Dificultati Si Satisfactii ale Asistentului Social
CUPRINS
CAPITOLUL 1. ASISTENȚA SOCIALĂ-NOȚIUNI GENERALE
Introducere
1.1. Istoricul asistenței sociale
1.2. Cuvinte cheie
1.3 Funcții și caracteristici
1.4. Misiunea și obiectivele asistenței sociale
1.5. Nivele de intervenție ale asistenței sociale
1.6. Domenii de intervenție în asistența socială
1.7. Forme ale asistenței sociale
1.8. Atribute ale asistenților sociali
1.9. Fazele procesului de asistare
1.10. Prestații și servicii în asistența socială
1.10.1. Servicii sociale
1.10.2. Prestațiile sociale
CAPITOLUL2. CERCETAREA EVALUATIVĂ
2.1 Evaluarea comunei Cîțcău, descrierea serviciului
2.2 Scopul și obiectivele cercetării
2.3 Ipoteze de cercetare
2.4 Metodologia cercetării
2.4.1. Perceptia oamenilor din satul Citcau
2.5. Dificultăți și satisfacții ale asistentului social
2.6. Prezentarea rezultatelor cercetării. Studii de caz
2.6.1. Studiu de caz 1-suspiciune de abuz
2.6.2. Studiu de caz 2-persoana beneficiară de ASF și VMG
2.6.3. Studiu de caz 3-persoana cu handicap
2.6.4. Studiu de caz 4-abandon scolar, familie beneficiara de ASF
2.6.5. Studiu de caz 5-abandon familial, familie beneficiara de ASF
2.7. Prezentarea concluziilor cercetării
CAPITOLUL 3. INTERVENȚIA PROPRIU-ZISĂ
3.1 Proiectarea intervenției
3.2 Implementarea intervenției
3.3. Evaluarea finală
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Introducere
Asistența socială reprezintă un ansamblu de instituții, măsuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților, care sunt aflate în dificultate și care nu pot prin forțele proprii să-și realizeze un trai decent de viață, datorită problemelor de natură economică, socială, biologică, psihologică.
Datorită situației economice în care se află întreaga țară, numărul celor care au nevoie de asistență socială și în principal de prestații sociale este în continuă creștere.
Obiectivele principale ale asistenței sociale sunt de a sprijinii populația aflată în nevoie și de a-i oferi sprijinul pentru a obține condițiile necesare unui trai decent.
Prin această lucrare doresc să arăt importanta asistenței sociale și în primul rând rolul prestațiilor sociale în viața oamenilor care locuiesc în mediul rural care prin forțele proprii nu reușesc să ducă un trai de viață decent.
Ca angajat al primăriei comunei Cîțcău, mi-am ales această temă dorind să ajut comunitatea și să subliniez principalele probleme cu care se confruntă zilnic majoritatea populației aflată în mediul rural.
Elaborarea unor măsuri de ajutorare la nivel local, nu se pot realiza fără informații care să fie cât mai aproape de realitate. Am acordat un rol important analizei calității vieții persoanelor din acest mediu, al nivelului de pregătire profesională, al gradului de sănătate al acestora și al necesitații unui loc de muncă.
Consider că viața oamenilor din mediul rural este total diferită față de cea a oamenilor din mediul urban, dar și mult mai grea.
Principalii factori ar fi: lipsa educației, a igienei și a unui loc de muncă stabil. Munca ocazională în care un membru al familiei lucrează cu ziua, în principal tatăl, pentru a-și putea întreține familia și a-i putea oferi hrana necesară zilnică, este un obicei caracteristic familiilor din mediul rural.
Cred că majoritatea oamenilor din mediul urban consideră că viața în mediul rural este mai ușoară. Eu aș susține contrariul. Dacă la oraș sunt necesare doar cheltuielile zilnice pentru un trai obișnuit, la țară apar și alte cheltuieli neprevăzute.Pe lângă nevoia de bani pentru alimente, apar și cheltuielile pentru agricultură, care nu tot timpul îi oferă țăranului recolta la care speră dar și pentru creșterea animalelor.
Sunt persoane care nici măcar nu au posibilitatea de a-și câștiga existența ocupându-se de agricultură sau creșterea animalelor, neavând în proprietate suprafața minimă de teren necesară.
De cele mai multe ori apelează la sprijinul autorităților și al primăriei, sperând la un trai mai bun.
Persoanele din cadrul primăriei, în special cele din cadrul biroului de asistență socială îi identifică și le oferă sprijinul necesar.
Lucrarea va conține trei capitole care sunt:
Capitolul I: ASISTENȚA SOCIALĂ-NOȚIUNI GENERALE
Capitolul II: CERCETARE EVALUATIVĂ
Capitolul III: INTERVENȚIE;
CAPITOLUL 1
ASISTENȚA SOCIALĂ-NOȚIUNI GENERALE
1.1 Istoricul asistenței sociale
Încă din cele mai vechi timpuri au existat persoane ale căror nevoi nu erau satisfăcute în mod corespunzător, nu se puteau integra în societate, erau ajutate de către familie și de către o comunitate restarnsa, mai târziu au fost ajutate de către stat.
Familia și vecinii au reprezentat primele comunități în care orice persoană umană se integrează și în care se pun bazele unei socializări.
Având în vedere că tot ele sunt primele care ajuta, putem spune ca asistenta socială este la fel de veche precum societatea omenească.
Comunitățile umane au avut întotdeauna în componența lor indivizi care din cauze de diferită natură: genetice, naturale sau sociale, s-au aflat în imposibilitatea de a-și satisface trebuințele prin mijloace proprii. Sărăcia, dezabilitățile, existența orfanilor și a copiilor abandonați, a bătrânilor bolnavi și fără sprijin familial sunt probleme vechi de când lumea. O dată cu trecerea timpului, se încearcă rezolvarea acestor probleme.
După apariția creștinismului, timp de 2000 de ani, ocrotirea persoanelor aflate în nevoie a fost făcută doar de către Biserica, statele neimplicându-se în acest domeniu.
Doar după ce creștinismul a fost oficializat ca religie de stat, a fost posibilă sub ocrotirea împăraților romani de la Constantin cel Mare și până la Iustinian, înființarea unor instituții asistențiale:
Brefotrofiile-leagane pentru copiii abandonați în vârstă de până la 7 ani;
Orfanotrofiile-orfelinate;
Ghirocomiile-azil pentru văduve bătrâne;
Partenocomiile-case de adăpost pentru fete sau orfelinate;
Societatea religioasă a Parabolanilor-grupuri de voluntari creștini care îndeplineau servicii sanitare în folosul celor bolnavi;
Cei mai mulți autori situează instituționalizarea asistenței sociale la începutul secolului al XVII- lea când a apărut în Anglia ‘Elisabethan Poor Law’ (1601), lege ce stabilea o’’taxa pentru saracie’’, aplicată persoanelor care dețineau pământ. Din banii adunați erau ajutate persoanele care se confruntau cu dificultăți majore: persoane cu handicap grav, cu boli grave, copii abandonați de părinți.
Evoluția asistenței sociale ca domeniu de cunoaștere și intervenție structurata nu este egală.
La începutul secolului trecut era pusă întrebarea dacă asistenta socială este o profesie (Flexner 1915).
Dezbaterile anumitor organizații și asociații interesate de probleme au contribuit la clarificarea unor teorii, principii și metode care au fost puse la dispoziție în întregime științei și profesiei asistenței sociale.
Istoria asistenței sociale în România
Aspirația asistenței sociale este de a realiza o societate prospera în care membrii acesteia își pot realiza un trai de viață cel puțin decent, prin propriile forțe. Asistenta socială reprezintă atât o necesitate cât și un drept al fiecărui cetățean.
Începutul asistenței sociale în România a fost semnalat sub forma unor acțiuni caritabile coordonate de biserici având scopul de a-i ajuta pe toți cei care se aflau la marginea societății. Majoritatea erau: persoane în vârstă, cerșetori, copii abandonați de către părinți, persoane cu handicap grav.
O dată cu trecerea timpului, activitățile de ajutorare socială s-au transformat în măsuri reglementate prin acte juridice, finanțate din bugetul public în cadrul anumitor instituții de stat.
După Unirea din 1859, apar acte normative care fixează atribuții pentru serviciile de asisitenta socială de la nivelul comunelor.
În anul 1930 a fost adoptată Legea sanitară și de ocrotire socială care oferea un cadru legal de funcționare a întregului sistem de asistență socială la nivelul întregii țări.
În 1365, Radu Neagu creează un sat pentru persoanele cu handicap: șchiopi, ologi, nevăzători.
În 1524 săracii primeau hrana, locuința, îmbrăcăminte, bani, la Curtea de Argeș.
În anul 1695 au apărut două spitale care îndeplineau activitățile de asisitenta socială.
În 1881 se creează un serviciu de asistență socială în cadrul Primăriei din București.
În 1912 apare legea pensiilor.
În 1920 se înființează Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale.
În 1929, Principesa Ileana specializează la București, viitorii asistenți sociali.
Dimitrie Guști a înființat Asociația pentru progresul asistenței sociale și Școala Sociologică, acestea având o importantă contribuție în dezvoltarea asistenței sociale.
Istoria asistenței sociale în lume
Se poate spune despre asistenta socială, așa cum s-a spus și despre psihologie de către H.Ebbinghaus ca:’’are un trecut lung și o istorie scurta’’. Asistenta socială se înscrie în rândul profesiilor care ajuta prin satisfacerea anumitor necesități umane.
Asistenta socială profesionistă a început să se contureze în două jumătate a secolului al IX –lea și s-a aprofundat în secolul al XX-lea.(C.Bocancea,G.Neamtu,Elemente de asistenta sociala,Polirom,1999).
Primul război mondial a demonstrat că problemele sociale nu se pot rezolva doar pe baza prestațiilor bisericii, a asigurărilor sociale și a intervenției statului. Acest fapt a generat o schimbare în analiza problemelor societății și o redefinire a rolului statului în administratrea problemelor sociale care au dus la apariția asistenței sociale ca un domeniu de activitate diferit.
Primele școli de asistență socială s-au dezvoltat în New York în 1990. După această perioadă s-a reînființat învățământul universitar și postliceal, a început reforma sisitemului de asistență socială, a cadrului instituțional legislativ, a practicilor de intervenție, a statului științific și profesional al asistenței sociale.
Astăzi operam cu următorul concept de asistență socială:’’un ansamblu de instituții, programe, măsuri, activități profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor și comunităților cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace și eforturi proprii un mod normal, decent de viata’’. (Zamfir C si Zamfir E.1995) Primul așezământ social a fost construit în Londra, în anul 1884. Samuel Barnett, care era reverend, a închiriat o clădire într-o zonă susburbana și a creat un centru comunitar. Programele sociale care se organizau au contribuit la dezvoltarea deprinderilor de viață și de educație familială a celor săraci și la formarea spiritului de comunitate din zona respectivă.Au fost invitați studenți să participe la activitățile organizate și s-a cunoscut mai amănunțit realitatea socială.
Charity Organization Society a fost fondată de Thomas Chalmers în Anglia, fiind o instituție de caritate pentru ocrotirea săracilor. Organizațiile de caritate se bazau pe activitatea voluntarilor, denumiti’’vizitatori prietenosi’’. Ei aveau sarcina de a evalua nevoile și capacitățile persoanelor sărace care apelau la ajutorsi să asigure îngrijirea lor. Prima Organizație de caritate a fost fondată în 1869, în Londra, după care s-a extins ca o rețea în Statele Unite.
Americanca Mary Richmond a inițiat Primele școli de asistență socială s-au dezvoltat în New York în 1990. După această perioadă s-a reînființat învățământul universitar și postliceal, a început reforma sisitemului de asistență socială, a cadrului instituțional legislativ, a practicilor de intervenție, a statului științific și profesional al asistenței sociale.
Astăzi operam cu următorul concept de asistență socială:’’un ansamblu de instituții, programe, măsuri, activități profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor și comunităților cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace și eforturi proprii un mod normal, decent de viata’’. (Zamfir C si Zamfir E.1995) Primul așezământ social a fost construit în Londra, în anul 1884. Samuel Barnett, care era reverend, a închiriat o clădire într-o zonă susburbana și a creat un centru comunitar. Programele sociale care se organizau au contribuit la dezvoltarea deprinderilor de viață și de educație familială a celor săraci și la formarea spiritului de comunitate din zona respectivă.Au fost invitați studenți să participe la activitățile organizate și s-a cunoscut mai amănunțit realitatea socială.
Charity Organization Society a fost fondată de Thomas Chalmers în Anglia, fiind o instituție de caritate pentru ocrotirea săracilor. Organizațiile de caritate se bazau pe activitatea voluntarilor, denumiti’’vizitatori prietenosi’’. Ei aveau sarcina de a evalua nevoile și capacitățile persoanelor sărace care apelau la ajutorsi să asigure îngrijirea lor. Prima Organizație de caritate a fost fondată în 1869, în Londra, după care s-a extins ca o rețea în Statele Unite.
Americanca Mary Richmond a inițiat în 1898 primul curs de formare în asistenta socială. Prin cartea ‘’Diagnosticul Social’’ (Richmond, 1917) ea a oferit prima descriere a metodologiei muncii de ajutor social.
În 1905, Richard Cabot, directorul spitalului Massachusets din Boston, a fost primul care a angajat asistenți sociali.
Procesul de apariție a teoriilor asistenței sociale a parcurs mai multe faze:
Rolul concepției teoretice era redus, importantă era strângerea datelor necesare intervenției, nu elaborarea teoriilor;
Psihanaliza –cauzele problemelor sociale erau considerate a fi de ordin psihologic și se considera că puteau fi depășite prin analiza propriilor determinări psihologice;
Faza școlii diagnostice și funcționale (M.Richmond) –situarea relației de asistenta pe plan nou, respectarea clientului;
Faza de achiziție în asistenta sociala-acumularea cunoștințelor și datelor despre problemele sociale;
Unificarea teoriilor din asistenta socială, pe baza fixării unor scopuri și obiective comune-o mai bună adaptare a asistaților la cerințele vieții sociale;
Clasificarea teoriilor: Umanismul radical, Interpretativismul, Structuralismul radical.
1.2. Cuvinte cheie
Rural
Comunitate
Dezvoltare comunitară
Servicii sociale
Prestații sociale
Termenul rural poate avea mai multe sensuri. Un sens se referă la societățile tradiționale iar celălalt la cercetarea societății rurale. În România spațiul rural este definit prin lege. Comună este cea mai mică unitate teritorială care se bucură de autonomie administrativă. În subdiviziunea comunei se află satele. În limbajul cotidian atât satul cât și comună sunt cunoscute ca așezări rurale. În România există 2688 de comune și 13.094 de sate.
