Evaluare Impact Potential Asupra Mediului Produs de Instalatiile de Obtinere a Electrozilor din Grafit

Evaluare impact potențial asupra mediului produs de

instalațiile de obținere a electrozilor din grafit

Cuprins

I.Dezvoltarea economică în contextul asigurării premiselor dezvoltării durabile

,, Mediul este organizat în sisteme cu o anumită orgaznizare spațio-temporală,dinamice și care funcționează în regim natural,seminetural și controlat sau impus de către populațiile umane.’’(Vădineanu,1998).

Impactul sistemelor socio-economice (SSE) asupra capitalului natural (CN) este semnificatv influențând astfel componentele sale iar armonizarea relației CN cu aceste sisteme devine un lucru esențial.

Încă din 1927 în raportul de la Roma intitulat ,,Limitele creșterii’’ se vorbește de evoluția a cinci parametrii: creșterea populației, impactul industrializării, efectul poluării, producție mare de alimente și tendințe de epuizare a resurselor, evidențiind astfel nevoia unui model de dezvoltare pe termen lung.

Conform raportului Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare intitulat ,,Viitorul nostru în comun” conceptul de dezvoltare durabilă este definit ca ,, o dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”, recunoscându-se astfel ca Terra are capacități limitate pentru satisfacerea nevoilor sistemelor socio-economice cât și absorbția efectelor distructive provocate de acestea.

Efectele datorate impactului social și economic (poluarea apei, solului, aerului, modificările climatice, eroziune, deșertificare, epuizarea resurselor neregenerabile, periclitarea sau dispariția unor specii, reducerea zonelor umede și suprafețelor sistemelor forestiere) au început să crească afectând astfel calitatea vieții cât și dezvoltarea socio-economică, accentuând și mai tare ideea de armonie intre CN și SSE.

Urbanizarea, este cel mai des asociată cu fenomenul de detriorare e mediului, deoarece creșterea atât a economiei cât și a efectivului populațional, au dus la o degradare impresionantă a sistemelor ecologice, prin aplicarea principiului greșit, acela că resursele sunt inepuizabile și că atmosfera are capacitate de stocare nelimitată a diferiților compuși chimici.

„Dezvoltarea sustenabilă a orașelor,nu este neapărat un rezultat al urbanizării, ci mai degrabă este considerat rezultatul guvernării și planificării greșite.” (McCornick și colab., 2013)

Dezvoltarea durabilă a orașelor, trebuie să fie mai mult decât crearea tehnicilor de sustenabilitate, trebuie să atragă populația, să ofere oportunități și condiții bune de viață. (McCornick și colab., 2013)

Transformarea urbană durabilă, trebuie să implice înțelegerea orașelor ca sursă pentru dezvoltarea sustenbilă, promovând integrarea diferitelor perspective, colaborarea înte diverșii stakeholderi și stimularea experimentării cu diferite abordări și soluții. (McCornick și colab., 2013).

Pentru o dezvoltare sustenebilă a orașelor avem nevoie de:

Planificare și guvernare corecte;

Colaborare și învățare;

Infrastructură și reziliență.

Pentru atingerea unui echilibru între CN și SSE au fost dezvoltate mai multe strategii, planuri, programe, atât la nivel local cât și global.

Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României stabilește următoarele direcții de acțiune pentru aplicarea principiilor Dezvoltării Durabile:

Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare,în profil inter-sectorial și regional,cu potențialul și capacitaea de susținere a CN;

Modernizarea sistemelor de educație și formare profesională,ținând seama de evoluțiile demografice nefavorabile și de impactul lor asupra pieții muncii;

Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile,în deciziile investiționale din fonduri publice;

Anticiparea efectelor modificărilor climatice și elaborarea unor soluții de adaptare pe termen lung;

Asigurarea securității și siguranței alimentare;

Necesitatea identificării unor surse suplimetare de finanțare în condiții de sustenabilitate,pentru realizarea unor proiecte și programe de anvergură;

Protecția și punerea în valoare a patrimoniul cultural și natural național;

Capitalul natural constituie fundamentul sistemelor socio-economice (Vădineanu,2004), iar obictivele mai sus menționate vizează consolidarea și sporirea capacității de suport a acestuia.

