Studiu Privind Inspectia Fiscala a Tva Ului

=== 34757428a7b31efd34927bac117d3af817a560f1_339482_1 ===

INSPECȚIA FISCALĂ PRIVIND RAMBURSAREA DE TVA

Introducere.

În țările membre ale Uniunii Europene, politica fiscală este diversificată,cotele de impunere sunt diferite, nici un stat nu este dispus să renunțe de a încasa impozite de la cetățenii săi în modul în care dorește. Pentru a exista o comparabilitate a datelor furnizate de fiecare stat membru privind impozitele a fost creat în anul 1995 Sistemul European de Conturi European System of Accounts ( ESA951) , prin care s-a încercat aducerea la un numitor comun a clasificării conturilor naționale, și în cadrul lor, a impozitelor și taxelor în Uniunea Europeană. Conform clasificării ESA95, impozitele indirecte sunt definite ca fiind impozitele legate de producție și importuri. Includ TVA, taxe vamale de import, accize și alte impozite asupra unor servicii specifice , impozitele asupra producției, licențe de afaceri, compensare de TVA.

După 1995 multe țări membre ale UE15, au implementat o serie de reforme privind introducerea de impozite menite să ajute la protejarea mediului înconjurător. Țările care au impus aceste impozite au fost: Suedia, Danemarca, Olanda, Germania, Austria și Marea Britanie. Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în anul 1970 în Comunitatea Economică Europeană și a înlocuit o serie de taxe existente atunci asupra producției și consumului, care îngreunau schimburile comerciale între state. În anul 1977, prin Directiva a șasea, se pun bazele armonizării taxei pe valoareaadăugată în statele membre, legislație care a fost modificată ulterior. Statele membre pot aplica următoarele tipuri de cote de TVA: o taxă normală și una sau două taxe reduse. Taxa normală de TVA nu trebuie să fie mai mică de 15%, iar taxele reduse să nu fie mai mici de 5%. Principiul de taxare al TVA-ului este cel al consumului, destinației bunurilor, taxa urmând a fi percepută asupra livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii în statul în care se consumă. După 1 ianuarie 2003 toți contribuabilii, rezidenți și nerezidenți, au dreptul de a depune declarațiile de TVA sub formă electronică; s Contribuabilii sunt persoanele care realizează în mod independent activități economice: de producție, de comerț, prestare de servicii, activități extractice și agricole, profesii liberale

Directiva 77/388/CEE din 17 mai 1977 în materie de armonizare a statelor membre în ceea ce privește taxele asupra cifrei de afaceri. Dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată, este acordat în statele membre ale Uniunii Europene în egală măsură pentru toți contribuabilii, atunci când bunurile și serviciile sunt efectuate pentru operațiunile lor economice, efectuarea de schimburi, care dau naștere la acest drept de deducere. Se mai acordă și operațiunilor scutite de taxă pe valoarea adăugată, dar care dau acest drept de deducere. În legislația europeană sunt prevăzute și o serie de regimuri speciale în ceea ce privește TVA pentru: societățile mici, agricultori, bunuri second-hand, opere de artă, antichități, aur, agențiile de turism. În țările membre ale Uniunii Europene cu excepția Austriei, Belgiei, Franței și Germaniei, societățile comerciale care au sediul social în acel stat primesc la înregistrarea lor ca firmă un număr de înregistrare TVA, care va fi utilizat în scopul deducerii TVA-ului. S-a creat posibilitatea ca societățile comerciale care nu dispun de un sediu social într-un anumit stat membru al Uniunii Europene, dar desfășoară activități acolo, să solicite un număr de înregistrare TVA, pentru a-și putea depune declarațiile și de a plăti TVA direct acelui stat unde își desfășoară activitatea, fără a mai apela la un reprezentant fiscal. A fost introdus sistemul VIES=Vat Information Exchange System, adică Sistemul de schimb al informațiilor în domeniul TVA, care permite verificarea numărului de identificare a TVA-ului de către cei implicați – societăți comerciale, autorități fiscale. Țările cu cea mai mare TVA, Ungaria se detașează în Europa, unde taxa pe valoarea adaugată are cota de 27%. Pe locul doi urmează Islanda, cu o rata de 25,5%, în timp ce pe a treia pozitțe se clasează alte patru state din Europa ca: Suedia, Danemarca, Norvegia și Croația. Romania a majorat cota de TVA de la 19% la 24% in anul 2010, ajungand astfel sa se situeze la limita de sus a cotelor de impozitare, cu doar cateva puncte sub maximul de 27% din Ungaria. De asemenea, cota impozitului pe profit a fost mentinuta la nivelul de 16% încaă din 2005, cand a fost introdusă cota unică, și nu se intrevad intenții concrete de majorare a acesteia. În ceea ce priveste cota de TVA, deși s-a discutat încă de anul trecut posibilitatea revenirii sau reducerii ei, șansele unei astfel de decizii sunt discutabile avînd în vedere contextul economic, bugetar pentru anul 2013. Aruba are cea mai mica taxa pe valoarea adaugata, sau taxa pe cifra de afaceri/vânzâri, de 1,5%. Ea este urmată de țări precum Canada, Japonia, Jersey, Nigeria, St Maarten, Taiwan si Yemen, fiecare cu o taxa de 5%, de asemenea, Saba, St Eustatius și Curacao aplica o TVA de 6 %.

Codul fiscal din Romania aduce modificări în 2016, în cadrul sistemului de cote de taxă pe valoarea adăugată TVA. Cota standard de TVA scade de la 24% la 20%. În 2017, va ajunge la 19%. Pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii, se va aplica o cotă de TVA redusă, de 9% sau chiar 5% în anumite cazuri.

Lucrarea de față este structurată astfel: Capitolul-1- taxa pe valoarea adăugată, definiții, deductibilitate, rambursare detaliat astfel : impozite indirecte în România, documente de evidență a TVA-ului, taxa pe valoarea adăugată, definiții conform codului fiscal, deductibilitatea TVA-ului, rambursările de taxă către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA. Capitolul-2-metodologia de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare cuprinde, depunerea, înregistrarea și prelucrarea deconturilor de TVA,procedura de soluționare a solicitărilor de rambursare, analiza documentară. Capitolul 3-inspecția fiscală privind rambursarea de tva,,inspecția fiscală conform codului de procedură fiscală, inspecția fiscală privind rambursarea de TVA. Capitolul 4-inspecția fiscală privind rambursarea de tva la SC ROPHARMA SA BRAȘOV -studiu de caz cu organizarea societății, obiect de activitate, analiza principalilor indicatori conform situațiilor financiare, inspecția fiscală privind rambursarea de TVA la SC ROPHARMA SA BRAȘOV, concluzii, propuneri, anexe, bibliografie.

CAPITOLUL I- TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ, DEFINIȚII, DEDUCTIBILITATE, RAMBURSARE

1.1 Impozite indirecte în România

O sursă mare de venituri la bugetul statului este constituită de impozitele indirecte. În cadrul impozitelor indirecte amintim: taxele de consumație,accizele și taxa pe valoarea adăugată, monopolurile fiscale și taxele vamale. Impozitele indirecte reprezintă impozitele percepute cu prilejul vânzării unor bunuri, prestării de servicii, importuri sau exporturi.

Taxele de consumație sunt impozite indirecte care se includ în prețul de vânzare al mãrfurilor fabricate sau importate și comercializate în interiorul țãrii în care se percepe impozitul.

Deci Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) este un impozit indirect, bazat pe criteriul deductibilitatii. Taxa pe valoarea adăugată se poate determina ca diferență între taxa pe valoarea adăugată colectată ca urmare a comercializării mărfurilor sau prestării serviciilor și taxa pe valoarea adăugată achitată anterior pe parcursul circuitului economic, taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

Din punct de vedere economic valoarea adaugată este un indicator care permite masurarea valorii nou create de întreprindere în urma activității sale.