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, communitatea este definită ca fiind un “grup de oameni cu interese, credințe, sau norme de viață comune”. În comunitate au fost întâlnite trei tipuri de legături: de rudenie, vecinătate și prietenie. Legăturile de rudenie sunt reprezentate printr-o apropiere strânsă în spațiu, casa. Vecinătatea reprezintă o formă de conviețuire a societății. Interacțiunile produse de vecinătatea caselor, terenurilor, cu timpul se transforma în încredere. Prietenia este rezultatul legăturilor de rudenie sau vecinătate, a modului comun de gândire. Legăturile sunt bazate pe libera alegere și sunt de natură spirituală.
Dezvoltarea comunitară este un tip de dezvoltare care dorește să creeze condiții sociale ale progresului social și economic prin participarea întregii comunități. Dezvoltarea rurală înseamnă dezvoltarea comunităților rurale incluzând toată populația. Rezultatul dezvoltării rurale este modernizarea și deschiderea comunităților locale izolate prin păstrarea tradițiilor și a specificului identității rurale.
Serviciile sociale’’reprezinta sctivitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vietii’’ (art.27 din Legea 292/2011-Legea asistenței sociale).
Prestațiile sociale reprezintă o modalitate de sprijin financiar care răspunde mai multor nevoi sociale și acoperă atât drepturile universale cât și prestații adresate persoanelor sau familiilor aflate într-o situație de dificultate, vulnerabilitae, dependentă.
Sistemul prestațiilor din România cuprinde: alocații familiale, ajutoare sociale, indemnizații și facilități.
1.3. Funcții și caracteristici
Obiectivul intervenției în asistenta socială este de a-i sprijini pe cei aflați în dificultate dar nu de a le crea o stare de dependența, îi ajută să-și dezvolte propriile capacități și competente. Acest sprijin are în vedere o perioadă limitată de timp, până când persoanele aflate în dificultate își găsesc resursele necesare pentru a duce o viață normală. Asistentul social este acela care sprijină indivizii, grupurile, comunitățile, să identifice resursele disponibile dar și întocmirea strategiilor de rezolvare a diverselor probleme.
Beneficiarii asistenței sociale sunt următoarele categorii de persoane:
Familiile sărace;
Cuplurile dezorganizate;
Minorii delincvenți;
Șomerii;
Tinerii neintegrați;
Persoanele dependente de alcool, droguri, etc;
Persoanele cu deficiențe de sănătate;
Copiii abandonați, instituționalizați;
Persoane vârstnice;
Persoane care au suferit în urma calamitaților;
Într-o societate, asistența socială dorește realizarea următoarelor funcții (E.Zamfir, C.Zamfir, 1995):
Identificarea segmentului de populație care are nevoie de ajutor;
. Păstrarea unor evidențe privind persoanele asistate;
Diagnoza nevoilor și problemelor socio-umane;
. Identificarea unor surse de finanțare;
Evaluarea serviciilor și a programelor sociale;
Atragerea atenției societății;
Apărarea drepturilorpersoanelor marginalizate sau defavorizate;
. Oferirea de sprijin de consiliere;
. Dezvoltarea unui program de cercetări științifice
1.4 Misiunea și obiectivele asistenței sociale
Misiunea asistenței sociale este de a interveni în favoarea persoanelor defavorizate, marginalizate sau cu risc de excluziune socială, prin oferirea de sprijin pentru obținerea condițiilor unei vieți decente și prin susținerea dezvoltării propriilor lor capacități și competente, în vederea integrării lor sociale corespunzătoare.
Obiectivele specifice ale asistenței sociale sunt:
Ajuta oamenii să-și îmbunătățească competentele și capacitatea de a-și rezolva propriile probleme.
Asistenta socială are menirea de a ajuta oamenii să obțină resursele materiale necesare asigurării unei calități a vieții la un nivel decent.
Stimulează organizațiile și instituțiile în oferirea unor servicii adecvate nevoilor indivizilor, familiilor, grupurilor care au nevoie de ajutor.
– Sensibilizeaza organizațiile și serviciile la nevoile persoanelor neintegrate în
Comunitate.
Urmărește îmbunătățirea relațiilor oamenilor cu celelalte subsisteme și sisteme;
Influențează relațiile dintre diferitele instituții și organizații;
Influențează politicile sociale;
1.5 Nivele de intervenție ale asistenței sociale:
Asistenta socială abordează problemele la niveluri diferite:
Nivelul individual al persoanelor de diferite vârste: șomerii, tinerii, adulții delincvenți, persoanele dependente de droguri, copiii care au abandonat scoala, orfanii, dați în plasament, persoane cu handicap, vârstnicii, etc.
Nivelul familial, la care persoanele beneficiază de ajutor ca membrii ai unei familii
Nivelul interpersonal sau de grup se referă la muncă cu grupuri de persoane care au scopuri comune: persoanele defavorizate, aflate în situații de marginalizare, dependențe de substanțe, care rămân fără loc de muncă, etc.
Nivelul comunitar abordează problemele sociale cum sunt: lipsa resurselor culturale, lipsa locurilor de muncă, probleme igienico-sanitare, conflictele etnice.
1.6 Domenii ale asistenței sociale:
În funcție de nivelul la care apare intervenția și de tipul problemei existente, distingem anumite domenii:
Asistenta socială acordată individului (ex. Elev cu rezultate slabe, adolescenta însărcinată, persoana aflată în detenție, etc.)
Asistenta socială și munca cu familiile (consiliere în caz de conflict marital, situații de conflicte în familie).
Asistenta socială și protecția copilului (a copilului în dificultate, prevenirea abandonului și a instituționalizării copiilor, abuzul asupra copiilor)
Asistenta socială și vârsta a treia (organizarea de activități destinate vârstnicilor instituționalizați, prevenirea instituționalizării vârstnicilor);
Munca cu diferite grupuri etnice (programe destinate ratei de alfabetizare a romilor);
Asistenta socială acordată șomerilor (facilitarea accesului la prestațiile sociale)
Asistenta socială și săracii (facilitează accesul la venitul minim garantat, ajutor pentru încălzire, etc)
Asistenta socială în școli (prevenirea absenteismului și abandonului școlar);
Asistenta socială în sistemul de sănătate (suport acordat bolnavilor care suferă de afecțiuni terminale-asisstenta socială paleativa, consilierea persoanelor care necesită asistență medicală și nu cunosc organizarea actualului sistem de asigurări de sănătate, etc)
1.7 Forme ale asistenței sociale:
Se pot descrie trei forme ale asistenței sociale: asistenta socială preventiva, asistenta socială recuperatorie și promovarea echitații sociale.
Asistenta socială preventiva vizează prevenirea unor fenomene sociale care ar putea avea loc în lipsa intervenției. Intervenția în aceasata formă are loc înainte de a se constata apariția unor disfuncții sociale.
Exemple: planning-ul familial, consilierea maritală, planningul familial prevenirea abandonării copiilor, prevenirea abandonului școlar.
Asistenta socială recuperatorie presupune acțiunea de remediere, ameliorare sau eliminare a variatelor disfuncții dintre societate și individ.
Exemple: reintegrarea copilului în familia naturală, plasamentul familial, asistenta socială paleativa, asistenta socială destinată familiilor sărace, etc.
Prevenirea echitații sociale este forma asistenței sociale care se referă la capacitatea acesteia de influența politicile sociale în sensul facilitării accesului și repartizării adecvate a resurselor materiale diferiților clienți.
Exemple: restrângerea criteriilor de eligibilitate în acordarea prestațiilor sociale celor aflați în nevoie: șomeri, familii sărace, persoane cu handicap.
1.8 Atribute ale asistenților sociali:
Relatia de asistenta sociala reprezinta o tranzactie intre un profesionist si un beneficiar.Pentru a raspunde solicitarilor emotionale ale relatiilor cu beneficiarii,asistentii sociali trebuie sa dea dovada de o serie de atribute.Aceste atribute sunt descrise de catre Carl Rogers in cartea sa ‘The Necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic Personality Change’’.
Autorul Perlman H.H. dezvolta aceste atribute si vorbeste mai detaliat despre ele in cartea’’Relationship;The Heart of Helping People’’
. Căldură este o dispoziție personală pe care asistentul social o dezvolta pe parcursul experiențelor trăite și la care s-a răspuns în mod asemănător oferindu-i-se încredere.
Acceptarea asistatului reprezintă necesitatea ca persoana asistată să fie înțeleasă fără a fi judecată.
. Empatia înseamnă capacitatea de a înțelege sentimentele celuilalt, de a simți ceea ce simte celălalt, de a se pune în locul celuilalt.
. Preocuparea implica grijă pentru cel asistat. Nu se confunda cu dragostea.
Autenticitatea presupune integritatea personalității asistentului social, îi permite să fie sincer în relația sa emoțională cu asistatul.
Munca socială implica asistenta acordată oamenilor prin:
Găsirea mijloacelor de realizare a nevoilor;
Încercarea de a-i învăța să-și rezolve propriile probleme, de a le dezvolta resurse esențiale, de a le mări capacitățile de a coopera cu mediul din jur;
Procesualitatea muncii în asistenta socială
Colaborarea dintre asistent si asistat este foarte importanta in relatia de ajutor pentru a se putea atinge obiectivele propuse.O relatie de ajutor are caracter de colaborare daca ‘’asistentul social lucreaza impreuna cu clientul si nu atunci cand face ceva pentru client’’(Social Work Processes-Compton B,Galaway B.1989,Wadsworth)
1.9 Fazele procesului de asistare
Procesul de asistență socială este construit din faze succesive care avansează de la stabilirea legăturii dintre asistent și asistat, către rezolvarea problemei asistatului.
Modelul de rezolvare a problemelor a lui Compton și Galaway (1989):
I.Faza de angajare și contactare:
A.Identificarea și definirea problemei
– Problema văzută de client;
– Problema văzută de celelalte sisteme de bază;
– Problema văzută de specialist;
– Problema definită în urma acordului dintre participanți;
B.Identificarea scopului:
– Formularea scopului clientului;
– Identificarea resurselor necesare realizării scopului;
– Identificarea resurselor și a limitelor agenției;
– Identificarea scopurilor și așteptărilor instituției;
– Identificarea și așteptările asistentului social;
C.Stabilirea contractului și discutarea aspectelor privind realizarea acordului.
D.Explorarea preliminară:
– Explorarea motivației beneficiaruluipentru participarea în procesul de asistență socială;
– Explorarea oportunității intervenției sociale;
– Explorarea gradului de pregătire a beneficiarului pentru participarea activă la procesul de asistență socială;
ÎI.Faza de planificare a intervenției:
A.Explorarea aprofundată a resurselor și rezistentelor la schimbare (evaluarea și diagnosticul social):
– Identificarea progresivă a problemei;
– Identificarea resurselor disponibile;
– Luarea în considerare a obstacolelor;
– Specialistul selectează modelul teoretic adecvat rezolvării cazului;
– Specialistul selectează metodele adecvate de intervenție;
– Specialistul clarifica valorile implicate în procesul de intervenție cu beneficiarul în cauză;
B.Întocmirea și dezvoltarea planului de acțiune:
– Stabilirea unor sarcini măsurabile;
– Evaluarea posibilelor costuri și justificarea necesității lor;
– Realizarea unor relații cu alte instituții în folosul clientului;
– Determinarea rolului specialistului;
– Estimarea timpului cerut pentru schimbare;
– Planificarea modalităților de oferire a serviciilor;
C.Prognoza
III.Trecerea la acțiune:
– Implementarea planului și corijarea sa în funcție de mersul efectiv al procesului de asistentă;
– Evaluarea rezultatelor: dacă scopul propus a fost atins, dacă teoriile și metodele utilizate au fost de folos, dacă viitoarea acțiune este garantată.
IV.Faza de finalizare:
– Se pregătește și realizează despărțirea de client;
– Se întocmește un plan de sprijin ulterior.
– Se vor evalua succesele și eventualele dezacorduri;
1.10. Prestații și servicii în asistenta socială
Sistemul național de asistență socială este reglementat prin Legea 47 din martie 2006.
Sistemul național de asistență socială este definit în textul de lege ca fiind:’’ ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, prin autoritățile publice și locale, colectivitatea locală și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitatilor’’ (Legea 47/2006 Art.2, alin.2)
Asistenta socială este formată din prestațiile sociale și serviciile sociale acordate indivizilor, grupurilor, comunităților aflate în nevoie, cu scopul de a-și satisface nevoile și de a putea avea un trai de viață decent.
1.10.1. Serviciile sociale
Serviciile sociale reprezintă activități ale asistenților sociali care ajuta oamenii să prevină dependenta, să consolideze relațiile de familie și să restabilească funcționarea socială a indivizilor și a familiilor și comunităților (Parker, 1987, pag 154)
Conform O.G 86/2004 serviciile sociale reprezintă măsuri și acțiuni care răspund nevoilor sociale ale individului, familiilor sau grupurilor care urmăresc prevenirea și depășirea situațiilor de dificultate, vulnerabilitate sau dependentă în scopul creșterii calității vieții.
În cadrul primăriei din mediul rural, serviciile sociale acordate cetățenilor sunt servicii sociale primaresi urmăresc prevenirea sau limitarea unor situații de risc.
Dintre activitățile care sunt desfășurate în cadrul serviciilor sociale primare, amintim:
Activități de identificare a nevoii sociale și trimiterea către serviciile specializate;
Activități de informare privind drepturile și obligațiile beneficiarilor;
Măsuri și acțiuni de urgență;
Acțiuni de menținere în familie a persoanelor aflate în dificultate;
Acțiuni de organizare și dezvoltare comunitară;
Acțiuni de colaborare cu alte servicii de asistență socială;
Acțiuni de consiliere primară;
David Landy (1965) afirma că:’’procesul prin care o persoană devine client al asistenței sociale presupune o serie de etape:
individul recunoaște fata de sine ca ceva nu merge bine în viața sa;
cel care caută ajutor își asumă riscul ca apropiații lui să afle despre incapacitatea lui de a-și rezolva singur problemele;
cel care caută ajutor își recunoaște starea critică și incapacitatea de a depăși prin forțe proprii, în fața unui asistent social;
cel care solicita ajutorul specializat accepta să renunțe la o parte din autonomia să și să se plaseze într-un rol de dependenta’’ (George Neamțu, pg 90 Tratat de asistență socială)
Organizarea și funcționarea serviciilor sociale se realizează în sectorul public, organizat la nivel local. Între Direcția generală de asistență socială și protecția copilului și primărie exista un parteneriat.
Rețeaua de servicii din cadrul Direcției județene pentru protecția drepturilor copilului, conform HG 90/2003 privind rfegulamentul cadru de organizare și funcționare a serviciului public de asistență socială, serviciul public local are rolul de a identifica și soluționa problemele sociale ale comunității.
1.10.2. Prestațiile sociale:
Prestațiile sociale reprezintă acele forme de transfer prin care se realizează alocarea de bunuri și servicii către familii sau indivizi prin respectarea unor reguli. Prestațiile pot fi acordate în bani (pensii, indemnizații, alocații pentru copii, ajutor social, etc) sau în natură (rechizite pentru școlari, ajutoare alimentare, etc.).
În cadrul primăriei asistenta socială se axează mai mult pe prestații decât pe serviciile sociale. Datorită lipsei locurilor de muncă, majoritatea populației apelează la personalul din cadrul primăriei pentru a fi ajutați.
