Diferentieri In Perceptia Poluarii Aerului DE Catre Populatia DIN Cartierele Militari Si Drumul Taberei
Diferențieri în percepția poluării aerului de către populația din cartierele Militari și Drumul Taberei
Cuprins
INTRODUCERE
Capitolul 1: CARACTERELE GENERALE ALE CARTIERELOR DRUMUL TABEREI ȘI MILITARI
1.1 Localizare
1.2. Populație prezentă în arealul de studiu
1.3 Regimul climatic general
1.3.1 Monoclimat urban
Capitolul 2: POLUAREA AERULUI
2.1 Surse de poluare ale aerului prezente în cartierele Drumul Taberei și Militari
2.1.1 Noua magistrală de metrou din Drumul Taberei
2.1.2 Reamenajarea parcului Drumul Taberei
2.1.3 CET-Vest
2.1.4 Traficul
2.2 Stațiile de monitoring din arealul de studiu
2.3 Tipuri de poluanți și impactul lor asupra sănătății umane
2.4 Măsurători ale concentrațiilor de poluanți în perioada 2009-2014
2.5 Spațiile verzi din cuprinsul cartierelor Drumul Taberei și Militari
Capitolul 3: PERCEPȚIA POPULAȚIEI PRIVIND POLUAREA AERULUI DIN CARTIERELE DRUMUL TABEREI ȘI MILITARI
3.1 Metoda folosită în prelevarea datelor
3.2 Interpretare chestionare
3.2.1 Punctul A
3.2.2 Punctul B
3.3 Concluzii chestionare
Capitolul 4: MĂSURI DE PREVENIRE SAU COMBATERE A POLUĂRII AERULUI ÎN AREALUL DE STUDIU
4.1 Măsuri de prevenire sau combatere ale poluării aerului
4.1.1 Măsuri ale instituțiilor
4.1.2 Măsuri propuse
4.2 Instrumente ale politicii de mediu
4.3 Proiect dezvoltare durabilă în cartierele Drumul Taberei și Militari
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
ANEXA 1- Chestionar aplicat
INTRODUCERE
Poluarea mediului înconjurător este o problemă importantă a zilelor noastre cu care mulți dintre noi ne confruntăm în ultimul timp. Poluarea aerului este un subiect cu adevărat prioritar datorită faptului că aerul prezintă o componentă esențiala a vieții pe Pământ. Aceasta a devenit cu adevărat o problemă odată cu dezvoltarea anumitor ramuri ale economiei precum și a dezvoltării spațiilor urbane. Acest lucru fiind mai însemnat în orașele mari, precum municipiul București. Prin această lucrare mi-am propus să prezint percepția populației legată de poluarea aerului din cartierele Drumul Taberei și Militari, amândouă făcând parte din sectorului 6. De asemenea, am vrut să observ cum aceast lucru poate influența în mod negativ viața oamenilor și să constat sursele generatoare, nocive sănătății. Motivația alegerii acestui areal de studiu este legată de două considerente: reprezintă locul natal pe de o parte, iar pe de altă parte dorința de a cunoaște mult mai bine acest areal. Lucrarea este stucturată în patru capitole, în care am încercat să analizez problema poluării aerului și percepția oamenilor legată de această temă:
Capitolul 1: sunt prezentate caracteristicile generale ale spațiului studiat; acesteea fiind: localizarea, caracteristici ale populației din areal și regimul climatic prezent.
Capitolul 2 : în cuprinsul acestuia am vorbit despre unul din punctele importante ale temei; și anume poluarea aerului. Aici sunt prezentate sursele de poluare ale aerului de pe cuprinsul celor două cartiere, luându-le pe cele mai principale și vorbind despre fiecare în parte (construirea noi magistrale de metrou Drumul Taberei, reamenajarea parcului Drumul Taberei, traficul rutier și CET Vest București). De asemenea am abordat și următoarele teme: stațiile de monitoring din arealul de studiu, tipuri de poluanți și impactul lor asupra sănătății umane, măsurători ale concentrațiilor de poluanți în perioada 2009-2014 și spațiile verzi de pe cuprinsul cartierelor Drumul Taberei și Militari.
Capitolul 3: s-a axat pe analiza părerii oamenilor, reieșite în urma anumitor întrebări, din chestionarul administrat în câteva puncte din areal. Acest capitol a înfățișat punctul principal al temei alese. Aici am putut vedea percepția lor privind problema degradării calității aerului.
Capitolul 4: ultimul capitolul s-a bazat pe precizarea măsurilor de prevenire sau combatere a poluării aerului luate în arealul ales pentru studiu. Aici am încercat să prezint și o idee de proiect de dezvoltare durabilă, benefic pentru această zonă. Pentru realizarea acestei lucrări a fost nevoie de: lucru pe teren pentru aplicarea chestionarelor și captarea în fotografii a anumitor zone, de surse bibliografice și informații web, anumite hărți topografice, date statistice ale populației și ale calității concentrațiilor de poluanți (cele din urmă fiind furnizate de Institutul de Monitorizare a Calității Aerului din municipiul București- respectiv de la stațiile de monitorizare Lacul Morii și Drumul Taberei). În ultimul rând aș dori să mulțumesc celor care m-au ajutat, îndrumat, sprijinit și încurajat în acest demers și pe parcursul desfășurării lui.
Capitolul 1 : CARACTERELE GENERALE ALE CARTIERELOR DRUMUL TABEREI ȘI MILITARI
1.1 Localizare
Arealele în care s-a desfășurat studiul sunt situate în partea de vest a capitalei, ambele făcând parte din sectorul 6. Cartierul Drumul Taberei se învecinează la nord cu Cartierul Militari și la Sud cu Șoseaua Alexandriei. Cartierul este delimitat la est și nord de calea ferată, la vest de străzile Moinești, B-dul Timișoara și Valea Oltului, iar la sud de străzile Prelungirea Ghencea, Brasov (până la Tricodava), 1 Mai, Aleea Haiducului și B-dul Drumul Taberei, până la intersecția cu calea ferată la Răzoare (Primăria Sector 6).
Fig.1 Hartă cartier Drumul Taberei (sursa: Open Street Map- prelucrare ArcGis 10.1)
Cartierul Militari se învecinează la nord cu cartierul Crângași și Comuna Chiajna, la est cu cartierul Cotroceni, la sud cu cartierul Drumul Taberei, iar la vest cu Șoseaua de Centură. Prin intermediul bulevardului Iuliu Maniu cartierul face legătura între București și drumul european E70, autostrada A1 București-Pitești (Primăria Sector 6).
Fig.2 Hartă cartier Militari (sursa:Open Street Map- prelucare ArcGis 10.1)
1.2 Populația prezentă în arealul de studiu
Potrivit datelor de la recensământul populației din anul 2011, făcute publice de Direcția de Statistică sau Institutul Național de Statistică, populația din Sector 6 număra în acel an un total de 367.760 persoane, situându-se pe locul doi ca număr de locuitori în cadrul Bucureștiului (Fig.3), din care populația stabilă fiind de 333.422 persoane.
Fig 3 Populația Bucureștiului pe sectoare (sursa: Institutul Național de Statistică-Recensământ 2011)
Din graficul de mai jos privind repartiția populației pe sexe la nivelul sectorului 6 observăm faptul că populația de sex masculin se clasează pe primul loc cu un procent de 54 %, iar sexul feminin pe locul doi cu 46 %.
Fig.4 Repartiția populației pe sexe (sursa: Institutul Național de Statistică-Recensământ 2011)
În ceea ce privește repartiția pe grupe de vârstă putem observa din figura 5, că populația cuprinsă în intervalul de vârstă 30-34 ani (populație adultă) ocupă cea mai mare partea a arealui având o valoare de 37.441 locuitori , aceasta fiind urmată de populația tânără cu intervalul de vârstă 20-24 ani (35.875 locuitori) și în cele din urmă populația cu grupa de vârstă 40-44 ani (30.638 locuitori).
Fig.5 Repartiția Populației pe grupe de vârstă-sector 6(sursa: Institutul Național de Statistică-Recensământ 2011)
Privind grupa de vârstă a sexului masculin putem observa din figura 6, că valorile cele mai ridicate se întâlnesc în grupa de vârstă cuprinsă între 20 și 24 de ani, iar la polul opus aflându-se intervalul 10-14 ani.
Fig. 6 Grupe de vârstă a populației masculine –sector 6 (sursa: Institutul Național de Statistică-Recensământ 2011)
Intervalul de vârstă dominant la sexul feminin este 30-34 ani, cu un procent de 17 %, acesta este precedat de cel cu 20-24 ani (16 %), 25-29 ani (15%), 10-14 ani (14%), 35-39 ani (13%), 15-19 ani și sub 5 ani (7%), 5-9 ani (6%) și 10-14 ani (5%).
Fig.7 Grupe de vârstă a populației feminine- sector 6(sursa: Institutul Național de Statistică-Recensământ 2011)
Privind repartiția populației stabile în funcție de etnie la nivelul Sectorului 6, majoritari sunt românii cu o valoare de 326.402 locuitori, urmați de alte etnii (2.145 loc.), precum și de etnii nedeclarate (1.995).
Fig.8 Repartiția populației pe etnii (sursa: Institutul Național de Statistică-Recensământ 2011)
1.3 Regimul climatic general
Studiul analizat este situat în partea vestică a Municipiului București, zonă caracterizată de un climat temperat-continental, influențată de caracteristicile zonei de contact ale maselor continentale estice cu cele vestice și sudice. Zona orașului București, prin clima sa de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit de umiditate față de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic. La nivel local, sectorul 6, ca parte a municipiului București deși este așezat într-o zonă de climă temperată este afectat de masele de aer continental, provenite din zonele învecinate. Curenții de aer estici dau variații excesive de temperatură, de până la 70°C, între verile călduroase și iernile geroase (PUZ Sector 6 – 2012) . Zona de est a Sectorului 6 ce face parte din zona centrală la nivel municipal, are cea mai mare concentrare de clădiri, străzi înguste, largi bulevarde și câteva zone verzi, are o temperatură medie anuală de 11° C, vânt sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mică decât în alte zone și cea mai lungă perioadă de vegetație, de 220 zile fără ger, pe an (PUZ Sector 6 – 2012) . Zona mediană care cuprinde vechea zona industrială cu mici făbricuțe este definită printr-un grad mare de poluare, zile cu ceață, ploi abundente, câteva zile însorite, având o temperatură medie anuală sub 11° C și un volum de precipitații de 600 mm pe an (PUZ Sector 6 – 2012) . Zonă rezidențială Drumul Taberei are o temperatură medie anuală de 10.5° C, cu vânturi puternice uneori , cu un grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate în jurul valorii de 77%, cu frecvente apariții ale ceții și un volum de precipitații sub 550 – 600 mm pe an. Temperatura medie multianuală înregistrează valori de 10-11°C. Temperatura medie a lunii ianuarie este curpinsă între -5º C și -3º C. Temperatura medie a lunii iulie este cuprinsă între 20 ºC și 23 ºC. Zona se situează în aria regiunilor celei mai calde din Romania, frecvența medie a zilelor tropicale depășind 30 de zile. La fel și cea a zilelor geroase de 30 – 40 zile, în care temperatura maximă a zilelor de iarnă este de sub 0 ºC. Iernile sunt destul de blânde cu putine zăpezi și temperaturi ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de până la 45°C) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură între iarnă – vară să fie de până la 60 ºC (PUZ Sector 6 – 2012).
1.3.1 Microclima urbană
Unul dintre factorii de natură fizică il reprezintă microclima urbană caracterizată prin diferite elemente care influențează mediul înconjurător. Presiunea exercitată asupra mediului de gradul de urbanizare se resimte și în forma unui microclimat tipic urban (Gâștescu P., Iordan I., 1970 citat de Șerban, C.). Condițiile de microclimat creat în orașe, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanțiilor, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, se datorează suprafeței construite, distribuției clădirilor, rețelei de străzi, prezenței sau absenței verdelui urban (Bordei N.I.,1987 citat de Șerban, C.). Creșterea temperaturii în mediul urban este amplificată de căldura emanată de întreprinderile industriale,de mijloacele de transport și de încălzirea menajeră (Dumitrescu E., 2007 citat de Șerban, C.).
Capitolul 2: Poluarea aerului
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor. Poluarea aerului este cauzată în mare parte de acțiunile umane având efecte negative asupra atmosferei Pământului. Poluarea urbaicate de până la 45°C) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură între iarnă – vară să fie de până la 60 ºC (PUZ Sector 6 – 2012).
1.3.1 Microclima urbană
Unul dintre factorii de natură fizică il reprezintă microclima urbană caracterizată prin diferite elemente care influențează mediul înconjurător. Presiunea exercitată asupra mediului de gradul de urbanizare se resimte și în forma unui microclimat tipic urban (Gâștescu P., Iordan I., 1970 citat de Șerban, C.). Condițiile de microclimat creat în orașe, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanțiilor, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, se datorează suprafeței construite, distribuției clădirilor, rețelei de străzi, prezenței sau absenței verdelui urban (Bordei N.I.,1987 citat de Șerban, C.). Creșterea temperaturii în mediul urban este amplificată de căldura emanată de întreprinderile industriale,de mijloacele de transport și de încălzirea menajeră (Dumitrescu E., 2007 citat de Șerban, C.).
Capitolul 2: Poluarea aerului
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor. Poluarea aerului este cauzată în mare parte de acțiunile umane având efecte negative asupra atmosferei Pământului. Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Poluarea este considerată una dintre problemele fundamentale ale umanității și reprezintă o consecință a ruperii echilibrului dintre om și natură, a deteriorării condițiilor de mediu ca urmare a diversificării acțiunilor necontrolate de satisfacere a nevoilor societățiilor umane. Municipiul București resimte din plin efectele generate de mediul antropizat acesta afectând comunitățile urbane ale cartierelor și sectoarelor. Asigurarea condițiilor de viață determină apariția unei diversități de surse de poluare, acestea fâcând parte din categoria surselor tipic urbane.
