Utilizarea Strategii Didactice la Grădiniță

=== c97d29fa9a1d3738d84794ece8e99a55efa260d1_21378_1 ===

UTILIZAREA STRATEGIILOR DIDACTICE ÎN GRĂDINIȚĂ

CUPRINS

CΑΡIΤΟLUL III: Experiment psihopedagogic privind utilizarea strategiilor didactice în grădiniță ………………………………………………………………………………………………………

III.1. Prezentarea temei de cercetat ……………………………………………………

III.2. Obiectivele cercetării ……………………………………………………………

III.3. Iрοtеza cеrcеtării ………………………………………………………………..
III.4. Descriere grupei la care se realizează cercetarea ………………………………
III.5. Меtοdеlе dе cеrcеtarе ……………………………………………………… …
III.6. Dеsfășurarеa cеrcеtării ………………………………………………………..

III.6.1. Evaluarea inițială ………………………………………………………………………… III.6.2. Evaluarea formativă ………………………………………………………………………… III.6.3. Evaluarea finală ……………………………………………………………………….. III.7. Analiza comparativă a rezultatelor și evaluarea progreselor …………………..

CΑΡIΤΟLUL IV: Cοntribuțiе mеtοdică рrοрriе în рrοbе studiatе – Ρartеnеriat grădiniță, familiе, șcοală ……………………………………………………………
CΟNCLUΖII……………………………………………………………………………
BIBLIΟGRΑFIΕ ……………………………………………………………………….
ΑNΕΧΕ…………………………………………………………………………….. …..

CAPITOLUL III: Experiment psihopedagogic privind utilizarea strategiilor didactice în grădiniță

Considerații generale

Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional. Această cercetare are drept scop explicarea științifică, înțelegerea, optimizarea și prospectarea activității de instruire și educare. Ea se bazează pe investigarea teoretică și aplicativă a relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele caracteristice fenomenului educațional. Inovarea în învățământ se realizează atât prin generalizarea experienței avansate, cât și prin experimentare. Practica educativă constituie un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea procesului de învățământ și de educație. Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente. Cercetările pedagogice presupun derularea de acțiuni specifice, în legătură cu toate componentele fenomenului educațional, printre care: cunoaștere, înțelegere, explicare, interpretare, provocare intenționată, emitere de ipoteze, verificare de ipoteze. Acestea pot fi inițiate și derulate de către specialiști, între care se numără cercetătorii din domeniul pedagogic, psihologic, dar și de către cadrele didactice, indiferent de formele de învățământ sau ciclul la care se lucrează. Astfel, începând de la grădiniță și continuând cu clasele din învățământul primar și gimnazial, au loc cercetări pentru îmbunătățirea demersului didactic prin utilizarea strategiilor didactice cu impact major în educarea copiilor. Tendințele moderne ale cercetării pedagogice evidențiază importanța investigațiilor orientate în direcția educației permanente. În acest mod se valorifică problematica teoriei educației la nivelul unor modele operaționale aplicabile în domeniul instruirii permanente, posibilă numai în contextul unor abordări intradisciplinare, interdisciplinare și trandisciplinare. Pentru a fi eficientă, o cercetare pedagogică trebuie să parcurgă etapele stabilite de specialiștii în domeniu, folosind metodele specifice. Metodele de cercetare pedagogică includ un sistem de strategii cu ajutorul cărora se va ajunge la o nouă configurație a procesului didactic. În același timp, au un caracter operațional deoarece indică în mod concret cum trebuie procedat, indică logica internă a operațiilor pe care le implică cercetarea. În cadrul cercetării pedagogice se utilizează noțiunea de eșantion, care reprezintă un anume număr de cazuri de preșcolari care urmează să fie supuși investigației. Pentru realizarea acestei lucrări, în cadrul etapei de cercetare aplicativă, cercetarea pedagogică, am desfașurat-o respectând etapele agreate de cercetările în domeniu. Etapele cercetării în științele educației Pentru ca cercetarea să fie obiectivă și eficientă, în organizarea acesteia se impune respectarea următoarelor etape: a) Formularea temei În formularea temei am avut în vedere caracterul de actualitate și de perspectivă, contribuția la nivelul grupei cu care lucrez – ameliorarea procesului didactic. b) Documentarea și elaborarea instrumentelor de cercetare Am acordat atenție deosebită elaborării instrumentelor de cercetare: teste inițiale, teste finale, grafice, diagrame precizarea bibliografiei și a surselor de documentare. În alegerea metodelor de documentare am apelat la: lectura științifică, fișe-conspect pe probleme, fișe de idei și de citate respectând sursa de documentare. c) Elaborarea proiectului de cercetare Am elaborat proiectul de cercetare respectând cerintele programei preșcolare. d) Formularea ipotezei Formularea ipotezei am făcut-o pornind de la nevoile grupei cu care lucrez, pentru a îmbunătăți activitatea cu copiii. e) Precizarea obiectivelor pe baza ipotezelor După formularea ipotezelor am stabilit obiectivele, cu respectarea următoarelor cerințe:

să fie corect formulate și să se bazeze pe date reale;

să poată fi completate pe parcursul cercetării;

să dirijeze întregul proces de cercetare;

ipoteza să anticipeze soluțiile;

să poată fi confirmată prin cercetare.

să fie verificabilă în procesul educațional.

f) Precizarea metodologiei cercetării

Precizarea metodologiei cercetării a constat în stabilirea etapelor de cercetare, respectiv etapa de constatare/preexperimentală, etapa experimentală și etapa finală.

Am stabilit metodele de cercetare, tehnicile și mijloacele. În fixarea modalităților de experimentare și de culegere a datelor am folosit metode diverse, calitative și cantitative, utilizând variate tipuri de design.

Desfășurarea cercetării pe etape:

etapa preexperimentală, adică faza în care se aplică testele inițiale pentru a constata nivelul de la care începe cercetarea;

etapa experimentală, când am aplicat instrumentele de cercetare;

etapa finală, când am aplicat testele finale.

Finalizarea cercetării s-a realizat prin:

analiza, interpretarea și sintetizarea datelor experimentale;

compararea rezultatelor obținute prin experimentare;

verificarea ipotezei;

confruntarea rezultatelor cercetării cu obiectivele acesteia, rezultate din ipoteză;

cuprinderea datelor în prezenta lucrare științifică;

implementarea cercetării și evaluarea rezultatelor.

Pentru a respecta caracterul obiectiv al cercetării m-am ghidat după următoarele cerințe pedagogice:

înregistrarea corectă și fidelă a datelor;

investigarea unui număr suficient de cazuri;

asigurarea cadrului natural al situațiilor pedagogice de investigație;

folosirea îmbinată a datelor și a metodelor de investigație din surse directe și indirecte;

reluarea acțiunii de prelucrare și interpretare a datelor înainte de stabilirea concluziilor finale;

folosirea mijloacelor tehnice moderne.

Prin cercetarea intreprinsă am urmărit modul în care influențează strategiile didactice activitatea preșcolarilor din grupa mijlocie, contribuția acestora în progresul înregistrat în învățare și a motivației pentru învățare.

Pentru a acorda copiilor șanse egale de dezvoltare cadrul didactic trebuie să-și proiecteze activitatea astfel încât:

● demersul didactic să fie organizat în funcție de nevoile și interesele acestora (ceea ce înseamnă o bună cunoaștere a copiilor și o urmărire atentă a progresului fiecăruia), combinând optim tipurile de strategii didactice;

● timpul afectat activităților să fie folosit eficient; predarea – învățarea – evaluarea presupun practicarea unui învățământ creativ, organizat în funcție de particularitățile copiilor.

În acest sens, evaluarea inițială reprezintă punctul de plecare în proiectarea activității didactice ulterioare, la nivelul întregii grupe, iar în mod individual la alegerea modalităților optime de recuperare.

Faptul că învățarea participativ-creativă a devenit problema centrală a didacticii moderne a demarat numeroase căutări în vederea folosirii strategiilor didactice eficiente de educare a copiilor în spiritul unei atitudini conștiente și active, care să-i antreneze permanent în activitatea de învățare și să-i înarmeze cu capacitățile necesare unei activități de învățare productivă care să solicite intens operațiile gândirii logice. În perioada micii copilării au loc schimbări vizibile în plan comportamental, emoțional și social. Este dovedit faptul că la vârsta preșcolară copiii devin mai încrezători în forțele proprii, capacitatea de exprimare se dezvoltă cu rapiditate, iar relațiile sociale se extind odată cu intrarea în grădiniță.