Prestațiile care se acorda sunt:
alocația de stat,
alocația pentru susținerea familiei
venitul minim garantat,
ajutoare pentru încălzirea locuinței,
ajutoare alimentare
indemnizație pentru creșterea copilului
stimulent de inserție pentru creșterea copilului
ajutoare de urgență.
Toate aceste prestații se acordă pe baza legii.
Alocația de stat
Conform Legii 61/1993, beneficiază de alocație de stat toți copiii în vârstă de până la 18 ani. Alocația de stat pentru copiii se plătește unuia dintre părinți căruia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare.
Alocația de stat pentru copii se plătește și tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredințat copilul spre adopție, în condițiile legii. (Legea 61/1993, art.4, alin2).
Se acordă și tinerilor peste 18 ani dacă urmează o formă de învățământ la zi, unitățile de învățământ având obligația de a transmite agenției teritoriale, situațiile elevilor.
Alocația de stat pentru copii nu este impozabila și nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit. (Art.8)
Alocația pentru susținerea familiei:
Legea 277/2010 sta la baza acordării alocației pentru susținerea familiei, ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creștere copii cu vârsta până la 18 ani și care frecventează cursurile unei forme de învățământ și nu înregistrează absente.
Plata alocației se stabilește pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțită de actele care fac dovadă privind componenta familiei, veniturile și frecventarea cursurilor școlare. În cazul în care se înregistrează absente nemotivate, cuantumul alocației se diminuează cu câte 20% pentru fiecare copil care înregistrează un număr cuprins între 10 și 19 absente și cu 50% pentru fiecare copil care înregistrează 20 de absente.
Venitul minim garantat
Ajutorul social sau venitul minim garantan se acordă pe baza Legii 416/2001. Beneficiază de acest venit, familiile sau persoanele singure care îndeplinesc condițiile legii, cu venituri până la nivelul venitului minim garantat sau fără venituri.
Persoanele apte de muncă vor face dovada că au căutat un loc de muncă iar cele care nu sunt apte de muncă vor prezenta acte medicale. Fiecare beneficiar de VMG are obligația de a se prezenta o dată la 3 luni în vederea întocmirii cererii și declarației pe propria răspundere în ceea ce privește componenta familiei, a veniturilor și a bunurilor acestora.
O persoană aptă de muncă din cadrul fiecărei familii are obigatia de a presta anumite ore de muncă în folosul comunității, ore care se calculează în funcție de cuantumul ajutorului social.
Ajutoare pentru încălzirea locuinței
Ajutoarele pentru încălzirea locuinței se acordă în baza O.U.G 70/2011 pentru persoanele cu venituri situate până la un anumit prag, stabilit de lege. Aceste ajutoare se acordă și persoanelor beneficiare de VMG, în condițiile Legii 416/2001.
Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței se face o singură dată, prin dispoziția scrisă a primarului. Ajutoarele se acorda pentru perioada sezonului rece a fiecărui an noiembrie-martie.
Indemnizație pentru creșterea copilului său stimulent de inserție
Indemnizația lunară pentru creșterea copilului se acordă în baza Ordonanței de Urgență nr.111 din 8 decembrie 2010, persoanelor care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Legea stabilește că părinții pot beneficia, la cerere, de concediu pentru creșterea copilului și de o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni.
Limitele minime și maxime ale indemnizației pentru creșterea copilului sunt:
Cel puțin 600 de lei și cel mult 3400 –in cazul în care părinții aleg varianta concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an;
Cel puțin 600 lei și cel mult 1200 lei –in cazul în care părinții aleg varianta concediului pentru creșterea copilului im vârsta de până la 2 ani;
Stimulentul de inserție se acorda persoanelor care îndeplinesc condițiile legii și care își desfășoară în continuare activitatea. Cuantumul stimulentului de inserție pentru creșterea copilului este de 500 lei, lunar, timp de un ana sau doi ani, în funcție de opțiunea beneficiarului.
Ajutoarele de urgență
Primarii pot acorda ajutoare de urgență familiilor și persoanelor aflate în situații de necesitate, cauzate de incendii, accidente, calamități naturale, alte situații deosebite stabilite prin hotărârea consiliului local.
Solicitarea scrisă a unui membru din familie și ancheta socială efectuată de personalul serviciului public de asistență socială sta la baza dispoziției primarului în vederea acordării ajutorului.
1.11.Tipuri de nevoi in comunitate:
Intr-o comunitate nevoile membrilor ei sunt de patru tipuri:simtite,exprimate,prescrise,comparative.
Nevoia simtita este perceputa de persoana care are nevoia.De exemplu se percepe nevoia de hrana atunci cand iti este foame sau nevoia de apa cand iti este sete.
Nevoia exprimata este nevoia simtita care este comunicata celorlalti,asistentul social ajutand oamenii sa-si exprime nevoile intr-un mod in care pot si intelesi de ceilalti.
Nevoia prescrisa este perceputa de catre un expert ca fiind existenta intr-o anumita situatie.’’Intr-o familie,o agentie care se ocupa de protectie ar putea vedea ca este nevoie de o reducere a intensitatii si frecventei cu care parintii isi pedepsesc copilul ,desi parintii pot simti ca disciplinarea este justificata si potrivita.Asemanator intr-o comunitate ,cei dinafara ei pot vedea ca exista o nevoie de programare de tineret sau educatie a parintilor ,desi rezidentii s-ar putea sa nu simta aceasta nevoie’’(Dezvoltare comunitara,pg.49-Alexiu Mircea si Anastasoaei Teodora ,Waldpress 2001).
Nevoia comparativa isi face aparitia atunci cand comparam o comunitate cu alta si se observa o discrepanta.
Capacitatea de a face diferenta intre aceste nevoi este esentiala in munca in comunitate.
CAPITOLUL 2
CERCETAREA EVALUATIVĂ
2.1. Evaluarea comunei, descrierea serviciului
Înainte de cercetare și intervenție aș dori să prezint comuna și serviciile din cadrul primăriei comunei Cîțcău.
Comuna Cîțcău este situată la poalele de sud-vest ale Dealului Muncelu (Dealurile Ciceului), pe dreapta raului Somes. Localitatea Cîțcău este atestat documentar începând cu 1348 sub denumirea de Kaczko, Muncel apare menționat din 1553 iar Salisca din 1405.
În timpul Revoluției din 1848. Localitatea Cîțcău a fost locul unor lupte dintre trupele generalului Josef Bem și trupele austriece.
Ca și lăcașuri de cul aș menționa: Biserica de lemn’’Sfantul Nicolae ‘’din satul Muncel care a fost construită în secolul al XVIII lea și Biserica de lemn:’’Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Deal’’din satul Salisca, construită în anul 1680.
Comună Cîțcău este alcătuită din localitățile: Cîțcau-sat reședința de comună, situate la o distanță de 72 km față de municipiul Cluj-Napoca, Muncel și Salisca, se întinde pe o suprafață de 37,54 km pătrați, prin Culoarul Somesului la nord de Dej.
Populația comunei număra 2486 de locuitori din care 94,29 % sunt romani, 3,26% sunt maghiari, 0,04 % romi, și 2,4 % sunt alte naționalități sau persoane de etnie nedeclarată.
Problema socială cea mai reprezentativă pentru aceasta comună o consider că fiind în rândul romilor, deoarece majoritatea acestora din rândul adulților, nu au urmat cursuri de calificare și nu găsesc locuri de muncă, motiv pentru care ei și familiile lor au probleme de ordin material.
Lipsa educației copiilor în familie, are ca și cauze imediate, vizibile, situația slabă la învățătura și de multe ori absenta îndelungată de la școală sau frecvența redusă.
Exista familii cu risc social crescut reprezentat de violență în familie datorată în special consumului de alcool. Persoanele beneficiare de prestații cheltuie ajutorul social și alocațiile copiilor doar pe alcool și țigări, nemaiținând cont de necesitatea achiziționării de mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte și alte lucruri necesare pentru siguranță, sănătatea și dezvoltarea copiilor.
Primăria comunei Cîțcău reprezentată în organigramă de: primar, viceprimar, secretar și apărat propriu de specialitate a primarului, se organizează și funcționează ca o structură funcțională care aduce la îndeplinirea hotărârilor Consiliului Local prin dispozițiile primarului în cederea soluționării problemelor curente ale comunității locale.
În cadrul primăriei Câțcău exista o singură persoană cu atribuții în asistenta socială.
Scopul compartimentului de asistență socială este de a identifica și soluționa nevoile sociale individuale, de grup sau familiale, de informare și consiliere cu caracter primar din domeniul protecției copilului, persoanelor cu handicap, familiei, dar și a altor persoane aflate în nevoie cu scopul de a preveni și înlătura situațiile de dificultate sau vulnerabilitate în care se pot afla într-un anumit moment.
Atribuțiile asistentului social:
– Efectueaza anchete sociale în vederea acordării prestațiilor sociale;
– Primește și verifică dosarele de acordare a prestațiilor;
Asistenta persoanelor vârstnice:
– Servicii de consiliere socială;
– Identifica persoanele vârstnice aflate în dificultate și în funcție de situația economică, socială, propune măsuri de protecție socială;
Completează documentația specifică activităților de prevenire la nivel de Unitate Administrativ Teritorială;
– Efectueaza/completează documentația pentru internarea persoanelor în vârstă, în centre specializate, etc.
Protecția copilului:
– Monitorizeaza și analizează situația copiilor din comună Câțcău;
– Identifica copiii aflați în dificultate sau în situație de risc;
Realizează activitate de prevenire a abandonului copilului;
– Asigura primirea, verificare și transmiterea la AJPIS Cluj a dosarelor de alocație pentru copii conform reglementarilor legale;
– Intocmeste lucrările necesare pentru copiii minori asupra cărora se instituie luate măsuri de internare, plasament sau încredințare, delegarea drepturilor părintești, conform prevederilor legale.
Se întocmesc anchete sociale pentru: persoanele care sunt încadrate în grad de handicap sau urmează să fie încadrate, minorii care au săvârșit diferite fapte penale, pentru programul:’’Bani de liceu’’, burse școlare.
Se distribuie lapte praf pentru copiii până la un an și se transmite lunar Direcției de Sănătate Publică Cluj borderoul centralizator, însoțit de rețetele eliberate de către medicul de familie și decontul pentru luna anterioară.
O altă ramură a asisitentei sociale se ocupa cu asistenții personali, angajați ai unității, conform Legii 448/2006. În anul 2015 există un număr de 12 asistenți personali și 6 indemnizații. Pentru toți aceștia se întocmește trimestrial un raport care conține numărul asistenților personli și a indemnizațiilor, precum și plata acestora, semestrial un raport de activitate privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Grav, lunar situația cu numărul asistenților personali și a indemnizațiilor precum și rapoarte de urmărire din 6 în 6 luni privind situația și evoluția persoanei cu handicap și responsabilitățile asistentului personal pe care acesta le are față de persoana încadrată în grad de handicap.
Categoria de persoane beneficiare;
Familiile/Persoane fără venituri sau cu venituri foarte mici circa 80 de cazuri;
*Persoane beneficiare de ajutor social, cu precizarea că numărul acestora se modifica lunar *Familii lipsite de locuința sau cu condiții improprii de locuit. Lipsa locuinței se reflectă și în numărul mare de cereri înregistrate la sediul instituției pentru repartizarea locuințelor sociale și realizarea de locuințe către tineri;
*Familii cu probleme legate de neparticiparea copiilor la școala;
*Familii fără venituri sau cu venituri reduse care beneficiază de alocații complementare sau de susținere pentru familia monoparentală;
*Familii care beneficiază de alocații de stat pentru copii, indemnizații pentru creșterea copilului;
*Copii minori cărora li se aplică dispozițiile Codului Familiei pe linie de curatelă cu obligații și răspunderi în sarcina colectivului de autoritate tutelară instituit la nivelul Serviciului de asistentă socială;
*Copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate rămași în grijă altor persoane;
*Părinți cu copii minori, aflați în divorț;
*Familii/Persoane care se află în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor, precum și altor situații deosebite;
*Persoane cărora li se aplică dispozițiile Codului Familiei pe linie de curatelă cu obligații și răspunderi în sarcina colectivului de autoritate tutelară instituit la nivelul Serviciului de asistența socială;
*Alte persoane aflate în situație de nevoie socială.
2.2 Scopul și obiectivele cercetării:
Scopul cercetării este acela de a arăta importanta asistenței sociale în cadrul primăriei din mediul rural. Importanta serviciilor și a prestațiilor asupra beneficiarilor dintr-o comunitate. Modul în care sătenii își arata mulțumirea/nemulțumirea față de serviciile sociale. Tipul de cercetare folosit este cercetarea calitativă.
. Obiectivele cercetării:
evaluarea nevoilor persoanelor din mediul rural;
efectuarea unor studii de caz referitoare la populația din mediul rural;
investigarea opiniei beneficiarilor privind prestatiile si serviciile sociale;
2.3. Ipoteze de cercetare:
1. Importanța serviciilor sociale asupra populației unei comunități.
2. Modul in care ajuta prestațiile sociale oamenii din mediul rural.
3. Rolul asistentului social intr-o comunitate.
4. Primaria- principala instituție la care apelează oamenii aflați în nevoi.
2.4. Metodologia cercetării:
Cercetarea sau investigarea este o modalitate foarte importantă de evaluare și rezolvare a fiecărui caz. Realizarea unei bune intervenții depinde de informațiile pe care le-am obținut și de diagnosticul pe care l-am stabilit.
Metodele utilizate în cercetare au fost interviul, observația și studiul documentelor. Cu ajutorul instrumentelor precum:ancheta sociala,ghidul de interviu si grila de observatie am reușit să analizez cauzele care au dus la diferitele probleme ale beneficiarilor.
Am format doua loturi de subiecti.Unul a fost alcatuit din 80 de persoane beneficiare de ajutor social si alocatii pentru sustinerea familiei .Din al doilea lot au facut parte reprezentantii institutiilor din comuna:primarul, viceprimarul,directoarea scolii si medicul de familie.
Interviurile au fost aplicate membrilor primului lot de subiecti, majoritatea fiind persoane de etnie romă. În eșantion au fost cuprinși 20 de bărbați și 60 de femei. Media de vârsta a intervievaților a fost de 50, cel mai tânăr având 18 ani iar cel mai bătrân 85 de ani.
Din punct de vedere al ocupației, în eșantion au fost incluse 20 de persoane care s-au declarat casnice, trei pensionari, iar restul au fost lucrători pe cont propriu sau persoane inactive.
Am folosit observația reușind să-mi fac o imagine mai clară a modului cum unii copii ajung să abandoneze scoala iar părinții nu reușesc să aibă un loc de muncă stabil.
‘’Observatorul trebuie sa fie fotograful fenomenelor’’(C.Bernard 1984,pg 113) ,observatia reprezentand o simpla inregistrare .Observatorul(asistentul social) nu doar vede ci si intelege, analizeaza si organizeaza realitatea observata.
