilor directe din teren, a documentațiilor existente și informațiilor puse la dispoziție de titularul de activitate.

Tabelul 7.1. Valorile nivelului admisibil de vibrații și valorile nivelului de vibrații măsurat pe instalație

Tabelul 7.2. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcționale din mediul urban conform STAS 10009/88

La finalizarea studiului s-a demonstrat că valorile maxime la indicatorul vibrații precum și valorile maxime admise pentru zgomot la stația de sortare și spălare a agregatelor minerale, amplasată în satul Dospinești, comuna Buhoci, județul Bacău, se încadrează în valorile limită stabilite de legislația în vigoare.

Grant CEEX M1-373/2006

Model biomecanic pentru execuția, încercarea și optimizarea protezei de șold.

Perioada: 36 luni

Responsabil de temă: Fetecău C – Universitatea „Dunărea de Jos” Galați.

Responsabil de temă partener 1: Zichil Valentin.

Colectiv: Judele A., Savin C., Pintilie Gh.

Proteza totală de șold este o articulație mecanică care trebuie să facă față la multiplele cerințe biomecanice pe o cât mai lungă perioadă de timp și care trebuie să realizeze urmatoarele deziderate:

– biocompatibilitate;

– posibilitate de personalizare în funcție de particularitățile morfo-funcționale ale cazului în speță;

– rezistență adecvată pentru a suporta solicitarile repetate ale greutății corpului pe toată durata funcționării, fără fracturi de oboseală ale componentelor ei;

– rezistență mare la uzură;

– frecare redusă între suprafețele articulare;

– fixare solidă și durabilă la nivelul osului;

– tehnologie de fabricație simplă și ieftină.

Fig. 7.1. Stand pentru testarea cupelor cotiloide SSMU 1 (simularea mersului uman).

Rezultatele cercetărilor au permis formularea următoarelor concluzii:

– cuplul de materiale polietilenă de înaltă densitate (UHMWPE) și oțel inoxidabil austenitic (316L) are o bună comportare la uzură severă în regim uscat; completa caracterizare necesită teste de lungă durată, ceea ce justifică recomandarea de continuare a programului de testare;

– calitatea prelucrării suprafețelor este un factor hotărâtor în îmbunătățirea comportării la uzură; suprafețele cu distribuție gaussiană a asperităților oferă condiții pentru scăderea intensității uzurii, micșorând pericolul detașării particulelor de uzură de oțel și a înglobării acestora în masa de polietilenă;

– pentru caracterizarea cât mai aproape de condițiile reale de uzură în care este solicitat acest cuplu de materiale este nevoie de teste complexe, în condiții de contact uscat, dar și lubrifiat, atât pe tribometre cât și pe simulatoare.

c. Grant Academia Româna nr. 95/2005

Cercetări privind simularea comportamentului la rupere al unor materiale, cu aplicații în probleme de impact.

Beneficiar: Academia Română

Perioada: 24 luni

Responsabil de temă: Nastasescu V..

Colectiv: Zichil V., Iliescu N., Pintilie Gh., Judele A.,

Acest contract de cercetare stiințifică a avut drept obiectiv principal realizarea de studii numerice și experimentale pentru simularea ruperii materialelor și stabilirea modelelor de material folosite.

În cadrul acestui proiect stiințific, sunt prezentate cercetările numerice privind comportamentul unor materiale solicitate dinamic, realizate cu programul ANSYS / LS – DYNA 3D. Acest program a fost închiriat, cu finanțare din suma alocată proiectului de grant, pentru o perioadă de 3 luni de la firma INAS – SA România, unic distribuitor în România. Au fost abordate urmatoarele probleme:

placă plană rezemată pe contur, penetrată complet de proiectil;

placă solicitată la tracțiune, penetrată de un proiectil sferic;

încercarea la încovoiere prin șoc a epruvetei cu crestătură în formă de U;

Fig. 7.2. Placă plană rezemată Fig. 7.3. Placă solicitată la Fig. 7.4. încercarea la încovoiere pe contur, penetrată complet tracțiune, penetrată de un prin șoc a epruvetei cu de proiectil. proiectil sferic. crestătură în formă de U.