Cercetările de specialitate arată că jocul are o importanță covârșitoare în salturile pe care micuții le înregistrează. Copiii își dezvoltă prin joc abilitățile de cunoaștere, învață să interacționeze cu cei de vârsta lor sau cu adulții apropiați. Odată cu intrarea în grădiniță se observă schimbări majore în plan emoțional, mental și fizic. În acest sens, Ioan Cerghit afirma: „Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și inițiativă, dă o notă personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor ceea ce asigură o participare vie, activă, susținută de foarte multe elemente de emulație, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă.

Demersul didactic desfășurat în cadrul organizat al grădiniței este proiectat astfel încât să dea posibilitatea copiilor să se dezvolte din punct de vedere intelectual, afectiv, moral, social și fizic, fără a le umbri bucuria copilăriei. Știind că în grădiniță jocul este formă de organizare, metodă și procedeu, profesorul pentru învățământul preșcolar are rolul de a transforma oricare din metodele interactive în joc cu multiple valențe formative.

III.1. Prezentarea temei de cercetat

Tema propusă de noi pentru cercetare este de actualitate și poate constitui o etapă importantă în practicile și cercetările educaționale din domeniul învățământului preșcolar. Experimentul pedagogic a pornit de la ipoteza că, aplicarea în activitatea la grupa mijlocie a unor probe de evaluare inițială și organizarea activității următoare în funcție de datele obținute în urma acestei evaluări, va contribui la asigurarea progresului școlar pentru copii, în cadrul domeniului limbă și comunicare. Am considerat necesară aplicarea cercetării pentru limbă și comunicare știind că fiecare dintre disciplinele studiate în grădiniță este importantă, dar limba și comunicarea înseamnă mai mult decât o disciplină a învățământului preșcolar. Copilul care are un vocabular bogat și o exprimare corectă înțelege ceea ce aude la fiecare activitate, indiferent de domeniu. În același timp, limba română este limba noastră maternă, cea care îi ajută pe copii să-și formeze și să-și modeleze personalitatea, îi ajută să-și exprime gândurile și sentimentele. Prin cercetarea desfășurată am încercat ca, îmbinând strategiile de evaluare tradiționale cu cele complementare / alternative, să ajut copiii să facă corelații cu propriile experiențe de viață; îmbinarea acestor metode dezvoltă imaginația creatoare, gândirea, inteligența, interesele, atitudinile. În semestrul I am aplicat probe de evaluare inițială pentru a determina gradul de operare cu noțiunile specifice ariei de limbă și comunicare. În cadrul evaluărilor formative s-a intervenit conform datelor obținute la evaluarea inițială (funcția diagnostică). Progresul realizat de copiii din clasa experimentală este vizibil atât la nivel individual, cât și la nivel de grup. Acești parametri se vor putea observa în analizarea comparativă a rezultatelor de la evaluarea initilală, formativă și finală. În activitatea la grupă este importantă stabilirea relațiilor de colaborare și cooperare cu părinții copiilor, pentru a respecta particularitățile de vârstă și individuale ale preșcolarilor pentru realizarea cu succes a procesului instructiv-educativ. Astfel, se impune o atenție deosebită observării și analizării produselor activității, în vederea obținerii unor informații pertinente despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale preșcolarilor, prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: desene, lucrări artistico-plastice, construcții și creații (în jocurile și activitățile libere). Prin aceste produse obținem informații importante legate de caracteristicile lor individuale. Prin valorificarea strategiilor didactice moderne în activitățile desfășurate cu copiii de grupă mijlocie, preșcolarii au înregistrat progres în receptarea mesajului oral sau cel exprimat în scris, în aplicarea în practică a cunoștințelor învățate, ceea ce duce la schimbări pozitive în atitudinea copiilor preșcolari în activități, precum și la creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii. Educația autentică trebuie să plece întotdeauna în opera de modelare a naturii umane de la cunoașterea diversității caracteristicilor și forțelor pe care le posedă fiecare copil în parte. Cunoașterea structurii și dinamicii caracteristicilor personalității, a nivelului de dezvoltare intelectuală, emoțională, atitudinală constituie obiectiv important al oricărui proces educațional care își propune formarea dirijată a copiilor, influențarea modului său de comportare, adaptare și integrare în viața socială Fiecare copil are nevoi, dorințe și emoții. De modul în care acestea sunt receptate și de felul în care li se răspunde, de experiențele pe care le trăiește copilul în relațiile cu persoanele din anturajul său imediat depinde decisiv atitudinea sa ulterioară față de viață. Copiii sunt diferiți temperamental, caracterial, aptitudinal, astfel încât nici performanța lor nu va fi egală în toate domeniile. De timpuriu, pentru o evoluție armonioasă a copilului, mediul educativ trebuie să fie pregătit să se confrunte cu contexte de genul implicat la început, manifestand atitudini constructive comportamental.

