Studiu Privind Stilurile de Comunicare ale Antrenorilor de Fotbal Nivel Juniori

=== a03c7ec5c6d73511f41e84bcc111400d5ee1207e_607883_1 ===

3.5. Rezultate și interpretarea lor

3.5.1. Autevaluarea modului de comunicare de către antrenori

Din chestionarul aplicat antrenorilor rezultă că:

60% din antrenori au avut ca rezultat Excelent! Acest lucru înseamnă căei înțeleg rolul de comunicator, și atunci când trimit mesaje, și când le primesc. Anticipează problemele și aleg cele mai bune modalități de a comunica. Oamenii îi respectă pentru aptitudinea de a comunica foarte bine și apreciază calitățile lor de ascultători.

40% sunt comunicatori capabili, însă uneori întâmpină probleme de comunicare. Este necesar să își acorde timp să se gândească cum să abordeze comunicarea și să se concentreze asupra primirii mesajelor în mod eficient, la fel de mult ca și la trimiterea lor. Acest lucru îi va ajuta să iși îmbunătățească abilitățile de comunicare.

Grafic 1

Grafic 2

La această întrebare nu există nici o diferență de răspuns la răspunsul tot timpul însă există mici diferențe la des și rar. Din aceste răspunsuri reiese că antrenorul este atent la ceea ce spune sportivul în majoritatea timpului.

Grafic 3

Diferența la această întrebare este de 1% pentru răspunsul rar, pentru niciodată diferența este de 26%, iar pentru des diferența este de 27% având procentaj mai mare antrenorul ideal.

Grafic 4

La această întrebare nu este diferență între percepția antrenorului ideal cu cel obișnuit. Reiese că antrenorul este sigur pe el.

Grafic 5

La această întrebare punctajul este maxim pentru ambii antrenori la răspunsul tot timpul ceea ce arată că antrenorul are o anumită conduită.

Grafic 6

La această întrebare punctajul este maxim pentru ambii antrenori la răspunsul tot timpul. A ajuta înseamnă a îi păsa de cineva.

Grafic 7

Antrenorul obișnuit are o diferență de 4% la răspunsultot timpul.

Grafic 8

Pentru această întrebare antrenorul ideal are o diferență de 22% la răspunsultot timpul ceea ce reiese că sportivii doresc să fie mai apreciate calitățile sale.

Grafic 9

Pentru această întrebare antrenorul ideal are un procent, mai mare de 2% la răspunsul tot timpul. Din această întrebare cu diferență mică de procent reiese că antrenorul obișnuit cunoaște foarte bine sportivii.

Grafic 10

Antrenorul obișnuit pune întrebări pentru cunoașterea mai bine a sportivului destul de des procentul pentru tot timpul a fost mai mare la antrenorul ideal.

Grafic 11

Din această întrebare rezultă că antrenorul este un om vesel. Sportivii îsi doresc ca antrenorul ideal să le zâmbească tot timpul dar asta depinde și de starea fiziologică a acestuia.

Grafic 12

Este bine ca antrenorul să fie uneori mai copilăros.Acest lucru arată că antrenorul îi ține locul și unui prieten. Nu există diferențe între percepția sportivilor asupra antrenorului real, comparativ cu cel ideal ceea ce reiese că antrenorul este așa cum își doresc sportivii din acest punct de vedere.

Grafic 13

Din această întrebare reiese că antrenorul obișnuit are o comunicare destul de eficientă și pe înțelesul sportivilor. Diferența între antrenorul obișnuit și cel ideal este de 5% pentru tot timpul având procentul mai mare antrenorul ideal, iar pentru des este tot de 5% având procentul mai mare antrenorul obișnuit.

Grafic 14

La această întrebarediferența între percepția sportivilor asupra antrenorului real, comparativ cu cel ideal este de 9% pentru tot timpul iar pentru des tot 9%.

Grafic 15

La această întrebarediferența între percepția sportivilor asupra antrenorului real, comparativ cu cel ideal este de 9% pentru tot timpul, iar pentru des antrenorul obișnuit are un procent mai mare față de antrenorul ideal de 9%.

Grafic 16

La această întrebarediferența între percepția sportivilor asupra antrenorului real, comparativ cu cel ideal este de 13% pentru niciodată antrenorul obișnuit având un procent mai mare de 13 % pentru niciodată, pentru rar tot 13% iar pentru des antrenorul ideal are un procent de 17% mai mare și pentru tot timpul de 9%. Puțini sportivi își doresc ca antrenorul ideal să dea exemplu din viața personal a acestuia. Posibilitatea procentului mic fiind vârsta unde ei nu sunt interesați încă de viața antrenorului.

Grafic 17

La această întrebarediferența între percepția sportivilor asupra antrenorului real, comparativ cu cel ideal este de 4% pentru niciodată 8% pentru rar, 10% pentru des procentul mai mare fiind pentru antrenorul obișnuit, iar pentru tot timpul un procent ridicat având antrenorul ideal fiind de 22%.

Pentru această întrebare sportivii își doresc mai mult să aibă dreptul de a vorbii, de a se corecta ceea ce antrenorul obișnuit nu prea le dă șansa deoarece timpul este prețios.

Grafic 18

Când apare o problemă sau când sportivii sunt gălăgioși antrenorul ideal are un procent de diferență de 18% pentru tot timpul iar pentru des antrenorul obișnuit are un procent ridicat de 18%.