În cadrul analizelor efectuate, au fost determinate: starea de tensiune, starea de deformație, deplasările, tensiunile echivalente stabilite pe baza criteriului de plasticitate von Mises, distribuția tensiunilor reziduale, variația energiei ( cinetică, internă, totală ) pe durata încercării, s.a.

Rezultatele teoretice obținute, cumulate cu rezultatele experimentale, oferă posibilitatea stabilirii unor modele de material care să descrie cât mai riguros comportamentul unui material la cedarea prin solicitarea cu sarcini dinamice.

d. Contract de cercetare științifică nr. 23/2005

Studii și cercetări pentru reproiectarea montantului stânga din cadrul strungului cu universal în plan orizontal (Φ 4000 mm) utilizând metoda elementelor finite.

Beneficiar: S.C. REM Internațional S.R.L.

Perioada: 24 luni

Responsabil de temă: Zichil Valentin.

Colectiv: Zichil V., Judele A., Savin C.;

Cercetarea în acestă situație de solicitare, a demonstrat că structura fixă este suficient de rigidă pentru a putea susține traversa mobilă împreună cu culisa în timpul așchierii, fără a afecta precizia de prelucrare. S-a apreciat că această situație este extremă și nu va aparea în funcționarea utilajului.

Fig. 7.5. Reproiectarea montantului stânga din cadrul strungului cu universal în plan orizontal.

e. Contract de cercetare științifică nr. 21/2005

Studii și cercetări pentru reproiectarea montantului dreapta din cadrul strungului cu universal în plan orizontal (Φ 4000 mm) utilizând metoda elementelor finite.

Beneficiar: S.C. REM Internațional S.R.L.

Perioada: 24 luni

Responsabil de temă: Pintilie Gh.

Colectiv: Zichil V., Judele A., Savin C.;

Cercetarea în această situație de solicitare, a demonstrat că structura fixă este suficient de rigidă pentru a putea susține traversa mobilă împreună cu culisa în timpul procesului de schimbare a sculei.

Fig. 7.6. Reproiectarea montantului dreapta din cadrul strungului cu universal în plan orizontal.

f. Contract de cercetare științifică nr. 22/2005

Studii și cercetări pentru reproiectarea traversei strungului cu universal în plan orizontal (Φ 4000 mm) utilizând metoda elementelor finite.

Beneficiar: S.C. REM Internațional S.R.L.

Perioada: 24 luni

Responsabil de temă: Judele A.

Colectiv: Zichil V., Judele A., Savin C.;

Cercetarea în această situație de solicitare, a demonstrat că structura fixă este suficient de rigidă pentru a putea susține traversa mobilă împreună cu culisa în timpul așchierii, fără a afecta precizia de prelucrare.

Fig. 7.7. Reproiectarea traversei strungului cu universal în plan orizontal.

g. Contract de cercetare științifică nr. 7/2009

Verificarea deformațiilor mecanice a traversei mobile de la Strungul Carusel VLO 60 (proiect WMW Bacău).

Beneficiar: S.C. W.M.W. S.A. Bacău

Perioada: 20 zile

Responsabil de temă: Zichil V.

Colectiv: Zichil V., Judele A.;

h. Contract de cercetare științifică nr. 8/2009

Verificarea deformațiilor mecanice a montantului de la Strungul Carusel VLO 60 (proiect WMW Bacău).

Beneficiar: S.C. W.M.W. S.A. Bacău

Perioada: 20 zile

Responsabil de temă: Zichil V.

Colectiv: Zichil V., Judele A.;

Capitolul VIII. Evaluarea patrimonială a laboratorului

Evaluarea patrimonială a laboratorului de vibrații mecanice nu se poate face prin metode consacrate, întrucât acesta deserveste în principal activitatea didactică.