Valoarea adaugată este definită ca diferența între valoarea bunurilor și serviciilor produse de întreprindere și cea a serviciilor și bunurilor utilizate pentru realizarea lor numite consumuri intermediare.

Din punct de vedere contabil valoarea adaugată este definită ca diferența între producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți. Literatura de specialitate îl defineste ca un cost de gestiune pentru întreprindere.

Întreprinderile au rolul de a colecta impozitul în contul fiscalitatii și de a vira diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă la bugetul de stat. TVA este un impozit care elimină inegalitățile fiscale între circuitele de desfacere a produselor. Este un impozit care stimulează modernizarea întreprinderilor.

Pe parcursul proceului de producție și distribuție, fiecare agent economic încaseaza TVA de la cumparator, din care deduce suma reprezentând TVA aferentă materiilor prime și materialelor aprovizionate și servicii consumate, diferența dintre ele se varsă la buget. TVA se aplică asupra operațiunilor privind livrari de bunuri și prestări de servicii efectuate în România, transferul proprietății bunurilor imobile și importul de bunuri și servicii.

Prin stabilirea valorii adaugate ca obiect impozabil, se evită înregistrarile repetate privind consumurile din afara întreprinderilor productive.

Întreprinderile, care realizează operațiuni impozabile, au obligația asigurarii condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevazute de reglementarile în domeniul taxei pe valoarea adaugată, iar cei care au obiect de activitate: prestări de servicii catre populație comerțul cu amanuntul, activități hoteliere, au și obligația instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerințelor pentru aplicarea TVA.

1.2 Documente de evidență a TVA-ului

Evidența TVA necesită întocmirea urmatoarelor documente obligatorii conform legislației în vigoare pentru platitorii de TVA:

Factura nu mai este fiscală servește ca: document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a mărfurilor și produselor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate; document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumparatorului, document de încarcare în gestiunea primitorului; la livrarea marfurilor și produselor, executarea lucrarilor și prestarea serviciilor, pe baza dispozitiilor de livrare, a avizului de însotire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrarilor și prestarea serviciilor, dacă factura nu se poate întocmi în momentul livrării mărfurilor și produselor, acestea sunt însotite pe timpul transportului de avizul de însoțire a mărfii.

Dispozitia de livrare servește ca: document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, sau altor valori materiale destinate vânzarii;

Avizul de însotire a mărfii servește ca: document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori destinate vânzarii, trimise pentru prelucrare la terți; document de însotire pe timpul transportului; avizul de însotire a marfii se întocmeste de catre unitatile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrarii marfurilor produselor sau a altor valori materiale

Chitanța fiscală servește ca: document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii în situația în care nu se întocmeste factura.

Documente pentru centralizarea operațiilor efectuate de agenții economici plătitori de TVA:

Jurnalul pentru vânzari care servește ca: registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectată; document de control al unor operații înregistrate în contabilitate, jurnalul pentru vânzari se întocmește într-un singur exemplar în care se înregistreaza zilnic elementele necesare determinarii corecte a TVA colectata datorată, se completează pe baza documentelor tipizate, servește ca document de centralizare zilnica a vânzarilor.

Se întocmește de compartimentul financiar contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vânzare.

Jurnalul pentru cumpărar servește ca: registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; document de stabilire lunară a , baza de înregistrare o reprezintăa documentele tipizate privind cumpararile de valori materiale sau prestari servicii, jurnalul pentru cumparari se întocmește într-un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic elementele necesare stabilirii corecte a TVA deductibilă.

Decontul pentru TVA reprezintă documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii urmatoare. În decontul TVA este evidențiată suma impozabilă și taxa exigibilă.

Agenții economici plătitori de TVA sunt obligați să depună deconturi în fiecare lună, indiferent dacă au realizat sau nu operațiuni, ori dacă suma de plată sau de rambursat este zero.

Înregistrarea operațiilor privind TVA se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul I 442 Taxa pe valoarea adaugata.

Evidența distinctă a TVA este realizată cu urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

4423 – TVA de plată

4424 – TVA de recuperat

4426 – TVA deductibilă

4427 – TVA colectată

4428 – TVA neexigibilă

1. TVA colectată> TVA deductibilă

TVA de plată = TVA colectată –TVA deductibilă

2. TVA colectată<TVA deductibilă

TVA de recuperat = TVA deductibilă –TVA colectată

1.3 Taxa pe valoarea adăugată, definiții conform codului fiscal

Definiția taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat

Operațiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care îndeplinesc următoarele condiții:

reprezintă o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu plată sau o operațiune asimilată acestora;

se consideră locul livrării sau prestării că se află în România;

sunt realizate de persoane impozabile;

sunt rezultatul unor activități economice.

Sunt, operațiuni impozabile următoarele operațiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România :

o achiziție intracomunitară de mijloace de transport noi;

o achiziție intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă,

o achiziție intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acționează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.

Nu sunt considerate operațiuni impozabile în România: achizițiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită , achiziția intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operațiuni triunghiulare.

Operațiunile impozabile pot fi: operațiuni taxabile, pentru care se aplică cotele deTVA în vigoare la aceea dată, operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții.,operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții, importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxă, operațiuni prevăzute în lege are sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții.

Persoane impozabile. Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Cuprind activitățile producătorilor comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora.

Instituțiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activități: telecomunicații; furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de aceeași natură; transport de bunuri și de persoane; servicii prestate în porturi și aeroporturi; livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare; activitățile organismelor de publicitate comercială; activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante ;operațiunile posturilor publice de radio și televiziune.

Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar.

Următoarele operațiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri: predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume scadente, cu excepția contractelor de leasing; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite; trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.

Declarațiile se depun până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare lunii în care are loc transferul de active.

Achizițiile intracomunitare de bunuri Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. Sunt asimilate unei achiziții intracomunitare cu plată următoarele: preluarea de către forțele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forțelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și la a căror achiziție nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situația în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută de lege, utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfășurării activității economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru.

Se consideră, de asemenea, că este efectuată cu plată achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată.

Este asimilată unei achiziții intracomunitare și achiziționarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate și transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul.

Importul de bunuri reprezintă: Intrarea pe teritoriul Comunității de bunuri care nu se află în liberă circulație în înțelesul art. 24 din Tratatul de înființare a Comunității Europene;

Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei. Se consideră a fi locul livrării de bunuri:

locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terț. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situează în afara teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator și locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import; locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;

Locul importului de bunuri pe teritoriul statului membru. Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar, atunci când bunurile care se află în liberă circulație la intrarea în Comunitate.

Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile. În absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.

Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată. Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.

Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activității economice în România:

a) a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate,

b)persoanele impozabile, care au sediul activității economice în România conform, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

a)persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic

b)persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România

c)persoanele impozabile care în anul precedent au depășit plafonul de 2.250.000

d)persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA conform în cursul anului și care au depășit plafonul de 2.250.000 lei

Faptul generator și exigibilitatea pentru achiziții intracomunitare de bunuri. În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția. În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru.

Faptul generator și exigibilitatea pentru importul de bunuri. În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

În cazul în care, la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, faptul generator și exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

Baza de impozitare pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul țării.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din: pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni; impozitele și taxele.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei; sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale.

Baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare.

Baza de impozitare cuprinde și accizele datorate sau achitate în România de persoana care efectuează achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când după efectuarea achiziției intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziționat bunurile obține o rambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achiziției intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător.

Baza de impozitare pentru import.

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate în afara României. Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România.

Cursul de schimb valutar.

Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabilește conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.

Cotele de taxă.

Cota standard este de 20% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, alimente. Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

Operațiuni scutite de taxă

Următoarele operațiuni de interes general din interiorul țării sunt scutite de taxă: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități; prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari; prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie; transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens; livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană; activitatea de învățământ ; prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția socială, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni; prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social; prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici.

Persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi.