Metoda observației m-a ajutat să observ comportamentele copiilor, reacțiile lor față de persoanele din jur, durerea pe care unii dintre ei o au în suflete atunci când se discută despre viitorul lor legat de situația părinților.
Tipul de cercetare folosit a fost cercetarea calitativă.
Populația studiată a fost populația beneficiară de prestații sociale (ajutor social și alocație pentru susținerea familiei) dar și cea beneficiară de servicii sociale (prevenirea abandonului școlar).
Cercetarea privind calitatea vieții persoanelor beneficiare de prestații sociale s-a făcut pe o perioadă de aproximativ șase luni, în cadrul primăriei comunei Câțcău. Toate datele au fost culese în perioada noiembrie 2014-aprilie 2015. În cercetarea făcută am ales ca instrument de lucru ghidul de interviu datorită căruia am reușit să facilitez comunicarea.Am folosit ghidul de observatie reusind sa observ reactiile celor intervievati si sa cunosc situatia fiecaruia in profunzime.
‘’Interviul este metoda prin care se obțin întrebări de la alte persoane prin întrebări și răspunsuri în cadrul unei convorbiri și se practică în foarte multe domenii ale vieții sociale’’ (Rotariu. T 2001-Ancheta sociologică și sondaj de opinie, Iași, Ed. Polirom 2001).
Dimensiunea calitativă a cercetării a constat în:
1. Studiul documentelor. În cercetarea de față am studiat dosarele persoanelor beneficiare de prestații sociale (ajutor social și alocație pentru susținerea familiei), chestionarele întocmite și rapoartele anuale ale instituției. Motivul pentru care am studiat aceste documente a fost dorința de a cunoaște în profunzime fiecare caz.
2. Metoda observației este metoda de culegere a datelor utilizate în practică asistenței sociale.
Observația a fost o acțiune planificată ghidata după reguli precise și practică. Am ales observația pasivă cu scopul de a testa veridicitatea informațiilor care le-am cules cu ajutorul interviului.
Am ales această temă dorind să arăt importanta asistenței sociale în mediul rural și modul de viață al oamenilor.
Fiind angajată în cadrul primăriei comunei Câțcău am avut acces la dosarele clienților. Am obținut acordul primarului și am reușit o bună colaborare cu oamenii.
2.4.1. Perceptia oamenilor din satul Citcau
Din analiza părților referitoare la imaginea pe care o au sătenii din Câțcău, reiese că beneficiarii au conturate mai multe aspecte pozitive despre locuitori decât aspecte negative. O trasatura comună a subiecților a fost aceea că fiecare participant la interviu a vorbit la persoana a treia depre locuitorii satului, niciunul nu s-au inclus în caracterizare.Aș putea spune că fiecare a dorit să-și construiască o imagine pozitivă și a avut tendința să aprecieze pozitiv grupul din care a făcut parte.La întrebarea:’’Ce părere aveți despre persoanele beneficiare de prestații sociale și în ce măsură aajuta prestațiile?’’, oamenii au făcut referire la următoarele aspecte:’’gospodari, săraci, buni, harnici’’.
Fiecare a încercat oarecum să se caracterizeze dar vorbea la persoana a treia. Părerile cele mai frecvente au fost ca acelea ca oamenii sunt harnici, gospodari, nu lucrează numai în interes propriu, că sunt superiori față de cei din satele alăturate.Pe tot parcursul interviurilor am observat și invidia deși nu m-am referit deloc la acest aspect. În cazul unei familii beneficiară de ajutor social, care avea șapte copiii, un membru al familiei, tatăl, a vorbit despre invidie la persoana întâi. Era revoltat că nu se poate descurca cu banii proveniți din ajutor și alocațiile copiilor în timp ce alții reușesc foarte bine să se descurce fiind în aceeași situație ca el.
O altă trăsătură observată a fost individualismul sătenilor. Oamenii sunt harnici și muncesc dar în interiorul gospodăriei lor.
Am rugat viceprimarul să dea o notă de la unu la zece persoanelor beneficiare de venit minim garantat, deoarece dansul se ocupa de activitățile făcute de aceștia.
‘’Daca ar fi să dau o notă pentru gospodăria fiecăruia ar fi 9 sau 10 dar văzând modul în care aceștia nu doresc să se implice în activitățile comune, nota cred că ar fi maxim 4. Fiecare, când este vorbă să-și facă orele de muncă obligatorii, inventează tot felul de scuze și de cele mai multe ori nu se prezintă. Considera că au doar drepturi, nu și obligatii’’.
Tinerii sunt caracterizați de către persoanele vârstnice ca fiind dezinteresați de muncă și needucați.’’Cand eram noi tineri, era altfel. Acum este altă lume și alta moda’’. Aceasta este o critică adresată doar tinerilor nu și întregii comunități.
2.5 Dificultăți și satisfacții ale asistentului social:
Dificultățile întâmpinate de asistentul social în munca sa de zi cu zi ar putea fi:
lipsa resurselor umane și financiare;
timpul de lucru insuficient pentru a putea monitoriza cazurile;
oamenii manifestă dezinteres la solicitările asistentului social;
problemele care apar în interiorul grupurilor;
lipsa încrederii oamenilor în persoană cu atribuții sociale;
De nenumărate ori satisfacția pe care o are asistentul social în munca sa este limitată de anumite dificultăți întâmpinate.
2.6 Studii de caz
2.6.1. Studiu de caz –suspiciune de abuz
Studiu de caz 1 –suspiciune de abuz
1. Date despre copil:
Inițiale: H.A;
Vârsta:15 ani;
Naționalitate: romană;
Sexul: F;
Religia: ortodoxă;
Domiciliul: Salisca, com. Câțcău;
2. Istoricul cazului:
A. este eleva în clasa a-VIII-a la Scoala Gimnaziala Câțcău. Locuiește în sat Salisca, comună Câțcău împreună cu tatăl H.D și fratele acesteia F.. în vârstă de 10 ani. Mama copiilor este recăsătorita, locuiește în județul Bistrița Năsăud și are și alți copii.
. Casa este situată la o distanță de 2 km de centrul satului, la marginea unei păduri. Casa în care locuiesc este proprietatea personală a familiei H., alcătuită din 3 camere și hol, condițiile igienico-sanitare fiind necorespunzătoare.
Tatăl realizează venituri din agricultură având în proprietate 14 ha de teren.
Copilul în cauză a fost adus de către Serviciul de Ambulanță Dej la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii, Cluj-Napoca, fiind diagnostiocat cu traumatism cranian minor, sindrom algic membre inferioare. După aproximativ două săptămâni H.A a fost găsită pe stradă de către organele de poliție ale comunei Câțcău. Aceasta plecase de la școală fără învoire afirmând că dorește să ajungă la mama și să locuiască cu dânsa.
Tatăl afirma că fata este obraznică, neascultătoare și greu de stăpânit.
Mama copilului nu dorește să păstreze legătura cu aceasta, chiar dacă copilul o cauta permanent.
Tatăl ajuta copilul din punct de vedere material dar există o tensiune și o ceartă permanentă între aceștia.
3. Obiectivul propus;
Dacă se confirmă suspiciunea de abuz, consilierea membrilor familiei și restabilirea relației de afectivitate din cadrul familiei.
Pentru a decide în privința unor măsuri de intervenție am analizat mai detaliat cazul prin prisma răspunsului la o serie de întrebări:
1. Situația copilului necesita izolarea de propriul mediu?
2.Se repeta relele tratamente sau a fost doar un singur caz?
3. Prin intervenție putem oferi copilului o situație superioară față de cea actuală?
4. Este situația atât de gravă cum este văzută de asistentul social?
După ce am analizat răspunsurile la întrebările respective am hotărât aplicarea mamagementului de caz.
Managementul de caz presupune trei etape de bază:
1. Evaluarea inițială;
2. Evaluarea detaliată;
3. Planul de servicii.
Evaluarea inițială este prima procedură în stabilirea situației unui beneficiar. Este instrumentul prin care se determina modul în care modul socio-economic afectează relațiile relațiile de familie și determină intervențiile următoare. Evaluarea detaliată este procedura care determină stabilirea situației beneficiarului și oferă posibilitatea adunării informațiile necesare pentru stabilirea intervenției.
Planul de servicii explica modul în care se realizează intervenția.
2.6.2 Studiu de caz 2- familie beneficiară de ASF și VMG
Delegarea drepturilor părintești.
1. Date despre copil:
Inițiale: T.A.
Vârsta:8 ani;
Naționalitate: romană;
Sexul: M;
Religie: ortodoxă;
Domiciliul: Câțcău;
2. Istoricul cazului:
A. T.este un copil în vârstă de 8 ani, elev în clasa I la Școala Generală Câțcău.De la naștere este crescut de bunici mama nu s-a implicat în creșterea și educarea lui. Nu a fost un copil dorit, mama neștiind cine este tatăl. Copilul provine din relațiile mamei cu diverse persoane.
Sigurele venituri ale familiei sunt ajutorul social al bunicilor și alocația copilului. Mamă, R. T nu mai dorește să locuiască cu copilul și urmează să plece la muncă în străinătate. Bunica a apelat la personalul din cadrul primăriei Câțcău pentru a fi îndrumata ce trebuie să facă pentru a avea drepturi asupra copilului. Bunica își iubește copilul și dorește incontinuare să aibă grijă de el.
3. Obiectivul propus:
Delegarea drepturilor părintești în favoarea bunicilor pe perioada lipsei mamei din țară.
Am aplicat managementul de caz. Conform Anexei 1 i-am făcut evaluarea inițială, evaluarea detaliată și planul de servicii conform anexei 2 și anexei 3.
2.6.3 Studiu de caz 3-persoana cu handicap
1. Date despre client:
Inițiale: S.A;
Vârsta:81 ani;
Naționalitate: romană;
Sexul: F;
Religia: ortodoxă;
Domiciliul: Câțcău, jud. Cluj;
2. Istoricul cazului:
S.Ana este o bătrână în vârstă de 81 de ani încadrată în grad de handicap grav. Este văduvă de 10 ani și locuiește singură. Are doi copii care sunt căsătoriți și locuiesc separat. Este ajutată de o persoană de etnie romă în vederea efectuării curățeniei. Copiii nu sunt mulțumiți de serviciile oferite de acea persoană și doresc să o interneze într-un azil chiar dacă aceasta nu este de acord. A fost sesizat asistentul social de la primăria comunei în vederea consilierii bătrânei și a întocmirii dosarului pentru internarea în centru.
3. Obiectivul propus:
Consilierea persoanei și întocmirea dosarului privind internarea într-un centru de îngrijire.
2.6.4. Studiu de caz 4-familie beneficiară de VMG
1. Date despre client:
Inițiale: R.C.
Vârsta:30 ani;
Naționalitate: romană;
Etnie: roma;
Sexul: F;
Religie: ortodoxă;
Domiciliul: Câțcău, județul Cluj;
2. Istoricul cazului:
R.C.este o tânără de etnie romă în vârstă de 30 de ani beneficiară de VMG.Are 5 copii mici cel mai mare fiind în clasa a opta iar cel mai mic de 5 ani. Locuiesc în chirie, într-o încăpere cu două camere care este proprietatea primăriei. Concubinul acesteia P.C.este în vârstă de 40 de ani și este grav bolnav. Suferă de ciroza hepatică și diabet.R.C. a cerut ajutorul primăriei afirmând că este bătută zilnic de concubin, atât ea cât și copiii. Motivul violenței ar fi lipsa banilor. Singurul venit al familiei este ajutorul social și alocația de stat a copiilor. Deoarece copiii înregistrează absente, nu pot beneficia de alocație pentru susținerea familiei. Banii proveniți din alocațiile de stat și ajutor social sunt ridicați de la poștă de către tatăl copiilor P.C.Acesta îi cheltuie la jocuri de noroc, alcool și țigări. Copiii sunt murdari și neîngrijiți.
Mama a cerut ajutor personalului din cadrul compartimentului de asistență socială de la primărie în speranța remedierii situației.
3. Obiectivul propus:
Consilierea tuturor membrilor familiei și găsirea unei soluții pentru rezolvarea problemei.
Înainte de a decide ce măsură de intervenție voi folosi am analizat cazul mai amănunțit.
2.6.5 Studiu de caz 5-abandon familial, beneficiar de ASF.
1. Date despre client:
Inițiale: N.I.
Vârsta:25 ani;
Naționalitate: romană;
Etnie: roma;
Sexul: M;
Religie: ortodoxă;
Domiciliul: Câțcău, județul Cluj.
2. Istoricul cazului:
R.I.este un tânăr de etnie romă în vârstă de 25 de ani. Locuiește în chirie într-o locuință socială care aparține primăriei comunei Câțcău, împreună cu concubina R.A în vârstă de 20 de ani și fiica acestora N.de 2 ani. Niciunul nu au un loc de muncă stabil din cauza lipsei studiilor. Singurul venit este alocația pentru susținerea familiei și alocația de stat a fiicei lor.
Într-o zi, tatăl împreună cu fiica au venit la sediul primăriei pentru a cere ajutor. Mama fetei plecase de aproximativ două săptămâni de acasă. Nu mai răspunde la telefon și nu mai știe nimic de aceasta. A spus că a anunțat poliția dar aceasta nu se implica în rezolvarea cazului deoarece a vb cu concubina și nu dorește să revină acasă. Tatăl nu dorește să-și crească singur fata spunând că nu are posibilități materiale și nu o poate lăsa nesupravegheata pentru a pleca la lucru.
3. Obiective:
Contactarea mamei și găsirea soluțiilor în legătură cu creșterea și educarea copilului.
2.7. Analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii:
In cadrul acestei cercetari mi-am propus sa aflu parerea beneficiarilor despre prestatiile si serviciile sociale.Modul in care acestea ii ajuta in viata de zi cu zi,rolul asistentului social in cadrul primariei dar si care este primul loc unde apeleaza cei aflati in situatii mai dificile.
Metodele folosite pe tot parcursul cercetarii au fost:interviul,observatia si studiul documentelor,iar ca instrumente de lucru am folosit ancheta sociala,ghidul de interviu si grila de observatie.
Prima ipoteza a cercetarii a fost importanta serviciilor sociale asupra comunitatii.Aceasta ipoteza am investigat-o cu ajutorul metodei calitative si anume:interviul.In chestionar am adresat intrebari referitoare la parerea beneficiarilor despre serviciile sociale.Majoritatea cunosteau care sunt serviciile sociale acordate in cadrul primariei si toti erau de parere ca sunt foarte importante pentru ei.Relatau modul in care s-a schimbat viata lor in bine datorita serviciilor sociale la care au apelat.
Cea de a doua ipoteza a facut referire la modul in care ajuta prestatiile sociale.
Cu ajutorul observatiei si a interviului am putut sa aflu mentalitatea oamenilor referitor la prestatiile sociale.Toti cei care au participat la interviu erau de parere ca trebuie sa primeasca prestatii sociale (ajutor social si alocatii) si apoi servicii.Pe primul loc au pus acordarea de prestatii sociale afirmand ca banii sunt pe primul loc ca sunt necesari in viata lor .Ajutoarele sociale si alocatiile chiar daca nu sunt foarte mari,ii ajuta cu ceva.Am observat comportamentul acestora pe toata perioada interviului.Pareau foarte interesati si privirea le era orientata catre intervievator.
