Turism Rural

=== e281682547a0d13fc9cace4e15735d03d2ff1e34_309228_1 ===

INFLUENȚE POZITIVE ȘI NEGATIVE ALE ALE ACTIVITĂȚII TURISTICE ASUPRA SPAȚIULUI RURAL, ÎN ZONA JUDEȚULUI IALOMIȚA

Tabelul 1. Structura unităților de primire turistică pe categorii în județul Ialomița în perioada 2000-2013

(locuri)

Sursa: INS

În anul 2013, numărul total al unităților de cazare turistică la nivelul României este de 294210, în timp ce totalul unităților de cazare la nivelul județului Ialomița se ridică la 2528, reprezentând 0,86% din totalul național.

Cea mai mare pondere a unităților de cazare la nivelul județului o au hotelurile, respectiv 90,78%, pe când cea mai scăzută pondere o au cabanele turistice (0,71%).

Tabel 2. Modificările absolute și relative ale capacității de cazare existentă în Județul Ialomița în perioada 2000-2013

Sursa: INS; calcule proprii

În anul 2013 față de primul an analizat, nivelul capacității de primire turistică existentă a scazut nesemnificativ (3,3%).

Prin urmare nivelul capacității de cazare a fluctuat de la an la an, cea mai mare scădere s-a înregistrat în anul 2005 cu 272 de locuri respectiv o scădere cu 9,4% față de anul precedent.

Creșteri față de anii precedenți s-au înregistrat între anii 2008 si 2013, cele mai semnificative fiind cele din 2010 (cu 7,4%), respectiv 2011 ( cu 7,6%).

Modificarea absolută:

bază fixă

bază în lanț (mobilă)

Indicatorii relativi:

Indicii de dinamică

bază fixă

bază în lanț (mobilă)

Ritmul de dinamică

bază fixă

bază în lanț (mobilă)

Indicatorii medii

Nivelul mediu

Modificarea medie absolută

Indicele mediu de dinamică

0.9974

Ritmul mediu de dinamică

= 99.74 – 100= -0.26 %

Figura 1 – Evoluția capacității de cazare existentă, în județul Ialomița, în perioada 2000-2013

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Per ansamblu, nivelul mediu al locurilor de cazare în Județul Ialomița în perioada 2000-2013 a fost de 2887 locuri/an, cu o scadere medie absolută de 8.23 locuri/an, respectiv 0.9974% .

Analizând graficul asociat evoluției capacității de cazare existentă în județul Ialomița, se observă o fluctuație continuă la nivelul perioadei 2000-2013. Astfel, capacitatea maximă a fost atinsă în anul 2000, iar la polul opus, cu o capacitate minimă înregistrată, s-a situat anul 2007.

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcțiune în următorii trei ani, vom folosi funcția de ajustare y = -15,532x+3003,4, obținută prin metoda grafică, unde x – variabila timp.

Tabel 3. Estimarea capacității de cazare existentă pentru perioada 2014-2016

Sursa: calcule proprii

Estimând capacitatea de cazare existentă pentru perioada 2014-2016, s-a folosit funcția de ajustare y = -15,532x+3003,4, obținută prin metoda grafică, unde x reprezintă variabila timp. Astfel, pentru anul 2014, s-a preconizat o capacitate de 2770 de locuri, pentru anul 2015, 2755 locuri, iar pentru anul 2016, 2739. De aici deducem că la nivelul perioadei analizate, capacitatea de cazare va înregistra un trend descendent.

Tabel 4. Modificările absolute și relative ale capacității de cazare in functiune în Județul Ialomița în perioada 2000-2013

Sursa: calcule proprii

Modificările absolute

bază fixă

bază în lanț (mobilă)

Indicatorii relativi:

Indicii de dinamică

bază fixă

bază în lanț (mobilă)

Ritmul de dinamică

bază fixă

bază în lanț (mobilă)

Indicatorii medii

Nivelul mediu al capacității în funcțiune

Modificarea medie absolută a capacității în funcțiune

Indicele mediu de dinamică al capacității în funcțiune

%

Ritmul mediu de dinamică

= -99,0142

În perioada 2000-2013, nivelul mediu al capacității de cazare în funcțiune la nivelul județului a fost de 605991, având o modificare medie absolută de aproximativ 8785, reprezentând o dinamică de circa 0,99% din totalul capacității în funcțiune.