2.1. Surse de poluare ale aerului prezente în cartierele Drumul Taberei și Militari
Sursele de poluare ale mediului încojurător se identifică în sens larg cu acele acțiuni antropice sau cu procesele naturale care, prin desfășurarea lor, emit noxe dăunătoare stării de sănătate și de confort a oamenilor (Dincă,C., 2008). Degradarea aerului în Municipiul București respectiv în Sectorul 6 este asemănătoare cu poluarea din marile metropole europene. Poluarea aerului în sectorul 6, al Municipiului București, are un caracter specific datorită condițiilor de emisie, respectiv existenței unor surse multiple, înălțimii diferite ale surselor de poluare, precum și repartiției neuniforme, dispersate pe întreg teritoriul sectorului. În cartierele Drumul Taberei și Militari principalele surse de poluare sunt date de:
Obiective industriale: platforma industrială Militari care mai cuprinde industria cu profil – materiale de construcții CESAROM, S.C. Firos S.A., S.C. Victoria S.A ( fabrică de saltele din spumă sau cu arcuri ).
Acestea constituie o sursă nocivă de poluare datorită tehnologiilor specializate și diversificate, dar și a gamei variate de poluanți pe care acestea le generează. Un număr mare de locuitori sunt expuși direct la pericolul poluării din această sursă. Fiecare dintre emisiile prilejuite de industrie are efecte asupra sănătății locuitorilor.
Traficul auto:
• Determină niveluri de poluare variate în timp și spațiu
Impactul cel mai mare se remarcă în zonele construite cu clădiri sub formă compactă și cu artere de trafic supra aglomerate (Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul Timișoara)
Eliminarea poluanților se face foarte aproape de sol
Această sursă contaminează aerul cu produsele de combustie degajate (gaze poluante și diferite particule). Cantitatea și tipul de poluanți sunt în strânsă corelație cu natura combustibilului utilizat, condițiile tehnice de funcționare a acestora, gradul de uzură a motorului, viteza de rulare și tipul de autovehicul ( Dincă, C.,2008). Efectele sunt mai puternice pe artere cu circulație intensă, pe cele înguste, fiind înconjurate de clădiri înalte sau situate pe direcții nefavorabile aerului. Impactul cel mai mare apare în zone cu densitate ridicată a construcțiilor și cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanțiilor este dificilă de realizat.
Centrale electrotermice: S.C. Electrocentrale București S.A. din care face parte CET Vest.
Fig.9 Termocentrala CET Vest (sursa: http://vivera.ro/wp-content/uploads/2013/02/termocentrala-bucuresti-vest.jpg)
Șantiere de construcții : șantierul de la metroul Drumul Taberei, al parcului Moghioroș, de la realizarea unor noi locuințe sau centre comerciale dar și a diferitelor reparații la conductele de gaze.
Fig.10 Construcții prezente în arealul de studiu- Cartierele Drumul Taberei și Cartierul Militari (sursa: PUZ Sector 6, arhivă personală-prelucrare ArcGis 10.1)
Surse difuze: numeroase centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc aflate în apropierea CET-ului. În cazul lor, combustia este de cele mai multe ori incompletă, din cauza neautomatizării arderii, iar randamentul redus. Mai grav, coșurile lor sunt scurte și otrăvesc aerul din imediata lor apropiere, adică noxele apar în cantități mari exact în zonele de locuințe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc. Ca și în situația CET-urilor, gazele nu sunt spălate și nici neutralizate. Aceste surse determină poluarea cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine și mirosuri dezagreabile.
Fig.11 Centrala termică uzinală din Fig.12 Centrală termică uzinală din Cartierul
Cartierul Drumul Taberei Militari (sursa: arhivă personală) (sursa: arhivă personală)
2.1.1. Noua magistrală de metrou din cartierul Drumul Taberei
Cartierul Drumul Taberei era iubit de locuitorii săi tocmai pentru că era un cartier verde și liniștit. Începând din anul 2011 și până în prezent apar numai motive pentru a ocoli cartierul din Vestul Capitalei: pomii au fost defrișați pentru lucrările la metrou, iar praful se ridică înecăcios – chiar dacă lucrările întârzie. Locuitorii din Drumul Taberei se plâng încă de când au început lucrările la metrou că acestea cauzează mizerie în cartierul lor. Magistrala sau linia de metrou M5 a fost planificată de Metrorex pentru a deservi locuitorii cartierelor Drumul Taberei dar și Pantelimon. Lucrăriile la tronsonul Drumul Taberei au început în anul 2011 și continuuă până în prezent. Anul finalizării lucrărilor estimat la începutul acestora a fost 2013 dar acestea au fost sistate în prima parte a anului 2013, din cauza lipsei banilor. Ulterior, Guvernul a alocat sumele necesare și proiectul a reușit să fie introdus în POST, beneficiind astfel de fonduri europene nerambursabile.(www. ECONOMICA.net) În momentul de față lucrările la structura de rezistență a Metroului din Drumul Taberei au ajuns la 70%, preconizându-se ca până la finalele anului 2016 sau cel mai târziu în primul trimestru al anului 2017 lucrările de rezistență și finisare vor fi terminate. Stațiile de metrou din arealul de studiu vor fi urmatoarele: Râul Doamnei, Brâncuși, Valea Ialomiței, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară. În perioada de execuție a lucrărilor, construcția metroului a avut și are un impact semnificativ asupra calității atmosferei din zonele de lucru și din zonele adiacente acestora. Execuția lucrărilor de construcție la metrou constituie: o sursă de emisii de praf și o sursă de emisie a poluanțiilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât și ale mijloacelor de transport folosite ( Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului –Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon. Tronsonul1 Drumul Taberei-Universitate).
Fig.13 Șantier metrou Drumul Fig.14: Șantier metrou Drumul Taberei în zona Pieței Moghioroș Taberei în zona Valea Oltului (sursa: arhivă personală) (sursa: arhivă personală)
Emisiile de praf prezente în timpul execuției construcției sunt asociate lucrărilor de excavare, de manipulare a pământului și a materialelor de construcție, de nivelare, precum și a altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanțial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activității, de specificul operațiilor și de condițiile meteorologice. Țin să menționez că utilajele folosite funcționează cu motoare Diesel iar gazele de eșapament evacuate de acestea, în aer, conțin întregul complex de poluanți specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOX), compuși organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Complexul de poluanți organici și anorganici emiși în atmosferă prin gazele de eșapament conțin substanțe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezența, pe lângă poluanții comuni (NOX, SO2, CO, particule), a unor substanțe cu potențial cancerigen evidențiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizației Mondiale a Sănătății și anume: cadmiul, nichelul, cromul și hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). Se remarcă, deasemenea, prezența protoxidului de azot (N2O) – substanță încriminată în epuizarea stratului de ozon stratosferic – și a metanului, care, împreună cu CO2 au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră ( Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului –Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon. Tronsonul1 Drumul Taberei-Universitate).
2.1.2 Reamenajarea parcului Drumul Taberei Lucrările de modernizare a acestui parc au început în luna mai a anului 2012. Termenul de finalizare era de 391 de zile lucrătoare, de la data începerii, la care se adaugă sâmbetele, duminicile, sărbătorile legale și întârzierile cauzate de vremea nefavorabilă. Inițial, Primaria sectorului 6 a pomis că parcul va fi redeschis până la sfârșitul anului 2014, însă nu a respectat acest termen, reamenajarea continuând și în momentul de față ceea ce îi face pe oameni să fie nemultumiți de faptul că Primăria sectorului 6 nu a redeschis unicul spatiul verde din acest cartier, închis de circa 3 ani pentru lucrări de modernizare. La terminarea proiectului, parcul va semăna cu o grădină englezească, cu sere exotice, labirinte, dar și păsărele asemenea unor bulevarde, piste de karting și locuri de joacă pentru cei mici. Spațiile de recreere destinate celor mici nu se limitează la obișnuitele leagăne și balansoare, ci presupun și ansambluri de joacă de tipul căsuțelor, turnurilor, labirinturilor ce au un rol important în dezvoltarea abilităților și deprinderilor copiilor. În imediata vecinătate a locurilor de joacă vor putea fi regăsite atât cișmele cu apă potabilă și toalete ecologice, cât și locuri de odihnă pentru însoțitorii celor mici. Locurile de joacă vor fi împrejmuite cu gard din lemn finisat rotund. Deasemenea vor fi plantați arbori, se vor reface aleile, sistemele de irigații, sistemul de iluminat și se vor amenaja noi spații de agrement. Mai exact, parcul va mai fi dotat cu fântâni arteziene, foișoare pentru practicarea jocurilor de societate, sere pentru plante exotice, labirint, pistă de karting, debarcader, piste pentru biciclete și role, spații de joacă pentru copii, zonă de fitness și spații de joacă pentru câini. În mijlocul lacului se va amplasa o fântână arteziană, iar în zona estică a parcului se va construi o pasarelă care va servi drept belvedere. În ceea ce privește mobilierul urban se vor monta 245 de coșuri de gunoi și 320 de bănci cu un picior (sursa: Primăria Sector 6). Pentru demararea acestui proiect au fost tăiați circa 160 de copaci din interiorul spațiului verde și plantați alți 950.
Fig.15 Pasarele Parcul Drumul Taberei (sursa: Primăria Sector 6)
Fig. 16 Spațiu verde în Parcul Drumul Taberei (sursa: Primăria Sector 6)
Fig.17 Lucrări sere în Parcul Drumul Taberei (sursa: arhivă personală)
2.1.3 CET Vest București
O sursă principală de poluare din arealul analizat este și centrala electrotermică CET Vest București. Aceasta fiind amplasată spre partea periferică a ariei de analiză. Centrala a fost inaugurată în 1975 pentru a asigura necesarul de termoficare al cartierelor de locuințe Drumul Taberei și Militari, precum și de necesitatea crescândă de energie electrică și abur pentru consumatorii industriali din zonă.
Fig.18 CET Vest București (sursa: PUZ Sector 6, foto-arhivă personală-prelucrare ArcGis 10.1)
Ea are o putere instalată de 250 MW și o capacitate termică instalată de 1020 Gcal/h, din care 320 Gcal/h în instalațiile de bază și de 700 Gcal/h în instalațiile de vârf. Are în dotare 2 grupuri turbogeneratoare de 125 MW fiecare, tip Škoda, cu condensație și priză de termoficare urbană de câte 160 Gcal/h, funcționând bloc cu câte un cazan de abur tip TLMACE de 525 tone/h, la presiune nominală de ieșire de 140 ata și temperatura de 540°C, alimentate cu combustibil mixt, gaze naturale și păcură cu sulf max. 3%.( sursa: http://www.elcen.ro/). La acestea se adaugă cele 5 cazane de apă fierbinte, tip CAF-4, de 100 Gcal/h, pe combustibil mixt, gaze naturale și păcură, precum și 2 cazane de apă fierbinte de tip 8A de 100 Gcal/h pe păcură. Cazanele de abur viu și turbinele au fost puse în funcțiune eșalonat în perioada 1972-1976 (sursa: http://www.elcen.ro/). Alimentarea cu gaze naturale a centralei se face prin intermediul unei stații de reglare, iar pentru alimentarea cu păcură centrala dispune de o gospodărie de combustibil lichid. Datorită unei investiții în valoare de 160 de milioane de euro s-a construit o instalație care este capabilă să asigure întregul consum casnic al Capitalei, în condițiile în care ar funcționa la capacitate maximă. Pe timpul iernii, în regim de vârf, noua instalație (turbină pe gaz) va fi capabilă să producă aproximativ 170 gcalorii/ora, o cantitate de energie termică suficientă pentru consumul de apă caldă menajeră și căldură a 200.000 de persoane, echivalentul celor două cartiere Drumul Taberei și Militari. Aceasta este prima turbină de mare capacitate pusă în funcțiune după 1990, instalația recuperează și gazele produse în urma arderii combustibilului, având o putere electrică instalată de circa 190 MW (sursa: http://www.ziare.com/articole/cet+vest). Aceste centralele electrotermice prezintă principala sursă de poluare a aerului, în zonele urbane, prin modul de funcționare cu combustibili lichizi sau/și gazoși, care emană anual în aer respirabil, milioane de metri cubi de SO2, NOx, CO, CO2, pu lberi, fum, cenușă volantă. Dioxidul de sulf (SO2), produs în principal de arderea cărbunelui se combină cu apa din atmosferă și provoacă ploile acide care distrug vegetația și clădirile. Compușii azotului contribuie constant la poluarea atmosferei, bioxidul de azot NO 2 este unul din cei mai periculoși poluanți. Monoxidul de carbon(CO)este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanții devastatori. Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie conțin carbon sub formă de combinații chimice, care se oxidează, transformându-se în gaz carbonic (CO 2 ) sau în oxid de carbon (CO) dacă combustia este incompletă. Impactul direct al poluaților evacuați în atmosferă de instalațiile de ardere, are loc în arii relativ apropiate de aceasta, pe distanțe de la sute de metri la câțiva zeci de kilometri, în funcție de puterea sursei (implicit a cantității de poluanți evacuate) și de factorii climatici din zonă. Efectele emisiilor de poluanți gazoși se pot manifesta și pe arii întinse, la distanțe considerabile de sursă (câteva sute de km) prin apariția ploilor acide (datorită emisiilor de SO2) și chiar la scară globală prin contribuția la efectul de seră (datorită emisiilor de CO2).
2.1.4 Traficul
Traficul auto este direct răspunzător de cantitatea mare de pulberi în suspensie înregistrată pe arterele de circulație. Mijloacele de transport ridică de pe carosabil praful provenit din surse multiple, ele pot aduce pe roți cantități mari de pământ de pe șantiere de construcție, cele neetanșe pot transportă materiale de constrcucții ( moloz) rezultate din demolări care fac să se depună pe carosabil o mare cantitate de praf. Creșterea continuuă a numărului de autovehicule în general cele la mâna a doua duce la sporirea cantității de poluanți emiși pe arterele rutiere. În intersecțiile și sensurile giratorii aglomerate (Lujerului, Răzoare, intersecția străzii Brașov cu Bulevardul Timișoara, Politehnică) , mai ales în orele de vârf de circulație se produc frecvente depășiri ale CMA pentru poluanții CO și NO2 în perioadele nefavorabile dispersiei poluanțiilor în atmosferă (calm atmosferic, ceață, inversiune termică).