Grafic 19

La această întrebarediferența între percepția sportivilor asupra antrenorului real, comparativ cu cel ideal este de 13% pentru rar procentul ridicat fiind pentru antrenorul obișnuit, pentru des procentul ridicat este pentru antrenorul ideal de 13% iar pentru tot timpul procentul fiind egal.

Grafic 20

La această întrebarediferența între percepția sportivilor asupra antrenorului real, comparativ cu cel ideal este de 13% pentru rar antrenorul obișnuit având un procent ridicat, iar pentru des 13% dar antrenorul ideal având procentul ridicat.

Grafic 21

La această întrebare nu există nici o diferență între percepția antrenorului ideal și cel obișnuit. Antrenorul este așa cum sportivii își doresc.

Grafic 22

La această întrebare antrenorul obișnuit are un procent ridicat de 9% pentru des, iar pentru tot timpul antrenorul ideal are un procent ridicat de 14%.

Grafic 23

La această întrebare antrenorul obișnuit are un procent ridicat de 15% pentru des, iar pentru tot timpul antrenorul ideal are un procent ridicat de 19%.

Grafic 24

La această întrebare antrenorul obișnuit este așa cum sportivii doresc, aceștia dorind ca tot timpul să facă ceva.

3.6. Percepția sportivilor asupra antrenorilor

Rezultatele obținute din aplicarea chestionarului au fost centralizate în tabelul 1. Prelucrarea s-a realizat pentru fiecare item în parte și pentru percepția privind antrenorul real vs. antrenor ideal.

Tabelul 1. Frecvența răspunsurilor sportivilor privind percepția comportamentului antrenorilor

Pentru o mai bună evidențierea a rezultatelor obținute, fiecare item a fost ilustrat cu ajutorul graficelor. Interpretarea rezultatelor s-a realizat pentru fiecare item în parte.

CONCLUZII

În urma prelucrării informațiilor obținute din aplicarea chestionarelor, am constatat că majoritatea antrenorilor (60%) au o comunicare excelentă cu sportivii, iar 40% prezintă un nivel de comunicare medie.

Informațiile obținute ne arată prezența unei legături strânse între antrenor și sportivi, el fiind un bun prieten, dar și un al doilea părinte. Buna dispoziție a antrenorului motivează sportivii.

Antrenorul obișnuit este atent la detalii, la ceea ce sportivul spune, la ceea ce îl întreabă. El urmărește valorificarea deplină a aptitudinilor sportivilor, pregătirea fizică, dar și cea psihologică. Ca antrenor, trebuie să fi un bun psiholog, sportivii trebuie încurajați, motivați.

Diferența dintre antrenorul ideal și cel obișnuit este de 22%, la aprecierile calităților. Sportivii vor ca ei să fie mai mult apreciați ccea ce antrenorul obișnuit nu o face. Ei consideră că aprecierile antrenorului și recunoștința acestuia este motivantă pentru ei.

Studiul efectuat ne arată faptul că sportivii își doresc, mai mult, să aibă dreptul de a vorbii, de a se corecta ceea ce antrenorul obișnuit nu prea le dă șansa. Când apare un conflict între sportivi rezolvarea problemelor este la final de antrenament pentru a nu pierde timpul.

Se observă că antrenorul obișnuit pune întrebări pentru a-i cunoaște pe sportivi mai bine destul de des. Per ansamblu majoritatea celor chestionați susțin că diferența între antrenorul ideal și cel obișnuit nu este mare, dar acesta trebuie să le acorde atenție tuturor sportivilor chiar dacă aceștia nu au performanțe.

Le recomand antrenorilor să urmeze cursuri de pregătire, să își dezvolte competențele de comunicare, precum și să însușească noi tehnici de comunicare, capabile să crească eficiența acțiunii lor educaționale.

Bibliografie

Antonoaie, N., Management. Editura Muntenia, Constanta, 2003

Bondrea, A., Sociologia opiniei publice și a mass-media.București, 1997

Dragnea, A., Stănescu, M., Rolul educației fizice în procesul de socializare. București, 2001

Dobrescu, E., Sociologia comunicării. București, 1998

Felfea, I.,Tehnici specifice de predare (curs) Oradea 2012

Feflea, I., Dicționarului limbii române contemporane. Oradea, 2012

Graur, E.,Tehnici de comunicare. Cluj-Napoca, 2001

Jinga, I., Istrate, E. (1998) Manual de pedagogie. Editura AII, București

Joița, E. Management educațional. Iași, 2000

Mălureanu, F.,Disfuncții ale comunicării educaționale. Teză de doctorat,2011

Miclea, M., Modificări cognitiv – comportamentale (curs). București, 2007

Pânișoară, I., Comunicarea eficientă. București, 2004

Pânișoară, I.O., Profesorul de succes – 59 de principii de pedagogie practică. Editura Polirom, Iași, 2009

Rus, F.C., Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice. Iași,2002

Sillamy, N.,Dicționar de psihologie. Larousse, București, 1996

Stan, E., Managementul clasei. Editura Aramis Print, București, 2006

Stânea, R.,Tehnici de comunicare eficientă. Alba Iulia, 2013

Stănescu,M.,Managementul comportamentului în educație fizică.Editura universitară, București, 2006

Tran V., Stănciugelu,I., Teoria comunicării. București

http://www.myjob.ro/dezvoltare-cariera/test-esti-un-bun-comunicator.html