Am adresat intrebari deschise legate de aceaste doua ipoteze si primarului,viceprimarului ,directoarei scolii si medicului de familie.Fiecare a putut sa-si spuna propria parere in cadrul interviului.
Primarul considera si el ca sunt foarte folositoare aceste prestatii sociale,chiar mai folositoare decat serviciile:’’ Fiecare dintre beneficiarii de prestatii are o situatie materiala destul de dificila.Ca si primar in aceasta comuna ,consider ca banii obtinuti din ajutoare sociale si alocatii sunt foarte folositori fiecaruia.Sunt si singurele surse de venit pentru majoritatea lor.Serviciile sociale sunt si ele importante dar cred ca prestatiile sunt pe primul loc.Romii cer prima data bani si apoi un sfat ‘’.
Viceprimarul sustinea contrariul,afirma ca serviciile sociale ar trebui sa aiba intaietate si apoi prestatiile:’’ De ce sa oferim prestatii inaintea serviciilor sociale?Mai intai ar trebui sa-i consiliem,sa-i invatam,sa-i indrumam.Prestatiile ar trebui sa fie o ultima solutie in cazul nerezolvarii problemei.Ar trebui sa-i invatam sa ‘’pescuiasca’’ nu sa le oferim pestele’!Majoritatea considera ca au drepturi dar nu si indatoriri.Tot timpul cand sunt convocati la munca gasesc tot felul de scuze.Sunt de parere ca serviciile sociale sunt pe primul loc.Nu prea sunt de acord cu prestatiile’’.
Directoarea scolii afirma ca atat prestatiile cat si serviciile sunt importante:’’Ambele le consider ca fiind la fel de importante.Prestatiile ajuta beneficiarii sa poata duce un trai nu chiar decent dar totusi….Pot sa obtina rechizite scolare si burse pentru studii.Putinul cat este,ii ajuta .Si serviciile sunt foarte importante ,avem copii care sunt in pericol de a abandona scoala, sunt batuti de catre parinti,copii ai caror parinti sunt plecati in strainatate si dupa spusele lor stiu cand se vor intoarce.Este foarte necesara consilierea in cazul fiecaruia si rezolvarea problemelor pentru acesti copii aflati in nevoi’’.
Medicul de familie din cadrul comunei avea aceeasi parere ca si directoarea scolii,ca sunt la fel de importante ambele:’’Serviciile sunt la fel de importante ca si prestatiile.Cu ajutorul prestatiilor am obtinut lapte praf pentru copii cu varste de pana la un an.Copii ai caror parinti nu ar fi avut posibilitatea sa le cumpere laptele praf necesar.Femeile de etnie roma au beneficiat gratuit de mijloace contraceptive si se declara foarte multumite.Si serviciile sociale ca si prestatiile isi au rolul lor.Un rol la fel de important.Au fost consiliate persoanele varstnice ale caror familii doreau sa le interneze in centre de ingrijire.Rezultatele au fost pozitive.Au inteles ca este spre binele lor si pot beneficia de ingrijire specializata.Au fost mame cu riscul de a-si abandona copiii dar in urma consilierii au renuntat la idee.’’
Referitor la celelalte ipoteze:Rolul asistentului social in comunitate si Primaria-principala institutie la care apeleaza oamenii aflati in nevoi am observat ca au o stransa legatura.Am folosit interviul si observatia pentru a afla parerea oamenilor.Spre susprinderea mea,toti cei intervievati au afirmat ca primaria este principala institutie unde cer ajutorul cei aflati in situatii mai dificile si nu oricui din institutie ci persoanei cu atributii in asistenta sociala:’’Prima data apelam la asistentul social din cadrul primariei,este persoana care ne ajuta si ne indruma cand avem probleme.Unde altundeva sa mergem?Cine altcineva sa ne ajute?La primarie si la asistentul social apelam intotdeauna.Ne indruma si ne lamuresc !’’
Pe tot parcursul interviului am urmarit reactiile lor si am constatat ca sunt plini de optimism cand vin la noi.Considera ca asistentul social din cadrul primariei ar trebui sa le rezolve toate problemele .Majoritatea considerau ca nu trebuie sa se implice prea mult,doar sa-si spuna necazurlie iar asistentul social le va rezolva.
2.8.Prezentarea concluziilor cercetarii:
Beneficiarii sunt oameni cu condiții de viață mai speciale, care îi pun într-o poziție de inferioritate în comparație cu majoritatea societății.
Pe parcursul muncii, am observat existența mai multor tipuri de clienți. Aceștia aveau o atitudine diferită față de serviciul asistential. O parte erau rușinoși, apelase la serviciile de asistență socială în momentul în care nu aveau altă soluție de a-și rezolva problemele, a preferat să aibă un contact cât mai limitat cu instituția (primăria) și a renunțat la ajutor imediat ce și-a reechilibrat situația. Alți clienți au fost ezitanți, au dorit pe de-o parte să beneficieze de serviciile sociale dar au evitat contactul cu instituția.
Majoritatea clienților au fost revendicativi,au solicitat imperativ ajutorul social, au afirmat că au acest drept și au comparat situația lor cu a altor persoane care beneficiază de asistență socială.
Capitolul 3
INTERVENȚIA PRORIU-ZISA
3.1. Proiectarea intervenției
Cadrul general al intervenției este dat de numărul de persoane din cadrul comunei Câțcău. Am decis să mă axez pe problemele financiare.
Intervenția consta în diverse activități: vizită la domiciliu, stabilirea relației dintre client și comunitate, acordarea ajutorului, rezolvarea situației dificile prin care trece clientul.
Scopul unei intervenții nu se stabilește în funcție de metoda care urmează să fie aplicată ci metoda se alege în funcție de demersul care trebuie urmat pentru îndeplinirea scopului.
Metodă de intervenție se stabilește în funcție de scopul pe care dorim să-l urmărim. Acțiunile asistentului social sunt orientate spre a produce o schimbare în situația beneficiarului.
La începutul fiecărei intervenții trebuie analizată și înțeleasă cererea, după care are loc evaluarea situației și analiza datelor.La mijlocul intervenției se alege strategia iar la sfârșit se evaluează rezultatele finale.
Pentru a putea interveni într-un anumit caz trebuie să fie investigat și să se țină cont de anumite aspecte cum sunt: starea materială. Starea de sănătate, condițiile de viață, relațiile cu comunitatea.
Scopul intervenției personale a constat în: creșterea gradului de motivare la persoanele cu probleme finaciare beneficiare de alocație pentru susutinere familiei și venit minim garantat, implicarea persoanelor beneficiare în activitățile pentru ameliorarea situației constatate.
Obiectivele intervenției:
identificarea persoanelor beneficiare de prestații și servicii sociale și adaptarea la viața socială;
conștientizarea faptului că rezultatele nu vor fi totdeauna pe măsură așteptărilor clienților;
identificarea nevoilor pentru fiecare beneficiar;
Beneficiarii intervenției:
beneficiarii direcți sunt:80 de persoane cu VMG și ASF, persoane cu handicap grav, copii din familii cu probleme, copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate;
beneficiarii indirecți: familiile acestora;
Metode de intervenție:
Grup de consiliere folosind tehnica ascultării active, încurajare, analiza și reflectarea sentimentelor;
Consiliere individuala-a oferit clientului posibilitatea de a identifica și clarifica modul de trăi, resursele personale și opțiunile avute;
Brainstormingul: am generat diverse idei pentru soluționarea problemelor;
Managementul de caz: care a constat în analizarea cazurilor și intervenției prin: Evaluarea inițială, Evaluarea detaliată și Planul de servicii aplicat în fiecare caz.
3.2. Implementarea intervenției
Prezentarea activităților de intervenție implementate
Studiu de caz 1-suspiciune de abuz
A fost sesizată Primăria comunei Câțcău de către Direcția de Sănătate Publică Cluj, Spitalul Clinic de Urgență pentru copii Cluj, în vederea verificării situației familiale a copilului H.A.
I-a fost efectuată o anchetă socială la domiciliul cesteia, iar în urma anchetei s-a constatat faptul că familia trăiește în condiții de igienă precare. S-a discutat cu tatăl în sensul efectuării curățeniei în gospodărie și supravegherea mai atentă a celor doi copii. Termenul de remediere a situației găsite a fost de șapte zile. Problema socială a fost discutată și cu conducerea Școlii Câțcău și s-a recomandat întâlnirea minorei cu un psiholog în vederea evaluării acesteia.
S-a deplsat la sediul Primăriei Câțcău împreună cu tatăl și fratele ei. Aici, toți povesteau variante diferite. Tatăl susținea că nu este ascultat de copii în special de față, iar fata susținea că tatăl este alcoolic și lipsește de acasă, că a vrut să abuzeze de ea când era sub influența băuturilor alcoolice. Băiatul susține că sunt ajutați de tată din punct de vedere material, ca acesta îi supraveghează.
După câteva zile, am mai făcut o vizită acasă la familie împreună cu directorul școlii deoarece nu se prezentase la școala de două zile.
Acasă a fost găsit doar tatăl care era beat și băiatul care îngrijea de animale.H.A nu era casa, tatăl susținând că a fost trimisă la magazinul din sat după cumpărături. Am verificat la magazin, dar aceasta nu a fost acolo.A. era la o prietenă unde rămase peste noapte din cauza certurilor cu tatăl care consumase alcool.
Am sesizat Direcția de Aistenta Socială și Protecția Copilului Cluj în legătură cu situația familiei H.
Un asistent social și un psiholog din cadrul D.G.A.S.P au venit la sediul primăriei Câțcău în vederea consilierii membrilor familiei.
Aici, ca și data trecută, toți aveau variante diferite.Au fost consiliați individual de către psiholog. S-a constatat faptul că fetei îi lipsește dragostea mamei, că dorește să locuiască cu aceasta, în schimb fratele mai mic nu dorește să o vadă. Tatăl nu dorește să lase fată să-și viziteze mama afirmând că i-au fost încredințați lui spre creștere și educare, prin hotărâre judecătorească.
Tatăl recunoaște că era foarte aproape să-și abuzeze fiica, fiind beat.
Fata spunea că are un prieten mai mare, că dorește să renunțe la școală și să se mărite dar tatăl nu este de acord.
A promis să-și schimbe comportamentul față de copiii și a dat o declarație scrisă că renunță la consumul de băuturi alcoolice, că-și supraveghează copiii și se dedica familiei.
Obiective:
Îmbunătățirea comunicării dintre copii și tatăl acestora și restabilirea relațiilor personale, consilierea fetei cu privire la consecințele separării de tată, ameliorarea situației tensionate din familie, realizarea controlului medical periodic, consilierea tuturor membrilor familiei cu privire la consecințele separării.
Am întocmit un plan individual de servicii prin care s-au realizat activitățile și serviciile precizate în programul individual de reabilitare și integrare socială.
În cadrul serviciilor oferite de către DGASPC Cluj s-a întocmit de către asistentul social responsabil un plan individualizat de protecție care este dezvoltat în programe de intervenție specifică bazat pe următoarele nevoi generale:
nevoia de sănătate și promovare a sănătății;
nevoia de îngrijire, securitate și promovarea bunăstării;
nevoia fizică și emoțională;
nevoia educaționala și urmărirea obținerii rezultatelor școlare corespunzătoare potențialului de dezvoltare a copilului;
nevoia de petrecere a timpului liber;
nevoia de socializare, inclusiv modalitățile de menținere legăturilor cu părinții, familia lărgită, prietenii și alte persoane importante sau apropiate față de copil și modul de satisfacere a tuturor acestor nevoi; (Legea 448/2006 –privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap);
I-a fost întocmită de către psiholog fisa psihologică pentru o evaluare completă a dezvoltării psihice, atât pentru Amalia cât și pentru fratele acesteia.
În fișa psihologică au fost cuprinse: gradul de dezvoltare senzorială perceptiva, nivelul dezvoltării psiho-motricitatii, gândirea, memoria, atenția, imaginația, limbajul și comunicarea, afectivitatea (imaturitatea/maturitatea afectivă, trăiri afective adecvate/neadecvate la stimuli, expresivitatea scăzută/bogată), motivație, temperament, voința, atitudini (marcate de nesiguranță/teama/agresivitate), aptitudini, nivelul maturizării psiho-sociale (dependența de sprijinul adulților), profilul psihologic (imaturitate/maturitate afectivă, tulburări în sfera proceselor cognitive).
Evaluarea cazului:
Situația conflictuală din familie s-a mai ameliorat cu toate că încă nu exista o relație foarte bună între aceștia. Cei doi frați nu se mai ceartă așa des, iar tatăl consuma alcool mai rar. Fata a înțeles că nu este dorită de mama și că trebuie să-și termine scoala, că poate să fie vizitată de prieten în prezența tatălui ei.
Situația familiei nu s-a rezolvat în totalitate dar pare să nu fie așa tensionată ca la început.
Studiu de caz 2-delegarea drepturilor părintești
A fost consiliata familia T.în legătură cu plecarea mamei în străinătate și cu delegarea drepturilor părintești. Copilul nu simte lipsa mamei fiind foarte atașat de bunica. Mama și-a făcut cerere la primăria comunei pentru a se întocmi dosarul pentru delegarea drepturilor părintești, care apoi a fost înaintat către judecătoria Dej. A fost întocmită ancheta socială la domiciliul minorului. În urma anchetei s-a constatat faptul că minorul este bine îngrijit și educat, frecventează școală cu regularitate și nu înregistrează absente. Rezultatele școlare sunt foarte bune. S-a recomandat delegarea drepturilor părintești în favoarea bunicii T.A.
A fost înaintată către judecătorie notificarea doamnei T.R referitoare la delegarea drepturilor părintești. După apoximativ două săptămâni a fost pronunțată hotărârea cu privire la delegarea drepturilor părintești pe o perioadă de un an, în favoarea bunicii materne. Serviciul public de asistență socială a monitorizat cazul pe țoță perioada lipsei mamei din țară.
Studiu de caz 3-persoana cu handicap
În urma sesizărilor făcute de către fiica numitei S.Ana ne-am deplasat la domiciliul dânsei pentru a-i întocmi ancheta socială și a o consilia în legătură cu dorința fiicei de a o interna într-un azil. În urma consilierii și a discuțiilor purtate, aceasta a înțeles situația și a dorit să fie internată. I-a fost întocmit dosarul și înaintat către D.G.A.S.P.C Cluj. După două săptămâni i-a fost aprobată cerea de internare în Centrul de Îngrijire și Asistenta Socială din cadrul comunei Câțcău.
Organizarea grupurilor de consiliere a corespuns nevoilor identificate în urma evaluării inițiale reușind să interpretez și prelucrez rezultatele obținute (în cazul suspiciunii de abuz).
A fost vorba despre a aduce îmbunătățiri sub aspect motivațional și emoțional în cazul persoanelor beneficiare.