Evaluarea laboratorului de vibrații mecanice se referă la potențialul său împreună cu cadrele didactice ce deservesc acest laborator [9]:

Prof.univ.dr.ing. Valentin ZICHIL;

Prof.univ.dr.ing. Gheorghe PINTILIE;

Șef lucrări dr. ing. Aurelian ALBUȚ;

Asist. drd. ing. Adrian JUDELE.

Astazi se caută soluții pentru a evita producerea fonică și transmiterea zgomotelor. Mare parte din poluarea fonică provine de la mașinării, automobile, camionane, avioane, echipamente de construcții, mașinile agricole și amalgamul de mașinării din interiorul fabricilor. Scopul este ca mașinăriile ce vor fi construite să producă un zgomot minim. La acest lucru contribuie și activitatea de cercetare din cadrul laboratorului de vibrații mecanice. Achiziționarea de aparatură modernă de specialitate poate lărgi sfera de cercetare în care laboratorul se situează momentan, adjudecându-și totodată noi contracte de cercetare cu diverșii parteneri locali.

Pentru aceasta se recomandă achiziționarea a două dispozitive de ultimă generație, ca și performanțe:

Vibrometrul laser Doppler;

Trusa de echilibrări dinamice InnoBalancer Kit.

Vibrometrul laser Doppler

Vibrometrele laser se utilizează cu ușurință și rapiditate. Acestea sunt folosite pentru măsurarea parametrilor mecanici și acustici, non-contact și non-reactivi cum ar fi: deplasarea vibrației, amplitudinea, viteza și accelerația [10].

Vibrometrele laser se utilizează în laboratoarele de metrologie, institutele de cercetare – dezvoltare, în producția și mentenanța mașinilor industriale, la efectuarea de măsurători de vibrații la clădiri, poduri etc. Sistemele laser au posibilitatea de a efectua analiza în frecvența și pot determina frecvențele de rezonanță a diferitelor componente, cum ar fi: mașini, structuri de inginerie civilă, componente auto, componentele spectrale ale mașinilor dinamice rotative (motoare, reductoare) [10].

Principalele avantaje ale vibrometrelor laser sunt: răspuns liniar, acuratețe mărită a amplitudinii, rezoluție excepțională și lungime de undă până la câțiva MHz. În plus, instrumentele pot fi configurate și pregătite pentru operare într-un timp foarte scurt, atât în laborator cât și în câmp. Măsurarea vibrațiilor poate fi realizată în doar câteva minute. Comparativ cu tehnicile clasice și complicate, cum ar fi poziționarea și montajul accelerometrelor, instalarea cablurilor între senzori și unitatea de achizitie, acest instrument de măsurare este rapid și flexibil [10].

Vibrometrul laser Vector Speed

Caracteristici:

Viteză de vibrație maximă 10 m/s;

11 domenii de viteză;

Domeniul de frecvență DC – 2.5 MHz;

Accelerația maximă admisă a obiectului măsurat 16 x 106 g;

Distanțe de lucru variabile (45 mm la >100 m) cu 4 lentile interschimbabile;

Rezoluție înaltă a vitezei de vibrație, până la 0.01 µm/s;

Liniaritate excelentă și acuratețe înaltă.

Fig. 8.1. Vibrometrul laser Vector Speed [10].

Avantajele vibrometrului laser – Vector Speed [10]:

Instalare rapidă: după pornirea aparatului, se îndreptă vibrometrul către obiectul studiat, se selectează domeniul de măsurare potrivit și se începe măsurătoarea. Nu este necesar să se folosească adezivi sau cablări și nu există restricții impuse de senzori sau canale;

Măsurători prin poziționarea razei laser: acest instrument folosește lumina laser vizibilă de culoare roșie cu o lungime de undă de 633 nm. Amplitudinile vibrațiilor măsurate pot fi de ordinul picometrilor și acestea nu sunt influențate de masa obiectului măsurat. Fasciculul laser poate fi focalizat până la un diametru de aproximativ 25 µm, astfel încât pot fi măsurate și structuri de dimensiuni foarte mici;