Pentru asigurarea echilibrului între componetnta socială și cea ecologică, și Strategia Uniunii Europene formulează următoarele principii:

Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului;

Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații;

Cultivarea unei societăți deschise și democrate;

Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional;

Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali;

Coerența politicilor și calitatea guvernării la nivel local,regional,național și global;

Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și consultarea factorilor interesați;

Unul din principiile Strategiei Uninunii Europene vizează evaluările de impact ca factor integrator al politicilor economice,sociale de mediu.

Evaluarea impactului de mediu (EIM) este un element cheie în procesul de elaborare a deciziilor, iar rezultatul acestuia servește pentru dimensionarea magnitudinii factorilor de comandă (Vădineanu, 2004).

Pe baza EIM se obține acordul de mediu pentru proiecte care pot avea impact semificativ asupra mediului,devenind un procedeu important pentru o dezvoltare economică în contextul asigurării premiselor dezvoltării durabile.

Înaintea aprobării unor palnuri sau proiecte, este oblogatoriu să se evalueze impactul asupra mediului, deoarece este o modalitate de implementare a principiilor strategice, pe baza căreia se poate atinge scopul, acela de a asigura o dezvoltare durabilă.

Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), face parte din procedura de autorizare fiind un proces menit să identifice, în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte, cumulative ale unui proiect asupra sănătații oamneilor și mediului (Jay, 2007).

EIM a fost consacrată pentru prima oară în Statele Unite ale Americii, și mai apoi preluată și de celelalte țări.

La ora actuală această procedură ce furnizează markeri decizionali despre consecințele pe care anumite proiecte le au asupra mediului, este practicată în mai mult de 100 de țări, printre care și România (Jay, 2007).

Conform Directivei nr 85/337/CEE, prevenirea apariției poluării este cea mai bună metodă, decât neutralizarea efectelor fenomenelor nocive, deoarece aceste programe iau în considerare mult mai devreme efectele produse de anumite proiecte asupra mediului.

Un alt criteriu cheie în evaluarea impactului de mediu, este participarea și consultarea publicului, deoarece deciziile finale sunt mult mai competente atunci când avem accces la cunoștințele locale frunizate de public iar participarea acestora este identificată ca și comportament de guvernare democratică în activitățiile de luare a deciziilor (Webber, 1994).

Atunci când realizăm evaluarea IM, trebuie să avem în vedere următoarele reglementări legislative naționale:

Legea Protecției Mediului nr. 265/2006, ce aprobă Ordaonanța de Urgență nr. 195/2005, completată și modificată de Ordonanța de Urgență nr. 164/2008;

Legea nr. 84/2006 ce aprobă Ordonanța de Urgență nr. 152/2005 privind, prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării;

Hotărârea de Guvern nr. 435/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private;

Legea nr. 27/2007, privind regimul deșeurilor;

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național;

Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind gestionarea deșeurilor periculoase;

Hotarârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;

Hotărârea de Guvern nr. 128/ 2002 privind incinerarea deșeurilor, completată de Hotărârea de Guvern nr. 268/2005;

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 ce cuprinde regelementările privind evaluarea poluării mediului;

Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și Normele metodologice privind determinarea emisii lor de poluanți atmosferici;

Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind conservarea biodiversității.

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces complex, care cuprinde 2 faze:

Examinarea inițiala a mediului – se face în faza de prefezabilitate a proiectuluui; conține o scurtă prezentare a problemelor prezente, bazată pe informațiile disponibile. Daca informațiile furnizate de această examinarea a mediului sunt capabile sa ofere o soluție pentru problemele de mediu prezente și examinarea este realizată de specialiști în domeniu, nu mai este nevoie de evaluarea impactului propriu-zisă.

Evaluarea propriu-zisă a IM – procedură bazată previziuni, utilizată pentru evaluarea consecințelor asupra mediului, atât negative cât și pozitive.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1213/2006, procedura de evaluare IM are următoarele etape:

Etapa de încadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului evaluarii impactului asupra mediului;

Etapa de analiza a calitatii raportului evaluarii impactului asupra mediului.

Prima etapă, cea de îcadraree a proiectului în procedura de evaluare se face de către autoritatea competentă și cu ajutorul colectivului de analiză tehnică (CAT). Încadrarea implică:

Existența unor informații, furnizate de titularul proiectului;

Identificarea posibilității ca proiectul să aibă efecte negative asupra mediului, pe baza listelor de control;

Se evaluează pe baza raportului furnizat de către titular dacă proiectul se încadrează sau nu în

procedura de evaluare de impact asupra mediului.