Fig.19 Trafic intens zona Cotroceni (sursa: arhivă personală)
Fig.20 Puncte de ambuteiaj în areal de studiu (sursa: PUZ Sector 6- prelucrare ArcGis 10.1)
Schimbarea condițiilor economice și sociale din București a condus la creșterea de aproape șase ori a numărului de mașini de pe străzile orașului (aproximativ 2 milioane împreună cu cele aflate în tranzit sau venite pentru aprovizionare). De asemenea și parcul auto al firmei de transport pentru călători ( RATB) este dotată în cea mai mare parte cu vehicule care au motoare ce nu corespund standardelor EURO deoarece sunt învechite ceea ce duce la menținerea unui nivel ridicat al poluanțiilor. În sectorul 6, ca de atfel și în celelalte sectoare ale Bucureștiului, lipsesc sistemele de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic și să prioritizeze transportul public în funcție de starea mediului și gradul de poluare. Parcările neamenajate afectează traficul, măresc frecvența manevrelor generatoare de noxe și cresc gradul de siguranță a circulației. În sectorul 6 un impact deosebit asupra capacității de circulație îl au și spațiile de parcare amenajate. Totalul numărului de parcări în sectorul 6 este de 17.500, necorespunzător necesităților. De cele mai multe ori parcarea făcându-se pe bordura trotuarelor sau în detrimentul spațiilor verzi aferente blocurilor de locuințe. (Călinescu, A., 2011) Datorită construirii noii magistrale de metrou (M5) se așteaptă ca aglomerația din traficul de pe arterele principale din cartierele Drumul Taberei, respectiv Militari să se fluidizeze.
2.2 Stațiile de monitoring din arealul de studiu
Din cele 8 stații de monitorizare a calității aerului pentru Municipiul București, pe cuprisul celor două cartiere studiate se găsesc două stații de monitorizare a calității aerului înconjurător:
Stația B-5 : situată pe Str. Drumul Taberei nr.119;
Stația B-1: situată la adresa Str. Lacul Morii, nr.1.
Fig.21 Hartă amplasare puncte de minitorizare a calității aerului (sursa: PUZ Sector 6-prelucrare ArcGis 10.1)
Stația B-5 este o stație de tip industrial monitorizând substanțele: SO2, NO2, O3, CO, PM10 și PM 2,5. Stația este definită ca industrială, însă ocazional se comportă ca stație de trafic, fiind situată în vecinătatea unei artere importante de circulație. Stația B-1 este o stație de fond urban care evaluează influențele așezărilor urbane asupra calității aerului. Substanțele monitorizate fiind: SO2, NO2, O3, CO, PM10 și PM2,5. În plus, față de aceste substanțele, stațiile de monitorizare a calității aerului măsoară și concentrațiile de benzen, plumb și alte metale toxice (arsen, cadmiu și nichel), ele fiind măsurate și evaluate ca parte componentă a pulberilor în suspensie PM10. De asemenea putem observa în tabelul de mai jos unitatea de măsurare, metoda și principalele surse care generează apariția poluanțiilor monitorizați.
Tabelul 1 Surse de poluare, monitorizare și principalele surse (sursa: Ecopolis)
2.3 Tipuri de poluanți și impactul lor asupra sănătății umane
Poluanții reprezintă orice substanță solidă, lichidă sau gazoasă aflată în aer, având acțiune nocivă asupra sănătății generatoare de disconfort sau de alterare a mediului înconjurător.
Compușii sulfului
Poluanții pe bază de sulf cuprind oxizii sulfului cum ar fi: SO2, SO3, acid sulfuros (H2SO3), acidul sulfuric (H2SO4) și hidogenul sulfurat (H2S). Fiind poluanți anorganici, ei rezulă din combustibili arși în surse fixe (centrale electrice-CET Vest), procese industriale, de la combustia menajeră din mediul urban și de la surse mobile cum ar fi traficul rutier, lucrări agricole. Dioxidul de sulf este un gaz incolor, neinflamabil, solubil în apă, cu densitatea de 2,27 față de cea a aerului, având un miros înecăcios. El aparține centralelor termice pe cărbune, care dețin ponderea cea mai mare în poluarea locală cu aceste gaze urmate de surse mobile și respectiv transporturi. Raportat la numărul de locuitori, cantitatea emisă poate fi un indicator ce stabilește teoretic nivelul de expunere al populației la acest gaz (Șerban,C., 2005). Distributia acestui poluant este complexă și depinde de variabilele multiple cum ar fi cele legate de vreme, tipul de acoperire cu vegetație, varietatea formei de relief și cantitatea de emisie. Variația emisilor gazoase de dioxid de sulf în cursul unui an pune în evidență faptul că valorile mai mari aparțin lunilor reci (noiembrie-martie), când se intensifică activitatea centralei termice și a altor surse de încălzire, precum și cea dată de traficul rutier în lunile de vară, iunie și iulie. Trioxidul de sulf (SO3) este datorat centralelor electrice pe cărbuni. În stare gazoasă moleculele acestuia se asociază greu între ele, temperatura coborâtă favorizând acest proces. El poate provoca arsuri, iar combinat cu vapori duce la formarea acidului sulfuric. Efectele acestor gaze asupra organismului uman constau în acțiunea iritantă la nivelul căilor respiratorii superioare. În prima fază aceste iritații produc salivație puternică, tuse cu expectorații, spasme, dificultăți în respirație, iar în cea de-a doua rinite, faringite, laringite, bronșite. Morbiditatea crescută a bolilor respiratorii poate fi provocată de oxizii sulfului în mediile poluate. Mai mult, în condițiile unor concentrații puternice se mărește frecvența boliilor cardio-vasculare prin producerea sulfhemoglobinei sau modificarea frecvenței spectrului proteinelor sanguinice, creșterea globulinelor, scăderea leucocitelor (Serban,C., 2005), dar și afectarea ficatului. Efecte asupra plantelor Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele (sursa: http://www.calitateaer.ro/). Efecte asupra mediului În atmosferă, SO2, duce la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației și solului. Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidăria, vopselurile , fibrele, hârtia , pielea și componentele electrice (sursa: http://www.calitateaer.ro/).
Compușii azotului
Poluanții pe bază de azot sunt oxizii azotului, cum ar fi: oxidul nitros N2O, monoxidul de azot (NO), dioxidul de azot (NO2), tetraoxidul de azot (N2O4), pentaoxidul de azot, amoniacul și acidul cianhidric (HCN). Oxizii azotului rezultă din procesele de ardere la temperaturi înalte care au loc în motoarele cu ardere internă sau unitățile care lucrează cu compuși de azot. Oxidul de azot este solubil în apă, incolor, având un miros specific și provine din arderea combustibililor fosili. Dioxidul de azot este un gaz de culoare galben-orange-roșu-brun în funcție de temperatură fiind mai greu decât aerul. Este generat de arderea combustibililor în motoare, cuptoare etc. El este implicat la formarea smogului oxidant. Emisile de NO2 au loc în lunile umede iar cele mai mici în perioada caldă( iunie, iulie august). Condițiile de calm atmosferic și lipsa precipitațiilor permit stagnarea acestui gaz în perimetrele de emisie. Oxizii de azot afectează căile respiratorii superioare prin iritarea ochilor, nasului, salivației puternice și inferioare, ducând la secreții bronșice, dificultăți în respirație până la congestii pulmonare, edem pulmonar, fibroza pulmonară și emfizem. La contactul cu sângele dă methemoglobina care creează dificultăți în transportul oxigenului către țesuturi, fenomen cunoscut sub numele de hipoxie. Oxizii de azot în combinație cu hidrocarburile și radiațiile utraviolete (UV) rezultă smogul fotochimic, condiție legată de circulația autovehiculelor în zilele însorite. Smogul fotochimic atacă ochii prin apariția iritațiilor sau scăderea acuității vizuale (Serban,C., 2005) Periculozitatea este dată atât de expunerea scurtă la concentrații mari cât și la cele sistematice și de nivele reduse. De asemenea oxidanții scad rezistența și viteza de creștere a plantelor și atacă unele produse materiale prin coroziune. Efecte asupra plantelor și animalelor: Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia și gripa. Alte efecte ale acestor compuși: Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitrațiilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea țesaturilor și decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor (sursa: http://www.calitateaer.ro/).
Compușii carbonului
Oxizii carbonului (CO sau CO2) sunt cel mai des întâlniți poluanți pe bază de carbon. Ei provin din procesele de combustie, având o densitate mai mică decât a aerului de 0,96 difuzează ușor în atmosferă de unde și variația concentrațiilor în diferite zone (Serban,C., 2005). Monoxidul de carbon (CO) este un poluant primar, rezultat în urma arderilor combustibilior, instalațiilor industriale, activitatea biologică, dar principalul poluator rămâne traficul rutier care generează din totalul gazelor emise de CO. Este un gaz incolor, inodor și insipid, neiritant și se oxidează în dioxid de carbon (CO2) (Serban,C., 2005). În timpul unui an cele mai ridicate valori sunt specifice intervalului rece datorită intensificării proceselor de ardere în cadrul serviciilor de încălzire, dar și a umezelii crescute a lipsei covorului vegetal care asigură echilibrarea raportului O2/CO. Totuși în spațiul urban al unor orașe concentrațiile mari de CO apar în timpul verii datorită repartizării neuniforme a spațiilor verzi sau a diminuării accentuate a acestora. Efecte asupra sănătății populatiei Monoxidul de carbon este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular. La concentrații relativ scăzute:
afecteză sistemul nervos central;
slăbește pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism;
reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică;
expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută;
poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsa de coordonare, greață, amețeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
În combinație cu hemoglobina duce la carboxihemoglobina care conduce la apariția anoxemiei sau neoxidarea sângelui și anoxiei (dereglării oxigenului la nivelul țesuturilor).
Segmentul de populație cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii (sursa: http://www.calitateaer.ro/). Efecte asupra plantelor Acest poluant în concentrații monitorizate în mod obișnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului (sursa: http://www.calitateaer.ro/).
Particule (PM10 și PM2,5)
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Particulele materiale reprezintă o categorie de poluanți ai aerului care afectează în mare masură sănătatea umană. Ele includ în compoziția lor: nitrați, sulfați, carbon organic, carbol elemental, praf și sare. Pot proveni din surse foarte diferite și au o serie de proprietați morfologice, chimice și fizice specifice. PM 2,5 sunt particule materiale ce au dimetrul de 2.5 μm sau mai puțin. PM 10 este un mix de materiale ce include fum, funingine, praf, săruri, acizi și metale. Pulberile în suspensie reprezină un amestec complex de particule microscopice solide și lichide, ce rămân suspendate în aer mult timp. Aceste particule de materie (PM) sau pulberi in suspensie sunt masurate in funcție de diametrul lor. Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. Astfel avem PM10 (cu diametrul mai mic de 10 micrometri), cel mai frecvent măsurate, și PM 2,5 (cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri). Impactul particulelor este periculos, deoarece ele pot acționa sinergic în prezența SO2. Variația cantitățiilor de pulberi în timoul unui an aparțin lunilor calde și apoi celor de toamnă sau iarna (Serban, C., 2005). Sursele lor sunt centralele amplasate în general la periferia orașelor sau lângă o platformă industrială pe care o deservesc. De asemenea aceste particule provin și din gazele de eșapament ale autovehiculelor și de alte surse de poluare (monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de azot, acid clorhidric, acid sulfuric și azotic și combinații ale plumbului) (Serban,C., 2005). Cele mai toxice pulberi sunt compușii plumbului proveniți de la motoarele cu aprindere prin scânteie (traficul rutier) care dau 50-60% săruri de plumb, 30-35% oxizi de plumb, ele se depun în apropierea arealului de emisie.
Efecte asupra sănătății populatiei Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scazută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură (sursa: http://www.calitateaer.ro/).
Plumb și alte metale toxice : cadmiu (Cd), arsen(As), nichel (Ni) și mercur (Hg)
Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor menajere și din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu excepția mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism și provoacă efecte toxice de scurtă și lungă durată. În cazul expunerii la concentrații ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice, respiratorii.
Poluanții organici
Cei mai cunoscuți dintre acesti poluanți sunt: hidrocarburile policiclice aromatice (HAP) și compușii organici volatili (benzenul) care sunt generați de utilizatorii de benzină, motorină. Principalul emitent pentru cele două este traficul rutier. Benzenul este un compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier, restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia. Efecte asupra sănătății Substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
2.4 Măsurători ale concentrațiilor de poluanți în perioada 2009-2014
Potrivit datelor oferite de Agenția pentru Protecția Mediului București, pentru stațiile de monitorizare Drumul Taberei și Lacul Morii putem spune din cele analizate că aceste stații nu funcționează în majoritatea timpului iar potrivit legislației ar trebui să adune date în cel puțin 90% din timp că să se poată realiza un raport asupra calității aerului. De asemenea acest lucru s-a întâmplat și pentru anul 2014 unde datorită lipsei măsurătorilor, studiul concentrațiilor de poluați nu a putut fi analizat pentru cele două stații de interes.
PM10 și PM2,5
Analizând datele de monitorizare și respectiv graficul de mai jos putem observa o scădere a concentrațiilor medii anuale pentru pulberile în suspensie din anul 2008 (unde valoarea înregistrată este de 53µg/m3 pentru stația Drumul Taberei și 45 pentru Lacul Morii) până în anul 2013. Anul în care concentrațiile cele mai mici ale acestor pulberi s-au înregistrat a fost 2010 (38µg/m3- Drumul Taberei și 35 Lacul Morii) . Comparativ cu stația Drumul Taberei putem observa că masurătorile cele mai mici ale acestui poluant se găsesc la punctul de monitorizare Lacul Morii. Acest lucru datorându-se în primul rând faptului că stația din Drumul Taberei este o stație de tip industrial monitorizând de exemplu centralele electrotermice (ex: CET-Vest) și obiective industriale (ex: CESAROM-ul), iar în al doilea rând datorită șantierelor de construcții pentru metrou, reabilitarea parcului, sau a noilor clădiri de birouri/spații rezidențiale. În anul 2013, media anuală a concentratiilor pulberilor în suspensie înregistrate a depășit valoarea limită anuală admisă de 20 micrograme/metru cub la o singură stație, respectiv stația Drumul Taberei, sursa principala de poluare cu praf fiind santierul de la Magistrala 5 de metrou precum si lucrările de escavare și construcții executate în cadrul proiectului de modernizare a Parcului Drumul Taberei", se arată în raportul de specialitate elaborat de Primăria Capitalei în raportul Agenției pentru Protecția Mediului. Fig.22 Evoluția concentrațiilor de PM10 în perioada 2009-2014 (sursa: Rețeaua Națională de monitorizare a calității aerului)
Pentru poluantul PM 2,5 concetrațiile s-au încadrat în majoritatea anilor aproape de limita impusă ( 25 µg/m3). O excepție făcând anul 2013, când aceasta a atins valoarea de 53 µg/m3 la stația Drumul Taberei. Datorită absenței datelor analiza nu a putut fi făcută pentru anul 2012, 2013 și 2014 la stația Lacul Morii.