Cifra de afaceri este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa, în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România dacă acestea nu sunt accesorii activității principale.

1.4 Deductibilitatea TVA-ului

Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni: operațiuni taxabile; operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România; operațiuni scutite de taxă, operațiuni scutite de taxă, în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Comunității sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunității, precum și în cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni;

Nu sunt deductibile: taxa aferentă sumelor achitate în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și taxa aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane, se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

Restricția prevăzută nu se aplică vehiculelor rutiere motorizate având o masă totală maximă autorizată care depășește 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul șoferului.

Prevederile legii nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate:

vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat; vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții; vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie; vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către școlile de șoferi, vehiculele utilizate pentru închiriere sau a căror folosință este transmisă în cadrul unui contract de leasing financiar ori operațional; vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

1.5 Rambursările de taxă către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA

În situația în care taxa aferentă achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, care este deductibilă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectată pentru operațiuni taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei. După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operațiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute în prezentul articol, prin decontul de TVA.

Suma negativă a taxei, cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat, și a diferențelor negative de TVA stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.

Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului de taxă , din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare, și a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului din diferențele de TVA de plată stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.

Persoanele impozabile, înregistrate, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din perioada fiscală de raportare, decontul fiind și cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare.

Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare.

În cazul persoanelor impozabile care sunt absorbite de altă persoană impozabilă , soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul de taxă al persoanei care a preluat activitatea.

CAPITOLUL II-METODOLOGIA DE SOLUȚIONARE A DECONTURILOR CU SUME NEGATIVE DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ CU OPȚIUNE DE RAMBURSARE

2.1 Depunerea, înregistrarea și prelucrarea deconturilor de TVA

Deconturile de TVA se depun de către persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art.153 din Codul fiscal, la organul fiscal competent, prin poștă sau direct la compartimentul cu atribuții în gestionarea declarațiilor fiscale, precum și prin sistemul electronic național, la următoarele termene: lunar, până la 25, inclusiv, a lunii următoare lunii de raportare, de către persoanele impozabile care au realizat, în anul anterior, o cifră de afaceri mai mare de 100.000 euro; trimestrial, până la 25, inclusiv, a lunii următoare încheierii trimestrului, de către persoanele impozabile care au realizat, în anul anterior, o cifră de afaceri de până la 100.000 euro, inclusiv; semestrial, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare încheierii semestrului pentru care se depune decontul de TVA, de catre persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor din Codul fiscal și din Normele metodologice; anual, până la data de 25 ianuarie, inclusiv, a anului următor celui pentru care se depune decontul de TVA, de către persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic,

Deconturile de TVA primite direct la organul fiscal se înregistrează la Registratura electronică și se prelucrează imediat, în momentul primirii, în prezența persoanei impozabile.

Deconturile de TVA corecte se preiau în baza de date. În cazul în care, în urma prelucrării deconturilor de TVA, rezultă erori, organele fiscale vor urma procedura aplicabilă în cazul declarațiilor fiscale eronate. Deconturile de TVA primite prin poștă, se prelucrează în ziua primirii de la registratură. În cazul în care, în urma prelucrării, rezultă erori, organele fiscale vor urma procedura aplicabilă în cazul declarațiilor fiscale eronate. Termenul legal de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare care prezintă erori se prelungește cu perioada cuprinsă între data depunerii deconturilor de TVA și data corectării acestora. Deconturile de TVA se prelucrează și se analizează în ordinea cronologică a înregistrării lor la organul fiscal. Deconturile de TVA depuse la alte termene de declarare decât cele înscrise în vectorul fiscal nu se prelucrează și se restituie persoanelor impozabile.

Fluxul de prelucrare a deconturilor de TVA, După primirea și procesarea deconturilor de TVA, acestea se grupează pe următoarele categorii:

1. deconturi cu sume pozitive cu TVA de plată;

2. deconturi cu sume negative, astfel:

A) deconturi cu sume negative cu opțiune de rambursare;

B) deconturi cu sume negative fără opțiune de rambursare, sume ce se reportează în decontul perioadei următoare.

2.2 Procedura de soluționare a solicitărilor de rambursare

Compartimentul de analiză de risc, compartimentul de specialitate, va analiza solicitările de rambursare, în vederea soluționării. Procedura are ca scop final încadrarea fiecărei persoane impozabile într-o categorie de risc fiscal, în funcție de comportamentul său fiscal, precum și în funcție de riscul pe care aceasta îl prezintă pentru administrația fiscală. Deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare se soluționează în funcție de gradul de risc fiscal pe care îl prezintă fiecare persoană impozabilă, astfel:

1 Deconturilor de TVA cu risc fiscal mic – prin emiterea Deciziei de rambursare a TVA; sistemul generează în mod automat proiectul Deciziei de rambursare a TVA.

2. Deconturilor de TVA cu risc fiscal mediu – cu analiză documentară; organul fiscal procedează la efectuarea analizei documentare. Pentru efectuarea analizei documentare, organul fiscal va comunica în scris persoanei impozabile documentele care trebuie prezentate, data, ora și locul întâlnirii, precum și numele și prenumele persoanei din cadrul compartimentului de specialitate, care se ocupă de analiză. Neprezentarea, în termenul stabilit de organul fiscal, a documentelor solicitate pentru efectuarea analizei documentare atrage după sine încadrarea în gradul de risc fiscal mare și soluționarea cu inspecție fiscală anticipată. Termenul legal de soluționare se prelungește cu perioada cuprinsă între data emiterii înștiințării pentru prezentarea documentelor și data prezentării documentelor la organul fiscal.

3.Deconturilor de TVA cu risc fiscal mare – cu inspecție fiscală anticipată.

Deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare cu risc fiscal mare se transmit la compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală. După efectuarea inspecției fiscale compartimentul cu atribuții în acest domeniu întocmește raportul de inspecție fiscală. În cazul în care TVA deductibilă sau colectată se modifică față de súmele înscrise în decontul de TVA, se întocmește Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, care are și rol de Decizie de rambursare a TVA. În cazul în care cu ocazia inspecției fiscale nu sunt stabilite diferențe față de suma solicitată la rambursare se întocmește Decizia privind nemodificarea bazei de impunere, iar Decizia de rambursare a TVA se emite de către compartimentul de specialitate. Deciziile de rambursare a TVA emise în cazul riscului fiscal mic și mediu sunt decizii sub rezerva verificării ulterioare, potrivit Codului de procedură fiscală.

2.3 Analiza documentară

Pentru efectuarea analizei documentare, compartimentul de specialitate solicită persoanei impozabile prezentarea de documente suplimentare, care să justifice diferența în plus de sumă solicitată la rambursare. Solicitarea documentației se face în scris, menționându-se documentele care trebuie prezentate, data și locul întâlnirii, precum și numele și prenumele persoanei din cadrul compartimentului de specialitate, care se ocupă de analiză.

Pentru efectuarea analizei documentare, compartimentul de specialitate solicită persoanei impozabile să prezinte: jurnalele de vânzări și de cumpărări; balanțele de verificare; contracte comerciale, facturi și documente vamale care să ateste exportul efectuat; documente care să ateste efectuarea unei investiții, precum și alte documente din care să rezulte suma solicitată la rambursare;

Documentele vor fi prezentate în original și în copie și trebuie să se refere la perioada din care provine suma negativă de taxă pe valoarea adăugată. La efectuarea analizei documentare se vor avea în vedere și indicatorii stabiliți prin Fișa de calcul a SIN-ului, Fișa indicatorilor de inspecție fiscală și Fișa de analiză de risc. Pentru toate deconturile de TVA care se încadrează în categoria de risc mediu se întocmește Referatul pentru analiză documentară, în două exemplare. Referatul pentru analiză documentară se înaintează, împreună cu decontul de TVA, Fișa de calcul a SIN-ului, Fișa indicatorilor de inspecție fiscală și Fișa de analiză de risc, conducătorului compartimentului, pentru avizare. În cazul în care, prin Referat se propune rambursarea sumei solicitate, se întocmește proiectul Deciziei de rambursare a TVA. Referatul pentru analiză documentară împreună cu Decontul de TVA, Fișa de calcul a SIN-ului, Fișa indicatorilor de inspecție fiscală, Fișa de analiză de risc, și proiectul Deciziei de rambursare a TVA se transmit conducătorului unității fiscale, pentru aprobare. În cazul în care prin Referat, se propune efectuarea inspecției fiscale anticipate, acesta se înaintează, împreună cu dosarul solicitării, spre avizare conducătorului compartimentului, apoi, spre aprobare conducătorului unității fiscale. După aprobare, se transmite compartimentului de inspecție fiscală, dosarul solicitării, cuprinzând următoarele documente: Decontul cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare; Fișa de calcul a SIN-ului; Fișa indicatorilor de inspecție fiscală; Fișa de analiză de risc; Referatul pentru analiză documentară.