Dacă proiectul se încadrează în prima etapă, se trece la cea de a doua etapă și anume etapa de definire a domeniului evaluării impactului asupra mediului. . In acest scop, autoritatea competentă pentru protecția mediului pregătește și transmite titularului de proiect un îndrumar referitor la problemele de mediu care trebuie tratate în raportul evaluării impactului asupra mediului și la gradul de detaliere a acestora. Raportul evaluării impactului asupra mediului este supus comentariilor publicului interesat, ale cărui observații sunt luate în considerare în etapa de analiză a calității raportului.

În cea de-a treia etapă, autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu autoritatile participante in colectivul de analiza tehnica, analizeaza calitatea raportului evaluarii impactului asupra mediului si decide acceptarea sau refacerea raportului.

II.Scopul și obiectivele

Identificarea unor măsuri în vederea diminuării impactului asupra mediului produs de instalațiile de obținere a electrozilor din grafit constituie scopul acestei lucrări.

În vederea atingerii scopului mai sus menționat am stabilit următoarele obiective:

– Identificarea fluxurilor tehnologice implicate în procesul de obținere a electrozilor din grafit;

– Identificarea aspectelor și efectelor asupra mediului;

– Cuantificarea impactului de mediu;

– Măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului;

III. Organizarea activităților pentru atingerea obiectivelor lucrării

Tabelul nr. 1 – Organizarea activităților

IV. Metodologia utilizată

Pentru atingerea scopului acestei lucrări, și anume: redactarea unor măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului, am identificat aspectele de mediu, pe baza:

Fluxurilor tehnologice;

Intrărilor/Ieșirilor (materie primă, resurse, echipamente) pentru fiecare activitate desfășurată în cadrul celor două procese tehnologice, procesul de calcinare și cel de grafitare.

Pe baza aspectelor de mediu semnalate: emisii, consum de resurse naturale, deșeuri, sănătate, biodiversitate, tehnologie (note de curs, Oprina Pavelescu), am cuantificat impactul de mediu folosind „Metoda Ponderării” (tabelul nr. 2).

Datorită complexitații sistemelor ecologice consecințele provocate de impactul antropic asupra mediului sunt greu de estimat estimat și greu de cuantificat, dar există și metode care pot cuantifica impactul (Muntean, 2009).

Una dintre aceste metode folosite pentru a cuantifica impactul de mediu, este „Metoda ponderării”.

De-a lungul timpului, au fost dezvoltate numeroase metode de ponderare, bazate pe relevanța efectelor asupra mediului și ponderea importanței proiectului antropic.

Metoda ponderării, este un mijloc eficient de cuantificare a impactului de mediu, deoarece se bazează pe o abordare sistematică, combinând atât măsurarea magnitudinii, cât și măsurarea semnificației. Astfel metoda sintetizează o varietate mare de informații privind mediul și sistemele socio-economice (Muntean, 2009).

Calitatea datelor, informțiilor existente, cât și subiectivitatea judecățiilor, sunt criterii esențiale pentru funcționarea corectă a metodei în procedura de evaluare a impactului de mediu (Muntean, 2009).

Cu ajutorul acestei metode, am identificat tipul de impact (nesemnificativ, potențial semnificativ, semnificativ) asupra mediului, produs de instalațiile de obținere a electrozilor din grafit.

Pe baza rezultatelor obținute, am realizat anumite măsuri pentru reducerea impactului de mediu, ce vor intra în planul de management al societății.

Chiar dacă tipul de impact obținut pe baza metodei mai sus menționate este nesemnificativ sau potențial semnificativ, se vor propune măsuri pentru reducerea sau controlul acestuia, care vor fi incluse în structura planului de management al Elsid S.A.

V.Studiu de caz

5.1. Amplasarea Elsid S.A.

5.1.1. Localizare

Societatea Elsid S.A se află amplasată în zona de nord a orașului Titu, județul Dâmbovița.

Amplasamentul ocupă o suprafață de aproximativ 359.804.90 m².

În figura 1 este prezentată societetaea Eslid S.A la nivelul județului Dâmbovița.