Fig.23 Evoluția concentrațiilor de PM2,5 în perioada 2009-2014(sursa: Rețeaua Națională de monitorizare a calității aerului)
Pentru NO2:
Analizând graficul figura 24, observăm că valorile de NO2 de la stația Drmul Taberei se mențin ridicate până în anul 2012 când ating valoarea de 45 µg/m3, în timp ce concentrațiile de NO2 de la stația Lacul Morii cunosc o scădere radicală până în anul 2011 ( 20 µg/m3) urmată apoi de o creștere treptată, ajungând în anul 2013 la o valoare de 31 µg/m3. O scădere a acestui poluant o întâlnim și la stația Drumul Taberei în anii 2009 și 2010. Concentrațiile maxime admise (pentru vegetație-30 µg/m3 și pentru populație -40 µg/m3) au fost depășite de către stația Drumul Taberei în aproximativ toți anii iar de stația Lacul Morii în anii 2009 și 2013.
Fig.24 Evoluția concentrațiilor de NO2 în perioada 2009-2014(sursa: Rețeaua Națională de monitorizare a calității aerului)
Pentru SO2
Concentrațiile de dioxid de sulf au cunoscut un declin continuu din 2009 până în 2012, la ambele stații de monitorizare a calității aerului. O creștere bruscă putem observa în anul 2013- 5,6 µg/m3. Nici una dintre zonele analizate nu a depășit valoarea limită anuală de 20 µg/m3. Și aici întâlnim măsurătorilor pentru anul 2013 (stația Drumul Taberei) și 2014 (ambele stații).
Fig.25 Evoluția concentrațiilor de SO2 în perioada 2009-2014(sursa: Rețeaua Națională de monitorizare a calității aerului)
Pentru CO
Ambele stații au înregistrat valori maxime: Drumul Taberei în anul 2012 cu 2,35 mg/m3 și Lacul Morii în anul 2013 cu 2,3 mg/m3. La prima stație putem observa o creștere continuuă din anul 2009 și până în 2012 unde a înregistrat maxima, urmată în cele din urmă de o scădere, în timp ce la a doua stație scăderea se produce până în anul 2011 de unde va urma o mărire bruscă ajungând în anul 2013 la maxima menționată.
Fig. 26 Evoluția concentrațiilor de CO în perioada 2009-2014(sursa: Rețeaua Națională de monitorizare a calității aerului)
Pentru plumb
Nici una dintre stațiile studiate nu a depășit valoarea limită impusă de 0,5 µg/m3. Cele mai ridicate concentrații s-au înregistrat în anii 2009 (stația Drumul Taberei-0,10118 µg/m3) și 2010 (stația Lacul Morii – 0,0978 µg/m3). Minima înregistrată a fost în anul 2013 la punctul de monitorizare Lacul Morii cu valoarea de 0,01111 µg/m3.
Fig.27 Evoluția concentrațiilor de Pb în perioada 2009-2014(sursa: Rețeaua Națională de monitorizare a calității aerului)
Pentru O3
Ozonul nu a avut depășiri ale concentrației medii anuale (120 µg/m3) la nici un punct de monitorizare. De asemenea lipsa datelor din anii 2012, 2013 și 2014 a fost prezentă și la acest poluant. Valoarea maximă s-a înregistrat în anul 2011 la stația Lacul Morii iar cea minimă în același an la stația Drumul Taberei.
Fig.28 Evoluția concentrațiilor de O3 în perioada 2009-2014(sursa: Rețeaua Națională de monitorizare a calității aerului)
Creșterea seminificativă a concentrațiilor de poluanți analizați anterior dar și depășirea valorii limite impuse a unora dintre ei a fost datorată în prim fapt contrucțiilor întârziate la noua magistrală de metrou M5 și a parcului Drumul Taberei, dar și a altor construcții care se petrec în cele două cartiere. Acest lucru se poate observa pe grafice, deoarece în anii 2011 și 2012 când aceste lucrări au început concentrațiile poluanțiilor studiați, au înregistrat în unele cazuri valori maxime.
2.5 Spațiile verzi de pe cuprinsul cartierelor Drumul Taberei și Militari
Termenul de spațiu verde, reprezintă o – “zona verde în cadrul orașelor și municipiilor, definită ca un sistem de ecosisteme seminaturale al carei specific este determinat de vegetație, (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă și erbacee)”, (LEGEA 24/2007) “care contribuie la îmbunătățirea calității mediului urban, prin satisfacerea nevoii de recreere și odihnă a populației urbane, prin producerea de oxigen și absorbția noxelor din aerul urban, prin schimbarea aspectului estetic și ameliorarea microclimatului” (Dinca C., 2008). Rolul spațiilor verzi, într-un mediu urban, se amplifică ca urmare a complexității ecosistemului urban. Spațiile verzi de pe teritoriul unui oraș au rolul de adăpost pentru diferite specii de plante sau animale, pentru purificarea aerului (factor sanogen și psihogen), ajută la ameliorarea microclimatului, la atenuarea diferențelor de temperatură dar și de înfrumusețare a peisajului (Șerban, C.). La nivelul capitalei există 23,21 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Spațiile verzi de la nivelul sectorului 6:
Tabel 2 Date spații verzi Sector 6 (sursa: HotNews)
Tabel 3 Situația statistică a spațiilor verzi publice în sectorul 6 (sursa: Primăria Municipiului București)
În cartierele Drumul Taberei și Militari parcurile sau spațiile de recreere în care populația ar avea cel mai rapid acces ar fi:
Parcul Drumul Taberei- aflat în interiorul arealului de studiu, având o suprafață de 30 de hectare,
Parcul Politehnicii- pe cuprinsul sectorului 6,
Parcul Crângași- pe cuprinsul sectorului 6,
Grădina Botanică.- pe cuprinsul sectorului 6.
Capitolul 3. Percepția populației privind poluarea aerului din Cartierele Drumul Taberei și Militari
Obiectivul general al cercetării mele l-a reprezentat analiza modului în care este percepută problema poluării aerului în cartierul Drumul Taberei și Militari, de către populația care locuiește sau desfășoara diferite activități în acest perimetru.
3.1 Metoda folosită în prelevarea datelor
Pentru a afla percepția/ părerea locuitorilor din arealul de studiu, privind problema poluării, zonă în care ei își petrec cel mai mult timp am utilizat ca metodă ancheta sociologică iar ca instrument de investigare chestionarul bazat pe întrebări închise și deschise (Tabelul 3). Chestionarul reprezintă o tehnică și un instrument de investigare,el prezintă un ansamblu de întrebări scrise și eventual imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care prin administrarea de către un operator de anchetă sau prin autoadministrare, determină răspunsuri ce pot fi înregistrate în scris (Chelcea 2004). Chestionarul este apreciat ca fiind cel mai important și eficent instrument utilizat pentru culegerea informațiilor necesare în toate domeniile de activitate. Acesta este utilizat pentru înregistrarea datelor obiective (vârstă, profesie, etc) sau obiective (opinii, atitudini, operații, etc). În economia chestionarului, un rol esențial îl au formularea întrebărilor, raporturilor dintre acestea, modul în care ele se succed. În cercetarea noastră ne-am bazat pe o varietate mare de întrebări care să permită avantajul de a obține informații despre modul cum subiecții percep realitatea. Pentru a crește fidelitatea chestionarului, am utilizat întrebări formulate în cuvinte simple, cunoscute pentru a fi utilizată o explimare clara fără amiguități și să nu se urmărească orientarea în mod disimulat a răspunsului. Metoda anchetei sociologice a constituit baza cercetării, fiind suplinită de aplicarea altor metode specifice: observația și înregistrarea datelor, precum și analiza documentară. Obiectivele urmărite în studiul au fost:
analiza nivelului de percepție a problemei privind poluarea de către populația celor două cartiere (Drumul Taberei și Militari );
analiza modului în care este conștientizat pericolul pe care îl reprezintă poluarea pentru starea lor de sănătate;
identificarea percepției subiecțiilor privind modalitatea în care factorii externi le pot afecta siguranța și viața;
analiza percepției spațiilor verzi urbane de către cetățeni, a nevoii de contractare a stresului și poluării urbane;
analiza percepției calității aerului pe parcursul mai multor ani;
cercetarea atitudinii chestionațiilor față de factorii responsabili obligați să se ocupe de protecția mediului de rolul și implicarea lor în acțiuni specifice;
identificarea nivelului lor de satisfacție față de calitatea aerului;
percepția lor privind construcțiile care au loc în arealul analizat;
identificarea surselor de poluare pe care le cred implicate în cauzarea poluării.
În urma aplicării chestionarului s-au putut constata anumite avantaje și dezavantaje:
Tabelul 4 Avantaje și Dezavantaje ale aplicării chestionarului
Chestionarul utilizat cuprinde 15 itemi (Anexa 1). Culegerea datelor s-a realizat după ce subiecții au fost motivați prin explicații date și menționarea scopului urmărit.
Zonele în care am desfășurat analiza au fost intersecții sau zone cu o concentrare mare a populației pe durata zilei și unde poluarea este mai intensă. Amplasarea lor s-a făcut în următoarele puncte:
Pentru cartierul Militari: zonele Păcii, Valea Cascadelor, Lujerului;
Pentru cartierul Drumul Taberei: zonele Valea Oltului, Plazza România, Cotroceni, Moghioroș și Prelungirea Ghencea.
Fig. 29 Puncte în care s-a aplicat chestionarele (sursa: PUZ Sector 6-prelucare ArcGis10.1)
3.2 Interpretare chestionare
Pe cele opt zone menționate mai sus au fost aplicate un număr de 10 chestionare, ceea ce a dus la finalul prelevării datelor a unui număr de 80 de chestionare pentru tot arealul studiat. Intervalul orar în care s-a petrecut chestionarea a fost în momente de vârf ale zilei. Datele au fost centralizate cu ajutorul Microsoft Office Exel și Google Drive. Primul punct al chestionarului se referă la întrebări de identificare a profilului persoanei intervievate și anume: datele obiective/ generale ale publicului chestionat de unde putem descoperi vârsta, ocupația, sexul și dacă locuiește sau nu în perimetrul studiat.; itemi notați în chestionar cu 1, 2 ,3, 4 și 5.
3.2.1 Punctul A
Analizând primul item- 1. Locuiți în București?- aflăm că din totalul de 80 de oameni întrebați doar 70 locuiesc în capitală iar restul de 10 făcând parte din localități aflate în jurul Bucureștiului sau din alte județe apropiate acestuia.
Fig. 30 Item-ul 1
Item-ul al doilea -2. Locuiți în sectorul 6 al capitalei?- ne arată că doar 62 din chestionați locuiesc în sectorul 6 al capitalei respectiv în cartierele Drumul Taberei și Militari; iar alții 18 în alte sectoare ale Bucureștiului. Numărul mare al persoanelor cu domiciliul în acest sector dar și a altora din afara lui prezintă o favorabilitate în acest studiu deoarece putem vedea atât părerile, opiniile, atitudinile celor care locuiesc aici dar și a celor care se află în afara perimetrului.
Fig. 31 Item-ul 2
Din întrebarea 3 am putut afla sexul persoanelor care au participat la chestionar. În urma acestuia a rezultat un număr de 40 de femei și 40 de bărbați, reieșind astfel egalitate. Acest lucru reprezintă un avantaj deoarece putem pune în echilibru părerile feminine cu cele masculine.
Fig.32 Item-ul 3 privind sexul perosanelor chestionate
Item-ul numărul 4 s-a referit la vârsta persoanelor întrebate. În urma chestionării au rezultat următoarele: un număr mare de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 24 de ani (27 de oameni), 16 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 25-35 de ani, 14 cu vârsta între 36-46 ani, 11 cu vârsta între 47-57 ani, 8 cu vârsta cuprinsă în intervalul 58-68 de ani și 4 persoane cu vârsta peste 68 de ani. În urma acestei întrebări putem observa percepția populației privind poluarea aeruluim în diferite stadii, cum ar fi: la persoanele tinere, mature și vârsnice.
Fig.33 Item-ul 4 privind vârsta chestionațiilor
Întrebarea numărul 5 a făcut referire la ocupația persoanei chestionate. Datorită faptului că un număr mare de persoane chestionate făceau parte din grupa generației tinere, ocupațiile predominante sunt de elev și de student. În clasa de mijloc (grupele de vârstă 25-36 ani, 36-46 ani și 47-57 ani) au fost persoane cu ocupații: coafeză, mecanic, inginer IT, muncitor, lucrator comercial, bucătar, vânzător, casier, etc.(Tabelul 5). Într-un mic procentaj au fost grupele de vârstă 58-68 și peste 68 de ani în care intră populația vârsnică.
Tabelul 5 Item-ul 5 privind ocupația chestionațiilor
3.2.2 Punctul B
Partea a doua a anchetei s-a bazat pe zece întrebări legate de poluarea/calitatea aerului în cartierele Drumul Taberei și Militari dar și de răspunsurile date de cei chestionați. Prin acest lucru am putut vedea părerile, opinile și atitudinile lor despre această problemă. Întrebările adresate au fost numeroatate de la 1 la 10 și au fost întrebari închise, deschise sau libere și semiînchise.
Itemul 1 (Care credeți că sunt principalele surse de poluare ale aerului în cartierele Drumul Taberei și Militari?) a fost elaborat pentru a identifica percepția oamenilor cu privire la sursele de poluare care ar putea duce la afectarea mediului în tot perimetrul studiat în lucrare. Variantele alese fiind: construcțiile, sursele industriale, autovehiculele, aparatele de uz casnic sau încălzire, fumul de țigări, centralele electrice dar și menționarea altor surse.