Corecția automată a distanței de măsurare: de la un microsistem la o clădire înaltă, lentilele pot fi schimbate în câteva secunde, astfel încât obiectul poate fi studiat de la distanța corectă: începând de la 45 mm până la peste 100 m. Opțional se poate folosi o țintă pentru a ușura ochirea la distanțe mai mari;

Sensibilitate optică excelentă: convertoarele de semnal cu zgomot redus, un interferometru heterodine de înaltă precizie și obiective cu lentile interschimbabile permit efectuarea de măsurători pe orice tip de suprafață, indiferent de culoare, temperatură sau rugozitate. Datorită sensibilității mari, puterea laserului este mică, asigurând protecția ochilor. Laserul are o putere de iesire mai mică decât 1 mW și corespunde protecției laser clasa II;

Procesarea de semnal digital extrem de rapidă (ultraDSP): vibrometrele OptoMET laser Doppler sunt primele care combină o lățime de bandă largă (10 MHz), o rezoluție extrem de înaltă (2.5 nm/s sau 15 pm), și o viteză de până la 10 m/s. Aceasta performanță este posibilă datorită procesorului de semnale digitale ultra rapid (ultraDSP);

Personalizare și îmbunătățire: datorită diversității mari de alegere a decodoarelor, vibrometrele laser pot fi îmbunătățite în orice moment.

Trusa de echilibrări dinamice InnoBalancer Kit

Trusa de echilibrare InnoBalancer Kit este destinată echilibrării (măsurării dezechilibrului) corpurilor aflate în mișcare de rotație la mașinile și echipamentele din mediul industrial, standuri de laborator, având facilitatea de a-l utiliza atât ca instrument portabil de echilibrare în situ cât și pe standuri de echilibrare. Trusa poate fi utilizată pentru echilibrarea rotoarelor rigide și pentru a echilibra rotoarele flexibile în afara frecvențelor de rezonanță [10].

Sistemul de achiziție este compus din următoarele:

unitatea de achiziție USB InnoBeamer cu modul ICP încorporat – 1 bucată;

accelerometre piezoelectrice compatibile ICP – 2 bucăți;

senzor de turație și fază, inclus cablu – 1 bucată;

cabluri pentru accelerometre – 2 bucăți;

cablu USB pentru conectarea unității de achiziție – 1 bucată.

Fig. 8.2. Trusa de echilibrări dinamice InnoBalancer Kit [10].

Caracteristicile sistemului [10]:

soft-ul de echilibrare InnoBeamer se instalează pe computer sau laptop;

sistemul cuprinde până la 6 metode de corecție a rotoarelor, cu adaos sau eliminare de material;

vizualizarea deformațiilor unui rotor prin determinarea frecvențelor de rezonanță;

afisarea vibrațiilor și a măsurătorilor de fază prin valori numerice și diagrame polare;

instalare și operare simplă;

utilizarea simplă a programului de către utilizator prin instrucțiuni clare;

sistem compact – InnoBalancer poate fi transportat într-o valiza.

Concluzii

Cercetarea științifică este o componentă de bază a misiunii facultății de inginerie.

Pe lângă exemplele de contracte de cercetare prezentate, cu ajutorul acestor noi achiziții s-ar putea încheia contracte de colaborare cu importanți parteneri locali precum ar fi Aerostar S.A. și C.E.T. S.A. BACĂU cu utilizare importantă a vibrometrul laser Doppler.

În anexa 1 găsim lista echipamentelor performante achiziționate în ultimii 10 ani de către Aerostar S.A. . Se observă că pe domeniul vibrațiilor mecanice au achiziționat doar un singur dispozitiv: sistemul de măsurare a vibrațiilor 11V1 BROMATRIX (anul 2006).

Dotarea laboratorului de vibrații mecanice din cadrul facultății de inginerie, cu vibrometrul laser Doppler , care este în categoria echipamentelor de ultimă generație în acest domeniu, poate duce la încheierea unui parteneriat cu Aerostar S.A., privind contracte de studii și cercetare pentru implementarea de noi tehnologii și creșterea fiabilității produselor.

