Tipologia Artei Bizantine. Arhitectura Bizantina din Sec Iv Vidocx

=== Tipologia artei bizantine. Arhitectura bizantina din sec IV-VI ===

UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA

SPECIALIZAREA ARTA SACRA

RESTAURARE

Tipologia Artei Bizantine

ARHITECTURA BIZANTINA DIN SEC IV – VI

Conf.Univ.Dr. Marcel Ghe. Muntean Student: Habor Ioana

Cluj-Napoca

2016

Istoric

In anul 313 religia crestina a fost recunoscuta ca fiind o religie de stat, au fost savarsite acte de intoleranta fata de celelalte culte si au fost distruse temple si monumente pagane in timpul lui Teodosie al II-lea(379-395).

Imparatii din Bizant dupa ce au renuntat la titlul pagan de pontifex maximus s-au cosiderat ierarhi laici si s-au autoproclamat in functia de conducere a sinoadelor.

Arta bizantina se defineste incepand cu secolul al IV-lea prin sincretismul cultural si religios in cere se imbina elemente ale antichitatii grecest, romane , orientale si pagane bastinase la care se adauga conceptii crestine .

ARHITECTURA

Traditiile antichitatii doamna si in spatiul arhitectonic, arhitectura fiind impartita in 2 directii ce sunt cararcteristice:

a. LAICA

b.RELIGIOASA

Capitala Imperiului de Rasarit demareaza o serie de constructii monumentale, profane si religioase. Putem amintii constructi laice: piata centrala, palatul imperial, cladirea senatului, hipodromul, zidurile de aparare, etc.

Primele biserici crestine construite au fost in secolul III iar abia in secolul al IV-lea putem vorbi despre existenta unui cult care v-a determina constructia mai multor edificii religioase.

O faimoasa capodopera a artei bizantine este Sf. Sofia din Constantinopol. Exteriorul catedralei este foarte simplu, lipsit de ornamente. Interiorul catedralei este luminat la baza cupolei de 40 de ferestre.

Tot in aceasta perioada se construiesc si alte tipuri de arhitectura, de exemplu biserici cu arce ce se prelungesc in forma de bolta , planul cruce greceasca si cu cinci cupole .

A treia perioada a artei bizantine incepe cu dinastia Comnenilor, constructii cu cupola si mai elevate. De asemena si Chora face parte tot din aceasta perioada fiind cea mai eleganata si mai impunatoare ca decoratie ca biserica bizantina inafara de Sf Sofia .

fig.1 Plan în cruce

SFANTA SOFIA DIN CONSTANTINOPOL

Catedrala Sfanta Sofia din Constantinopol mai este numita si "Sfânta Înțelepciune " iar in versiunea greaca – bizantina Αγια Σοφια / Hagia Sophia. Este considerata de foaret multti oameni ca fiind a opta minune a lumi deoarece reprezinta centrul vietii religioase a Imperiului Roman de Rasarit timp de 916 ani. Dupa venirea turcilor a fost transformata in moschee timp de 482 de ani iar in anul 1935 a devenit muzeu la initiativa lui Mustafa Kemal Atatürk.

Arhitectura

Planul biserici cuprinde un atrium perpendicular pe axa longitudinala a edificiului, un nartex exterior, respectiv pronaosul, un nartex interior, nava centrala ce este acoperita cu o cupola mareata si doua nave laterale iar la etaj galerii.

Din pacate in ziua de astazi atriumul este disparut, dar pe vremea cand exista dein el se patrundea in nartexul exterior prin 7 porti gigantice, iar mai departe in nartexul interior prin 5 porti decorate cu elemente de bronz si cruci aurite.

Din nartexul interior se mai comunica cu spatiul central al biserici prin alte 9 porti, care erau destinate pentru: accesul oamenilor, celor care solicitau adapost spiritual, imparatului si oamenilor sai.

Poarta imparateasca era asezata in mijoc fiind cea mai inalta, decoarata cu argint aurit.

Planul Biserici Sf. Sofia din Constantinopol

Nartexurile sunt sali transversale alaturate ce au 60,90 metri și lățimea de 6,03 metri, cu plafoane sub formă de bolți alternative întrepătrunse.

Nartexul exterior este pentru cei care nu fusesera botezati si care evident nu puteau sa intre in biserica .

Boltile biserici sun decoarete cu fresca, nartexul interior are boltile decorate cu mozaic pe fond auriu iar zidurile sunt placate cu marmura in partea de jos.Mozaicurile originale cu caractere geometric si florale ce impresioneaza pe oricine intra in aceasta mareata constructie .

fig.3 Mozaic din biserica Sf Sofia( Mantuitorul in partea stanga si arhanghelul Gabriel in dreapta)

Nava centrala este de o dimensiune stupefianta ce iti ia ochii. Centrul cupolei se înalță la 55,60 metri, având un diametru la bază de 31,36 metri

Cupola are o lumina surprinzatoare dn pricina celor 40 de ferestre ce o inconjoara.

Cupola parcă plutește pe cele 40 de ferestre care o înconjoară la bază.

La parter spatiul era destinat barbatilor iar etajul galeriilor era destinat femeilor. Clericilor le era destinat spatiul central fiind cel mai luminat care era acompaniat pe margini cu doaua siruri de coloane.

Cea mai mare parte a coloanelor se termina cu capiteluri bizantine composite ornate cu frunze cu acant.

Monogramele cuplului imperial, Justinian și Theodora sunt gravate pe fața și spatele capitelurilor.

Biserica are 107 coloane, din care 40 la parter și 67 la etaj, la galerii.

Coloane de la parter măsoară 20 de metri înălțime, au un diametru de aproape 1,5 metri și o greutate de circa 7 tone.

Accesul de la parter spre etaj se făcea pe la capetele nartexului interior, prin niște serpentine largi.

Acele căi se numeau kihlias. Cea din sud a dispărut cu ocazia unor lucrărilor..

Galeria centrală, poziționată în fața altarului, adică partea vestică era destinată numai împărătesei și suitei sale.

Partea nordică a galeriei, a potcoavei, era destinată ca ginaeceum sau matroneum, fiind destinată numai femeilor care asistau la slujbe..

Aceasta biserica are o suprafață o dată și jumătate mai mare decât a unui stadion modern.