Figura 2. Evoluția capacității de cazare în funcțiune, în județul Ialomița, în perioada 2000-2013

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Analizând graficul asociat evoluției capacității de cazare în funcțiune în județul Ialomița, se observă o fluctuație ușoară la nivelul perioadei 2000-2013. Astfel, capacitatea maximă a fost atinsă în anul 2001 (679492), iar la polul opus, cu o capacitate minimă înregistrată, s-a situat anul 2005 (549979). Totodată se poate observa un trend ușor descrescător.

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcțiune în următorii trei ani, vom folosi funcția de ajustare y = -7,7787x+664,33, obținută prin metoda grafică, unde x – variabila timp.

Tabel 5. Estimarea capacitatii de cazare exisenta pentru perioada 2014-2016

Sursa: calcule proprii

Nivelul și dinamica sosirilor

Tabelul 6. Modificările absolute și relative ale sosirilor în perioada 2000-2013

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS București

Din tabelul aferent modificărilor absolute și relative ale sosirilor în perioada 2000-2013 se poate observa că numărul total al turștilor sosiți are un trend ascendent, fluctuant.

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al sosirilor

38582.86

Modificarea medie absolută al sosirilor

1228.923

Indicele mediu de dinamică al sosirilor

1.039747

Ritmul mediu de dinamică al sosirilor

= -98.9603

Analizând indicatorii medii se poate observa că nivelul mediu al sosirilor turiștilor în județul Ialomița în perioada 2000-2013 este de 38583 cu o creștere medie de 1229 turiști, reprezentând aproximativ 1%.

Figura 3. Dinamica sosirilor în regiunea Ialomița în perioada 2000-2013

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Conform graficului asociat dinamicii sosirilor în regiunea Ialomița, în perioada 2000-2013 se poate observa că numărul turiștilor sosiți are un trend ascendent, valoarea maximă atingându-se în anul 2007 (54232 sosiri), iar valoarea minimă în anul 2000 (24213 sosiri).

Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcția de ajustare y = 1038,2x +30797, obținută prin metoda grafică.

Tabelul 7. Estimarea sosirilor pentru perioada 2014-2016

Sursa:calcule propriipe baza datelor furnizate de NS

Folosind funcția de ajustare y = 1038,2x +30797 am obținut valorile ajustate pentru anii 2014-2016 și anume 46370, 47408, respectiv 48446.

Nivelul și dinamica înnoptărilor

Tabelul 8. Modificările absolute și relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2013

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014,

Din tabelul aferent modificărilor absolute și relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2013 se poate observa că în prima perioadă (2000-2007), numărul total al înnoptărilor are un trend ascendent, ajungând la numărul maxim 331604, apoi înregistrează o descreștere puternică până în anul 2010 (199574) și își păstrează valori similare până la sfârșitul perioadei.

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al înnoptarilor

247038.4

Modificarea medie absolută a înnoptarilor

-620,769

Indicele mediu de dinamică al înnoptarilor

0,9969

Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor

= -99,003

Nivelul mediu al înnoptărilor în perioada analizată este de 247038, înregistrând o modificare medie absolută de 621, într-un trend per total descendent.

Figura 4. Dinamica înnoptărilor în regiunea Ialomița în perioada 2000-2013

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Din graficul aferent dinamicii înnoptărilor în perioada 2000-2013 se poate observa că în prima perioadă (2000-2007), numărul total al înnoptărilor are un trend ascendent, fluctuant, ajungând la numărul maxim 331604, apoi înregistrează o descreștere puternică până în anul 2010 (199574) și își păstrează valori similare până la sfârșitul perioadei.

Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani, vom folosi funcția de ajustare y = -1116x + 255408, obținută prin metoda grafică.