Rezultate întrebarea 1:
Fig.34 Răspunsuri întrebarea numărul 1 punctul B
Zona Păcii: părerea respondenților a fost aceea că sursa de poluare care ar cauza degradarea mediului într-un grad mare ar fi autovehiculele, urmate de construțiile la noua magistrală de metrou.
Zona Lujerului: sursele de poluare de la nivelul cartierelor Drumul Taberei și Militari, considerate de chestionați ca implicate în poluarea aerului au fost: autovehiculele, construcțiile, sursele industriale și fumul de țigări.
Zona Valea cascadelor: sursele enunțate de către oameni ca fiind cele care duc la degradarea calității aerului sunt: autovehiculele și construcțiile.
Zona Plazza România: publicul anchetat a optat pentru autovehicule, construcții, centrale electrice și deșeuri.
Zona Moghioroș: pentru această zonă au fost menționate construcțiile, sursele industriale, autovehiculele, aparatele de uz casnic, încălzirea și deșeurile.
Zona Valea Oltului: prima sursă de poluare menționată de oamenii chestionați a fost autovehiculele, acestea fiind urmate de construcții, în special cele de la noua magistrală de metrou.
Zona Cotroceni: locul 1- autovehiculele, locul 2- construcțiile, locul 3- sursele industriale, locul 4- deșeurile, locul 5- aparatele de uz casnic și încălzire, locul 6- centralele electrice și locul 7- fumul de țigari.
Zona Prelungirea Ghencea: au fost precizate: autovehiculele, construcțiile, sursele industriale, fumul de țigări, aparatele de uz casnic, deșeurile și centralele electrice.
Itemul 2 (Care credeți că sunt principalele surse de poluare ale aerului în zona chestionată..) s-a referit la părerea indivizilor legată de sursele de poluare în zona în care a avut loc ancheta; respectiv în zonele Păcii, Lujerului, Cotroceni, Valea Cascadelor, Valea Oltului, Moghioroș, Plazza România și Prelungirea Ghencea. Variantele de ales fiind la fel ca și la întrebarea precedentă. Rezultate întrebarea 2:
Fig.35 Răspunsuri întrebarea numărul 2 punctul B
Zona Păcii: a rezultat că principala problemă ar fi numărul mare de autovehicule, în special pe Bulevardul Iuliu Maniu. Cauza acestui lucru fiind ieșirea spre autostrada A1 (Bucureștti- Pitești), dar și prezenței autogării Militari. Următoarele surse menționate de oameni au fost: construcțiile (noi spații rezidențiale), sursele industriale, aparatele de uz casnic și de încălzire, fumul de țigări dar și alte surse- cum ar fi din răspunsurile a 3 persoane chestionate : prezența în zonă a unui miros de gaze (miros de sulf) care persistă mai ales în timpul verii. Părerea lor legată de acest lucru ar fi cauzată de prezența unui depozit în apropiere, deasemenea ele au decurs și la diverse sesizări privind această problemă. Alte surse dăunătoare calității aerului ar fi sursele industriale și gestionarea deșeurilor.
Zona Lujerului: sursele de poluare din această zonă au fost: autovehiculele, construcțiile, sursele industriale, fumul de țigări, aparatele de uz casnic și încălzire, dar și centralele electrice.
Zona Valea cascadelor: autovehiculele, construcțiile și gestionarea deșeurilor.
Zona Plazza România: autovehicule (prezența intersecției Bulevardul Timișoara cu Strada Brașov), construcții (apariția unor noi spații rezidențiale sau centre comerciale), surse industriale, aparate de uz casnic.
Zona Moghioroș: principalele surse menționate au fost autovehiculele, construcțiile (la noua magistrala de metrou și a parcului Drumul Taberei) și sursele industriale, ele au fost precedate de aparate de uz casnic și încălzire, deșeuri, fumul de țigări.
Zona Valea Oltului: cei întrebați au fost de părere că autovehiculele și construcțiile la metrou ar fi cele care ar duce la poluarea cartierului lor.
Zona Cotroceni: locul 1- autovehiculele (prezența bulevardului Iuliu Maniu și Vasile Milea) , locul 2- construcțiile (apariția unor noi centre comerciale și de birouri), locul 3- sursele industriale și aparatele de uz casnic, locul 4- centralele electrice.
Zona Prelungirea Ghencea: sursele principale menționate au fost autovehiculele (datorită ieșirii către centura capitalei dar și prezenței în ultimii ani a noi spații rezidențiale) și aparatele de uz casnic și încălzire.
Itemul 3.(Care sunt principalele aspecte care vă îngrijorează cel mai tare în privința acestui subiect ?) solicită respondenților alegerea variantelor de care își fac cel mai tare grijă în urma afectării mediului de către poluare. Ei au avut de ales între impactul asupra sanătații, impactul transportului (mai multe mașini, mai multa poluare a aerului), lipsa spațiilor verzi, prezența din ce în ce mai mult a construcțiilor. Rezultate întrebarea 3:
Fig.36 Răspunsuri întrebarea numărul 3 punctul B
Zona Păcii: prima grijă a fost cea a impactului asupra sănătății, urmată de lipsa spațiilor verzi și impactul traficului (mai multe mașini mai multă poluare a aerului).
Zona Lujerului: îngrijorările menționate în urma anchetei, în zona Lujerului, au fost: imapctul asupra sănătății, impactul transportului (mai multe mașini mai multă poluare a aerului) și lipsa spațiilor verzi.
Zona Valea Cascadelor: aspectele îngrijorării subiecților privind poluarea aerului din cartierul lor sunt: impactul asupra sănătății și lipsa spațiilor verzi.
Zona Plazza România: locul 1- impactul asupra sănătății, locul 2- impactul transportului și insuficiența spațiilor verzi, locul 3- prezența din ce în ce mai mare a construcțiilor.
Zona Moghioroș: temerea cea mare a celor întrebați în această zonă s-a axat pe impactul poluării asupra sănătății. Aceasta a fost urmată de lipsa spațiilor verzi și impactul autovehiculelor (mai multe mașini mai multă poluare a aerului).
Zona Valea Oltului: cele mai importante puncte menționate au fost impactul poluării asupra sănătății și lipsa spațiilor verzi.
Zona Cotroceni: un număr mare al celor anchetați au răspuns pentru impactul asupra sănătăți și lipsa spațiilor verzi.
Zona Prelungirea Ghencea: răspunsurile în această zonă au fost asemănătoare cu cele din zona precedentă: primele locuri fiind ocupate de impactul asupra sănătății și lipsa spațiilor verzi, iar ultimile de impactul transporturilor și prezența construcțiilor.
Itemul 4 (În ce măsură credeți că vă afectează poluarea aerului?) a vizat gradul de afectare (foarte mult/ foarte puțin) la expunerea surselor de poluare. Rezultate întrebarea 4:
Fig.37 Răspunsuri întrebarea numărul 4 punctul B
Zona Păcii: locuitorii au fost de părere că poluarea aerului îî afecteaza la un nivel foarte mare.
Zona Lujerului: un număr de 8 persoane au răspuns că poluarea aerului îi afectează foarte mult, în schimb ce două persoane au optat pentru celălalt răspunsul (foarte puțin ).
Zona Valea Cascadelor: toți dintre cei 10 anchetați au răspuns că poluarea aerului îi afectează la un nivel foarte mare.
Zona Plazza România: 9 cetățeni din cei 10 chestionați consideră că această zonă este foarte poluată din cauza pasajului, a intersecției, a numărului mare de autovehicule ce trec zilnic pe aici, a terenului liber lasat în paragină de pe locul unde a existat cladirea fabricii Electrotehnica și a construcției adiacente a mall-ului Plazza.
Zona Moghioroș: Poluarea aerului în această zonă a crescut foarte mult de când au început lucrările de construcție a metroului Drumul Taberei. Din 10 indivizi chestionați, 9 consideră zona foarte nocivă
Zona Valea Oltului: Zona este extrem de poluată, verdeața nu poate suplinii praful care se ridică de la construcția metoului Dr.Taberei, din 10 oameni chestionați, toți sunt afectați.
Zona Cotroceni: Majoritatea celor întrebați din zona Cotroceni consideră aerul foarte poluat, aici s-au construit 3 cladiri și urmează să se construiască alte două, adiacente mall-ului AFI Palace Cotroceni .
Zona Prelungirea Ghencea: O zonă în care oamenii sunt afectați de poluarea tot mai crescută a aerului.10 din 10 au raspuns „foarte mult” la intrebarea “În ce măsură credeți că vă afectează poluarea aerului?”
Itemul 5 (Pentru care din situațiile de mai jos vă faceți cel mai tare grijă?) a privit îngrijorarea oamenilor față de dificultăți ale respirației (astm, bronșite, laringite), facând mai puține activități în aer liber, stare de depresie, iritații la nivelul ochilor/nas/gât, probleme ale pielii, dorind să se mute în alt loc mai puțin poluat sau griji pentru sănatatea copiilor lor. Rezultate întrebarea 5:
Zona Păcii: în opinia oamenilor anchetați situațiile pentru care ei se tem cel mai tare ar fi: iritații la nivelul ochilor/nas/gât, griji pentru sănătatea copiilor lor și dificultăți ale respirației (asm, bronșite, laringite). Acestea sunt precedate de stări de depresie, probleme ale pielii, făcând mai puține activități în aer liber și dorind să se mute în alt loc mai puțin poluat.
Fig.38 Răspunsuri întrebarea numărul 5- zona Păcii
Zona Lujerului: situațiile de care își fac cel mai tare grijă respondenții sunt: dificultăți ale respirației și iritații la nivelul ochilor/nas/gât. Acestea sunt urmate de griji pentru sănătatea copiilor lor, stări de depresie, probleme ale pielii, dorind să se mute în alt loc mai puțin poluat sau făcând mai puține activități în aer liber.
Fig.39 Răspunsuri întrebarea numărul 5- zona Lujerului
Zona Valea Cascadelor: griji pentru: dificultăți ale respirației, probleme ale pielii, dorind să se mute în alt loc mai putin poluat, făcând mai putine activități în aer liber și griji pentru sănătatea copiilor lor.
Fig.40 Răspunsuri întrebarea numărul 5- zona Valea Cascadelor
Zona Plazza România: situațiile care au fost menționate într-un număr mare sunt: dificulăți ale respirației, stare de depresie și iritații la nivelul gâtului/nas/ochi
Fig.41 Răspunsuri întrebarea numărul 5- zona Plazza România
Zona Moghioroș: din chestionare se observă ca primul loc îl ocupă grijile pentru dificultăți în respirație urmat de iritații ale ochilor, nasului și gâtului.
Fig.42 Răspunsuri întrebarea numărul 5- zona Moghioroși
Zona Valea Oltului: locul 1- dificultăți ale respirației, locul 2- iritații la nivelul ochiilor/nas/gât, locul 3- dorind să se mute în alt loc mai puțin poluat.
Fig.43 Răspunsuri întrebarea numărul 5- zona Valea Oltului
Zona Cotroceni: primele trei situați ale îngrijorării celor anchetați au fost cele ale dificultății respirației, cauzarea stării de depresie, iritații la nivelul gâtului/nas/ochi.
Fig. 44 Răspunsuri întrebarea numărul 5- zona Cotroceni
Zona Prelungirea Ghencea: locul 1- dificultăți ale respirației, locul 2- griji pentru sănătatea copiilor lor, locul 3- iritații la nivelul gâtului/nas/ochi
Fig.45 Răspunsuri întrebarea numărul 5- zona Prelungirea Ghencea
Itemul 6 (Considerați că spațiile verzi din acest cartier sunt suficente?) s-a referit la părerea lor despre suficiența spațiilor verzi din cartierul în care locuiesc. Rezultate întrebarea 6:
Fig. 46 Răspunsuri întrebarea numărul 6
Zona Păcii: opinia persoanelor anchetate a fost aceea că spațiile verzi din cartier sunt insuficiente. Problema cartierului Militari, menționată de atfel și de chestionați, fiind lipsa zonelor verzi. În comparație cu numărul foarte mare de spații rezidențiale, verdele lipsește.
Zona Lujerului: Părerea legată de spații verzi este că acestea nu sunt sufiecente în comparație cu spațiile rezidențiale sau cu construcțiile care se petrec. Răspunsurile au fost în număr de 8 pentru NU și 2 pentru DA.
Zona Valea Cascadelor: au răspuns în număr de 10 cu varianta NU, considerând că acestea nu sunt sufiecente pentru cartierul în care trăiesc.
Zona Plazza România: 5 chestionați au răspuns cu Da, 4 cu Nu iar unul dintre ei s-a abținut.
Zona Moghioroș: 7 au fost de părere că Da (spațiile verzi sunt suficente) iar 3 pentru NU.
Zona Valea Oltului: părerea oamenilor din această zonă a fost aceea că zonele verzi din arealul de studiu nu sunt suficiente- 9 au răspuns cu NU iar 1 pentru Da.
Zona Cotroceni: 9 dintre anchetați au considerat că spațiile verzi sunt îndeajuns pentru cele două cartiere studiate, doar unul dintre ei a avut o părere contrarie.
Zona Prelungirea Ghencea: 6 oameni au optat pentru Nu iar 4 pentru Da.
Itemul 7 (Considerați că intensitatea traficului este datorată Autostrăzii A1 (București-Pitești)?) a privit întensitatea traficului cauzată de ieșirea spre Autostrada A1. Rezultate întrebarea 7:
Fig.47 Răspunsuri întrebarea numărul 7
Zona Păcii: părerea oamenilor legată de prezența autostrăzii A1 sau a centurii capitalei a fost aceea că cele două influențează foarte mult intensitatea traficului și a fluxului de mașini.
Zona Lujerului: rezultatul răspunsurilor legate de intensitatea traficului privind prezența în apropiere a autostrăzii A1 și centurii capitalei a ieșit egal: 5 indivizi au optat pentru DA, iar 5 pentru NU.