III.2. Obiectivele cercetării

Experimentul pedagogic s-a desfășurat în anul școlar 2015-2016. În cercetarea de față am formulat următoarele obiective:

O1: Identificarea prin evaluare diagnostic inițială a nivelului de operare cu cunoștintele de limbă și comunicare;

O2: Proiectarea activităților educaționale având în vedere rezultatele obținute la evaluarea initială, care să activizeze exprimarea corectă sub aspect fonetic, lexical și gramatical, dar și expresivitatea;

O3: Aplicarea de noi probe de evaluare continuă și sumativă pentru a identifica eficiența pe care a avut-o proiectarea activității de limbă și comunicare;

O4: – Folosirea metodelor didactice specifice vârstei preșcolare, axate în special pe exerciții – joc și jocuri didactice;

O5: – Folosirea metodelor activ-participative în perspectiva achizițiilor lingvistice.

III 3. Ipoteza cercetării

Dacă strategiile evaluative de tip modern (observarea sistematică a elevului, portofoliul, proiectul) sunt combinate cu cele tradiționale, atunci evaluarea generează progres școlar la nivelul colectivului grupei, implicit la nivel individual, oferind cadrului didactic o imagine la zi asupra performanțelor copiilor, în raport cu capacitățile și abilitățile de evaluat.

III.4. Descriere grupei la care se realizează cercetarea

Cercetarea a fost aplicată la Gradinita cu Program Prelungit Nr. 6 „Albinuța”, din localitatea Suceava, asupra unui eșantion constituit din 31 de preșcolari din grupa mijlocie, cu vârsta cuprinsa între 4 și 5ani, de ambele sexe și parinților acestor preșcolari. Grupa experimentală este formată din 31 de copii preșcolari, dintre care 14 sunt fetițe și 17 sunt băieți, normal dezvoltați fizic și psihic. În ceea ce privește eșantionul de preșcolari implicat în cadrul acestei cercetări, am avut în vedere adaptarea școlară a acestora, respectiv cele trei dimensiuni ale adaptării: adaptarea pedagogică, adaptarea relațională și adaptarea normativă. Adaptarea pedagogică este similară cu capacitatea copilului de a asimila cunoștințe, de a-și forma priceperi și deprinderi, abilități, competențe, care sunt vehiculate, tarnsmise și solicitate la nivelul procesului instructiv-educativ. Adaptarea relațională exprimă capacitatea copilului de a se acomoda la grupul clasei, de a comunica și relaționa cu colegii și cadrele didactice, aspect deosebit de important pentru vârsta preșcolară. În acest sens, acordăm o atenție deosebită integrării copiilor nou veniți în colectivul grupei, dar și în activitatea preșcolară. Adaptarea normativă pune în valoare capacitatea copiilor de a-și însuși normele de conduită atât în mediului grădiniței, cât și în afara acesteia. Copiii participanți la prezenta cercetare dețin un nivel de dezvoltare fizică și intelectuală corespunzătoare vârstei și competențelor specifice la nivelul standardelor curriculare prevăzute de programă.

III.5. Меtοdеlе dе cеrcеtarе

În activitatea la grupă, cadrele didactice din învățământul preșcolar recurg la cercetări pedagogice proprii, ori de câte ori constată piedici în abordarea unor noțiuni, scăderea randamentului copiilor sau orice alte neajunsuri în demersul instructiv-educativ pe care îl desfășoară. De asemenea, provocările sunt create și de schimbările ce au loc la nivelul învățământului preșcolar și al celui primar. În literatura de specialitate cercetarea pedagogică este definită ca fiind „(…) o strategie proiectată și realizată în scopul de a surprinde relații și fapte noi între componentele acțiunii educaționale și de a elabora, pe această bază, soluții optime pentru problemele procesului educațional. Este un demers rațional, organizat în vederea surprinderii relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele acțiunii educaționale practice.“ O definire autorizată dată metodicii de cercetători în domeniul psiho-pedagogiei este: „(…) un sistem de prescripții, procedee, tehnici, mijloace prin care se concretizează aplicarea unei metode sau unui grup de metode; modelul concret de lucru în cercetare.” Am abordat cercetarea pornind de la obiectivele cadru și de referință ale programei preșcolare, pe baza cărora am conceput obiectivele operaționale pe unități de învățare. Am fixat itemii în vederea realizării unuia din scopurile de bază ale învățării eficiente în funcție de obiectivele operaționale alese. În prezenta cercetare am folosit următoarele metode de cercetare psihopedagogică: 1 Observația științifică