CAPITOLUL III-INSPECȚIA FISCALĂ PRIVIND RAMBURSAREA DE TVA

3.1 Inspecția fiscală conform codului de procedură fiscală

Inspecția fiscală reprezintă acvtivitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale corectitudinii, exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale de către fiecare contribuabil, respectarea prevederilor legale privind fiscalitatea și contabilitatea entităților economice, de către orice contribuabil/plătitor,verificarea sau stabilirea după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente,stabilirea diferențrlor de obligații fiscale principale.

În scopul efectuării inspecției fiscale organul de inspecție fiscală efectuează:

1.Examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilui/plătitorului;

2.Verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale, cu cele din evidența contabilă și fiscală a contribuabilui/plătitorului;

3.Analiza și evaluarea informațiilor fiscale în vederea confruntării declarațiilor fiscal ecu informațiile proprii sau din alte surse ,descoperirea de elemente noi pentru aplicarea legislației în vigoare privind fiscalitatea.

4.Investigarea fiscală a actelor și faptelor rezultând din activitatea contribuabilui/plătitorului, supus inspecției fiscale sau a altor persoane privind legalitatea ți conformitatea declarațiilor fiscale.

5.Solicitarea de informații de la terți

6.Verificarea locurilor unde se realizează activități generatoare de venituri impozabile ori unde se realizează activități care generează venituri ce se impozitează;

7.Solicitarea de explicații scrise de la reprezentantul legal sau a contribuabilului sau împuternicitul acestuia, de câte ori este nevoie în cadrul inspecției fiscale pentru clarificarea ,elaborarea,definitivare constatărilor.

3.2 Inspecția fiscală privind rambursarea de TVA

Deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, care au fost încadrate în categoria de risc mare, se transmit, zilnic, împreună cu documentația aferentă, compartimentului cu atribuții de inspecție fiscală în vederea efectuării verificării.

După finalizarea controlului fiscal, compartimentul cu atribuții în domeniul inspecției fiscale va întocmi Raportul de inspecție fiscală. Dacă în urma inspecției fiscale se stabilesc diferențe care afectează suma solicitată la rambursare, compartimentul cu atribuții în domeniul inspecției fiscale emite Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, care are și rol de Decizie de rambursare a TVA, pe care o comunică persoanei impozabile. Dacă, în urma inspecției fiscale, nu se stabilesc diferențe față de suma solicitată la rambursare se întocmește Decizia privind nemodificarea bazei de impunere, pe baza căreia compartimentul de specialitate emite proiectul Deciziei de rambursare. După finalizarea inspecției fiscale, compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală transmite compartimentului de specialitate dosarul solicitării, împreună cu Raportul de inspecție fiscală, precum și, după caz, Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală sau Decizia privind nemodificarea bazei de impunere. În situațiile în care, pentru soluționarea solicitării de rambursare, organul de inspecție fiscală consideră că sunt necesare informații suplimentare, termenul de soluționare se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor respective, Codului de procedură fiscală. Prelungirea termenului de soluționare se realizează pentru întreaga solicitare de rambursare, nu pentru sume parțiale. Dacă, în urma inspecției fiscale nu au fost stabilite diferențe față de suma solicitată la rambursare, cel mai târziu în ziua următoare primirii dosarului solicitării, compartimentul de specialitate întocmește proiectul Deciziei de rambursare a TVA, în doua exemplare. Decizia va fi semnată de șeful compartimentului și aprobată de conducătorul unității fiscale. La sfârșitul fiecărei zile compartimentul de specialitate transmite compartimentului de colectare, în vederea compensării și/sau restituirii, atât Deciziile de rambursare a TVA, aprobate, cât și Deciziile de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, aprobate. Compartimentul de colectare, în baza datelor din evidența analitică pe plătitor, a Deciziei de rambursare a TVA sau, după caz, a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, întocmește Nota de compensare și/sau Nota de restituire/rambursare, conform formularelor aprobate. Nota se întocmește în trei exemplare, se semnează de șeful compartimentului de colectare și se aprobă de conducătorul unității fiscale/directorul coordonator. Nota aprobată se transmite, cel mai târziu a doua zi, pe bază de borderou, compartimentului de trezorerie în vederea efectuării compensării și/sau restituirii. După efectuarea compensării și/sau restituirii, compartimentul de trezorerie va transmite compartimentului de colectare două exemplare din Nota de compensare și/sau Nota de restituire/rambursare cuprinzând și data la care s-a efectuat operațiunea de compensare și/sau restituire, cel târziu a doua zi de la efectuarea compensării, restituirii.

Finalizarea procedurii și arhivarea documentelor.

Compartimentul de colectare transmite compartimentului de specialitate, cel mai târziu a doua zi, ambele exemplare din notă, un exemplar pentru a fi comunicat persoanei impozabile și un exemplar în vederea arhivării, precum și decizia de rambursare a TVA sau decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, după caz. După operarea datelor compartimentul de specialitate transmite dosarul solicitării compartimentului de gestionare a dosarului fiscal, pentru arhivare. Dosarul solicitării cuprinde:

Decontul cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare;

Fișa de calcul a SIN-ului;

Fișa indicatorilor de inspecție fiscală;

Fișa de analiză de risc;

Referatul pentru analiză documentară și/sau Raportul de inspecție fiscală, după caz;

Decizia de rambursare a TVA, emisă de compartimentul de specialitate sau Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală ori Decizia privind nemodificarea bazei de impunere, emise de compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală, după caz, însoțite de Raportul de inspecție fiscală; Nota de compensare și/sau Nota de restituire/rambursare, cuprinzând data la care s-a efectuat operațiunea de compensare și/sau restituire. În cel mult 1 zi de la primirea Notei de compensare și/sau a Notei de restituire/rambursare de la compartimentul de colectare, compartimentul de specialitate înștiințează persoana impozabilă despre modul de soluționare a opțiunii de rambursare, prin transmiterea Notei de compensare și/sau a Notei de restituire/rambursare, însoțite, după caz, de Decizia de rambursare a TVA emisă de compartimentul de specialitate.

Compartimentul de specialitate transmite compartimentului de inspecție fiscală, până la data de 1 a lunii următoare un extras al registrului de evidență specială, cuprinzând deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, soluționate cu inspecție fiscală ulterioară, în luna anterioară, pentru cuprinderea în programul de inspecție fiscală.

Termenul de efectuare a inspecției fiscale ulterioare.

Inspecția fiscală ulterioară a rambursărilor se efectuează în termen de maxim 2 ani de la aprobare. În cazul persoanelor impozabile pentru care a fost aprobat regimul special de rambursare pentru exportatori, inspecția fiscală ulterioară a rambursărilor se efectuează în termen de maxim 6 luni de la aprobare. Inspecția fiscală ulterioară pentru rambursările cu risc fiscal mic aprobate, se efectuează în termen de 30 de zile de la data încadrării ulterioare a respectivului contribuabil în gradul de risc fiscal mare, de către compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală.

Transferul datelor pentru aplicarea metodologiei de soluționare.