Figura 1. Reprezentare Elsid la nivel de județ (http://pe-harta.ro/dambovita/).

5.1.2 Descrierea zonei

Județul Dâmbovița este unul din județele mici ale țării,ocupând aproximativ 1,7% din suprafața României. Este situat în sudul Carpaților Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpații Munteniei.

Relieful este diversificat, alcătuit din unități de tranziție de la munte la deal(subcarpați), munți, dealuri și câmpie.

Predomină câmpia, care reprezintă 68% din suprafață, zonele colinare 23% și zona montană 9%.

Structura capitalului natural (CN)

La nivelul județului întâlnim atat resurse neregenerabile cum ar fi: zăcăminte de hidrocarburi, ape minerale, materiale de construcție, sare, cărbuni, gaze naturale cât și resurse regenerabile cum ar fi: apa, solul, vegetația.

Rețeaua hidrografică are o densitate relativ mare(0,5 km/km²) și constituie sursă de alimentare cu apă atât pentru populație cât și pentru industrie și agricultură. Dâmbovița, Ialomița, Argeș sunt principalele cursuri de apă din județ.

Impactul platformei Elsid se resfrânge asupra cursului de apă Negrișoara(Spălatura).

Societatea Elsid se află pe versantul drept al pârului Negrișoara, afluent al râului Șuța.Pârul are aproximativ 35 km lungime și izvorăște de lânga localitatea Pierșinari.

Suprafața agricolă are cea mai mare întindere 61,2% iar restul de 29,9% este ocupată de fondul forestier.

Datorită varietății ecosistemelor acvatice și terestre, gradului mare de împădurire din zona montană și subcarpatică fauna este bogată și diversă.

La nivelui orașului Titu structura suprafețelor este următoarea: 85% terenuri agricole, 5 % vegetație ierboasă și 10% vegetație arborescentă.

În figura 2 este prezentată structura suprafețelor CN la nivelul orașului Titu.

Figura 2. Reprezentare grafică a sctructurii CN la nivelul orașului Titu

Structura capitalului social (CS)

Un rol important în caracterizarea stării mediului îl joacă caracteristicile demografice, deoarece mediul este influențat în mod direct de populație prin intermediul presiunilor pe care aceștia le exercită asupra sa.

Teritoriul județului Dâmbovița este structurat astfel:

2 municipii (Târgoviște și Moreni)

5 orașe (Pucioasa, Fieni, Titu, Găești, Răcari)

82 comune (353 sate).

Populația județului este de 52.8955 locuitori, reprezentând 2,5% din popuația României.Orașul Titu are o populație de 9.658 de locuitori.

La nivelul județului populația este distribuită astfel:

Pe medii de viață: 30,5% populație urbană, 69,5% populație rurală

Pe sexe: 48,8% populație masculină, 51,2% populație feminină

Evoluția populației reprezintă un factor cheie în procesul de caracterizare a starii mediului, deoarece creșterea ponderii populaționale implică consum care determină nevoia de resurse, bunuri și servcii.

În cadrul figurii 3 este prezentată evoluția la recensământe a populației din orasul Titu.

Figura 3. Evoluția populației la recensăminte

Structura capitalului economic (CE)

Economia are și ea un rol cheie în caracterizarea stării mediului, deoarece creșterea acesteia duce implicit la consum de resurse, bunuri și servicii.

Economiea județului este complexă, industria fiind cea care prezintă un grad mare de diversificare, dar și producție agricolă.

La nivel de județ tipul de industrie predominant este cel al industriei prelucrătoare principalele ramuri fiind: industria de mașini și echipamente, industria metalurgică, fabricarea materialelor de construcții, industria chimică, textilă, industria alimentară care deține o pondere de 80%.

Cele mai importante și reprezentative societăți sunt cele din domeniul metalurgic, din municipiul Târgoviște, Combinatul de Oțeluri Speciale, Oțelinox, Laminorul de benzi electrotehnice.

Din orașul Găești, Arctic – unul din marii producători de aparatură electrocasnică.

Din orașul Fieni, Combinatul de ciment – Carpatcement.

Fabrica de cărămidă de la Gura Ocniței – cea mai mare și mai modernă fabrică deschisă de Grupul Wienerberger – Austria în România.