Studiu de caz 4 –familie beneficiară de VMG, violența domestică
După ce am discutat cu doamna R.C despre problema dânsei, am hotărât să fac o vizită la domiciliul acesteia. După două zile m-am deplasat la locuința familiei. Tatăl împreună cu copiii erau acasă iar mama era plecată la muncă cu ziua. Copiii nu merseră la școală. Am discutat separat cu tatăl despre problema violenței și a modului în care acesta cheltuie banii. Nu a recunoscut afirmând că nu el ridică banii de la poștă ci mama copiilor.La întrebarea:’’De ce sunt copiii acasă în acest timp?’’ a afirmat că nu îl interesează situația școlară a copiilor.
Am discutat și cu copiii. Cei mai mari vorbeau cu ochii în lacrimi despre modul în care tatăl lor le-a aruncat caietele și cărțile în foc. Nu aveau cu ce să meargă la scoala chiar dacă își doreau acest lucru. Nu îi bătea cum spunea mama dar nici nu se interesă de situația lor. Văzând că nu se poate discuta cu tatăl, în sensul frecventării orelor, am decis să anunț conducerea școlii în legătură cu situația copiilor.
Doamna directoare știa despre cazul povestit. Le dăduse cărți și caiete iar ziua următoare când îi întrebă unde sunt aceștia spuneau:’’A făcut tata foc cu ele că i-a fost frig și a spus că oricum acele cărți nu sunt de folos.Că mergem la școală fără nici un rost’’.
Împreună cu doamna directoare am căutat soluții pentru rezolvarea problemelor. Am chemat toți membrii familiei pentru a-i consilia. Le-am cerut părerea fiecăruia în legătură cu situația delicată și le-am propus să caute fiecare și să-mi spună câte două soluții pentru rezolvarea problemelor.
Am încercat să-l conving pe tata despre importanța studiilor mai ales că și copiii își doresc acest lucru. A fost de acord ca să meargă la scoala copiii doar atunci când a auzit că vor primii alocație pentru susținerea familiei în cazul frecventării cursurilor. Copiii au fost bucuroși atunci când tatăl și-a luat angajamentul ca nu le va mai pune piedica să meargă la școală.
Am fost sponsorizați de către o fundație olandeză cu rechizite și îmbrăcăminte pentru acești copii.
În prezent, copiii merg la școală și învață destul de bine. Doamna directoare este foarte mulțumită de comportamentul acestora. Mama nu s-a mai plâns de comportamentul tatălui. Este mulțumită că acesta este măcar indiferent față de situația școlară a copiilor și nu este împotriva continuării studiilor.
După două săptămâni am verificat modul în care s-a schimbat situația în familie. Totul părea să decurgă normal. Tatăl împreună cu mama munceau cu ziua iar copiii mergeau la școală.
Studiu de caz 5-abandon familial, beneficiari de alocație pentru susținerea familiei
În urma sesizărilor făcute de către tatăl copilului, am decis să iau legătura cu mama. Am obținut numărul de telefon de la N.I. și am sunat-o. Am reușit să vorbesc cu dânsa și să aflu că are un alt partener. A afirmat că N.I. o bătea zilnic și este a doua oară când pleacă de acasă. Locuiește împreună cu iubitul și mama ei în Baia –Mare. Dorește să se angajeze la o fabrică de confecții. Nu a întrebat de fata doar spunea că nu se mai întoarce că s-a săturat și are pe altcineva.La întrebarea ce are de gând să facă în privința copilului a afirmat că nu știe.Ca o lasa la tata să mai stea sau ca o să-și trimită mama după ea când va putea.
I-am explicat că nu poate să-și abandoneze copilul și că trebuie să vină să vorbească cu tata și să decidă ce vor face. A spus că o să vină după două zile să vorbim.
Am făcut o vizită la domiciliul clientului pentru a-i putea întocmi ancheta socială. În urma discuțiilor purtate cu vecinii am aflat că mama nu era bătută de către partener și că acesta se purta bine. Mama plecase de acasă în căutarea altui partener.
După o săptămână iar a venit tatăl cu copilul deoarece R.A. nu a venit. Am sunat-o și a spus că dorește să-și ia fata. Tatăl a fost de acord spunând că nu poate lucra nimic că trebuie să-și supravegheze copilul în permanență.Au venit toți la primărie pentru a fi consiliați.Au fost de acord că fata să rămână împreună cu mama și cu partenerul acesteia în Baia-Mare, iar N.I să-și continue viața unde își are domiciliul actual.
Tatăl își vizitează copilul ori de câte ori dorește, între părinții copilului existând o relație de prietenie.
Grupul de consiliere:
1. Scopul grupului a fost de a identifica și clarifica motivele pentru care există situația dificilă în fiecare caz (motivele pentru care există în permanență o situație tensionată și conflictuala în familie, în cazul H.A și R.C.).
Motivele pentru care ajutoarele sociale sunt utile și benefice.
2. Organizarea grupului de consiliere:
Aceste activități s-au desfășurat în cadrul Primăriei comunei Câțcău;
Am reușit organizarea în cadrul sălii de ședințe, masa ovală și scaunele așezate în semicerc au facilitat contactul vizual intre participanții la grup, am considerat acest aspect benefic comunicării intre participanții la grup.
3. Structura activității grupului
-Intervenția a avut loc în perioada imediat următoare a cercetării și a prelucrării datelor, în aprilie-mai ,anul 2015
– Activitățile în cadrul grupului de consiliere s-au desfășurat într-un număr de patru ședințe. Activitățile desfășurate nu au fost lungi, nici impropriu structurate astfel încât beneficiarii să reacționeze deferit față de ceea ce se așteaptă de la ei;
-Ședințele au fost organizate pe parcursul a trei săptămâni data și oră fiind stabilite de comun acord astfel încât fiecare să poată participa;
4. Desfășurarea grupurilor de consiliere:
A fost introdusă practica de feedback emoțional la începutul și sfârșitul fiecărei ședințe dorind să încurajez exprimarea sentimentelor, comunicarea, destinderea atomosferei, cunoașterea fiecărui participant reușind să obțin rezultate optime.
Pe parcursul ședințelor am manifestat înțelegere, căldura și acceptare. Am fost sinceră cu ei și am reușit să le câștig încrederea.
Consilierea individuală:
Scopurile și obiectivele:
Datorită faptului că S.A.este persoana cu handicap grav, netransportabila, consilierea individuală a avut loc la domiciliul acesteia. Consilierea a fost orientată spre ventilarea sentimentelor cu scopul de a se elibera de povara unor sentimenre neexprimate, confuze și greu de identificat. În acest mod am putut identifica soluții pentru rezolvarea problemei.
Am urmărit asigurarea unui cadru în care atât mama bolnavă cât și fiica să se simtă în siguranță pentru a putea vorbii despre aspectele personale. Unul dintre obiective a fost identificarea sentimentelor de vinovăție ale fiicei în legătură cu internerea mamei într-un azil.
Am intenționat și am ajuns la o înțelegere clară a situației lor fiind prinse intre problemele familiale și problemele care au legătură cu comunitatea (părerea vecinilor despre internerea mamei).
Am reușit o ierarhizare a problemelor în ordinea în care ar putea fi rezolvate.
Beneficiarii:
Am realizat o consiliere individuală cu mama și fiica (beneficiar indirect) pentru a fi supuse intervenției centralizate pe problemele lor de comunicare, exprimarea sentimentelor în legătură cu problema respectivă.
Locul de desfășurare:
Consilierea individuală a avut loc la domiciliul clientei fiind netransportabila dar și din dorința de a crea un anumit sentiment de intimitate și confidențialitate depășind barierele de comunicare și crearea sentimentului de încredere și apropiere.
Organizarea ședințelor:
Am realizat două ședințe de consiliere cu mama și o ședință cu fiica.
Abilități necesare:
Ascultarea activă;
Parafrazarea;
Sumarizarea;
Interpretarea;
Confruntarea;
Reflectarea sentimentelor;
Sprojinirea;
Facilitarea comunicării;
Oferirea de feedback
Evaluarea.
La sfârșitul fiecărei ședințe am putut constata diminuarea stării de disconfort psihic datorată situației dificile cu care s-a confruntat ata mama cât și fiica. Exprimarea sentimentelor și faptul că au fost ascultați și totodată înțeleși au avut un impact pozitiv asupra stării psihice dar și fizice ale participanților.
3.3. Evaluarea finală:
Scopul
Modul în care desfășurarea intervenției a influențat pozitiv motivația participanților de a-și revolva propriile probleme.
Ipoteza:
Participanții beneficiari de prestații și servicii sociale care au fost supuși intervenției și-au rezolvat propriile probleme în urma intervenției.
Obiective:
Identificarea percepției în ceea ce privește rolul asistenței sociale în cadrul primăriei;
Colectarea informațiilor cu privire la conștientizarea participanților în ceea ce privește problemele cu care se confruntă;
Verificarea capacității participanților de a genera soluții referitoare la îmbunătățirea situației;
Surprinderea elementelor pozitive asimilate de participanți pe parcursul intervenției;
Modul în care conștientizează impactul pozitiv pe care o situație școlară bună l-ar avea asupra calității vieții lor;
Populația și lotul:
Populatie-persoane beneficiare de prestații sociale și servicii sociale;
Lot: -80 beneficiari de prestații sociale, persoana cu handicap, persoana pentru care a fost făcută delegarea drepturilor părintești, copii care se afla în situația de risc;
Metodă de cercetare:
Instrument calitativ structurat-utilizat ca instrument ghid de interviu;
Aspecte metodologice asupra evaluării finale:
Având în vedere faptul că grupul de clienți cu care am lucrat pe parcursul intervenției include persoane de toate vârstele începând de la copii până la vârstnici, pentru realizarea evaluării finale am folosit interviul calitativ structurat, cu întrebări predeterminate pentru a obține răspunsuri relevante pentru a ne ajuta ca intervenția desfășurată să aibă succes.
Pentru a mă asigura că participanții îmi vor dezvălui informațiile în profunzime, am oferit participanților recompense care le-au putut obține prin formularea de răspunsuri pertinente.
Ghidul de interviu a cuprins întrebări legate de calitatea vieții fiecărui beneficiar și impactul asupra viitorului acestora.
Implementarea evaluării finale:
Locul de desfășurare: Primăria Comunei Cițcău;
Durata: două ore/zi;
Scopul: identificarea măsurii în care situația lor s-a îmbunătățit datorită asistentului social din cadrul primăriei;
Interpretarea și analizarea rezultatelor evaluării finale:
Cel mai important aspect urmărit a fost identificarea elementelor pozitive pentru a identifica impactul subiectiv și obiectiv al acestora.
Al doilea aspect urmărit a fost surprinderea părerilor participanților în legătură cu rolul asistentului social din cadrul primăriei.
Cel de-al treilea aspect urmărit a fost modul în care prestațiile sociale au rol asupra calitatiivietii lor. Am formulat această întrebare pentru a-i pune pe beneficiari în situația de a vedea avantajele imediate ale ajutorului social și al alocațiilor pentru susținerea familiei. Am urmărit determinarea măsurii în care beneficiarii își pot delimita clar problemele. Am dorit să surprind modul în care beneficiarul poate determina pașii pe care trebuie să-i parcurgă având în vedere rezolvarea problemei sau cel puțin ameliorarea situației.
Având în vedere scopul intervenției de a realiza îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor, la nivelul motivației persoanelor participante, a fost atins într-o măsură satisfăcătoare.
CONCLUZII:
Din intervențiile aplicate persoanelor din mediul rural, beneficiare de prestații și servicii sociale a reieșit faptul ca asistenta socială din cadrul primăriei are un rol evident, foarte important. Sătenii și-au manifestat încrederea în persoană cu atribuții sociale din cadrul primăriei Câțcău. Majoritatea persoanelor beneficiare ade ajutor social au afirmat faptul că singurii răspunzători că nu au servici sunt chiar ei înșiși. Lipsa studiilor ar fi și cauza lipsei locurilor de muncă.
Din interviuri reiese că în cazul unei probleme, primul loc unde se gândesc să apeleze este primăria comunei. Comunitatea vine cu diverse probleme, cu soluții la acele probleme și le implementează. Sunt și persoane care nu doresc să apeleze la asistentul social iar altele nu vor să se implice în activitățile propuse.
În rândul populației studiate am observat o viziune conservatoare asupra serviciilor și prestațiilor sociale și a rolului acestora în viața oamenilor. Principalele trăsături sunt:
Individul este singurul responsabil de problemele sale
Familia este singura responsabile de ceea ce se întâmplă cu membrii ei;
Sistemul social are rolul de a interveni atunci când exista probleme familiale și de a oferi ajutor;
Serviciile sociale nu sunt foarte cunoscute în rândul sătenilor, dar majoritatea doresc să beneficieze de ele și se gândesc la momentul în care vor avea nevoie.
O trăsătură comună a populației studiate este lipsă de interes pentru metodele de prevenție.
Membrii comunității nu considera că persoanele cu handicap sunt dezavantajate. Considera că persoanele cu handicap beneficiază de mai multe facilități decât alte categorii defavorizate.
Majoritatea populației intervievate dorește integrarea în societate a categoriilor defavorizate prin intermediul găsirii unui loc de muncă. Lipsa banilor și a locurilor de muncă este considerată principala cauză a problemelor de ordin social.
Atât asistenții sociali cât și beneficiarii întâmpina o serie de probleme care-i împiedică să ofere și să primească servicii sociale eficiente. Reintegrarea socială reprezintă scipul final care este necesar să fie urmărit de sistemul propriu-zis de asistență socială.
La nivelul de percepție în rândul cetățenilor comunei Câțcău, serviciile de asistență socială se confrunta cu o problemă de imagine. Principalul aspect care necesită o îmbunătățire o reprezintă modul în care legea este aplicată în sistemul de asistență socială.
Probleme ale sistemului de asistență socială au legătură cu:
Lipsa posibilității monitorizării permanente a beneficiarilor;
Se acorda, de către sateni mai multă importanță prestațiilor sociale decât serviciilor sociale;
Accentul redus privind situațiile de prevenire;
Lipsa deținerii unei baze de date electronice de către toate instituțiile privind beneficiarii servicilor sociale.