Pentru contribuabilii care își modifică sediul social/domiciliul fiscal se transferă, în format electronic, toate datele necesare pentru aplicarea procedurii prevăzute de prezentul ordin, până cel târziu la data transferului dosarului fiscal.

Raportarea modului de soluționare.

Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili din municipiul București și din județul Ilfov vor raporta lunar, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, situația rambursărilor efectuate, potrivit modelului aprobat prin ordin al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Soluționarea solicitărilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată. 1. Restituirea sumelor negative de taxă pe valoarea adăugată mai mici de 5.000 lei, cuprinse în deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, depuse de persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, în condițiile legii, se face numai în urma efectuării controlului fiscal.

CAPITOLUL IV-INSPECȚIA FISCALĂ PRIVIND RAMBURSAREA DE TVA LA SC ROPHARMA SA -STUDIU DE CAZ

4.1 Organizarea societății, obiect de activitate

Compania ROPHARMAeste acționar al SC AESCULAP PROD SRL și acționar principal al EUROFARMECO SA după preluarea pachetului majoritar de acțiuni de la compania britanică GSK.Portofoliul de producție cuprinde peste 50 de produce sub formă de siropuri, tablete, capsule ce acoperă 21 de arii terapeutice. Cinci depozite asigură distribuția de medicamente, suplimente alimentare, produse farmaceutice, cosmetice.

Istoric:1952 ROPHARMA este o companie continuatoare a tradiției farmaceutice românești avînd ăn componență unele farmacii înființate acum un secol care își desfășoară activitatea și acum în locațiile inițiale; s-a dezvoltat din întreprinderea de stat oficiul farmaceutic iași înființat în anul 1952 prin înglobarea tuturor farmaciilor din zona Iași și Vaslui. În anul 1991 se înregistrează la registrul comerțului iasă avînd ca număr j/ 22/335/1991 cu denumirea sc iassfarm sa cu sediul la iași având ca unic proprietar statul român. În anul 1998 Add Pharmaceuticals Ltd din Cipru cumpără pachetul de acțiuni de la statul român prin FPS devenind acționar majoritar. În anul 2007 își schimbă denumirea în cea de acum SC ROPHARMA SA și își mută sediul la Brașov

4.2 Analiza principalilor indicatori.

Societaea se află într-o situație bună de funcționare, cifra de afaceri în 2014 a crescut cu 6860579 lei față de 2013, la fel veniturile totale au crescut cu 4376163 lei față de anul 2013,cheltuielile totale au înregistrat și ele o creștere în 2014 față de 2013 cu 3090857 lei dar aceasta nu a inluențat creșterea profitului brut ți implicit cel net, acesta din urmă a crescut în 2014 față de 2013 cu 1293503 lei, deci în ansamblu

o evoluție bună a acestor indicatori.

Stabilitatea financiară. Rata stabilității financiare exprimă legătura dintre capitalul prmanent

De care dispune societatea în mod stabil pe o perioadă de un an și patrimoniul total

Preponderența capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanțării activițății conferind un grad ridicat de siguranță prin stabilitate în finanțare. Pe întreaga perioadă analizată societatea 2013-2014 dispune de un grad mare de stabilitate financiară

Rata autonomiei financiare globale arată cît din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor proprii

Valoarea minim admisibilă a indicatorului studiat mai sus este de 50%, sub această valoare firma ar fii într-o situație critică, dar după cum se observă rata autonomiei financiare la termen este foarte bună. Pe întreaga perioadă firma se încadrează într-un grad ridicat de autonomie financiară, tendința indicatorului în 2014 an este de scădere.

Indicele autonomiei financiare la termen reflectă măsura în care datoriile pe termen mediu și lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii. Societatea deține o poziție foarte bună din acest punct de vedere.

După cum se observă rata îndatorării globale este foarte bună.

Firma se află într-o situație favorabilă, pe întreaga perioadă 2013-2014 aflându-se mult peste valoarea maxim admisibilă a indicatorului. Tendința indicatorului a fost favorabilă în toți anii analizați.

Indicele îndatorării globale. Valoarea maxim admisibilă este de 200%. Peste acest nivel, firma se află în pericol de insolvabilitate.

Măsoară raportul capitalurilor împrumutate și atrase față de capitalul propriu.

1.Lichiditatea globală;

2.Solvabilitatea patrimonială;

3.Rata profitului brut;

4.Rata datoriilor.

1.Lichiditatea globală (Lg) se mai numește și "Lichiditatea generală" sau "Lichiditatea curentă", sau "Indicatorul capitalului circulant". Se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani și, practic reprezintă garanția acoperii datoriilor curente din activele circulante. Rata lichidității stabilește cât din valoarea activului se află sub formă lichidă în conturile de disponibilități bănești și cât poate să devină lichidă imediat exemplu: creanțele, stocurile de produse finite.

Lg=(Active circulante/Datorii pe termen scurt)x100[%]

Valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 100%, iar valoarea recomandată ca acceptabilă în jurul valorii de 200%.

2.Solvabilitatea patrimonială (Sp) se mai numește și "Rata autonomiei financiare" (Raf) și reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față prin activele sale de care dispune, obligațiilor sale bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente.

Sp=Raf'(Capital propriu/Capital permanent)x[100%],

unde Capital permanent = Capital propriu +Datorii pe termen lung.

Solvabilitatea face referire la disponibilitățile de numerar pe o perioadă mai lungă de timp în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente. Se apreciază că valoarea minimă să fie 30%, iar peste 50% situația poate fi considerată normală.

3.Rata profitului brut ( Rpb), denumită și Marja brută din vânzări, măsoară capacitatea agentului economic de a obține profit din activitatea proprie.

Rpb= (Profit brut/Cifra de afaceri)x100[%],

Se consideră ca întreprinderea are o activitate foarte bună dacă valoarea indicatorului este mai mare de 30 %. O scădere a ratei scoate în evidență faptul că societatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim. Pentru a fi edificator, acest indicator trebuie calculat pe parcursul mai multor ani.

4.Rata datoriilor (Rd) este un indicator care măsoară nivelul obligațiilor totale din total activ și exprimă echilibrul financiar al întreprinderii. Rata datoriilor indică dacă agentul economic dispune de suficiente active pentru acoperirea datoriilor sale.

Rd=(Datorii totale/Active totale)x100[%],

Dacă valoarea indicatorului Rd este mai mare de 100%, atunci se înregistrează un deficit de capital de lucru. O valoare prea mică poate indica faptul că întreprinderea dispune de active imobilizate cu valoare mare și că nu au investit excesul de numerar. Uzual, valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mică de 50%.

După calcule rezultă:

Următorii indicatori sunt analizați pentru ratele de mai sus- SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Concluzii:

1.Lichiditatea globală (Lg) se mai numește și "Lichiditatea generală" sau "Lichiditatea curentă", sau "Indicatorul capitalului circulant". Valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 100%, iar valoarea recomandată ca acceptabilă în jurul valorii de 200%. În perioada analizată 2013-2014 această rată nu are valori foarte bune ceea ce înseamnă ca întreptrinderea nu a avut posibilitatea acoperiri datoriilor curente din activele circulante.

2.Solvabilitatea patrimonială (Sp) se mai numește și "Rata autonomiei financiare" (Raf).

Se consideră ca întreprinderea are o activitate foarte bună dacă valoarea indicatorului este > de 30 %.

O scădere a ratei scoate în evidență faptul că societatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim.

După cum se observă pe toată perioada analizată 2013-2014, această rată are valori foarte bune.

3.Rata profitului brut ( Rpb). Se consideră ca întreprinderea are o activitate nesatisfăcătoare în anii 2013-2014, în ceea ce privește profitul brut, valoarea indicatorului este mai mică de 30 % în 2013 și 2014 deci a avut o activitate economică totală nu foarte bună .

4.Rata datoriilor (Rd). Valoarea indicatorului Rd este mai mare de 50%, deci se înregistrează un deficit de capital de lucru, numerar.