Observarea sistematică a preșcolarilor este una dintre metodele cu o largă arie de aplicabilitate. Această metodă constă în observarea copiilor într-un mod sistematic. În observarea continuă și orientată spre anumite aspecte această metodă pune în evidență comportamentele afectiv-atitudinale ale copiilor, indiferent de activitate. De exemplu, fișa de evaluare a competenței „implicarea în jocurile și activitățile alese”, am utilizat-o deoarece, atât observația pasivă, spontană, cât și observația provocată, științifică, oferă posibilitatea cadrului didactic de a colecta un material faptic bogat, fiind în măsură să furnizeze în același timp date referitoare la manifestarea preșcolarilor în timpul lecțiilor, sau în activitățile extracurriculare. Prin folosirea acestei metode am obținut date referitoare la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de adaptare la o situație inedită, spiritul de observație, posibilitatea de reactualizare a cunoștințelor, reacția la întrebările adresate, gradul de concentrare, dezvoltarea atenției, rapiditatea și spontaneitatea răspunsurilor, caracteristici ale comportamentului. Am derulat observația în situații variate, iar datele obținute le-am consemnat fără a atrage atenția copiilor. Aceste date le-am corelat cu cele obținute prin alte metode. Observarea sistematică mi-a oferit posibilitatea de a identifica la copii fapte de conduită ce aparțin unui anumit tip de temperament. 2. Analiza produselor activității Cu ajutorul metodei de analiză a produselor activității am obținut informații despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale copiilor prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: jocuri, activitatea independentă, desene, povestiri, lucrări artistic-plastice. Prin aceste produse obținem informații importante legate de caracteristicile lor individuale. Copiii timizi se manifestă mult mai liber în activitatea independentă sau în cele de exprimare prin desen față de activitățile de participare prin exprimare verbală. Progresul înregistrat s-a pus în evidență de la o etapa la alta, iar participarea a devenit mai nuanțată și calitatea exprimării a crescut. Testele docimologice oferă informații cantitative asupra fenomenului investigat, reprezentând „(…) un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil.” Aplicate periodic în procesul instructiv – educativ în cadrul activităților obligatorii, dar și prin jocurile libere, m-au ajutat la determinarea manifestărilor de anxietate față de multe situații, ca trasătură relativ stabilă a personalității, a nivelului de cunoștințe, priceperi, deprinderi, dar și a gradului de dezvoltare a capacităților intelectuale. Toate testele au fost concepute în corelație cu obiectivele operaționale stabilite, cuprinzând seturi de itemi prin care am urmărit înregistrarea și evaluarea performanțelor, iar rezultatele obținute au fost interpretate, consemnate, apoi sistematizate în tabele centralizate, grafice, diagrame areolare, ajutând la interpretarea datelor, în capitolul III. 5 al acestei lucrări. 3. Experimentul pedagogic Experimentul psihopedagogic este apreciat ca „(…) cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date precise și obiective.” Este o formă particulară a experimentului natural și poate fi de două feluri: constatativ și formativ. Spre deosebire de experimentul constatativ ce vizează măsurarea și consemnarea unei situații, experimentul formativ presupune intervenția în grupul preșcolar în vederea determinării anumitor schimbări prin introducerea unor „factori de progres”. Astfel, în cadrul experimentului psihopedagogic de tip formativ, am verificat ipoteza potrivit căreia, dacă strategiile evaluative de tip modern (observarea sistematică a elevului, portofoliul, proiectul) sunt combinate cu cele tradiționale, atunci evaluarea generează progres școlar la nivelul colectivului grupei, implicit la nivel individual, oferind cadrului didactic o imagine la zi asupra performanțelor copiilor, în raport cu capacitățile și abilitățile de evaluat. Experimentul a furnizat date de ordin cantitativ și calitativ, având un grad de precizie considerabil. Datele pe care le-am obținut au fost concludente, prelucrate și interpretate cu ajutorul metodelor și tehnicilor statistico-matematice. În ordonarea și gruparea datelor am apelat la următoarele tehnici statistico-matematice: tabele centralizatoare de rezultate analitice, prin care am consemnat rezultatele individuale ale copiilor investigați. Gruparea datelor măsurate am realizat-o cu ajutorul tabelelor sintetice. Ca forme de reprezentare grafică am folosit histograma, poligonul frecvențelor și diagrama areolară. Determinarea tendinței centrale s-a stabilit prin media aritmetică, mediana sau cu ajutorul modulului (categoria modală, dominantă). În cadrul cercetării, metodele utilizate nu au fost aplicate izolat, ci s-au completat unele pe altele, obținând astfel informații corecte, obiective, concrete.