Zona Valea Cascadelor: în număr de 9 au considerat că prezența autostrăzii A1 și centurii capitalei în apropiere duce la fluidizarea traficului. Numai unul dintre cei chestionați a răspuns negativ.
Zona Plazza România: 8 persoane au fost pentru Da iar 2 pentru Nu.
Zona Moghioroi: dintr-un total de 10 persoane chestionate majoritatea au considerat că intensitatea traficului este datorată autostrăzii A1.
Zona Valea Oltului: jumătate din persoanele care au răspuns la această întrebare nu consideră intensitatea traficului datorată autostrăzii A1.
Zona Cotroceni: 8 indivizi din 10 chestionati au fost de părere că prezența autostrăzii A1 duce la intensitatea traficului.
Zona Prelungirea Ghencea: 6 oameni au fost pentru Da iar 4 pentru Nu.
Itemul 8 (Ce părere aveți de construcțiile care se petrec la ora actuală în cartierul dumneavoastră ?) a solicitat opinia indiviziilor despre construcțiile care se petrec la momentul actual în zona studiată. Rezultate întrebarea 8:
Zona Păcii: Părera lor legată de construcțiile care se petrec la ora actuală în zona studiată a fost aceea că unele dintre acestea nu au justificare ,sunt necesare, șantierele nu respectă normele de protecție, unele dintre ele nu au rost, etc.
Tabel 6 Răspunsuri întrebarea numărul 8- zona Păcii
Zona Lujerului: părerea oamenilor din zona Lujerului, privind costrucțiile din catierele analizate în lucrare a fost că pe de o parte acestea sunt benefice sau chiar bine venite iar pe de altă parte ele aglomerează zona din ce în ce mai mult sau se construiesc haotic și terminarea lor este întârziată. Un exemplu a fost dat de construcțiile de pe strada Moinești din apropierea căii ferate, aici întâlnindu-se ansambluri rezidențiale în procesul de construcție a căror lucrări au întărziat. De asemenea doi dintre chestionați au dorit să nu răspundă la această întrebare.
Tabel 7 Răspunsuri întrebarea numărul 8- zona Lujerului
Zona Valea Cascadelor: părerile oamenilor legate de construcții au fost că acestea defavorizează cartierul, terminarea lor este amânată foarte mult (metrou), unele sunt inestetice și amplasate incorect.
Tabel 8 Răspunsuri întrebarea numărul 8- zona Valea Cascadelor
Zona Plazza România: multe din aceste construcții acaparează zona verde, poluează aerul , sunt inestetice și unele chiar abandonate.
Tabel 9 Răspunsuri întrebarea numărul 8- zona Plazza România
Zona Moghioroș: cetățenii din zona sunt supărați și deranjați din cauza construirii metroului Dr.Taberei și lucrărilor neterminate la amenajarea parcului Dr.Taberei.
Tabel 10 Răspunsuri întrebarea numărul 8- zona Moghioroș
Zona Valea Oltului: Indivizii chestionați consideră construcțiile existente extrem de deranjante din punct de vedere al aerului irespirabil. Spatiile verzi au dispărut lăsând în urmă doar promisiuni.
Tabel 11 Răspunsuri întrebarea numărul 8- zona Valea Oltului
Zona Cotroceni: percepția respondenților a fost aceea că lucrările sunt foarte lente, unele sunt benefice pentru cartier dar durează foarte mult.
Tabel 12 Răspunsuri întrebarea numărul 8- zona Cotroceni
Zona Prelungirea Ghencea: după opinia oamenilor din această zonă construcțiile care se petrec actual în arealul de studiu, chiar dacă unele sunt necesare este întârziată finalizarea lor, șantierele unora dintre ele nu respectă normele de protecție iar zonele noi rezidențiale duc la lipsa spațiilor verzi.
Tabel 13 Răspunsuri întrebarea numărul 8- zona Prelungirea Ghencea
Itemul 9 (Cum apreciați calitatea aerului în sectorul 6 față de celelalte sectoare ale capitalei?) s-a bazat pe aprecierea de către oameni a calității aerului în perimetrul de studiu. Rezultate întrebarea 9 :
Zona Păcii: În opinia chestionațiilor calitatea aerului din sectorul 6 ar fi una puțin mai bună în comparație cu celelalte sectoare ale capitalei.
Tabel 14 Răspunsuri întrebarea numărul 9- zona Păcii
Zona Lujerului: Calitatea aerului din sectorul 6 a fost percepută de majoritatea chestionațiilor ca fiind una acceptabilă sau destul de bună în comparație cu celelalte sectoare ale capitalei. Sectorul având un aer mult mai curat față de celelalte zone ale Bucureștiului, mult mai aglomerate. La acest item unul dintre indivizi a dorit să nu răspundă.
Tabel 15 Răspunsuri întrebarea numărul 9- zona Lujerului
Zona Valea Cascadelor: calitatea aerului a fost caracterizată asemănătoare cu celelalte sectoare bucureștene dar având un aer destul de poluat datorită noilor construcții care se petrec.
Tabel 16 Răspunsuri întrebarea numărul 9- zona Valea Cascadelor
Zona Plazza România: : majoritatea locuitorilor din această zonă percep calitatea aerului ca fiind nu foarte bună.
Tabel 17 Răspunsuri întrebarea numărul 9- zona Plazza România
Zona Moghioroș: 5 au răspuns pentru o calitate bună a aerului iar ceilați 5 pentru una destul de nocivă.
Tabel 18 Răspunsuri întrebarea numărul 9- zona Moghioroși
Zona Valea Oltului: unii din cei chestionați au fost de părere că aerul are o calitate bună, nocivitatea fiind asemănătoare cu celelalte sectoare ale capitalei.
Tabel 19 Răspunsuri întrebarea numărul 9- Valea Oltului
Zona Cotroceni: 5 dintre cei întrebați au fost de părere că aerul din sectorul 6 are o calitate bună iar ceilalți 5 au optat pentru varianta negativă.
Tabel 20 Răspunsuri întrebarea numărul 9- zona Cotroceni
Zona Prelungirea Ghencea: calitatea aerului în sectorul din care fac parte cele două areale de studiu a fost percepută de majoritatea oamenilor din zona Prelungirea Ghencea ca fiind asemănătoare ca în celelate sectoare ale capitalei.
Tabel 21 Răspunsuri întrebarea numărul 9- zona Prelungirea Ghence
Itemul 10 (Ce măsuri ați lua dumneavoastră pentru combaterea poluării aerului în cartierul în care locuiți?) s-a referit la atitudinea sau măsurile pe care le-ar lua cei întrebați pentru diminuarea/ combaterea poluării aerului din cartierele Drumul Taberei și Militari. Rezultate întrebarea 10:
Zona Păcii: Măsura principală pe care ar aborda-o chestionații pentru combaterea poluării aerului ar fi creearea de mai multe zone verzi și chiar inițiative de voluntariat pentru plantarea de copaci sau flori dar și idei de spații verzi pe terasa blocurilor.
Tabel 22 Răspunsuri întrebarea numărul 10- zona Păcii
Zona Lujerului: măsurile de combatere sau de reducere a poluării pe care locuitorii din zona Lujerului le-ar aborda ar fi următoarele: introducerea taxei auto la intrarea în București, în anumite zone aglomerate să nu se mai construiască, extinderea zonelor verzi (multa verdeață și mai puțin ciment), amenajarea unui parc (idee: în zona dintre intrarea în politehnică și clădirea IBM (bd-ul V. Milea) unde au fost demolate clădirile industriale), folosirea bicicletelor în locul mașinilor, amenajarea unor spacii speciale destinate fumătorilor și șosele cu mai multe benzi pentru fluidizaea traficului. La această întrebarea patru dintre chestionați au dorit să nu răspundă.
Tabel 23 Răspunsuri întrebarea numărul 10- zona Lujerului
Zona Valea Cascadelor: ideile de combatere a poluării aerului abordate de către subiecți au fost: reducerea traficului autovehiculelor prin programe de mers pe jos, cu bicicleta, construirea mai multor spații verzi, gestionarea mai bună a deșeurilor, desființarea magazinelor care vând gresie și faianță din zona Valea Cascadelor și înlocuirea cu spațiu verde cu multă iărba și pomi.
Tabel 24Răspunsuri întrebarea numărul 10- zona Valea Cascadelor
Zona Plazza România: Pentru combaterea poluarii aerului cetațenii din zona Plazza vor mai multe spații verzi împrejur, fluidizarea traficului prin crearea de pasaje iar construcțiile să respecte normele de protecție.
Tabel 25 Răspunsuri întrebarea numărul 10- zona Plazza România
Zona Moghioroș: în opinia cetățenilor chestionați, în această zonă, a fost de creare a cât mai multe zone verzi (parcuri, scuaruri, aliniamente stradale, etc.), deoarece în cartierul Drumul Taberei ele sunt insuficente.
Tabel 26 Răspunsuri întrebarea numărul 10- zona Moghioroși
Zona Valea Oltului: Majoritatea persoanelor chestionate în această zonă sunt de părere că ar trebui să se planteze mulți copaci și să se reamenajeze cat mai repede parcul Drumul Taberei.
Tabel 27 Răspunsuri întrebarea numărul 10- zona Valea Oltului
Zona Cotroceni: Lipsa spațiilor verzi estet o problemă generală a cetățenilor chestionați
Tabel 28 Răspunsuri întrebarea numărul 10- zona Cotroceni
Zona Prelungirea Ghencea: Combaterea poluării aerului se poate face prin creșterea numărului de copaci plantați, a zonelor cu verdeață, a curățării permanente a străzilor și străduțelor din jurul blocurilor.
Tabel 29 Răspunsuri întrebarea numărul 10- zona Prelungirea Ghencea
3.3 Concluzii chestionare
În urma anchetei pe care am aplicat-o asupra oamenilor, din zonele menționate mai sus, am putut afla părerile/opinile/grijile/măsurile pe care le-ar lua privind calitatatea aerului din cele două cartiere studiate- Drumul Taberei și Militari. Analizând răspunsurile lor putem spune:
Principalele surse de poluare considerate de cetățeni au fost autovehiculele, construcțiile și sursele industriale. Prezența mare a vehiculelor în această zonă este cauzată de situațiile: ieșirea către autostrada A1 București-Pitești (aflată în partea de vest a zonei Militari), a centurii capitalei (situată în partea de sud vest a aerului- specific Prelungirea Ghencea) și apariția unor noi spații de servicii, centre comerciale (Afi Palace Cotroceni și Plazza România) dar și a noi spații rezidențiale care generează în anumite ore ale zilei o circulație greoaie. Construcțiile au fost menționate, ca a doua sursă de poluare, de chestionați datorită lucrărilor care au loc la Parcul Drumul Taberei și la noua magistrală de metrou. Nemulțumirile acestor probleme fiind cauzate de întărzierea finalizării și nerespecatrea normelor de protecție pe șantiere. Deasemenea eu au amintit și alte surse de poluare cum ar fi prezența unui miros de gaze (miros de sulf) în zona Păcii-Apusului, care persistă mai ales în timpul verii, provenită după părerea lor de la un depozit din apropiere.
Frământările majore ale oamenilor au constat în impactul asupra sănătății lor și lipsa spațiului verde. Ei au considerat că poluarea cauzată în ultimul timp îi afectează la un nivel destul de serios.
Grijile cele mai mari au fost pentru dificultăți ale respirației (acestea ducând la astm, bronșite, laringite), iritații la nivelul gâtului/nas/ochi și griji privind sănătatea copiilor lor.
Insuficența spațiilor verzi a fost amintită de cetățenii celor două cartiere ca fiind una majoră. Mai ales cei care locuiesc în cartierul Drumul Taberei au menționat faptul că zonele verzi au dispărut pe parcursul ultimilor ani, odată cu începerea lucrărilor la metrou. O singură zonă a contrariat răspunsurile celorlallte și anume : zona Cotroceni, motivul pentru care cei din această zonă au spus că spațiile verzi sunt suficente a fost datorită prezenței Parcului Politehnicii și Grădinii Botanice.
Calitatea aerului din sectorul 6 a fost percepută de majoritatea populației anchetate, ca fiind asemănătoare cu celelalte cartiere Bucureștene.
Măsurile de combatere a poluării aerului pe care le-ar aborda ei ar fi construirea de cât mai multe zone verzi, implementarea conceptului de bicicletă ca mijloc alternativ de circulație ca și în celelalte state europene, lărgirea benzilor de circulație pentru fluidizarea traficului, întroducerea unei taxe la intrarea autovehiculelor în București și respecatrea normelor de protecție în privința șantierelor de construcții.
Capitolul 4. Măsuri de prevenire sau combatere a poluării aerului în arealul de studiu
Aerul este cea mai importantă componentă a vieții, fiind elementul esențial pentru menținerea vieții pe pământ. Pentru a nu se ajunge la afectarea calității acestuia este nevoie de luarea unor măsuri/metode de prevenire/combatere a poluării aerului.
4.1 Măsuri de prevenire a poluării aerului luate în arealul de studiu
4.1.1Măsuri ale instituțiilor
În anul 2013 un comunicat de presă online specifică faptul că a fost aprobat de către Consiliul Local al Sectorului 6 un proiect de hotărâre care prevedea reducerea cu 20% a gradului de poluare în sectorul 6. Scăderea nivelului de noxe urmează să fie făcută prin implementarea unui plan de acțiuni pentru eficientizarea consumurilor energetice în mai multe domenii. Proiectul avea ca plan de acțiune măsuri, programe și lucrări pentru activitățile de eficientizare a consumurilor energetice din Sectorul 6. El prezintă modul în care Primăria Sector 6 își propunea să acționeze asupra eficientizării consumurilor energetice și să reducă emisiile de CO2 cu cel puțin 20% până în anul 2020. Administrația locală susținea că va urma să ia mai multe măsuri în privința scăderi nivelului de poluare în domenii precum construcțiile, transportul, electricitatea dar și amenajarea teritoriului. Proiectele principale de reducere a poluării vizează identificarea posibilităților de reducere a consumului energetic în toate sectoarele publice, astfel încât să fie create premisele pentru producerea energiei din surse regenerabile în zona Sectorului 6. La acestea se adaugă modernizarea și eficientizarea consumului de energie în clădirile publice, precum și reducerea pierderilor energetice La acestea se mai adăugau mai multe proiecte privind extinderea și realizarea de noi spații verzi, un exemplu în acest sens fiind modernizarea Parcului Drumul Taberei. Tot în 2013 au fost menționate și puse în practică amenajarea unor mini-insule de vegetație în zonele aglomerate, mai ales unde este trafic auto intens, cum ar fi intersecția de la Răzoare (Catiusa Ivanov -HotNews.ro) Pentru că în ultima vreme costurile de producere a energiei electrice și termice au tot crescut și nu se întrevede o scădere a acestora nici după punerea în funcțiune a noilor unități de la CET-uri, edilii vor să găsească surse de energie alternative și cât mai ieftine.