4.3 Inspecția fiscală privind rambursarea de TVA la SC ROPHARMA SA BRAȘOV

În data de 25 noiembrie 2015 Directorul economic Popescu D. a depus online decontul de tva cu cerere de rambursare a unui sold cumulat de 75000 lei. În luna ianuarie 2015, și martie 2015 a beneficiat de rambursari de TVA în valoare de 2500 lei în februarie 2015, și în aprilie 2015 2000 lei, pentru decontul din luna martie, fară inspecție fiscală, din luna martie și pană în luna octombrie a cumulat soldul de 75000 lei de rambursat al TVA-ului, urmând ca inspecția fiscală să se faca pe perioada ianuarie –octombrie 2015, decontul care are soldul negativ bifat de rambursat fiind aferent lunii octombrie 2015.

În urma inspecției fiscale desfășurate în perioada 2 decembrie-7 decembrie nu au fost stabilite diferențe față de suma solicitată la rambursare, în ziuade 8 decembrie 2015, compartimentul de specialitate întocmește proiectul Deciziei de rambursare a TVA. Decizia este semnată de șeful compartimentului și aprobată de conducătorul unității fiscale. La sfârșitul zilei compartimentul de specialitate transmite compartimentului de colectare, în vederea restituirii TVA-ului. Nota se întocmește în trei exemplare, se semnează de șeful compartimentului de colectare și se aprobă de conducătorul unității fiscale/directorul coordonator. Nota aprobată se transmite, cel mai târziu a doua zi, pe bază de borderou, compartimentului de trezorerie în vederea efectuării restituirii. După efectuarea restituirii, compartimentul de trezorerie va transmite compartimentului de colectare două exemplare din Nota de restituire/rambursare.

Finalizarea procedurii și arhivarea documentelor.

Compartimentul de colectare transmite compartimentului de specialitate, cel mai târziu a doua zi, ambele exemplare din notă, un exemplar pentru a fi comunicat persoanei impozabile și un exemplar în vederea arhivării, precum și decizia de rambursare a TVA

După operarea datelor compartimentul de specialitate transmite dosarul solicitării compartimentului de gestionare a dosarului fiscal, pentru arhivare. Dosarul solicitării cuprinde:

Decontul cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare;

Fișa de calcul a SIN-ului;

Fișa indicatorilor de inspecție fiscală;

Fișa de analiză de risc;

Referatul pentru analiză documentară și/sau Raportul de inspecție fiscală, după caz;

Decizia de rambursare a TVA, emisă de compartimentul de specialitate. Compartimentul de specialitate transmite compartimentului de inspecție fiscală, până la data de 1 a lunii următoare un extras al registrului de evidență specială, cuprinzând deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, soluționate cu inspecție fiscală ulterioară, în luna anterioară, pentru cuprinderea în programul de inspecție fiscală.

Inspecția fiscală ulterioară se efectuează în maxim 2 ani de la aprobarea rambursării.

Documentele cerute firmei SC ROPHARMA SA BRAȘOV de către inspectorii fiscali:

-certificatul de înregistrare (documente în copie)

-autorizație de funcționare (documente în copie)

-autorizație de construcție deoarece TVA-ul de rambursat provine din investiții privind construcția unui sediu nou de funcționare , fiind deci vorba de o imobilizare corporală realizată de societate. (documente în copie)

-act de vânzare cumparare pentru terenul unde se află construcția. (documente în copie)

-jurnale de vanzari perioada ianuarie- octombrie 2015

-jurnale de cumpărări perioada ianuarie- octombrie 2015

-niruri, contracte cu principali furnizori de materiale de construcții (documente în copie)

-contracte cu principalii clienți persoane juridice (documente în copie)

-declarația 300 decontul de TVA- perioada ianuarie- octombrie 2015 (documente în copie)

-declarația 394 perioada ianuarie- octombrie 2015 (documente în copie)

-declarația 390 perioada ianuarie- octombrie 2015 (documente în copie) +contracte furnizori UE

+codul de platitor de TVA din țara de proveniență,+cmr, (scrisoarea de transport).

-fișele de cont din contabilitate pentru 4426 TVA deductibilă, 4427 TVA colectată., 4423 TVA de plată, 4424 TVA de recuperat.

– o situație a TVA-ului în perioada ianuarie- octombrie 2015 care cuprinde datele din deconturile de TVA, și datele din contabilitatea societății, eventual dacă există diferente între contabilitate și deconturile de TVA.

-situația cerută trebuie să fie egală cu fișa de plătitor (fișa sintetică) de la Administrația Financiară unde au fost depuse deconturile de TVA.

-balanțele sintetice din contabilitate perioada ianuarie- octombrie 2015

Deci cheile de control sunt sumele din jurnalele de vânzări, jurnalele de cumpărări pe perioada analizată, inspectată, din coloanele privind TVA-ul trebuie să fie egale cu cele din contabilitate din fișele de cont și balanțe, identice cu cele din deconturile de TVA, și identice cu cele din fișele de plătitor de la administrația financiară. Numai așa știm că nu s-a strecurat vreo eroare, de calcul sau de înregistrari contabile eronate, sau trimitere de deconturi cu erori de validare.

În cazul nostru acestea au fost egale, iar documrntele juridice și cele care stau la baza înregistrărilor contabile există și sunt corect întocmite, ca atare suma de 75000 lei a fost aprobată pentru rambursare.

4.4 Concluzii, propuneri

Inspecția fiscală este reglementată de Codul de procedură fiscală, astfel: inspecția fiscală are ca obiect verificarea legalitășii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.

Astfel, inspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat. In cazul contribuabililor cu sedii secundare, inspectia fiscala se face, de regula, concomitent la sediul principal si la sediile secundare de catre organul fiscal competent.

Conform Codului de procedura fiscala, inspectia fiscala are urmatoarele atributii: constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale; analiza si evaluarea informatiilor fiscale, in vederea confruntarii declaratiilor fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse; sanctionarea potrivit legii a faptelor constatate si dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale

Drepturile contribuabilului in cadrul inspectiei fiscale: Contribuabilul are dreptul: să fie asistat pe parcursul inspectiei fiscale de un consultant fiscal, este necesara intocmirea unei imputerniciri depusa la Registratura autoritatii fiscale competente, să fie informat pe parcursul desfășurarii inspecției fiscale de constatarile echipei de inspecție, să primească o copie a proiectului de raport de inspecție fiscală, înaintea discuției finale, in baza caruia sa isi poata exprima punctul de vedere in scris, sa fie informat asupra suspendarii si reluarii inspectiei fiscale, asupra datei si orei la care va avea loc discutia finala

Comunicarea cu echipa de inspectie fiscala

Solicitarea informatiilor: Informatiile solicitate de echipa de inspectie fiscala trebuie prezentate pe loc

In situatia in care informatiile nu pot fi prezentate pe loc > 5 zile lucratoare, în situatia solicitarii unui volum foarte mare de documente se poate suspenda inspectia fiscala, Notele explicative: solicitate de echipa de inspectie fiscala si reprezinta baza pentru redactarea constatarilor in raportul de inspectie fiscala termenul legal este de 5 zile lucratoare dar poate fi extins prin cerere, scrisa adresata echipei de inspectie fiscala.

Formele de inspectie fiscală sunt: inspectia fiscala generala, care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata; inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata.

În cadrul unei inspectii fiscale, se aplica două proceduri de control: controlul inopinat reprezinta verificarea faptica si documentara, in principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a contribuabilului; controlul incrucisat consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului, in corelatie cu cele detinute de alte persoane; controlul incrucisat poate fi si inopinat.

