Violentadocx

=== Violenta ===

‘’Academia de Studii Economice’’-A.S.E

Proiect I.M.C.S.S

VIOLENȚA

Nume și prenume:

Hurmuzache Elena Florentina

Grupa:207

Seria:A

VIOLENȚA

Rezumat

Violența umană este o temă a prezentului în multe țări ,violența socială ,ca și cea interpersonală reprezintă argumente solide pentru dezvoltarea unor programe educaționale pentru a promova conștientizarea acestui fenomen și a pleda pentru mijloace nonviolente de interacțiune și de reglare a vieții sociale.

Situația generală ingrijorează,pentru că violența a devenit o temă cu care se confruntă toate societațile ,necesitând o luare de poziție la nivelul întregului corp social și dezvoltarea unor strategii de investigație ,prevenire și control.

Modernitatea și condiția urbană au generat noi forme de violență și au provocat schimbări la nivelul valorilor și aspirațiilor indivizilor.Conflictele datorate sărăciei,dar și lipsei de educație și de informație generează contexte de viață privată în care violența este un comportament tolerat,chiar acceptat,el fiind invățat de copii și reprodus ca modalitate esențiala,frecventă și “firească” de comportament interpersonal.

Definirea violenței s-a dovedit a fi o încercare extrem de dificilă.Acest fapt se explică prin complexitatea fenomenului ,dar și prin marea diversitate a formelor sale de manifestare.Noțiunea de violență este discutată in relație cu cea de agresivitate. Rădăcina latină a termenului violență este vis , care înseamna “forță” și care trimite la ideea de putere ,de dominație ,de utilizare a superiorității fizice ,deci a forței ,asupra altuia.

Cuvinte cheie

violență , comportament interpersonal ,agresivitate ,forță ,conflicte.

Introducere

Caracterizarea cuprinde mai multe tipuri de violență, precum cea interpersonală, comportamentul suicidal sau chiar războaiele. De asemenea, sunt considerate drept violență și actele de amenințare sau intimidare. Pe langa traumele fizice pe care violența le poate genera, aceasta poate avea multe alte consecințe mai putin evidente, însa la fel de grave pentru victime: traume psihologice care compromit dezvoltarea armonioasă a oamenilor, familiilor și, in ultimă instanță, a întregilor comunități.

Evoluția societății umane a poziționat violența ca un comportament nedorit si descurajat. Dar cazurile de violență rămân o constantă în societate, fiind în final o formă de exprimare care semnalează anumite disfuncții.

Presa scrisă sau audiovizuală , informează în permanență cu privire la manifestări diverse ale acestui fenomen ,de la formele cele mai agresive , precum razboaiele ori crime terfiante ,bătăi ,violuri ,furtuni ,distrugeri de bunuri si până la cele mai puțin șocante ,cum ar fi violențele verbale. Chiar daca reprezintă o problema delicată ,luarea în stăpânire a fenomenului violenței nu se poate face decât dacă îi sunt cunoscute cauzele ,originile și formele de manfiestare.

Am ales această temă de cercetare deoarece consider ca violența este una dintre cele mai mari probleme ale lumii contemporane.

Prin capitolul de față îmi propun o expediție in studiile care vizează fenomenul violenței în cadrul culturii media. Demersul va urmări în primă fază definirea conceptelor cheie, anume „agresiune” și „violență”. În cea de-a doua parte, voi analiza rolul pe care și-l asuma violența, pentru ca în final studiul să se concentreze asupra gradului de violență , menționând efectele demonstrate pe care acestea le pot avea asupra societății.

Obiectivele studiului vizeaza evaluarea gradului de violență prezent în lumea contemporană ,dar și în rândul cadrelor medicale, precum și identificarea unor trăsături specifice în ceea ce privește redarea violenței. Concret, voi identifica tipurile de violență cele mai frecvent întâlnite, tipologiile actantilor în scenele violente, atât agresori, cât și victime, precum și aspecte legate de contextul în care apare comportamentul violent.

Cadrul Teoretic

Noțiunea de violență este discutată în relație cu cea de agresivitate. Majoritatea analizelor privilegiază ideea că agresivitatea ține mai mult de instinct, în timp ce violența ține mai mult de cultură, educație, context.  Rădăcina latină a termenului violență este „vis”, care înseamnă “forță” și trimite la ideea de putere, dominație, de utilizare a superiorității fizice asupra altuia. Eric Debarbieux (1996) definește violența ca fiind „dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social și care se traduce printr-o pierdere a integrității, ce poate fi fizică, psihică sau materială. Această dezorganizare poate să se opereze prin agresiune, utilizarea forței, conștient sau inconștient, însă poate exista și violență doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău”.