III.6. Dеsfășurarеa cеrcеtării

III.6.1. Evaluarea inițială

În evaluarea inițială la Limbă și comunicare am avut în vedere cerințele Programei activităților din grădiniță pentru acest domeniu. Programa activităților instructiv-educative pentru domeniul limbă și comunicare cuprinde următoarele capacități:

Obiective cadru:

„Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale;

Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;

Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;

Dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris.”

În vederea cunoașterii nivelului de înțelegere și operare cu cuvintele, propozițiile și expresiile limbii române, am aplicat teste având următoarele obiective:

Obiective:

să asculte cu atenție cerințele, participând activ la conversație;

să demonstreze întelegerea textului prezentat apelând la diferite modalități de redare: desen, repovestire, alcătuire de propoziții;

să recite o scurtă poezie (fragment), dintr-o poezie cunoscută de la grădiniță sau din familie;

să răspundă adecvat verbal sau comportamental, la cerința formulată;

să pronunțe corect sunetele integrate în cuvinte;

să indice sunetul inițial al cuvântului „alune“;

Itemi:

recunoaște personajul și povestea din care face parte: „Capra cu trei iezi”-1 punct;

redă versurile repetitive din „cântecul caprei”, sau alte expresii din poveste -1 punct

expune cu propriile cuvinte, utilizând limbajul corect, fluent, expresiv – 2 puncte

recită fluent, expresiv o poezie/fragment -2 puncte

alcătuiește propoziții despre ființe, personaje, obiecte, având ca suport intuitiv jetoane cu imagini -2 puncte

pronunță corect vocalele și consoanele -1 punct

identifică sunetul/litera inițială pentru cuvântul „alună“- 1 punct

Durata activității:

20 – 25 minute/activitate

notare:

A comportament atins pentru punctaj între 9 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

punctaj maxim:

A comportament atins pentru un punctaj de 9 – 10 puncte

Număr de copii: 31 copii

Concluzii în urma evaluării inițiale:

Un număr de 23 copii au abilități de comunicare specifice vârstei, respectiv:

expresivitate,

formulare corectă a propozițiilor,

vocabular activ bine conturat;

memorie reproductivă bună;

Întâmpină dificultăți în formularea propozițiilor un număr de 3 copii, fiind evidentă limitarea vocabularului, iar un număr de 5 copii manifestă greșeli de pronunție și articulare a sunetelor. Prin testele aplicate am urmărit să cunosc care sunt reprezentările preșcolarilor despre lumea înconjurătoare, poziția pe care aceștia o ocupă în sfera familiei (le-am cerut să-și deseneze familia, iar verbal am aflat care este fiecare membru al familiei în desen, raportând cele redate în desen cu testul de cunoaștere psihologică). Totodată, prin evaluare diagnostic inițială a nivelului de dezvoltare al personalității fiecărui copil la intrarea în grupa mijlocie, am identificat și factorii socio-culturali din familie. De asemenea, am urmărit să identific copiii care cunosc literele alfabetului (de tipar), precum și deprinderile de exprimare verbală. (Anexa 1)

Anexa 1

Fișă evaluare inițială

1. Desenează ce vrei tu în spațiul de mai jos. Folosește creioanele colorate.

2. Desenează familia ta.

3. Spune cine sunt personajele; ce știi despre ele:

(imagine preluată de pe https://www.google.ro/search?q=imagini+de+colorat)

4. Scrie cu culori toate literele pe care le cunoști, pe aripile fluturelui.

(imagini preluate de pe www.clipartsalbum.com)

5. Colorează imaginile a căror denumire începe cu sunetul „a“.

6. Ascultă cu atenție propoziția spusă și colorează imaginea care se potrivește:

„ Veverița mănâncă alune.“

7. Spune o poezie (o parte dintr-o poezie) care îți place.