Etapele inspectiei fiscale: selectarea contribuabililor pentru inspectie; comunicarea avizului de inspectie; începerea inspectiei si eventualele intreruperi ale acesteia; inspectia nu poate incepe mai devreme de data inscrisa pe avizul de inspectie; inspectorii au obligatia sa consemneze data la care incepe inspectia in registrul unic de control al firmei, deoarece de la aceasta data se calculeaza durata inspectiei fiscale; solicitarea de explicatii scrise de la contribuabil, daca este cazul; prezentarea de catre echipa de inspectie a proiectului de raport; de obicei, contribuabilul are aproximativ 24 de ore ptr a-i citi si analiza; discutia finala dintre contribuabil si echipa de inspectie; prezentarea punctului de vedere in scris de catre contribuabil si/sau a declaratiei scrise, daca exista divergente in timpul discutiei finale;

emiterea raportului de inspectie fiscala de catre echipa de inspectie; emiterea deciziei de impunere; inceperea executarii silite sau contestatia la executare; contestarea raportului de inspectie fiscala si a deciziei de impunere; atacarea, de catre contribuabil a raspunsului la contestatie la Curtea de Apel; atacarea deciziei Curtii de Apel la Curtea Suprema de Justitie a Romaniei; atacarea deciziei Curtii Supreme la Curtea Europeana de Justitie.

Astfel, documentele pe care trebuie pentru o inspectie fiscala sunt urmatoarele:

Registrul de Evidenta Fiscala, daca se plătește impozit pe profit;

Documente justificative pentru serviciile primite de catre societate;

Documente pentru cheltuielile efectuate in scopul promovarii vanzarilor (politica comerciala, politica campaniei promotionale, decizii interne);

Dosarul preturilor de transfer;

Documente ce justifica dreptul de deducere;

Documente ce atesta scutirea de TVA;

Corelatii între balanțe, jurnale de TVA si declaratii de TVA;

Documentul care atestă plata TVA catre bugetul de stat; Documente din care sa rezulte calitatea beneficiarilor in cazul serviciilor intracomunitare, sediul activitatii/sedii fixe ale beneficiarilor serviciilor.

Activitatea ANAFa fost reoganizata, prin Hotararea de Guvern nr. 520/2013privind organizarea si functionarea ANAF, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 473, din 30 iulie 2013, in opt directii regionale, care au sedii in Iasi, Galati, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Cluj-Napoca, Brasov, Bucuresti.

HG nr. 520/2013 clarifica Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de administrare fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389, din 29 iunie 2013 si care a fost elaborat in cadrul procesului de accelerare a reformei administrative a ANAF.

Firmele care au solicitat Fiscului rambursarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) si care prezinta un risc fiscal mare trebuie sa treaca mai intai printr-un control fiscal, in urma caruia se va stabili daca vor primi sau nu sumele cerute. In cazul unui astfel de control, organele fiscale pot sa solicite o serie de documente specifice.

In cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mic atunci cînd sunt solicitate spre rambursare sume mai mici sau egale cu 10000 lei, rambursarea se poate efectua fara control, în schimb, daca este vorba despre deconturi de TVA cu risc fiscal mediu, atunci rambursarea se poate efectua in urma unei analize documentare, sau cu control ulterior.

Documentele solicitate de Fisc la controlul de TVA Firmele care sunt supuse unui control fiscal cu privire la rambursarea TVA ar trebui sa aiba în vedere ca autoritatile fiscale pot solicita orice documente pe care le considera necesare pentru justificarea rambursarii TVA, au punctat consultantii Mazars.

Astfel, aceste documente pot fi: contracte comerciale, facturi si documente vamale in cazul exporturilor/importurilor efectuate; jurnale de vanzari si cumparari; declaratiile de TVA depuse pentru perioadele fiscale pentru care se solicita rambursarea TVA; balante de verificare; documente justificative, situatii de lucrari, devize, documente de transport, alte documente specifice domeniului de activitate.

Prin rambursarea taxei pe valoare adaugata contribuabilul poate solicita sa primeasca din partea autoritatilor soldul sumei negative a TVA dintr-o anumita perioada de raportare.

Suma negativa a TVA constituie excedentul aparut dupa ce TVA aferenta achizitiilor efectuate de o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, deductibila intr-o perioada fiscala, este mai mare decat TVA colectata pentru operatiuni taxabile. Numai ca pentru rambursarea de TVA este nevoie sa se determine suma negativa de TVA cumulata. Astfel, suma negativa a taxei cumulata se formeaza dupa ce se adauga la suma negativa a TVA, rezultata in perioada fiscala de raportare, soldul sumei negative a taxei, raportat din decontul de TVA al perioadei fiscale precedente, daca nu s-a solicitat rambursarea acestuia, si diferentele negative de TVA stabilite de organele de inspectie fiscala prin decizii comunicate pana la data depunerii acestui decont.

=== 34757428a7b31efd34927bac117d3af817a560f1_339482_2 ===

INSPECȚIA FISCALĂ PRIVIND RAMBURSAREA DE TVA

Introducere.

În țările membre ale Uniunii Europene, politica fiscală este diversificată,cotele de impunere sunt diferite, nici un stat nu este dispus să renunțe de a încasa impozite de la cetățenii săi în modul în care dorește. Pentru a se putea compara a datele furnizate de fiecare stat membru privind impozitele a fost creat în anul 1995 Sistemul European de Conturi European System of Accounts, prin care s-a încercat aducerea la un numitor comun a clasificării conturilor naționale, și în cadrul lor, a impozitelor și taxelor în Uniunea Europeană. Conform clasificării ESA95, impozitele indirecte sunt definite ca fiind impozitele legate de producție și importuri. Includ TVA, taxe vamale de import, accize și alte impozite asupra unor servicii specifice , impozitele asupra producției, licențe de afaceri, compensare de TVA.

După 1995 multe țări membre ale UE15, au implementat o serie de reforme privind introducerea de impozite menite să ajute la protejarea mediului înconjurător. Țările care au impus aceste impozite au fost: Suedia, Danemarca, Olanda, Germania, Austria și Marea Britanie. Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în anul 1970 în Comunitatea Economică Europeană și a înlocuit o serie de taxe existente atunci asupra producției și consumului, care îngreunau schimburile comerciale între state. În anul 1977, prin Directiva a șasea, se pun bazele armonizării taxei pe valoareaadăugată în statele membre, legislație care a fost modificată ulterior. Statele membre pot aplica următoarele tipuri de cote de TVA: o taxă normală și una sau două taxe reduse. Taxa normală de TVA nu trebuie să fie mai mică de 15%, iar taxele reduse să nu fie mai mici de 5%. Principiul de taxare al TVA-ului este cel al consumului, destinației bunurilor, taxa urmând a fi percepută asupra livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii în statul în care se consumă. După 1 ianuarie 2003 toți contribuabilii, rezidenți și nerezidenți, au dreptul de a depune declarațiile de TVA sub formă electronică; s Contribuabilii sunt persoanele care realizează în mod independent activități economice: de producție, de comerț, prestare de servicii, activități extractice și agricole, profesii liberale