Referindu-ne la mediul educațional, credem că suntem îndreptățiți, în prezent, dar nu numai, să afirmăm că: violența este din punct de vedere statistic cea mai frecventă conduită de devianță școlară. Școala este în mod tradițional locul de producere și transmitere a cunoașterii, de formare a competențelor cognitive, de înțelegere a sensului vieții și a lumii care ne înconjoară, de înțelegere a raporturilor cu ceilalți și cu noi înșine. În acest context, a vorbi despre violență acolo unde ne așteptăm să găsim cele mai bune condiții pentru formarea și dezvoltarea armonioasă a personalității poate părea un fapt cel puțin neverosimil. Statisticile vin însă cu date certe care vizează diferite tipuri de infracțiuni comise de minori. De exemplu, din statisticile Ministerului de Interne, în anul 2000, la nivelul județului Iași au fost comise de către minori 499 de infracțiuni: un omor, o tentativă de omor, 9 vătămări corporale, o vătămare corporală gravă, 5 violuri, 458 de furturi, 19 tâlhării, 5 infracțiuni de prostituție. Este drept că nu toate aceste acte au fost comise în interiorul școlii, dar toate au fost comise de indivizii care au o vârstă școlară, ceea ce poate explica și amploarea violenței din, strict, arealul educațional.

Efectele violenței fizice vizează atât sănătatea corporală a victimei, cât și evoluția sa psihologică. În plan cognitiv, autopercepție negativă, iar în plan emoțional teamă, depresie. Violențele verbale, psihologice afectează în principal stima de sine; victimele se simt devalorizate, își pierd încrederea în posibilitățile proprii, devin anxioase. Un studiu britanic (cf. Action for Children, 1998) a ajuns la concluzia că în fiecare an ,10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violență de la școală.

Cauzele violenței în școală sunt multiple. Mediul familial reprezintă cea mai importantă sursă de acest fel. Mulți dintre copiii care prezintă un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experiența divorțului părinților și trăiesc în familii monoparentale. Mediul social conține numeroase surse de influență de natură să inducă violența școlară: situația economică, slăbiciunea mecanismelor de control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale, mass-media, lipsa de cooperare a instituuțiilor implicate în educație.

Dincolo de cele mai cunoscute tipuri de violență , cea psihică și cea fizică ,fie împotriva copiilor fie împotriva adulților ,în zilele noastre asistăm la o degradare continuă a statutului cadrelor medicale. Avem nevoie de o repoziționare a profesiei medicale pe scara valorilor sociale, iar redobândirea respectului trebuie să reprezinte piatra de temelie în acest demers. Redarea demnității profesiei medicale presupune, pe lângă condiții de muncă și salarizare adecvate, și oportunități de dezvoltare profesională și respect . Respectul presupune reciprocitate, conduita medicului nu este suficientă, pacientul fiind în egală măsură obligat să respecte personalul medical.

Un studiu realizat anul trecut de catre Colegiul Medicilor Bucuresti in anul 2015 arată că 85 % din personalul medical chestionat este agresat verbal la locul de muncă,iar 10,2 %dintre medici și astistenții medicali au fost agresați fizic.

Un aspect important relevat de cercetarea întreprinsa îl reprezinta subraportarea incidentelor (de natura diferită). Incidente neraportate reclamă 48% din cei care s-au confruntat cu agresiuni (atat fizice, cat si verbale, de natura diferită). Din cei 460 de medici care s-au confruntat cu o forma de agresiune, circa jumatate au raportat aceste incidente conducerii (51%, reprezentând 43,4% din numărul total al celor intervievați). Jumătate din cei chestionați au declarat că unitatea medicala în care își desfășoara activitatea nu are mecanisme de raportare și evidență a incidentelor. Mai gravă este subraportarea agresiunilor fizice: doar 26 de medici din cei 55 care au consemnat ca au fost agresați fizic (în total declarând 176 de agresiuni) s-au adresat poliției pentru a raporta un incident de agresiune fizică (47,3 % din cazuri).

În acest sens reprezentanții Federației Sanitas au declanșat o campaniie națională ,în scopul adoptării unui document legislativ care să protejeze întregul corp medical împotriva agresiunilor de orice fel la care este supus la locul de muncă.

Denumită sugestiv “Nu agresați cadrele medicale!” .campania a fost lansată în Ianuarie 2016,principalul imbold fiind dat de cazul recent al celor doua asistente de la spitalul Elias ,agresate fizic de un pacient internat în sectia de Neurologoie.

