Tumorile Cerebrale Primare Si Metastazele Cerebrale din Judetul Mures In Perioada 2010 2015docx

=== Tumorile cerebrale primare si metastazele cerebrale din judetul Mures in perioada 2010-2015 ===

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ

CLINICA DE ONCOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

TUMORILE CEREBRALE PRIMARE SI METASTAZELE CEREBRALE IN JUDEȚUL MUREȘ IN PERIOADA 2010-2015

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:ASIST.UNIV.DR.RADU-FLORIN DEMIAN

AUTOR:LUNGU VALENTIN

CUPRINS

Partea Generală

Tumorile Cerebrale Primare si Metastazele Cerebrale

Definiții,Generalități

Epidemiologie……………………………………………………

Etiologie…………………………………………………………………

Diagnostic……………………………………………………………

Stadializare ………………………………

Tratament

Prevenție si depistare precoce

Perspective………………………………………………………………

Partea Generală

Tumorile Cerebrale si Metastazele Cerebrale

1.1.1 Definiții, Generalități

Tumorile cerebrale sunt formate sau determinate de către celulele cerebrale care în urma acțiunii diverșilor factori extrinseci sau intrinseci devin anormale. În funcție de modificările pe care celula cerebrală o suferă, ea poate da naștere unei tumori benigne sau maligne. Tumorile cerebrale se pot forma din orice celulă encefalică care v-a suferi o mutație urmată de o diviziune celulară necontrolată cum ar fi: neuroni, celule gliale, astrocite, oligodendrocite, cellule Schwann etc.[20]

În funcție de celulele din care se dezvoltă tumorile cerebrale, acestea sunt denumite ca: astrocitoame, glioblastoame, meningioame, meduloblastoame etc, dar și în funcție de localizare și anume în tumori supratentoriale si tumori infratentoriale.[3,27]

La adulți cele mai frecvente tumori cerebrale sunt reprezentate de către gliom ca de altfel la copii si la adultul tânăr.[39]Ca și localizare preponderant, la adulți apare în cele 2/3 ale emisferei anterioare anterioare, pe când la copii predomină în fosa posterioară.[20]

Datorită faptului că avem de-a face cu o nouă masă celulară care se dezvoltă în cutia craniană, indiferent de viteza cu care se dezvoltă sau de tipul histologic al tumorii, vom avea aceleași efecte. În schimb astfel de proprietăți cum ar fi tipul histologic, dimensiune și amplasare ne v-a determina să alcătuim un tratament individualizat si țintit.[20]

Metastazele cerebrale am putea să le numim tumori cerebrale secundare datorită faptului că ele, s-au format prin răspândirea la nivel cerebral, a unor celule anormale originare dintr-o altă parte a corpului prin diverse căi.[3]

Metastazele cerebrale în funcție de proprietățile celulelor pot să se asemene foarte mult chiar cu tumorile cerebrale primare, iar simptomatologia este identică. Cele mai frecvente cancere din alte părți ale corpului care metastazează cerebral sunt:cancerul de sân, cancerul bronhopulmonar, cancerul renal, cancerul de tract gastrointestinal sau cancerul de prostată.[2]

1.1.2 Epidemiologie

În anul 2000, în Regatul Unit Al Marii Britanii, incidența tumorilor cerebrale a fost de 7 cazuri la 100.000 de locuitori, iar in 2002 acestea reprezentând 2% din totalitatea deceselor prin cancer.[46]

În Statele Unite Ale Americii la copii, sunt înregistrate aproximativ 4600 de tumori a SNC-ului anual, reprezentând o incidență de 5,6 cazuri la 100.000 locuitori.[33]

În Uniunea Europeană s-a înregistrat în anul 2012 o incidență a tumorilor cerebrale de 6,9 cazuri la 100.000 locuitori. În cazul deceselor avem o rată de 4,9 cazuri la 100.000 locuitori la nivelul Uniunii Europene.[47]