Bibliografie:
1. Bocancea C, Neamțu.G. – Elemente de asistență socială,Polirom , 1999Iași
2.Richmond-Diagnosticul Social1917
3. Cristina Baciu (2006). Metode de asistență socială Grup și comunitate, suport de curs;
4. Neamțu, G. (2003) Tratat de asistență socială. București, Editura Polirom;
5. Rotariu. T – Ancheta sociologică și sondaj de opinie, Iași, Editura Polirom 2001;
6. Rogers Carl-The Necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic Personality Change
7. Perlman H.H.-Relationship;The Heart of Helping People 1979
8.Compton B.R si Galaway,B.-Social Work Processes,California1989
9. Vedinas Traian (2001). Introducere în sociologia rurală, Editura Polirom
10. Holt România. Ghiduri de bună practica în asistenta socială a copilului și familie, 2002, Editura Lumen;
11. Manea Liviu (2000). Protecția socială a persoanelor cu handicap;
12. Munteanu, A., Sagebil, J., 2007: Practici în asistența socială, Ed. Polirom, Iași
13.. Neamț, Gh., Stan D., 2005: Asistență socială. Studii și aplicații, Ed. Polirom, Iași
14. Alexiu Teodor Mircea si Teodora Anastasoaei. Dezvoltare comunitară. Editura Waldpress 2001
15. Chelcea Septimiu-. Metodologia cercetării sociologice;
16. Baban Adrian-. Strategii și Metode de Cercetare Calitativă;
17. Vlasceanu Lazar -. Introducere în metodologia cercetării sociale.(2008)
18. Sandor Dan Sorin. Metode și tehnici de cercetare în științele sociale.
19. Bulgaru Maria. Metode și tehnici în asistenta socială.
20.Dumitrascu Hanibal-Consiliere in asistenta sociala,Polirom,2012
21.David Landy 1965-
Legislație:
Legea nr.292 din 20 decembrie 2011;
Legea416/2001 –privind venitul minim garantat;
Legea 448/2006 privind prptectia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
O.U.G 70/2011 –privind măsuri de protecție socială în perioada sezonului rece;
Legea 277/2010 –privind alocația pentru susținerea familiei;
Legea 17/2000-privind asistenta socială a persoanelor vârstnice;
Legea272/2004 –privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
Legea 61/1993-privind alocația de stat pentru copii;
ANEXE:
ANEXA1 ,ANEXA 2,ANEXA 3-aplicate in studiile de caz
ANEXA 1: MANAGEMENTUL DE CAZ – evaluarea inițială
Model-cadru al Raportului de evaluare inițială
DGASPC/SPAS/OPA
Nr… /dată…
I.Situația semnalată:
Data semnalării:
Persoana care a formulat sesizarea:
Aspectele semnalate/tipul sesizării:
ÎI. Date cu privire la copil/copii:
Nume: Prenume:
Data nașterii: CNP
Sexul: Etnia
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap)
III. Date referitoare la părinți/reprezentantul legal al copilului/altă persoană care îngrijește copilul:
Mama-Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Starea civilă
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Tatăl- Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Starea civilă
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Reprezentantul legal al copilului/persoana care are copilul în îngrijire:
Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Este reprezentantul legal al copilului urmare a: instituirii tutelei__/stabilirii plasamentului__
Contextul în care are copilul în îngrijire: rudă (precizați rudenie) ____/părăsirea copilului la domiciliul său/copil găsit_____/afin_____/altă situație (precizați) ________
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
IV. Alte persoane care locuiesc împreună cu copilul
Nume Prenume
Relația cu copilul/familia
V. Descrierea problemei așa cum este percepută de către familie. Așteptările/dorințele familiei pentru soluționarea situației
VI. Prezentarea situației copilului
VII. Descrierea situației familiei
Locuința-a număr de camere locuibile/număr de persoane
Utilității apă curentă____/electricitate_____/încălzire_____/canalizare___/telefon_____/altele__
Starea de igienă a locuinței
Bunuri
Animale
Proprietăți
Venituri
Igiena membrilor familiei
Descrieți atitudinea părinților față de copil/copii-a preocupați____/indiferenți_____/depășiți de problematică_____/iritați/_____/altă situație, precizați______
Comportamentul părinților/reprezentantului legal în raport cu copilul și în raport cu problema semnalată (demersuri proprii realizate pentru depășirea situației problematice și pentru a răspunde nevoilor copilului, soluții identificate, resurse mobilizate)
VIII. Sprijinul de care au beneficiat/beneficiază copilul și familia sa/reprezentantul legal
Servicii sociale:
Prestații de asistență socială
Altele
IX. Situații de risc identificate:
Viața/sănătatea/securitatea copilului sunt în pericol, motivat de_____________
Copilul este rănit/în situație de risc de a fi rănit
Copilul este agresat
Un membru al familiei/copilul/semnalează un abuz sexual
Copilul cu vârsta sub vârsta de 8 ani este lăsat fără supraveghere
Copilul solicită de urgență ajutorul
Copilul refuză revenirea în familie
Copilul este implicat în munci intolerabile
Locuința și mediul sunt nesigure
Altele, precizați______________________
X. Persoanele care au oferit informații
XI. Observații, concluzii și recomandări
Profesioniștii care au realizat evaluarea inițială: Nume, Prenume, profesie/Numărul vizitelor și data realizării acestora
ANEXA 2
ANEXA 2: MANAGEMENTUL DE CAZ – evaluarea detaliată
Model cadru al Raportului de evaluare detaliată
SPAS/DGASPC/OPA
Nr. dosar/cod caz________ Avizat, __________________Nr. ___/data_____
Echipa de evaluare- Nume, prenume, profesie
Numărul vizitelor și data realizării acestora
Modalitățile de culegere a informațiilor și de realizare a evaluării
1. Date cu privire la copil/copii:
Nume: Prenume:
Data nașterii: CNP
Certificat de naștere/C.I- seria________ nr_______ eliberat de_________
Sexul: F/M Etnia (conform declarației părinților)
Domiciliul copilului
Reședința (dacă nu locuiește la adresa de domiciliu)
Limbă vorbită
Religia
Observații:
2. Date referitoare la părinți/reprezentantul legal al copilului:
Mama-Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Starea civilă Etnia
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Antecedente penale
Nivel de studii Profesia/Ocupația
Locul de muncă Venituri
Observații:
Tatăl- Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Starea civilă Etnia
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Antecedente penale
Nivel de studii Profesia/Ocupația
Locul de muncă Venituri
Observații:
Reprezentantul legal al copilului/persoana care are copilul în îngrijire:
Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Exercită drepturile părintești urmare a:
Instituirii tutelei (precizați nr. și data sentinței judecătorești, nr. dosar, instanța emitentă)
Stabilirii plasamentului (precizați nr. și data instituirii plasamentului, organul emitent, nr. dosar)
În situația în care asigură îngrijirea copilului fără forme legale, precizați contextul: rudă (menționați rudenia) ____/părăsirea copilului la domiciliul său____/copil găsit_____/afin_____/altă situație (precizați) ________
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Antecedente penale
Nivel de studii Profesia/Ocupația
Locul de muncă Venituri
Observații:
Alte persoane care locuiesc împreună cu copilul
Nume Prenume
Relația cu copilul/familia copilului Limbă vorbită
Etnie Religie
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Antecedente penale
Nivel de studii Profesia/Ocupația
Locul de muncă Venituri
Observații:
3. Date cu privire la familia extinsă a copilului (linie maternă și paternă):
4. Situația materială și financiară a familiei
4.1 Date cu privire la locuință
Proprietate personală -da___/nu____ Cu chirie- da___/nu____
Proprietatea unei rude -da___/nu____ Altă situație___________
Numărul de camere Numărul de persoane
Utilități- apă curentă____/electricitate_____/încălzire_____/canalizare___/telefon_____/altele__
Descrierea locuinței (aspect general, materialele din care este construită, starea de igienă, dotarea cu bunuri și mobilier)
Accesibilitate
4.2. Terenuri
4.3. Animale
4.4. Bunuri
4.5. Alte proprietăți/surse de venit/resurse materiale
4.6. Date cu privire la situația financiară (întocmiți bugetul de familie)
Surse de venit Cheltuieli realizate
Total venituri/gospodărie Total cheltuieli/gospodărie
5. Istoria familială și funcționalitatea familiei
6. Relațiile cu familia și comunitatea
7. Opinia părinților și rudelor cu privire la situația copilului
8. Evoluția și situația copilului
8.1 Problema și contextul apariției acesteia
8.2 Istoria de viață a copilului
8.3 Starea de sănătate a copilului
8.4 Educația:
Copilul este înscris la grădinița_______ din localitatea__________, grupa________ educator_____
Copilul frecventează școala. ____ din localitatea_________, clasa______, învățător/diriginte______
Precizați existența unor cerințe educative speciale
Atitudinea copilului față de grădiniță/școală și rezultatele școlare
Persoana care menține relația cu școala
Aspecte deosebite în relația cu sistemul de educație
Activități extrașcolare
Aptitudini deosebite/hobby-uri/activități sportive
Pedepsele și recompensele utilizate în educarea copilului, atât în școală cât și în familie
8.5 Nivelul actual de dezvoltare al copilului:
Nivel psiho-motor
Limbaj
Dezvoltare cognitivă
Dezvoltarea relațional-socială și adaptativă
Temperamentul și dispoziția copilului
Modul în care copilul își exprimă emoțiile
Identitatea
9. Opinia copilului cu privire la situația sa actuală/intervenția propusă
(10. Concluzii, observații, propuneri
10.1 Aprecierea capacităților parentale ale familiei/persoanei care asigură îngrijirea copilului
10.2 Precizarea nevoilor de dezvoltare ale copilului în următoarele arii:
Sănătate
Educație
Dezvoltare emoțională și comportamentală
Identitate
Dezvoltarea deprinderilor de trăi independent (
Familia și relațiile sociale
10.3 Punctele tari și vulnerabilitățile identificate
10.4 Opinia copilului și familiei
10.5 Observațiile persoanelor care au realizat evaluarea
10.6 Propuneri
Manager de caz- nume, prenume, semnătura
Membrii echipei de evaluare- nume, prenume, semnătura
ANEXA3
ANEXA 3: MANAGEMENTUL DE CAZ – planul de servicii
Planul de servicii (PS)
Numele și prenumele copilului…
CNP…
Mama…
Tata…
Reprezentantul legal al copilului…
Domiciliul
Data realizării/revizuirii Planului de servicii
Dosar nr. /dată
Motivul întocmirii/revizuirii Planului de servicii
Responsabilul de caz prevenire
Managerul de caz care asigura coordonarea metodologică a responsabilului de caz prevenire
Membrii echipei și instituția din care provin
Prestații (beneficii de asistență socială)
Servicii pentru copil:
Servicii pentru familie:
Servicii pentru persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament
Observații…
ANEXA4 –pentru beneficiarii de servicii si prestatii sociale
Chestionar sondaj de opinie-aplicat telefonic
Bună ziua! Mă numesc Ruxandra Vălean și vă sun din partea primăriei CÂȚCĂU. Efectuăm un sondaj de opinie pentru a cunoaște părerile dvs. Desre rolul prestațiilor și a serviciilor sociale oferite de către primăria CÂȚCĂU. Chestionarul durează doar câteva minute. Părerea dumneavoastră este foarte importantă pentru studiul nostru. Părerile și datele dvs. nu vor fi făcute publice.
ÎNTREBARE FILTRU
1. Pentru început, v-aș ruga să îmi spuneți anul nașterii dumneavoastră
1 9 |__||__|
2. SEXUL –
3. Cât de bine cunoașteți instituțiile serviciilor sociale care funcționează la nivelul comunei Câțcău? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS
4. Dar la nivel de primărie? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS]
5. Dumneavoastră personal ați beneficiat în nod direct de prestații sau servicii de asistență socială puse la dispoziție de Primăria Câțcău?
6. Cât de mulțumit sunteți de serviciile de asistentă socială? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS
7. Îmi puteți spune care au fost motivele pentru care v-ați adresat serviciului de asistență socială?
…
…
…
9. Nu știu/Nu răspund
8. Părerea dumneavoastră despre serviciile de asistentă socială la nivelul primăriei Câțcău este mai degrabă:
9. Care ați spune că sunt principalele probleme ale sistemului de asistentă socială la nivelul primăriei Câțcău?
…
…
…
4. Nu știu/Nu răspund
10. Care dintre acestea considerați că este cea mai gravă?
1… 2. Nu știu/Nu răspund
11. Dintre următoarele categorii de persoane, care credeți că ar trebui să constituie preocuparea serviciilor de asistență socială, în general? (maxim 4 categorii).
12. Vă rog să îmi spuneȚi care este ocupaȚia dumneavoastră actuală.
13. Îmi puteți spune care este venitul dumneavoastră personal lunar APROXIMATIV?
14. În final, îmi puteți spune care este ultima scoală absolvită de dumneavoastră?
ANEXA 5 –Interviu aplicat persoanelor beneficiare pentru a afla parerea referitoare la :prestatiile sociale,serviciile sociale,rolul asistentului social in cadrul primariei.
Care este primul lucru la care vă gândiți atunci când auziți cuvântul ‘’primarie’’?
Dar atunci când auziți cuvântul ‘’ajutor social’’:
Dacă ar fi să dați o definiție termenului de "servicii sociale’’, care ar fi aceea?
Dar dacă ar fi să dați o definiție termenului de "prestații sociale’, care ar fi aceea?
Ce sfaturi i-ați da unui prieten/cunoscut astfel încât acesta să se beneficieze de ajutor social respectiv alocații?
Ce sfaturi i-ați da unui prieten/cunoscut astfel încât acesta să beneficieze de serviciile sociale?
7.De unde vă informați (ați dori să vă informați) legat de prestații și servicii sociale?
8.Care considerati ca sunt mai importante:serviciile sau prestatiile sociale?
9.Care este principala institutie la care apelati cand aveti o problema?De ce?
10.Care credeti ca este rolul asistentului social?Este acesta in masura sa va ajute?
ANEXA 6
Reguli de funcționare ale grupului de consiliere:
Fiți atenți la cea ce spune celălat
Vorbiți pe rând
Rămâneți la subiect
Ideile fiecăreia sunt la fel de importatnte
Dreptul de a nu participa
Nu încurajați reducerea la tăcere a colegilor
Toate întrebările au rolul lor.
ANEXA 7
GRILA DE OBSERVATIE A ASPECTELOR VERBALE ALE INTERACTIUNILOR:
1.Orientarea bustului:-pozitie care urmeaza orientarea scaunului;
-orientat spre partener;
-orientat spre alte obiecte;
2.Orientarea capului:-orientat sau aplecat spre partener;
-orientat in alta directie;
3.Contact fizic:-spre partener;
-spre alta directie;
4.Gestualitatea comunicativa:-gesturi expresive;
-gesturi referentiale;
ANEXA 8-Ghid de interviu aplicat reprezentantilor institutiilor din mediul rural.
Interviu cu intrebari deschise
1.Care este functia dumneavoastra in cadrul acestei comune?
2.Care credeti ca este rolul serviciilor sociale?
3.Care credeti ca este rolul prestatiilor sociale?
4.Care dintre ele le considetari a fi importante?In ce masura?
5.Considerati ca exista o legatura intre institutia pe care o conduceti si serviciile sociale?