Tabelul 9. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2014-2016

Sursa:calcule proprii pe baza datelor furnizate de NS

Folosind funcția de ajustare y = y = -1116x + 255408 am obținut valorile ajustate pentru numărul de înnoptări în anii 2014-2016 și anume 272148,273264, respectiv 274380.

Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

Tabelul 10. Nivelul și dinamica sosirilor, înnoptărilor în România în perioada 2000-2013

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României.. INS

Din tabelul aferent analizei comparative a dinamicilor sosirilor și a înnoptărilor în județul Ialomița în perioada 2000-2013 se poate observa că numărul total al turștilor sosiți are un trend ascendent, fluctuant, atingând valoarea minimă în anul 2000 (24213) și valoarea maximă în anul 2007 (54232).

Totodată, se poate observa că numărul total al înnoptărilor are un trend ascendent, ajungând la numărul maxim 331604, apoi înregistrează o descreștere puternică până în anul 2010 (199574) și își păstrează valori similare până la sfârșitul perioadei.

Figura 5. Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Evoluția circulației turistice este determinată de acțiunea diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor și evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinței centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcției matematice care estimează cel mai bine tendința generală a circulației turistice.

Din analiza evoluției și din reprezentarea grafică putem concluziona că dinamica sosirilor a avut o evoluție crescătoare, pe când cea a înnoptărilor a avut o evoluție fluctuantă de la un an la altul. Pentru a estima numărul de sosiri și înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcția liniară rezultată din grafice (sosiri; înnoptări) .

Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui.

Tabel 11. Durata medie a sejurului

Sursa:calcule proprii pe baza datelor INS

în anul 2013 durata medie a sejurului a fost de 5,02 zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii 14 ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2000 de 8,67 zile/turist.

Figura 6 . Durata medie a sejurului

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deși numărul persoanelor care practică turismul în România este în creștere, durata sejurului este în continuă scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanță cu calitatea serviciilor oferite.

Densitatea turistică

Densitatea turistică în raport cu populația din zona X (turist/ la 100 loc.)

Densitatea turistică în raport cu suprafața din zona X

Tabel 12. Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului și densitatea turistică în Ialomița

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României; INS

Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creșteri semnificative până în anul 2007, urmând ca în următorii șase ani să înregistreze un trend descendent. Același lucru se poate spune și despre densitatea turistică raportată la suprafața zonei.

Corelația dintre cerere și ofertă turistică

Tabelul 13 Corelația Dintre Cererea Și Oferta Turistică

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României; INS

Figura 7 – Legătura dintre înnoptări și capacitatea în funcțiune în județul Ialomița, în perioada 2000-2013

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Funcția de regresie este: Yxi = -0,0254x+262459

Valorile funcție de regresie se obțin înlocuind xi cu valorile empirice.

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelație (ry/x).

Numărul de turiști sosiți în județul Ialomița în perioada 2000-2013 are un trend ascendent în prima parte a perioadei analizate, însă din 2007 până în 2013, acest număr începe sa scadă.

Numărul de înnoptări înregistrat urmează același trend ca numărul sosirilor, demonstrând stransă corelație dintre cei doi indicatori ai evoluției turistice.

Analizând durata medie a sejurului observăm că aceasta este în continuă descreștere, pornind de la 8,67 zile în 2000 și ajungand la 5,02 zile în 2013.

Evoluția circulației turistice este determinată de acțiunea diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor și evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinței centrale am utilizat metode analitice.

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deși numărul persoanelor care practică turismul în România este în creștere, durata sejurului este în continuă scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanță cu calitatea serviciilor oferite.

Numărul taberelor de elevi și prescolari este în continuă scădere. Pentru a ajuta promovarea turismului se pot organiza excursii de o zi/ un week-end în rândurile elevilor din gradinițe/școli/ licee.

Ținând cont de scăderea îngrijorătoare a duratei medii a sejurului, unitățile de primire turistică din zonă pot atrage turiști prin crearea de oferte.

Fidelizarea turiștilor (prin folosirea unor tehnici precum oferirea unor gratuități, cadouri promoționale sau pur și simplu prin atenția acordată turiștilor).