Cea mai mare incidență a tumorilor cerebrale în Europa, o avem în Albania cu 13 cazuri la 100.000, iar cea mai mica o găsim în Republica Moldova cu 4,8 cazuri la 100.000 locuitori. În cazul ratei de deces, cea mai mare o gasim în Albania cu 10,1 cazuri la 100.000 locuitori și cea mai mică în Cipru cu 3,5 cazuri la 100.000 locuitori.[47]

În România în anul 2012 avem o incidență de 7,1 cazuri la 100.000 locuitori și o rată de deces de 6,3 la 100.000 locuitori.[47]

1.1.3 Etiologie

În cadrul etiologiei intră numeroși factori care sunt cunoscuți, mai puțin cunoscuți sau pe care încă nu-i cunoaștem. Aceștia au o influență nefastă, uneori chiar devastatoare asupra genelor celulelor, perturbându-le activitatea normală si transformându-le în celule anormale care vor determina apariția viitoarelor tumorilor cerebrale.

Unele elemente care în viața de zi cu zi ne sunt indispensabile, sunt încadrate în factori de risc cum ar fi: utilizarea excesivă pe lungi perioade de timp a telefonului mobil, locuirea sub liniile de înaltă tensiune, factori care au la bază acțiunea undelor electromagnetice, apoi conform unor studii vopsirea părului în mod repetat, ani la rând ar putea reprezenta un factor de declanșare. Altă cauză a producerii de mutații și perturbări ne este dată de propriile noastre vicii, cum ar fi fumatul și alcoolul. Lipsa activității fizice asociată cu un sedentarism prelungit așa cum determină în organism și alte procese tumorale, cât si afecțiuni (ex. Cardiovasculare) așa acționează și asupra celulelor cerebrale producând tumorile cerebrale.

Toți factorii enumerați mai sus fac parte din categoria celor care daca am renunța la vicii, am locui în zone mai sanogene și am adopta un stil de viață sănătos am reuși sa reducem riscul apariției tumorilor.

Istoricul familial cât și prezența unor sindroame genetice cresc șansele si riscul de a dezvolta tumori cerebrale datorită existenței mutațiilor genetice transmise de la o generație la alta. Conform unor studii dacă încă din copilărie sau ca adolescent a suferit de apariția unui cancer, atunci o dată cu înaintarea în vârstă crește riscul de a dezvolta o tumoare cerebrală.

Un alt factor este acela al radiațiilor medicale. Acestea determină apariția atunci când sunt folosite pentru perioade lungi si în mod repetat cum ar fi radioterapia.[47]

1.5.Stadializare

Tumorile cerebrale sunt clasificate in 4 categorii in functie de dimensiuni si de invazia acestora in elementele vecine:

1.1.6 Tratament

Tratamentul tumorilor cerebrale prezintă o largă varietate de metode. Față de începutul dezvoltării tratamentului, în care metodele erau generale, afectând pe lângă țesutul tumoral și țesuturile învecinate și ale căror rezultate erau modeste dar cu efecte adverse destul de semnificative, în zilele noastre se încearcă dezvoltarea de metode care să fie cât mai prietenoase cu corpul și să acționeze cât mai țintit asupra celulelor tumorale cu o eficacitate cât mai crescută.

Metodele incluse în tratament sunt reprezentate de:

-Tratamentul chirurgical care reprezintă calea principală de tratament în cazurile unor tumori rare. Folosirea microchirurgiei și a tehnologiei endoscopice după un bun diagnostic imagistic duce la o rezecție tumorală completă cu complicații cât mai puține.

La tumorile de mici dimensiuni se poate încerca rezecția endoscopică. Tratamentul chirurgical al tumorilor de lob frontal încearcă să resolve tot mai mult problema păstrării postoperator a funcției creierului această zonă frontal fiind implicate în controlul memoriei, emoției, limbajului și capacității de a lua decizii. Tratamentul chirurgical este urmat de radioterapie.

Postoperator, tomografia cu pozitroni are o eficacitate foarte bună pentru depistarea eventualelor recidive. Diagnosticul histo-patologic de o importanță vitală este cel de după intervenția chirurgicală pentru o mai bună diagnosticare si pentru a verifica marginile de rezecție și o reevaluare a strategiei terapeutice.