Actul normativ completează cadrul legal penal actual, prin introducerea unor sancțiuni mai grave pentru o serie de infracțiuni din categoria celor contra vieții, integrității corporale și sănătății, atunci când acestea au ca subiect pasiv medici, asistenți medicali, șoferi de autosanitară, ambulanțieri sau orice alt fel de personal din sistemul sanitar, aflat în exercițiul funcțiunii, ori pentru fapte îndeplinite de aceștia în exercițiul funcțiunii. Astfel, se prevede includerea unui nou titlu – „Titlul XIV1.Infracțiuni” în cadrul căruia sunt specificate penalitățile aplicate pentru infracțiunile împotriva personalului medical.În primul rând, amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui medic, șofer de autosanitară, ambulanțier sau orice alt fel de personal din sistemul sanitar aflat în exercițiul funcțiunii ori pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

De asemenea, lovirea sau orice acte de violență săvârșite împotriva persoanelor aflate în funcțiile menționate anterior se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Vătămarea corporală implică aplicarea unor sancțiuni ce prevăd încarcerarea de la 6 luni la 6 ani.În cele din urmă, vătămarea corporală gravă a angajaților din domeniul medico-sanitar, aflați în timpul efectuării muncii specifice sau pentru faptele îndeplinite în acest timp, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani. Ministrul Sanatatii a spus ca actul normativ a fost necesar, deoarece articolul 239 din Codul Penal privind ultrajul nu putea fi aplicat intrucat personalul medical nu intra in categoria functionarilor publici.

Cadrul Metodologic

Inițiativa mea a fost sa vorbesc cu un cadru medical de la Spitalul Județean Giurgiu, pentru aplicarea unui chestionar în randul asistenților medicali. Însa pe adresa lor de e-mail nu mi-a raspuns nimeni. Metodologia cercetarii cuprinde mai multe elemente, principiile si regulile de desfasurare a investigațiilor, instrumentele pentru culegerea și analiza datelor, criterii de confirmare a calitații rezultatelor , integrarea teoriilor particulare în teorii mai generale, și trecerea la reflecția filosofică.

Prezentarea si discutarea rezultatelor

Studiile in domeniul agresivității si violenței au o istorie de mai bine de un secol, însa intensificarea lor s-a produs odată cu progresul și extinderea mijloacelor de comunicare în masă, din cauza interesului acordat efectelor negative pe care acestea le-ar putea avea asupra publicului. Perspectivele din care a fost abordat fenomentul sunt variate, iar studiile sunt numeroase, însa datorită interdisciplinarității subiectului, lipsa unei definiții asupra căreia să existe un consens general rămâne o preoblemă actuală. Cu toate aceste, există o serie de trăsături caracteristice care se regăsesc în mai multe definiții.

In domeniul psihosociologiei, preocupările privind agresivitatea vizează în special cauzele și efectele acestui tip de comportament. Psihologul Elliot Aronson propune o definiție mai complexa decât cea anterioară, anume „agresivitatea este acțiune intentională, cu scopul de a face rau sau a produce suferință”, accentuând aspectul intentional. Robert A. Baron si D. Richardson convin asupra unei alte definiții: „orice forma de comportament care urmărește rănirea sau vătămarea unei alte ființe umane motivată să evite acest tratament’'. Autorii romani s-au preocupat de asemenea de acest subiect. Inspirandu-se din definitâția anterioară, Septimiu Chelcea a adus completări, afirmând că agresivitatea este “comportamentul verbal sau acțional ofensiv, care are ca scop umilirea, vătămarea sau chiar suprimarea altor persoane care sunt motivate sa evite acest tratament”. In aceeasi perspectiva psihosociologică se încadrează și Constantin Păunescu, pentru care agresivitatea reprezintă „o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana raspunde printr-un ansamblu de conduite ostile in plan constient, inconstient și fantasmatic, cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe sau unui lucru investite cu semnificație, pe care agresorul le simte ca atare și reprezintă pentru el o provocare”.

George Gerbner oferă o definiție mai complexă, considerând-o „forța fizică împotriva altuia, a sinelui sau indreptarea acțiunilor împotriva cuiva pentru a provoca durere, a răni sau a omorî. Violența e o acțiune care deranjează dureros și periculos din punct de vedere fizic, psihic si social bunul trai al persoanelor și grupurilor. Violența poate apărea natural sau poate fi creată de oameni, poate acționa împotriva oamenilor sau împotriva proprietății, poate fi justificată sau nu, poate fi reală sau simbolică, spontană sau graduală”. Această definiție este foarte asemanatoare celei pe care Nicolae Mitrofan o invoca intr-un eseu, afirmând că agresivitatea este o „caracteristică a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv, in vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral-psihologice sau mixte”, specificând totodata că obiectul agresiunii poate fi un obiect, o ființă sau ambele.