Elsid este furnizorul principal de electorzi grafitați pentru societățiile mai sus menționate.Acestea îi folosesc pentru echiparea cuptoarelor electrice.

5.2.Descrierea Elsid S.A.

Societetea Elsid a fost înființată în anul 1948 sub denumirea de Interprinderea de Electrozi Siderurgici Titu, având ca obiect de activitate producerea și comercializarea electrozilor siderurgici grafitați pentru echiparea cuptoarelor electrice din oțelării.

Până în anul 1989 fabrica a produs numai electrozi de tip standard, care în situația crizei de electrozi de pe piața internă, erau achiziționați de beneficiari fără condiții deosebite de calitate. Reducerea producției de oțel, pătrunderea pe piața românească a electrozilor din import a condus la scăderea cererii unor astfel de produse.

Concurența cu produsele de import a avut ca urmare creșterea exigenței beneficiarilor asupra calității electrozilor siderurgici, ceea ce a impus imediat măsuri de îmbunătațire a calității acestora.

Rezultatul acestor măsuri a fost obținerea unor electrozi de calitate, conform cerințelor în vigoare care să conducă la scăderea consumurilor specifice la utilizarea în oțelării.

Societatea a fost privatizată în Decembrie 2001, devenind componenta unui important grup privat român, METALEUROEST.

Elsid iși livrează produsele spre diverși utilizatori finali în turnătorii, metalurgii, chimie, fabrici de oțel și aluminiu, sticlării.

Ca nivel de producție, fabrica poate asigura necesitățile de cocs petrol calcinat, carbură de siliciu, grafit, fero-siliciu, precum și electrozi și alte produse carbonice pentru economia națională și are disponibilități și pentru export.

De la înființarea Interprinderii de Electrozi Siderurgici Titu până în prezent, amplasamentul a fost folosit în același scop – producerea de produse din garfit, electrozi, cocs petrol calcinat, carbură de siliciu, grafit, ferosiliciu.

Activitatea societății Elsid este asigurată de un număr de 407 angajați structurați astfel:

77,40% – 315 muncitori

6,88% – 28 auxiliari

12,78% – 52 TESA

2,94% – 12 personal conducere (directori și consilieri)

5.3.Identificarea fluxurilor tehnologice implicate în obținerea electrozilor din grafit

5.3.1.Descrierea proceselor tehnologice

Obținerea electrozilor din garfit se realizează prin intermediul a două procese tehnologice: procesul de calcinare și procesul de grafitare.

Cele două procese se desfașoara în strânsă legătură.

1.Procesul tehnologic de calcinare este unul termic,special ce se ralizează într-un cuptor rotativ cu funcționare continuă și constă în încălzirea cocsului petrol brut de la o temperatură normala până la 1200ºC.

Procesul cuprinde următoarele etape:

Depozitarea cocsului petrol brut: cocsul petrol brut este depozitat în boxe speciale specifice caracteristicilor acestuia.

Concasarea și sortarea: cocsul petrol brut este condus cu ajutorul podului rulant în buncărele de alimentare și este transportat prin intermediul unui releu de benzi până la stația de sortare-concasare,unde este sortat pe doua spectre granulometrice 0-5 mm și respectiv 5-50 mm.

Fracția de 0-5 mm este pastrată pentru obținerea amestecului de reacție iar cealaltă este transportată către cuptorul de calcinare.

Calcinarea: cocsul petrol brut cu dimensiuni cuprinse între 5-50 mm este preluat de către cuptor în zona rece,unde este uscat și preîncalzit,după aceea trece în zona de calcinare unde are loc eliminarea parții principale volatile, ducând la creșterea conductibilității electrice și rezistenței mecanice,creșterea densității reale și aparente și scăderea dilatării termice iar apoi trece în zona de racire.

Depozitarea,cântarirea,facturarea,livrarea: depozitarea se face în silozuri în funcție de programul de livrări și de buletinele de analiză;

Cântărirea se efectuează cu ajutorul unui cantar prevăzut cu un cârlig pentru pod rulant și pe cântar platforma CF sau auto;

Încărcarea se face conform instrucțiunilor de lucru în funcție de mijlocul de transport existent;

2.Procesul tehnologic de grafitare: este un tratament termic prin care carbonul din cocsul petrolul calcinat trece din stare amorfă în stare cristalină obținandu-se grafitul.Procesul constă în încălzirea cocsului petrol calcinat de la o temperatura normală până la cca 3000ºC și menținerea la această temperatură.