Primele 2 zile postoperator sunt critice și necesită monitorizarea atentă a unor complicații, iar eventuala lor apariție necesită alcătuirea unui plan de recuperare la domiciliu.

-În cadrul chimioterapiei Doxorubicina liofilizată poate fi folositoare la tratarea cu success a tumorilor cerebrale dacă depășește bariera hemato-encefalică. Acest lucru se poate face cu ajutorul unui transportor care este o albumină.Chemoterapia cu Temozolamidă ce traversează bariera hemato-encefalică are rezultate modeste în cazul în care avem o activitate crescută a MGMT.

Strategia de perspectivă este de a combina în mod sinergic chimioterapia cu terapia țintelor moleculare. Citostaticele folosite sunt Irinotecal, Ciclofosfamida, Talidomid, Etoposide în timp ce la terapia țintelor moleculare au fost încercate …. Pe VGEF,ERBL.

-Radioterapia. Imaginile obținute prin RMN sunt extreme de folositoare și în elaborarea planului de radioterapie care tinde să devină tot mai individualizat.

Datorită faptului că aparatele de rezonanță magnetică nucleară s-au dezvoltat, a apărut șansa de a observa și tumori cât mai mici și puțin vizibile cum ar fi RMN-ul de camp foarte înalt ( UHF-RMN) sau cel cu spectroscopie care oferă informații legate de tipul tumorii cerebrale și gradarea ei, cât și o netă localizare în masa cerebrală, oferă radioterapeutului, ca și terapia țintelor moleculare, posibilitatea să țintească radiațiile cât mai precis și astfel poate cu șansa de a oferi doze mai scăzute de Gy.

-Medicamentos. Convulsiile în cazul tumorilor cerebrale sunt o complicație frecventă și neplăcută și greu de anticipat. Pentru prevenirea lor se recomandă administrarea medicamentelor anti-epileptice la toți bolnavii cu tumori sau metastaze cerebrale indifferent dacă au prezentat aceasta complicație sau nu, iar administrarea pe termen lung îmbunătățește calitatea vieții.

Medicamentul antiepileptic cel mai indicat imediat postoperator este Levetiracetamul.

1.1.8 Perspective

O data cu dezvoltarea tehnologiei si a geneticii a apărut si posibilitatea unei diagnosticări precoce și aplicarea unor tratamente țintite care pot crește foarte mult rata de success terapeutic. Metodele de depistare a anomaliilor genetice, mult îmbunătățite în present, pot depista tot mai multe gene implicate în patogeneza tumorală, iar punerea lor în evidență ajută la începerea precoce a unui tratament care să le reducă activitatea oncogenetică.

În present cunoaștem următoarele gene:

-pentru meningioame – TP-53, ATP1A2, SST

-pentru plasmocitoame – IRF4, CCND1

Viitorul își propune extinderea ariei cunoașterii prin descoperirea unor noi gene. Tot dezvoltarea tehnologiei a dus la revoluționarea tratamentului.

Astfel, conform studiilor, citostaticile care nu puteau traversa bariera hemato-encefalica, acum ar putea fi ajutate să o traverseze prin următoarele metode:

-ultrasunete folosite țintit

-transportori GMB pentru un inhibitor de TGFB1, acesta fiind LY 364947

Terapia foto-dinamică ghidată prin radiații electromagnetice presupune folosirea unor monoplatforme extreme de mici care să confere fotosensibilitate crescută celulelor tumorale.

Folosirea inhibitorilor m-TOR, (everolimus) sau imunoterapia cu virusuri modificate reprezintă o potential direcție de tratament.

Neuropeptidele în special substanța P s-a demonstrat că are un rol în creșterea tumorala, iar blocarea receptorului NK1 a substanței P cu ajutorul EMEND-4 duce la apoptoza celulelor tumorale.

Cu fiecare pas omenirea se află mai aproape de tratamentul ideal al tumorilor.