Bibliografie:
1. Bocancea C, Neamțu.G. – Elemente de asistență socială,Polirom , 1999Iași
2.Richmond-Diagnosticul Social1917
3. Cristina Baciu (2006). Metode de asistență socială Grup și comunitate, suport de curs;
4. Neamțu, G. (2003) Tratat de asistență socială. București, Editura Polirom;
5. Rotariu. T – Ancheta sociologică și sondaj de opinie, Iași, Editura Polirom 2001;
6. Rogers Carl-The Necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic Personality Change
7. Perlman H.H.-Relationship;The Heart of Helping People 1979
8.Compton B.R si Galaway,B.-Social Work Processes,California1989
9. Vedinas Traian (2001). Introducere în sociologia rurală, Editura Polirom
10. Holt România. Ghiduri de bună practica în asistenta socială a copilului și familie, 2002, Editura Lumen;
11. Manea Liviu (2000). Protecția socială a persoanelor cu handicap;
12. Munteanu, A., Sagebil, J., 2007: Practici în asistența socială, Ed. Polirom, Iași
13.. Neamț, Gh., Stan D., 2005: Asistență socială. Studii și aplicații, Ed. Polirom, Iași
14. Alexiu Teodor Mircea si Teodora Anastasoaei. Dezvoltare comunitară. Editura Waldpress 2001
15. Chelcea Septimiu-. Metodologia cercetării sociologice;
16. Baban Adrian-. Strategii și Metode de Cercetare Calitativă;
17. Vlasceanu Lazar -. Introducere în metodologia cercetării sociale.(2008)
18. Sandor Dan Sorin. Metode și tehnici de cercetare în științele sociale.
19. Bulgaru Maria. Metode și tehnici în asistenta socială.
20.Dumitrascu Hanibal-Consiliere in asistenta sociala,Polirom,2012
21.David Landy 1965-
Legislație:
Legea nr.292 din 20 decembrie 2011;
Legea416/2001 –privind venitul minim garantat;
Legea 448/2006 privind prptectia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
O.U.G 70/2011 –privind măsuri de protecție socială în perioada sezonului rece;
Legea 277/2010 –privind alocația pentru susținerea familiei;
Legea 17/2000-privind asistenta socială a persoanelor vârstnice;
Legea272/2004 –privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
Legea 61/1993-privind alocația de stat pentru copii;
ANEXE:
ANEXA1 ,ANEXA 2,ANEXA 3-aplicate in studiile de caz
ANEXA 1: MANAGEMENTUL DE CAZ – evaluarea inițială
Model-cadru al Raportului de evaluare inițială
DGASPC/SPAS/OPA
Nr… /dată…
I.Situația semnalată:
Data semnalării:
Persoana care a formulat sesizarea:
Aspectele semnalate/tipul sesizării:
ÎI. Date cu privire la copil/copii:
Nume: Prenume:
Data nașterii: CNP
Sexul: Etnia
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap)
III. Date referitoare la părinți/reprezentantul legal al copilului/altă persoană care îngrijește copilul:
Mama-Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Starea civilă
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Tatăl- Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Starea civilă
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Reprezentantul legal al copilului/persoana care are copilul în îngrijire:
Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Este reprezentantul legal al copilului urmare a: instituirii tutelei__/stabilirii plasamentului__
Contextul în care are copilul în îngrijire: rudă (precizați rudenie) ____/părăsirea copilului la domiciliul său/copil găsit_____/afin_____/altă situație (precizați) ________
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
IV. Alte persoane care locuiesc împreună cu copilul
Nume Prenume
Relația cu copilul/familia
V. Descrierea problemei așa cum este percepută de către familie. Așteptările/dorințele familiei pentru soluționarea situației
VI. Prezentarea situației copilului
VII. Descrierea situației familiei
Locuința-a număr de camere locuibile/număr de persoane
Utilității apă curentă____/electricitate_____/încălzire_____/canalizare___/telefon_____/altele__
Starea de igienă a locuinței
Bunuri
Animale
Proprietăți
Venituri
Igiena membrilor familiei
Descrieți atitudinea părinților față de copil/copii-a preocupați____/indiferenți_____/depășiți de problematică_____/iritați/_____/altă situație, precizați______
Comportamentul părinților/reprezentantului legal în raport cu copilul și în raport cu problema semnalată (demersuri proprii realizate pentru depășirea situației problematice și pentru a răspunde nevoilor copilului, soluții identificate, resurse mobilizate)
VIII. Sprijinul de care au beneficiat/beneficiază copilul și familia sa/reprezentantul legal
Servicii sociale:
Prestații de asistență socială
Altele
IX. Situații de risc identificate:
Viața/sănătatea/securitatea copilului sunt în pericol, motivat de_____________
Copilul este rănit/în situație de risc de a fi rănit
Copilul este agresat
Un membru al familiei/copilul/semnalează un abuz sexual
Copilul cu vârsta sub vârsta de 8 ani este lăsat fără supraveghere
Copilul solicită de urgență ajutorul
Copilul refuză revenirea în familie
Copilul este implicat în munci intolerabile
Locuința și mediul sunt nesigure
Altele, precizați______________________
X. Persoanele care au oferit informații
XI. Observații, concluzii și recomandări
Profesioniștii care au realizat evaluarea inițială: Nume, Prenume, profesie/Numărul vizitelor și data realizării acestora
ANEXA 2
ANEXA 2: MANAGEMENTUL DE CAZ – evaluarea detaliată
Model cadru al Raportului de evaluare detaliată
SPAS/DGASPC/OPA
Nr. dosar/cod caz________ Avizat, __________________Nr. ___/data_____
Echipa de evaluare- Nume, prenume, profesie
Numărul vizitelor și data realizării acestora
Modalitățile de culegere a informațiilor și de realizare a evaluării
1. Date cu privire la copil/copii:
Nume: Prenume:
Data nașterii: CNP
Certificat de naștere/C.I- seria________ nr_______ eliberat de_________
Sexul: F/M Etnia (conform declarației părinților)
Domiciliul copilului
Reședința (dacă nu locuiește la adresa de domiciliu)
Limbă vorbită
Religia
Observații:
2. Date referitoare la părinți/reprezentantul legal al copilului:
Mama-Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Starea civilă Etnia
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Antecedente penale
Nivel de studii Profesia/Ocupația
Locul de muncă Venituri
Observații:
Tatăl- Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Starea civilă Etnia
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Antecedente penale
Nivel de studii Profesia/Ocupația
Locul de muncă Venituri
Observații:
Reprezentantul legal al copilului/persoana care are copilul în îngrijire:
Nume: Prenume
Data nașterii: CNP
Domiciliul (înscris în actul de identitate)
Reședința (dacă este diferită de domiciliu)
Exercită drepturile părintești urmare a:
Instituirii tutelei (precizați nr. și data sentinței judecătorești, nr. dosar, instanța emitentă)
Stabilirii plasamentului (precizați nr. și data instituirii plasamentului, organul emitent, nr. dosar)
În situația în care asigură îngrijirea copilului fără forme legale, precizați contextul: rudă (menționați rudenia) ____/părăsirea copilului la domiciliul său____/copil găsit_____/afin_____/altă situație (precizați) ________
Limbă vorbită
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Antecedente penale
Nivel de studii Profesia/Ocupația
Locul de muncă Venituri
Observații:
Alte persoane care locuiesc împreună cu copilul
Nume Prenume
Relația cu copilul/familia copilului Limbă vorbită
Etnie Religie
Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)
Antecedente penale
Nivel de studii Profesia/Ocupația
Locul de muncă Venituri
Observații:
3. Date cu privire la familia extinsă a copilului (linie maternă și paternă):
4. Situația materială și financiară a familiei
4.1 Date cu privire la locuință
Proprietate personală -da___/nu____ Cu chirie- da___/nu____
Proprietatea unei rude -da___/nu____ Altă situație___________
Numărul de camere Numărul de persoane
Utilități- apă curentă____/electricitate_____/încălzire_____/canalizare___/telefon_____/altele__
Descrierea locuinței (aspect general, materialele din care este construită, starea de igienă, dotarea cu bunuri și mobilier)
Accesibilitate
4.2. Terenuri
4.3. Animale
4.4. Bunuri
4.5. Alte proprietăți/surse de venit/resurse materiale
4.6. Date cu privire la situația financiară (întocmiți bugetul de familie)
Surse de venit Cheltuieli realizate
Total venituri/gospodărie Total cheltuieli/gospodărie
5. Istoria familială și funcționalitatea familiei
6. Relațiile cu familia și comunitatea
7. Opinia părinților și rudelor cu privire la situația copilului
8. Evoluția și situația copilului
8.1 Problema și contextul apariției acesteia
8.2 Istoria de viață a copilului
8.3 Starea de sănătate a copilului
8.4 Educația:
Copilul este înscris la grădinița_______ din localitatea__________, grupa________ educator_____
Copilul frecventează școala. ____ din localitatea_________, clasa______, învățător/diriginte______
Precizați existența unor cerințe educative speciale
Atitudinea copilului față de grădiniță/școală și rezultatele școlare
Persoana care menține relația cu școala
Aspecte deosebite în relația cu sistemul de educație
Activități extrașcolare
Aptitudini deosebite/hobby-uri/activități sportive
Pedepsele și recompensele utilizate în educarea copilului, atât în școală cât și în familie
8.5 Nivelul actual de dezvoltare al copilului:
Nivel psiho-motor
Limbaj
Dezvoltare cognitivă
Dezvoltarea relațional-socială și adaptativă
Temperamentul și dispoziția copilului
Modul în care copilul își exprimă emoțiile
Identitatea
9. Opinia copilului cu privire la situația sa actuală/intervenția propusă
(10. Concluzii, observații, propuneri
10.1 Aprecierea capacităților parentale ale familiei/persoanei care asigură îngrijirea copilului
10.2 Precizarea nevoilor de dezvoltare ale copilului în următoarele arii:
Sănătate
Educație
Dezvoltare emoțională și comportamentală
Identitate
Dezvoltarea deprinderilor de trăi independent (
Familia și relațiile sociale
10.3 Punctele tari și vulnerabilitățile identificate
10.4 Opinia copilului și familiei
10.5 Observațiile persoanelor care au realizat evaluarea
10.6 Propuneri
Manager de caz- nume, prenume, semnătura
Membrii echipei de evaluare- nume, prenume, semnătura
ANEXA3
ANEXA 3: MANAGEMENTUL DE CAZ – planul de servicii
Planul de servicii (PS)
Numele și prenumele copilului…
CNP…
Mama…
Tata…
Reprezentantul legal al copilului…
Domiciliul
Data realizării/revizuirii Planului de servicii
Dosar nr. /dată
Motivul întocmirii/revizuirii Planului de servicii
Responsabilul de caz prevenire
Managerul de caz care asigura coordonarea metodologică a responsabilului de caz prevenire
Membrii echipei și instituția din care provin
Prestații (beneficii de asistență socială)
Servicii pentru copil:
Servicii pentru familie:
Servicii pentru persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament
Observații…
ANEXA4 –pentru beneficiarii de servicii si prestatii sociale
Chestionar sondaj de opinie-aplicat telefonic
Bună ziua! Mă numesc Ruxandra Vălean și vă sun din partea primăriei CÂȚCĂU. Efectuăm un sondaj de opinie pentru a cunoaște părerile dvs. Desre rolul prestațiilor și a serviciilor sociale oferite de către primăria CÂȚCĂU. Chestionarul durează doar câteva minute. Părerea dumneavoastră este foarte importantă pentru studiul nostru. Părerile și datele dvs. nu vor fi făcute publice.
ÎNTREBARE FILTRU
1. Pentru început, v-aș ruga să îmi spuneți anul nașterii dumneavoastră
1 9 |__||__|
2. SEXUL –
3. Cât de bine cunoașteți instituțiile serviciilor sociale care funcționează la nivelul comunei Câțcău? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS
4. Dar la nivel de primărie? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS]
5. Dumneavoastră personal ați beneficiat în nod direct de prestații sau servicii de asistență socială puse la dispoziție de Primăria Câțcău?
6. Cât de mulțumit sunteți de serviciile de asistentă socială? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS
7. Îmi puteți spune care au fost motivele pentru care v-ați adresat serviciului de asistență socială?
…
…
…
9. Nu știu/Nu răspund
8. Părerea dumneavoastră despre serviciile de asistentă socială la nivelul primăriei Câțcău este mai degrabă:
9. Care ați spune că sunt principalele probleme ale sistemului de asistentă socială la nivelul primăriei Câțcău?
…
…
…
4. Nu știu/Nu răspund
10. Care dintre acestea considerați că este cea mai gravă?
1… 2. Nu știu/Nu răspund
11. Dintre următoarele categorii de persoane, care credeți că ar trebui să constituie preocuparea serviciilor de asistență socială, în general? (maxim 4 categorii).
12. Vă rog să îmi spuneȚi care este ocupaȚia dumneavoastră actuală.
13. Îmi puteți spune care este venitul dumneavoastră personal lunar APROXIMATIV?
14. În final, îmi puteți spune care este ultima scoală absolvită de dumneavoastră?
ANEXA 5 –Interviu aplicat persoanelor beneficiare pentru a afla parerea referitoare la :prestatiile sociale,serviciile sociale,rolul asistentului social in cadrul primariei.
Care este primul lucru la care vă gândiți atunci când auziți cuvântul ‘’primarie’’?
Dar atunci când auziți cuvântul ‘’ajutor social’’:
Dacă ar fi să dați o definiție termenului de "servicii sociale’’, care ar fi aceea?
Dar dacă ar fi să dați o definiție termenului de "prestații sociale’, care ar fi aceea?
Ce sfaturi i-ați da unui prieten/cunoscut astfel încât acesta să se beneficieze de ajutor social respectiv alocații?
Ce sfaturi i-ați da unui prieten/cunoscut astfel încât acesta să beneficieze de serviciile sociale?
7.De unde vă informați (ați dori să vă informați) legat de prestații și servicii sociale?
8.Care considerati ca sunt mai importante:serviciile sau prestatiile sociale?
9.Care este principala institutie la care apelati cand aveti o problema?De ce?
10.Care credeti ca este rolul asistentului social?Este acesta in masura sa va ajute?
ANEXA 6
Reguli de funcționare ale grupului de consiliere:
Fiți atenți la cea ce spune celălat
Vorbiți pe rând
Rămâneți la subiect
Ideile fiecăreia sunt la fel de importatnte
Dreptul de a nu participa
Nu încurajați reducerea la tăcere a colegilor
Toate întrebările au rolul lor.
ANEXA 7
GRILA DE OBSERVATIE A ASPECTELOR VERBALE ALE INTERACTIUNILOR:
1.Orientarea bustului:-pozitie care urmeaza orientarea scaunului;
-orientat spre partener;
-orientat spre alte obiecte;
2.Orientarea capului:-orientat sau aplecat spre partener;
-orientat in alta directie;
3.Contact fizic:-spre partener;
-spre alta directie;
4.Gestualitatea comunicativa:-gesturi expresive;
-gesturi referentiale;
ANEXA 8-Ghid de interviu aplicat reprezentantilor institutiilor din mediul rural.
Interviu cu intrebari deschise
1.Care este functia dumneavoastra in cadrul acestei comune?
2.Care credeti ca este rolul serviciilor sociale?
3.Care credeti ca este rolul prestatiilor sociale?
4.Care dintre ele le considetari a fi importante?In ce masura?
5.Considerati ca exista o legatura intre institutia pe care o conduceti si serviciile sociale?
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dificultati Si Satisfactii ale Asistentului Social (ID: 120848)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.