De asemenea, pe partea de cercetare se poate colabora cu firme specialzate în construcții, cu accent pe calculul structurilor la acțiunea seismică.

Se pot încheia contracte de colaborare stiințifică cu reprezentanțele auto si service-urile auto specializate din județ, prin care se pot verifica parametrii funcționali la standurile de verificare a amortizoarelor.

Pentru trusa de echilibrări dinamice InnoBalancer Kit se recomandă colaborarea cu reprezentanțele auto locale din județul Bacău, spre exemplu Peugeot Trendo Automobile, Suzuki Topix Auto, Țiriac Auto, Ford Neco Motors, Renault Dedeman, Nissan Dedeman, Dacia Dedeman, Volkswagen Cybernet Auto Center, Skoda Auto Moto Invest, Toyota Auto Best Center, Audi Center.

Coloaborarea cu aceste reprezentanțe poate fi încheiată atât pentru partea de cercetare, cât și pentru partea de service privind diferitele echilibrări ale corpurilor aflate în mișcare de rotație la mașinile auto.

Bibliografie:

Bathe Klauss-Jurgen, Finite Element Procedures, Prentice-Hall, Inc., 1996;

Nakanishi, Y., Miyagawa, H., 2001, Time of exposure to lubricating liquid for predicting wear of UHMWPE in joint prostheses. A-82-P51-466-NAKANISHI, 2nd World TRIBOLOGY Congress, Vienna, Austria;

Zichil V., Elemente de inginerie mecanică, Editura “Tehnica – Info”, Chișinău, 2002;

Zichil V., Vibrații mecanice, Editura “Tehnica – Info”, Chișinău, 2002;

Zichil V., Pintilie Gh., Savin C., Aplicații în inginerie mecanică, Editura “Tehnica – Info”, Chișinău, 2002;

Zichil V., Pintilie Gh., Panoschi C., Vibrații mecanice (ediția a II-a), Editura “Tehnica – Info”, Chișinău, 2002;

Ghiduri de evaluare, editura ANEVAR, 2013;

IVSC, Standardele Internaționale de Evaluare 2011, editura ANEVAR, 2011;

http://www.ub.ro/inginerie;

http://www.femaris.ro/;

http://www.aerostar.ro/docs/RapAutoeval.pdf;

http://www.reprezentante-auto.ro/reprezentanta-auto/category/bacau/.

Anexa 1. Lista echipamentelor performante achiziționate în ultimii 10 ani de către Aerostar S.A. [11].

Anexa 2. Legitimație ANEVAR

Bibliografie:

Bathe Klauss-Jurgen, Finite Element Procedures, Prentice-Hall, Inc., 1996;

Nakanishi, Y., Miyagawa, H., 2001, Time of exposure to lubricating liquid for predicting wear of UHMWPE in joint prostheses. A-82-P51-466-NAKANISHI, 2nd World TRIBOLOGY Congress, Vienna, Austria;

Zichil V., Elemente de inginerie mecanică, Editura “Tehnica – Info”, Chișinău, 2002;

Zichil V., Vibrații mecanice, Editura “Tehnica – Info”, Chișinău, 2002;

Zichil V., Pintilie Gh., Savin C., Aplicații în inginerie mecanică, Editura “Tehnica – Info”, Chișinău, 2002;

Zichil V., Pintilie Gh., Panoschi C., Vibrații mecanice (ediția a II-a), Editura “Tehnica – Info”, Chișinău, 2002;

Ghiduri de evaluare, editura ANEVAR, 2013;

IVSC, Standardele Internaționale de Evaluare 2011, editura ANEVAR, 2011;

http://www.ub.ro/inginerie;

http://www.femaris.ro/;

http://www.aerostar.ro/docs/RapAutoeval.pdf;

http://www.reprezentante-auto.ro/reprezentanta-auto/category/bacau/.

Anexa 1. Lista echipamentelor performante achiziționate în ultimii 10 ani de către Aerostar S.A. [11].

Anexa 2. Legitimație ANEVAR