În cadrul unui studiu realizat de către un student al Academiei de Studii Economice privind violența, eșantionul a fost format din 108 elevi a doua scoli din judetul Gorj, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani ,aflăm că un procent de 71.3 % din respondenți sunt în totalitate de acord sau parțial de acord cu faptul că, atmosfera din familie contribuie decisiv la comportamentele agresive ale copiilor. Nu numai climatul familial este important pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, ci și situația economică a familiei, un procent de 65.7 % fiind în totalitate sau doar parțial de acord cu această afirmație. În ceea ce privește imitarea sau învațarea comportamentelor violente de la televizor ca fiind cauza principala a violenței copiilor, o pondere de 62.1 % din cazuri este reprezentată de persoanele care sunt în totalitate sau parțial de acord cu aceasta afirmație.

În ceea ce privește sancțiunile primite de minorii care săvârșesc delicte, părerile sunt împarțite în două tabere, astfel că, din totalul de elevi investigați, aproximativ jumătate cunosc sistemul de sancțiuni pentru delictele minorilor, iar jumatate nu „au făcut” până acum cunoștință cu acesta. Pentru confirmarea faptului ca elevii cunosc sancțiunile aplicate copiilor delincvenți, chestionarul cercetării a cuprins și întrebări cu referire directă la sancțiuni, astfel că, din totalul celor care cunosc acest sistem (53.7 % din elevii cercetați), 30.6 % consideră ca minorii cu vârsta sub 16 ani nu sunt sancționați de lege, deoarece se consideră ca nu au avut discernământ în momentul săvârșirii delictului, iar aproximativ 3 % dintre aceștia, deși afirmă că, cunosc sistemul de sancțiuni, nu știu dacă minorii sub 16 ani sunt sancționați pentru actele delictuale comise. În ceea ce privește sancțiunile aplicate minorilor peste 16 ani, 36.1 % din respondeții care cunosc sistemul de sancțiuni, afirmă că minorii primesc aceleași pedepse ca și adulții, iar elevii care cumulează un procent de 15.7 % consideră ca minorii nu sunt sancționați ca și adulții.

Concluzii și Recomandari

Violența în mediu există și persistă de sute de ani în majoritatea culturilor și societăților, prin tolerare, întărire și învățare, în acele societăți care o permit. Violența domestică face obiectul unor controverse atât terminologice, cât si de acțiune.Persoanelor agresate le sunt recomandate sa nu treacă cu privirea ,ci să apeleze cu încredere la Poliția Română.

De asemenea ,consider ca ar fi necesară accentuarea acestui fenomen în învățământul școlar și alocarea unui timp mai mare pentru acest subiect și pentru prezentarea onsecințelor suportării actelor de violență.

Referitor la cadrul medical ,în SUA, instituțiile din domeniul medical primesc recomandări specifice pentru crearea unui program de prevenire a violenței adaptat la nevoile lor. Acesta ar trebui să aibă cinci componente centrale: definirea angajamentului managementului și al implicării angajatului, analiza locului de muncă, prevenția și controlul riscului, training despre sănătate și siguranță, monitorizarea și evaluarea programului. OSHA detaliază ce aspecte ar trebui să urmărească managementul unei unități sanitare: de la sisteme de alarmă, butoane de panică, detectoare de metal, monitorizare video și geamuri din sticlă antiglonț în zonele de risc înalt (recepție, triaj, internare), până la crearea de „camere de siguranță“, pe care angajații să le poată folosi în caz de urgențe, sau săli de așteptare cu un design gândit pentru minimizarea stresului. Ghidul OSHA se referă, de asemenea, la colaborarea cu poliția locală și cu procurorii, la menținerea de registre în care să fie notate toate incidentele violente ce afectează personalul medical, precum și la pregătirea unei echipe interne care să poată interveni în caz de urgență.

In concluzie ,în România ,cauza numărului mare de manifestări violente , se datorează Statului.

Bibliografie

http://www.viata-medicala.ro

http://www.sanatateabuzoiana.ro/

http://legestart.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/asistenta-sociala/Copiii-intre-educatie-si-viole53.php

http://www.mirelazivari.ro/violenta-aspecte-generale

http://www.rcsedu.info/index.php?option=com_content&view=article&id=26:violena-in-coal-agresivitate-in-randul-elevilor&catid=3:managementul-clasei-de-elevi