Aceștia le-au cerut specialiștilor să vină cu idei de producere a energiei din reciclarea gunoaielor sau cu ajutorul vântului și al curenților de aer. Proiectele se află abia în stadiul de început, dar promit să aducă primăriei resurse importante de energie care până acum nu au fost exploatate. Pentru a vedea dacă se poate obține energie eoliană în Capitală, primarul general Sorin Oprescu vrea să facă un experiment. În curtea CET-urilor ar urma să fie montate instalații eoliene pentru a se vedea câtă energie pot produce acestea folosind puterea vântului și a curenților de aer din oraș. Generatoarele eoliene vor fi montate pe coșurile de fum de la CET-uri, la o inalțime de 100 de metri, pentru a se folosi cat mai bine curenții de aer.
Chiar dacă Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului pentru Municipiul București a fost aprobat de Consiliu General, unele masuri nu pot fi duse la îndeplinire până când nu se modifică Planul Urbanistic General, spre exemplu măsura de aprobarea pentru realizarea oricărei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000 mp va fi condiționată de amenajarea și întreținerea corespunzătoare a unui spațiu verde cu suprafața de cel putin 30% din suprafața totală a parcelei aferentă proiectului; de asemenea și măsura obligativității amenajării parcărilor pentru biciclete la instituții publice, unități de învățământ, centre comerciale și în parcările publice auto (Catiusa Ivanov -HotNews.ro). Altă măsură neimplementată încă, care nu vizează administrația locală este aceea de introducere a inspecției tehnice de poluare pentru autovehiculele cu masa maximă sub 3,5 tone, cu norma de poluare EURO 0, 1 și 2, cu valabilitate de 1 an. În prezent au loc discuții între responsabilii Ministerului Mediului și RAR, privind acest subiect(Catiusa Ivanov -HotNews.ro).
Măsuri propuse
Interzicerea staționării autovehiculelor individuale pe prima bandă de circulație pe străzile principale și folosirea acestor benzi pentru transportul în comun și cicliștilor;
amenajarea de piste speciale pentru bicicliști și încurajarea transportului alternativ;
obligarea proprietarilor și administratorilor de terenuri neîntreținute, timp de un an, de a le îngrădi până la utilizarea acestora ;
replantarea aliniamentelor stradale cu arbori acolo unde este cazul;
sancțiuni contravenționale pentru persoanele fizice și juridice care nu asigură întreținerea corespunzătoare a spațiilor verzi deținute în proprietate sau în administrare;
amenajarea de parcări subterane pentru folosirea multifuncțională a spațiului;
4.2 Instrumente ale politicii de mediu
În cadrul strategiei de protecția mediului un rol esențial îl joacă instrumentele politicii de mediu. Pentru tema aleasă, instrumentele cele mai favorabile care s-ar aplica ar fi: instrumente de reglemetare, instrumente economice, instrumente juridice și voluntare. (Bandoc,G.)
Instrmente de reglementare:
Prin aceste instrmente sunt aprobate decrete, legi, hotărâri de guvern sau miniștri. pentru a putea aplica anumite condiții activitățiilor, produselor și serviciilor realizate de organizații în vederea impactului asupra mediului și protecției sănătății omului. (Bandoc,G.) Normele care s-ar aplica pentru tema studiată ar fi:
norme, reglementări sau standard de emisii și afluenți (pentru reducerea presiunilor asupra mediului de către poluatori. Ex: valori limită de emisie pentru instalații mari de ardere – CET Vest în cazul temei noastre- ( reglementate în România la nivelul anului 2003, prin Hotărârea de Guvern)
norme, reglementări sau standard de calitate a mediului (folosite pentru urmărirea permanent a stării factorilor de mediu). Ex: valori maxime sau minime pentru concentrația diverșilor poluanți înregistrați în zona studiată.
Norme, reglementări sau standard tehnologice – la CET se dorește montarea de instalații eoliene de producere a energiei la costuri foarte mici.
Instumente economice:
Acestea sunt utilizate în aplicarea principiilor protecției mediului și reprezintă modalități de influență asupra costurilor și avantajelor diverselor opțiuni ce se oferă organizațiilor în vederea modificării comportamentului acestora către o atitudine cât mai bună față de mediu. (Bandoc,G.)
Impozite pe emisii, afluenți și alte materii – pentru arealul studiat: impozit pentru emisii în aer.
Taxe de utilizare: -pentru arealul nostru: taxe pentru drumuri
Detaxări și subvenții
Amenzi administrative- amenzi la neconformități privind aerul și sănătatea umană.
Mecanisme flexibile ale Protocolului de la Kyoto- mecansime de dezvoltare curată sau implementarea curată.
Instrumente juridice:
Ele se referă la Constituție, legi, decrete, hotărâri și ordonațe guvernamentale dar și la tratate, conveții, acte juridice emise de diferite organisme sau organizații. (Bandoc,G.) Pentru poluarea aerului din arealul Drumul Taberei și Militari legile, directivele sau decretele aplicate ar fi:
LEGI: Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător (publicată în Monitorul Oficial nr. 452/28.06.2011), Ordinul M.M.D.D. nr. 1095/02.07.2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului (publicat în Monitorul Oficial nr. 513/31.07.2007), Ordinul M.M.G.A. nr. 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului (publicat în Monitorul Oficial nr. 56/24.01.2007)
DIRECTIVE: Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător (directiva fiică 4), Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen și monoxidul de carbon din aerul înconjurător (directiva fiică 2), Directiva 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie și plumbul din aerul înconjurător (directiva fiică 1), Directiva 1996/62/CE privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător (directiva-cadru), Directiva 1994/63/CE privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei și transportul acesteia de la terminale la stațiile de benzină
DECIZII: Decizia 2004/470/CE privind o orientare referitoare la o metodă de referință provizorie pentru prelevarea de probe și măsurarea PM2,5, Decizia 2004/224/CE de stabilire a normelor de transmitere a informațiilor privind planurile sau programele solicitate în temeiul Directivei 96/62/CE a Consiliului în ceea ce privește valorile limită pentru anumiți poluanți în aerul înconjurător, Decizia 2001/752/CE de modificare a anexelor la Decizia 97/101/CE a Consiliului de stabilire a unui schimb reciproc de informații și date provenind de la rețele și stații individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător în statele membre, Decizia 97/101/CE de stabilire a unui schimb reciproc de informații și date provenind de la rețele și stații individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător în statele membre
Instrumente de voluntariat:
Acorduri voluntare pentru reducerea poluării: cum ar fi cele între anumite companii de electricitate
Participării publice – implicarea cetățeniilor în diverse programe pentru strângerea deșeurilor și de plantare de arbori sau plante, măsuri de încurajare a consumului de energie regenerabilă, de promovare/ încurajare a transportului alternativ și amenajarea de piste pentru bicicliști.
4.3 Proiect dezvoltare durabilă în cartierele Drumul Taberei și Militari
În cuprinsul acestui proiect o să încerc să identific zonele cele mai favorabile pentru arealul de studiu, în care s-ar putea amplasa cel mai bine trei zone verzi .
Prin acest proiect am vrut să urmăresc : dezvoltarea suprafețelor de spații verzi; dezvoltarea zonelor de recreere și mișcare în aer liber și diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber dar și implementarea conceptului de cartier rezidențial ,,verde’’. Problema cea mai mare, cu care se confruntă în prezent cartierele Drumul Taberei și Militari, este insuficiența spațiului verde. Acest lucru s-a aprofundat mai ales de când singura zonă verde a cartierului Drumul Taberei a intrat în reparații. A doua problemă care duce la degradarea calitații aerului și mediului o constituie lucrările la noua magistrală de metroul Drumul Taberei (M5). Aceste două subiecte, identificate ca fiind problemele regionale ale arealului de studiu, au dus în ultimii ani la creșterea semnificativă a concentrațiilor de poluanți, situând cele două cartiere în rândul cartierelor poluate ale Bucureștiului. Pe lânga cele identificate mai sus ar mai putea fi și noile construcții la diferite zone rezidențiale și centre de birouri/comerciale care duce la un trafic din ce în ce mai intens mai ales în zonele de vârf ale zilei. În urma analizei identificată în cele două cartiere studiate ( Drumul Taberei și Militari) propun următoarele proiecte de dezvoltare durabilă:
1. Spațiu verde (parc) în zona intersecției: Bulevardul Timișoara cu Strada Brașov; cu o suprafață de 3 hectare;
2. Spațiu verde (parc) în zona axei de circulație Prelungirea Ghencea, lângă stadionul Steaua; cu suprafața de 99 hectare;
3.Spațiu verde( parc) zona Militari, lângă centrul comercial Militari; cu suprafața de 11 hectare.
Pentru poziționarea acestor proiecte am analizat datele geologice și ale utilizării terenurilor din zona cartierelor Drumul Taberei și Militari.
În areal sunt prezente două tipuri de depozite: aluvial-proluviale și deluvial-proluviale. Folosința terenurilor din areal este următoarea: acumulări de apă, livezi, pășuni, rețea de căi de comunicație, spațiu urban continuu și discontinuu, spațiu rural, terenuri arabile neirigabile, terenuri predominant agricole, unități industriale, zone urbane verzi, zone de culture complexee și zone de agrement. În urma acestor date s-au creat hărți de pretabilitate, ele arătând cele mai favorabile zone pentru amplasarea proiectelor propuse. Pentru acest lucru au fost alese de valori esențiale:
1- pentru zonă nefavorabilă de amplasament al unei construcții, având culoarea roșie
3- pentru zonă mediu favorabilă de amplasament, pe hartă fiind reprezentată cu noanța de galben
5 – zonă bună favorabilă de amplasament, având culoarea verde.
Harta pretabilității utilizării terenurilor pentru recreere: putem observa din fig. 11 că zona mediu favorabilă este dominantă, zona nefavorabilă se află la periferia arealului, iar zonele favorabile sunt atât la periferia arealui cât și în interiorul acestuia.
Fig.48 Harta pretabilității utilizării terenurilor (sursa: European Environment Agency, 2006-prelucrare ArcGis 10.1)
Harta pretabilității geologice: zona dominantă de pe hartă este cea mediu favorabilă, iar zonele nefavorabile se află în partea de NE și SV. Din cele rezultate observăm că nu există nici o zonă favorabilă (valoarea 5), acest lucru este datorat prezenței nisipurilor, pietrișurilor, loessurilor și argilelor care nu sunt extrem de pretabile la construirea spațiilor verzi sau a unor cartiere rezidențiale. Dar având în vedere că în zonă au fost construite atât spații verzi cât și cartiere rezidențiale și nu numai, putem spune că proiectele propuse pot fi realizabile.
Fig.49 Harta pretabilității geologice (sursa: Institutul Natțional de geologie al României-prelucrare ArcGis 10.1)
Din cele două hărți de mai sus a fost creată harta de pretabilitate finală, după care am putut vedea locurile cele mai favorabile de amplasare ale celor 3 spații verzi.
Fig. 50 Harta pretabilității finale (prelucrare ArcGis 10.1)
Zonele în care am dorit să amplasez proiectele propuse au fost următoarele:
Proiectul 1 (spațiu verde- parc): în zona intersecției: Bulevardul Timișoara cu Strada Brașov. Amplasarea acestuia în zona menționată a fost datorită: prezenței întersecției (concentrații mari de noxe rezultate în urma traficului), amplasarea parcului între cele două cartiere , dar și a prezenței terenului părăsit din zonă. Suprafața acestuia fiind de 3 hectare.
Fig. 51 Zona 1 propusă pentru amplasare parc -intersectia Bulevardului Timișoara cu Strada Brașov ( sursa: arhivă personal)
Proiect 2 (spațiu verde -parc): în zona axei de circulație Prelungirea Ghencea, lângă stadionul Steaua. Zona a fost aleasă pentru: prezența axei de transport- Prelungirea Ghencea- unde traficul a devenit destul de intens datorită ieșirii către centura capitalei, construirii unor noi cartiere rezidențiale, dar și datorită spațiului mare nefolosibil până acum.
Fig. 52 Zona 2 propusă pentru amplasare parc -zona Ghencea (sursa: google maps)
Proiect 3 (spațiu verde- parc): zona Militari, lângă centrul comercial Militari Zona aleasă a fost datorită: lipsei de spațiu verde sau a unei zone de recreere a populației din cartierul Militari.
Fig. 53. Zonă propusă pentru amplasare parc -zona Militari (sursa: google maps) Fig. 54 Harta cu elementele propuse (prelucrare ArcGis 10.1)
Beneficii de mediu : se știe că acești arbori și arbuști absorb dioxidul de carbon din atmosferă și asftel conduc la reducerea poluării. Conform studiilor de specialitate, care arată faptul că o parte din populație va merge în timpul liber în noul obiectiv amenajat reducând astfel consumurile cu energia electrică și gazele, se realizează un beneficiu de reducere a consumului de energie electrică și reducerea poluării de aproximativ 0,5 EUR/luna/locuitor.
Prin aceste proiecte am urmărit : dezvoltarea suprafețelor de spații verzi; dezvoltarea zonelor de recreere și mișcare în aer liber și diversificarea posibilitatilor de petrecere a timpului liber, dar și implementarea conceptului de cartier rezidențial ,,verde,,. Ideea acestor proiecte a plecat și de la problemele identificate în arealul analizat. Deasemenea am avut în vedere și dezvoltarea infrastructurii urbane si creșterea calitații vieții și a atractivitații pentru tineri, imbunătățind imaginea urbei si contribuind la crearea unui “brand” local. Aceste proiecte iși aduc contribuția la “Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere” Pentru a duce la îndeplinire, proiectele de dezvoltare durabilă, am avut în vedere: pretabilitatea hărțiilor de geologie și de utilizare a terenurilor, acestea mi-au arătat locurile perfecte pentru construirea sau amenajarea celor propuse. Am ținut cont și de constrângerile sau favorabilitățiile cartierelor.