Secția de grafitare este împărțită în doua subsecții:

Secția numarul 1-cu 10 cuptoare

Secția numarul 2-cu 10 cuptoare

Cuptoarele din cadrul secțiilor pot fi încărcate și mixt (grafit și carbură ).

Procesul se desfășoară în mai multe etape:

Într-o primă etapa, se amestecă cocsul petrol calcinat cu smoală și se omogenizează la temperatura de 110 -120ºC timp de o oră.

În cea de-a doua etapă se adaugă ulei de extrudare și urmeaza extrudarea amestecului.

Uleiul obținut din rafinarea petrolului în amestec cu smoala și cocsul petrol calcinat sunt presate printr-o filieră formând un corp cilindric de lungimi diferite, după care se răceșste și se se obține așa numitul electrod crud.

În cea de-a treia etapă acesta se coace la o temperatură 1300-1400ºC,în absența aerului.

Urmează racirea acestuia,după care se umple golurile rămase prin volatilizarea materialelor volatile,prin impregnare la cald cu smoală, sub presiune după care se recoace.

În ultima etapă, sub influența curentului electric prin rezistența electrică constituită de electrozii copți și impregnați, la temperaturi de 3500-4000ºC carbonul se transformă în grafit.

5.3.1.1. Resurse utilizate în procesele tehnologice

Apa

Una din cele mai importante resurse folosite în desfașurarea proceselor tehnologice în cadrul Elsid S.A. este apa.

Apa este extrasă din subteran cu ajutorul unor instalații de captare alcatuite din 11 foraje.

Din cele 11 foraje,doar 2 sunt folosite în exploatare celelalte 9 fiind folosite doar atunci când producția și consumul de apă cresc.

Aducțiunea apei se realizează prin intermediul unei conducte metalice și este inmagazinată într-un castel aerian.

Castelul aerian este alimentat direct din conducta de aducțiune printr-un sistem de repompare.

Apa folosită în scop industrial este distribuită prin pompare prin intermediul unei rețele ramificate iar apa folosită în scop menajer este distribuită tot prin intermediul unei rețele ramificate doar că nu există un sistem de pompare ci este distribuită gravitațional.

Pe lânga acel front de captare alcătuit din 11 foraje există și instalații de recirculare a apei.

Acestea sunt împărțite în 3 stații:

Stația de recirculare a apei din cadrul secției de calcinare alcătuită din:

un turn de racire cu tiraj natural

un bazin de colectare pentru aspirație tur

stație de pompare tur

un bazin de colectare pentru aspirație retur

stație de pompare retur

Stația de recirculare a apei din cadrul secției se amestecare alcătuită din:

un decantor orizontal

un bazin pentru aspirație tur

stație de pompare tur

rețea de transport tur-retur

Stația de recirculare a apei din cadrul secției de grafitare alcatuită din:

2 turnuri de racire cu tiraj natural

4 bazine pentru aspirație tur

stație pentru pompare tur

2 rețele pentru transport tur-retur

4 stații pentru pompare retur

4 bazine pentru colectare și aspirație retur

Un aspect important este acela ca nu există stații de tratare.

Necesarul de apă mediu folosit zilnic este de 1830 mc/zi (21,2 l/s).

Cerința totală de apă în medie pe zii este de 986,5 mc/zi (11,4 l/s).

Gradul de recirulare a apei este de 87%.

Energia

Ce-a de-a doua resursă importantă folosită în cadrul desfașurării celor două procese tehnologice este energia.

În cadrul companiei Elsid S.A. energia electrică este alimentată din rețeaua națională și este folosită la alimentarea instalațiilor de forță cât și la iluminatul interior și exterior.

În general consumurile de energie variază ,în funcție de regimul de funcționare al utilajelo,r pe când cosumul de energie electrică pentru iluminat ramane constant.

Energia electrică consumată în cadrul procesului tehnologic de calcinare este de 0,04 MWh/t iar în cadrul procesului tehnologic de grafitare este de 3,5 MWht/t.

Conbustibil

Cea de-a trei-a resursă importantă pe care societatea Elsid S.A. o foloseste este gazul metan.

În cadrul procesului de calcinare gazul metan este folosit intens 33 Nm³/t.

5.3.1.2. Echipamente și instalații auxiliare utilizate în procesele tehnologice

Secțiile de producție sunt completate de existența unor echipamente și instalații auxiliare pentru o mai bună funcționare cum ar fi:

pompe de aducțiune a apei : ajută la extragerea apei cat și la distribuirea acesteia în retele de tip ramificat.

sistem de canalizare în interiorul fabricii : folosește la evacuarea apelor uzate din cadrul desfașurarii proceselor tehnologice cât și pentru evacuarea apelor menajere.

stații de racire a apelor : folosite în cadrul proceselor tehnologice

instalatii de recirculare a apelor industriale: prezența acestora ajută la o mai bună gestionare a consumului de apă.

În tabelul nr.3, pe baza proceselor tehnologice cât și a activitățiilor desfășurate în interiorul Elsid S.A, am identificat aspectele și efectele asupra mediului.

Tabelul nr. 3 – Aspectele și efectele asupra mediului identificate în cadrul proceselor tehnologice

5.5.Cuantificarea impactului de mediu

Tabelul nr.4 -Impactul de mediu cuantificat

Atunci când, am identificat tipul de impact asupra mediului (IM) , am luat în calcul fiecare activitate desfășurată în cadrul proceselor de calcinare și grafitare din cadrul Elsid S.A.(tabel nr.4), unele dintre aceste activități afectează aceleași aspecte de mediu, de aceea în tabelul nr. 5, voi sintetiza aspectele de mediu comune si valorile cele mai mari ale impactului.

Tabelul nr.5 – Valoarea IM pentru procesele de obținere a electroziilor din garfit

5.6. Măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului

Pe baza rezultatelor obținute în subcapitolul anterior, în care am cuantificat IM cu ajutorul metodei ponderării și am obținut pentru fiecare aspect de mediu o valoare semnificativă a IM, în acest subcapitol voi realiza anumite măsuri pentru reducerea acestuia.

În cadrul celor două procese (calcinare și grafitare), consumul de resurse neregenerabile, emisiile de pulberi, apa uzată și deșeurile sunt principalele consecințe ale desfășurării activitățiilor de producere a electroziilor din grafit.

Acestea au inevitabil efect negativ, atât asupra biodiversității cât și a unității hidro-geo morfologice (UHGM), de unde rezultă nevoia de a dezvolta planuri de management mult mai complexe, care pot susține o dezvoltare durabilă.

Deoarece emisiile de pulberi (oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, grafit) au un impact semnificativ asupra mediului (8,45) iar cel mai pronunțat efect al acestora sunt ploile acide, care prin depunere, duc la fenomenul de acidifiere a soluluui, cu efect indirect asupra sănătații umane prin afectarea elementelor de la baza piramidei trofice (producători primari, microorganisme și vegetație),(Singh, 2008).

Pentru reducerea emisiilor propun următoarele măsuri:

Montarea unor filtre la coșurile cuptoarelor pentru scăderea concentrațiilor de poluanți emiși în atmosferă;

Curățarea drumurilor și a platformelor uzinale de pulberi sedimentare;

Montarea unor filtre la cuptoare pentru reținerea prafului.

Deșeurile (uleiuri uzate, acumulatori, deșeuri grafitate, deșeuri metalice) rezultate în urma desfășurării proceselor de obținere a electroziilor din grafit, au o valoare a impactului mare (10,25) evidențiind un impact semnificativ asupra mediului.

Pentru evitarea poluării cu diferite tipuri de deșeuri stocate pe platforma societății propun următoarele măsuri:

Curățarea zonelor de depozitare necontrolată a deșeurilor;

Reducerea cantității deșeurilor stocate prin livrarea către depozite finale, sau valorificarea acestora.

Pe lăngă acele aspecte menționate mai sus, și apele uzate au impact semnificativ asupra mediului (10,25), de aceea voi propune un set de măsuri pentru controlul și reducerea acestora.

Măsurile propuse pentru reducerea și controlul aplor uzate sunt următoarele:

Implementarea unui program de monitorizare a apei subterane;

Refacerea rețelelor de canalizare deteriorate;

Remedierea rețelei de alimetare cu apă.