CONCLUZII
În cuprinsul acestei lucrări am prezentat două lucruri esențiale: poluarea aerului din cele două cartiere Drumul Taberei și Militari și percepția oamenilor legată de această problemă majoră. Poluarea în acest areal este rezultatul următoarelor surse: centrala electrotermică CET-Vest București, traficul rutier intens pe marile artere de circulație din cuprinsul arealului (Bulevardul Timișoara, Bulevardul Iuliu Maniu, Prelungirea Ghencea și Bulevardul Drumul Taberei), obiectivele industriale de pe platforma industrială Militari și șantierele de construcții de la momentul actual. Problema degradării calității aerului a început să devină mai acentuată în acest areal odată cu începerea construcțiilor la noua magistrală de metrou Drumul Taberei, lucrul care a dus la numeroase conflicte în rândul locuitorilor, datorită întărzierii și amânării lucrărilor. De asemenea se poate adăuga aici și începerea în această perioadă a amenajării parcului Drumul Taberei, el fiind singura zonă verde/ recreere de pe cuprinsul celor două cartiere; și la acesta lucrările fiind amânate o bună perioadă de timp.
În urma aplicării chestionarului am putut afla părerile oamenilor; atât a celor care locuiesc aici, dar și a celor care desfășoară diferite activități în areal; cu privire la degradarea aerului din acest perimetru. Din cadrul acestei anchete am putut afla părerile/opinile/grijile/măsurile pe care le-ar aborda ei legate de această problemă. Opiniile care au rezultat din chestionare au fost următoarele:
Principalele surse de poluare considerate de oameni au fost autovehiculele, construcțiile și sursele industriale. De asemenea eu am amintit și alte surse de poluare cum ar fi prezența unui miros de gaze (miros de sulf) în zona Păcii-Apusului, care persistă mai ales în timpul verii, provenit după părerea lor de la un depozit din apropiere.
Construcțiile au fost menționate, ca a doua sursă de poluare, de cei chestionați datorită lucrărilor care au loc la Parcul Drumul Taberei și la noua magistrală de metrou. Nemulțumirile acestei probleme fiind cauzate de întărzierea finalizării și nerespecatrea normelor de protecție pe șantier.
Frământările cele mai mari ale cetățenior din cartier au constat în impactul asupra sănătății lor și lipsa spațiului verde. Ei au considerat că poluarea cauzată în ultimul timp îi afectează la un nivel destul de serios.
Grijile cele mai mari au fost pentru dificultăți ale respirației (acestea ducând la astm, bronșite, laringite), iritații la nivelul gâtului/nas/ochi și griji privind sănătatea copiilor lor.
Insuficența spațiilor verzi a fost amintită de oameni ca fiind una majoră. Mai ales cei care locuiesc în cartierul Drumul Taberei au menționat faptul că zonele verzi au dispărut pe parcursul ultimilor ani, odată cu începerea lucrărilor la parcul Drumul Taberei.
Calitatea aerului din sectorul 6 a fost percepută de majoritatea populației, ca fiind asemănătoare cu celelalte cartiere Bucureștene. Pentru a ameliora sau a preveni poluarea aerului și a reduce îngrijorările populației, din cele două cartiere am prezentat în finalul lucrării câteva măsuri de combatere luate de instituții sau propuse de oameni, în urma chestionarului și idei de noi proiecte de dezvoltare urbană care ar ajuta la îmbunătățirea, nu numai a aerului, ci și a spațiului urban. Măsurile de combatere a poluării aerului pe care le-ar aborda ei ar fi construirea de cât mai multe zone verzi, implementarea conceptului de mers pe bicicletă ca mijloc alternativ de circulație ca și în celelalte state europene, lărgirea benzilor de circulație pentru fluidizarea traficului, întroducerea unei taxe la intrarea autovehiculelor în București și respecatrea normelor de protecție în privința șantierelor de construcții.
Spațiul urban poate fi îmbunătățit prin realizarea mai multor ,,filtre verzi,, pentru a reține particule care poluează aerul. Rolul acestora fiind de neutralizare a noxelor și de element de confort pentru activitatea umană. Pe arterele de circulație, ele exercită un rol important antipoluant, de reținere a prafului și purificare a atmosferei, de creștere a umidității relative a aerului și de introducere a variațiilor de peisaj. Ponderea activitățiilor rezultate din construcții este mare, ca urmare, șantierele și betonierele constituie surse de poluare a aerului care afectează locatarii din apropiere, producând modificări în starea de sănătate. Populația din zonele în care se construiește mult este expusă unui risc sporit de îmbolnăviri. Blocarea circulației aerului prin aglomerarea construcțiilor mai ales a celor înalte conduce la apariția efectului ,,de canion” adică la blocarea poluanțiilor la nivelul la care omul respiră (exemplu: spațiu continuu urban în cartierul Militari).
BIBLIOGRAFIE
Bandoc, G., Protecția mediului- Note de curs, București
Bălteanu , D., Semnificația geografică a modificării terenurilor, AUSM-Geol. Geogr, V
Bănuță, A.D., (2009), Calitatea mediului în spațiile rezidențiale din municipiul București,
București, (Teză de doctorat)
Dincă, C., (2008), Metode și mijloace de evaluare a percepției stării mediului în sectorul 4 al municipiului București, București, (Teză de doctorat)
Gugiuman I., Cotrău, M., (1975), Elemente de climatologie urbană, Editura Academiei Române, București
Ioja, C., (2013), Metode de cercetare și evaluare a stării mediului, Editura Etnografică, București
Mănoiu, V. (2005), Monitoringul și poluarea mediului -Note de curs, sinteze, exerciții și studii de caz, Editura Printech, București
Negulescu, V., (2011), Dinamica spațiilor verzi în municipiul București după anul, București, (Teză de doctorat)
Popescu, C., (1991-1992), Recent industrial changes in Bucharest, AUG-G, XL-XLL
Posea, G., Stefănescu, I., (1981), București-sector agricol Ilfov, Editura Academiei, București
Șerban, C., (2005), Clima și poluarea aerului în municipiul București, București, (Teză de doctorat)
*** Municipiul București, (1980), Editura Sport Turism, București
*** Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, Magistrala M5-Drumul Taberei –Pantelimon, Tronson1. Drumul Taberei –Universitate. (2011), București
Surse web:
http://www.ecopolis.org.ro/media/files/studiu_calitatea_aerului_bucuresti.pdf (accesat la 29 noiembrie 2014)
http://www.calitateaer.ro/parametri.php (accesat la 5 februarie 2015)
http://www.calitateaer.ro/structura.php (accesat la 5 februarie 2015)
http://www.ngo.ro/site_item_full.shtml?x=506 (accesat la 28 noiembrie 2014)
http://www.b365.ro/ce-plan-are-primaria-pentru-a-reduce-poluarea-in-sectorul-6_194279.html ( accesat la 29 noiembrie 2014)
http://www.green-report.ro/desi-statiile-de-monitorizare-nu-functioneaza-tot-timpul-autoritatile-raporteaza-imbunatatirea-calitatii-aerului/ (accesat la 3 decembrie 2014)
http://www.adrbi.ro/media/8575/2.6.%20Mediu.%20Aer.%20Apa.Biodiversitate.pdf (accesat la 3 decembrie 2014)
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-17131726-cum-scazut-poluarea-aerului-din-bucuresti-raportarile-oficiale-fac-baza-unor-date-incomplete.htm (accesat la 24 martie 2015)
http://www.primarie6.ro/sectorul-6-azi/ (accesat la 15 noiembrie 2014)
http://www.primarie6.ro/sectorul-6-azi-2/ (accesat la 15 noiembrie 2014)
http://mmediu.ro/categorie/calitatea-aerului/56 (accesat la 1 mai 2015)
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-atmosferei/calitatea-aerului/ (accesat la 1 mai 2015)
http://www.primarie6.ro/informare-publica-martie-2014/ (accesat la 16 martie 2015)
http://www.primarie6.ro/parcul-drumul-taberei-informare-publica-luna-septembrie/ accesat la 15 martie 2015)
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-19452476-video-zeci-bucuresteni-protesat-sambata-cerand-primariei-sector-6-redeschida-parcul-drumul-taberei.htm (accesat la 15 martie 2015)
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-17879181-video-fotogalerie-primaria-sectorului-6-taiat-160-copaci-din-parcul-drumul-taberei-dar-spune-plantat-950-loc-societatea-civila-acuza-institutia-betonat-spatiul-verde-voi-parere-aveti-proiect.htm (accesat la 16 martie 2015)
http://www.romaniatv.net/metrou-drumul-taberei-galerie-foto_201949.html (accesat la 20 martie 2015)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrocentrale_Bucure%C8%99ti (accesat la 28 noiembrie 2014)
http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/cet-vest-poate-acoperi-consumul-de-energie-electrica-al-intregii-capitale-131414 (accesat la 15 noiembrie 2015)
http://m.hotnews.ro/stire/1128958 (accesat la 15 noiembrie 2015)
https://www.scribd.com/doc/71559736/METODE-%C8%98I-MIJLOACE-DE-CON%C5%9ETIENTIZARE-A-ST%C4%82RII-DE-SANOGENEZ%C4%82-A-UNUI-ECOSISTEM-URBAN (accesat la 20 martie 2015)
ANEXE 1
Chestionar aplicat
BIBLIOGRAFIE
Bandoc, G., Protecția mediului- Note de curs, București
Bălteanu , D., Semnificația geografică a modificării terenurilor, AUSM-Geol. Geogr, V
Bănuță, A.D., (2009), Calitatea mediului în spațiile rezidențiale din municipiul București,
București, (Teză de doctorat)
Dincă, C., (2008), Metode și mijloace de evaluare a percepției stării mediului în sectorul 4 al municipiului București, București, (Teză de doctorat)
Gugiuman I., Cotrău, M., (1975), Elemente de climatologie urbană, Editura Academiei Române, București
Ioja, C., (2013), Metode de cercetare și evaluare a stării mediului, Editura Etnografică, București
Mănoiu, V. (2005), Monitoringul și poluarea mediului -Note de curs, sinteze, exerciții și studii de caz, Editura Printech, București
Negulescu, V., (2011), Dinamica spațiilor verzi în municipiul București după anul, București, (Teză de doctorat)
Popescu, C., (1991-1992), Recent industrial changes in Bucharest, AUG-G, XL-XLL
Posea, G., Stefănescu, I., (1981), București-sector agricol Ilfov, Editura Academiei, București
Șerban, C., (2005), Clima și poluarea aerului în municipiul București, București, (Teză de doctorat)
*** Municipiul București, (1980), Editura Sport Turism, București
*** Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, Magistrala M5-Drumul Taberei –Pantelimon, Tronson1. Drumul Taberei –Universitate. (2011), București
Surse web:
http://www.ecopolis.org.ro/media/files/studiu_calitatea_aerului_bucuresti.pdf (accesat la 29 noiembrie 2014)
http://www.calitateaer.ro/parametri.php (accesat la 5 februarie 2015)
http://www.calitateaer.ro/structura.php (accesat la 5 februarie 2015)
http://www.ngo.ro/site_item_full.shtml?x=506 (accesat la 28 noiembrie 2014)
http://www.b365.ro/ce-plan-are-primaria-pentru-a-reduce-poluarea-in-sectorul-6_194279.html ( accesat la 29 noiembrie 2014)
http://www.green-report.ro/desi-statiile-de-monitorizare-nu-functioneaza-tot-timpul-autoritatile-raporteaza-imbunatatirea-calitatii-aerului/ (accesat la 3 decembrie 2014)
http://www.adrbi.ro/media/8575/2.6.%20Mediu.%20Aer.%20Apa.Biodiversitate.pdf (accesat la 3 decembrie 2014)
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-17131726-cum-scazut-poluarea-aerului-din-bucuresti-raportarile-oficiale-fac-baza-unor-date-incomplete.htm (accesat la 24 martie 2015)
http://www.primarie6.ro/sectorul-6-azi/ (accesat la 15 noiembrie 2014)
http://www.primarie6.ro/sectorul-6-azi-2/ (accesat la 15 noiembrie 2014)
http://mmediu.ro/categorie/calitatea-aerului/56 (accesat la 1 mai 2015)
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-atmosferei/calitatea-aerului/ (accesat la 1 mai 2015)
http://www.primarie6.ro/informare-publica-martie-2014/ (accesat la 16 martie 2015)
http://www.primarie6.ro/parcul-drumul-taberei-informare-publica-luna-septembrie/ accesat la 15 martie 2015)
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-19452476-video-zeci-bucuresteni-protesat-sambata-cerand-primariei-sector-6-redeschida-parcul-drumul-taberei.htm (accesat la 15 martie 2015)
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-17879181-video-fotogalerie-primaria-sectorului-6-taiat-160-copaci-din-parcul-drumul-taberei-dar-spune-plantat-950-loc-societatea-civila-acuza-institutia-betonat-spatiul-verde-voi-parere-aveti-proiect.htm (accesat la 16 martie 2015)
http://www.romaniatv.net/metrou-drumul-taberei-galerie-foto_201949.html (accesat la 20 martie 2015)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrocentrale_Bucure%C8%99ti (accesat la 28 noiembrie 2014)
http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/cet-vest-poate-acoperi-consumul-de-energie-electrica-al-intregii-capitale-131414 (accesat la 15 noiembrie 2015)
http://m.hotnews.ro/stire/1128958 (accesat la 15 noiembrie 2015)
https://www.scribd.com/doc/71559736/METODE-%C8%98I-MIJLOACE-DE-CON%C5%9ETIENTIZARE-A-ST%C4%82RII-DE-SANOGENEZ%C4%82-A-UNUI-ECOSISTEM-URBAN (accesat la 20 martie 2015)
ANEXE 1
Chestionar aplicat
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Diferentieri In Perceptia Poluarii Aerului DE Catre Populatia DIN Cartierele Militari Si Drumul Taberei (ID: 120843)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.