Directiva 77/388/CEE din 17 mai 1977 în materie de armonizare a statelor membre în ceea ce privește taxele asupra cifrei de afaceri. Dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată, este acordat în statele membre ale Uniunii Europene în egală măsură pentru toți contribuabilii, atunci când bunurile și serviciile sunt efectuate pentru operațiunile lor economice, efectuarea de schimburi, care dau naștere la acest drept de deducere. Se mai acordă și operațiunilor scutite de taxă pe valoarea adăugată, dar care dau acest drept de deducere. În legislația europeană sunt prevăzute și o serie de regimuri speciale în ceea ce privește TVA pentru: societățile mici, agricultori, bunuri second-hand, opere de artă, antichități, aur, agențiile de turism. În țările membre ale Uniunii Europene cu excepția Austriei, Belgiei, Franței și Germaniei, societățile comerciale care au sediul social în acel stat primesc la înregistrarea lor ca firmă un număr de înregistrare TVA, care va fi utilizat în scopul deducerii TVA-ului. S-a creat posibilitatea ca societățile comerciale care nu dispun de un sediu social într-un anumit stat membru al Uniunii Europene, dar desfășoară activități acolo, să solicite un număr de înregistrare TVA, pentru a-și putea depune declarațiile și de a plăti TVA direct acelui stat unde își desfășoară activitatea, fără a mai apela la un reprezentant fiscal. A fost introdus sistemul VIES=Vat Information Exchange System, adică Sistemul de schimb al informațiilor în domeniul TVA, care permite verificarea numărului de identificare a TVA-ului de către cei implicați – societăți comerciale, autorități fiscale. Țările cu cea mai mare TVA, Ungaria se detașează în Europa, unde taxa pe valoarea adaugată are cota de 27%. Pe locul doi urmează Islanda, cu o rata de 25,5%, în timp ce pe a treia pozitțe se clasează alte patru state din Europa ca: Suedia, Danemarca, Norvegia și Croația. Romania a majorat cota de TVA de la 19% la 24% in anul 2010, ajungand astfel sa se situeze la limita de sus a cotelor de impozitare, cu doar cateva puncte sub maximul de 27% din Ungaria. De asemenea, cota impozitului pe profit a fost mentinuta la nivelul de 16% încaă din 2005, cand a fost introdusă cota unică, și nu se intrevad intenții concrete de majorare a acesteia. În ceea ce priveste cota de TVA, deși s-a discutat încă de anul trecut posibilitatea revenirii sau reducerii ei, șansele unei astfel de decizii sunt discutabile avînd în vedere contextul economic, bugetar pentru anul 2013. Aruba are cea mai mica taxa pe valoarea adaugata, sau taxa pe cifra de afaceri/vânzâri, de 1,5%. Ea este urmată de țări precum Canada, Japonia, Jersey, Nigeria, St Maarten, Taiwan si Yemen, fiecare cu o taxa de 5%, de asemenea, Saba, St Eustatius și Curacao aplica o TVA de 6 %.

Codul fiscal din Romania aduce modificări în 2016, în cadrul sistemului de cote de taxă pe valoarea adăugată TVA. Cota standard de TVA scade de la 24% la 20%. În 2017, va ajunge la 19%. Pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii, se va aplica o cotă de TVA redusă, de 9% sau chiar 5% în anumite cazuri.

Lucrarea de față este structurată astfel: Capitolul-1- taxa pe valoarea adăugată, definiții, deductibilitate, rambursare detaliat astfel : impozite indirecte în România, documente de evidență a TVA-ului, taxa pe valoarea adăugată, definiții conform codului fiscal, deductibilitatea TVA-ului, rambursările de taxă către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA. Capitolul-2-metodologia de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare cuprinde, depunerea, înregistrarea și prelucrarea deconturilor de TVA,procedura de soluționare a solicitărilor de rambursare, analiza documentară. Capitolul 3-inspecția fiscală privind rambursarea de tva,,inspecția fiscală conform codului de procedură fiscală, inspecția fiscală privind rambursarea de TVA. Capitolul 4-inspecția fiscală privind rambursarea de tva la SC ROPHARMA SA BRAȘOV -studiu de caz cu organizarea societății, obiect de activitate, analiza principalilor indicatori conform situațiilor financiare, inspecția fiscală privind rambursarea de TVA la SC ROPHARMA SA BRAȘOV, concluzii, propuneri, anexe, bibliografie.

CAPITOLUL I- TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ, DEFINIȚII, DEDUCTIBILITATE, RAMBURSARE

1.1 Impozite indirecte în România

O sursă mare de venituri la bugetul statului este constituită de impozitele indirecte. În cadrul impozitelor indirecte amintim: taxele de consumație,accizele și taxa pe valoarea adăugată, monopolurile fiscale și taxele vamale. Impozitele indirecte reprezintă impozitele percepute cu prilejul vânzării unor bunuri, prestării de servicii, importuri sau exporturi.

Taxele de consumație sunt impozite indirecte care se includ în prețul de vânzare al mãrfurilor fabricate sau importate și comercializate în interiorul țãrii în care se percepe impozitul.

Deci Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) este un impozit indirect, bazat pe criteriul deductibilitatii. Taxa pe valoarea adăugată se poate determina ca diferență între taxa pe valoarea adăugată colectată ca urmare a comercializării mărfurilor sau prestării serviciilor și taxa pe valoarea adăugată achitată anterior pe parcursul circuitului economic, taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

Din punct de vedere economic valoarea adaugată este un indicator care permite masurarea valorii nou create de întreprindere în urma activității sale.

Valoarea adaugată este definită ca diferența între valoarea bunurilor și serviciilor produse de întreprindere și cea a serviciilor și bunurilor utilizate pentru realizarea lor numite consumuri intermediare.

Din punct de vedere contabil valoarea adaugată este definită ca diferența între producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți. Literatura de specialitate îl defineste ca un cost de gestiune pentru întreprindere.

Întreprinderile au rolul de a colecta impozitul în contul fiscalitatii și de a vira diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă la bugetul de stat. TVA este un impozit care elimină inegalitățile fiscale între circuitele de desfacere a produselor.Este un impozit care stimulează modernizarea întreprinderilor.

Pe parcursul proceului de producție și distribuție, fiecare agent economic încaseaza TVA de la cumparator, din care deduce suma reprezentând TVA aferentă materiilor prime și materialelor aprovizionate și servicii consumate, diferența dintre ele se varsă la buget. TVA se aplică asupra operațiunilor privind livrari de bunuri și prestări de servicii efectuate în România, transferul proprietății bunurilor imobile și importul de bunuri și servicii.

Prin stabilirea valorii adaugate ca obiect impozabil, se evită înregistrarile repetate privind consumurile din afara întreprinderilor productive.

Întreprinderile, care realizează operațiuni impozabile, au obligația asigurarii condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevazute de reglementarile în domeniul taxei pe valoarea adaugată, iar cei care au obiect de activitate: prestări de servicii catre populație comerțul cu amanuntul, activități hoteliere, au și obligația instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerințelor pentru aplicarea TVA.

1.2 Documente de evidență a TVA-ului

Evidența TVA necesită întocmirea urmatoarelor documente obligatorii conform legislației în vigoare pentru platitorii de TVA:

Factura nu mai este fiscală servește ca: document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a mărfurilor și produselor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate; document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumparatorului, document de încarcare în gestiunea primitorului; la livrarea marfurilor și produselor, executarea lucrarilor și prestarea serviciilor, pe baza dispozitiilor de livrare, a avizului de însotire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrarilor și prestarea serviciilor, dacă factura nu se poate întocmi în momentul livrării mărfurilor și produselor, acestea sunt însotite pe timpul transportului de avizul de însoțire a mărfii.

Dispozitia de livrare servește ca: document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, sau altor valori materiale destinate vânzarii;

Avizul de însotire a mărfii servește ca: document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori destinate vânzarii, trimise pentru prelucrare la terți; document de însotire pe timpul transportului; avizul de însotire a marfii se întocmeste de catre unitatile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrarii marfurilor produselor sau a altor valori materiale

Chitanța fiscală servește ca: document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii în situația în care nu se întocmeste factura.

Documente pentru centralizarea operațiilor efectuate de agenții economici plătitori de TVA:

Jurnalul pentru vânzari care servește ca: registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectată; document de control al unor operații înregistrate în contabilitate, jurnalul pentru vânzari se întocmește într-un singur exemplar în care se înregistreaza zilnic elementele necesare determinarii corecte a TVA colectata datorată, se completează pe baza documentelor tipizate, servește ca document de centralizare zilnica a vânzarilor.

Se întocmește de compartimentul financiar contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vânzare.

Jurnalul pentru cumpărari servește ca: registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; document de stabilire lunară a , baza de înregistrare o reprezintăa documentele tipizate privind cumpararile de valori materiale sau prestari servicii, jurnalul pentru cumparari se întocmește într-un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic elementele necesare stabilirii corecte a TVA deductibilă.

Decontul pentru TVA reprezintă documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii urmatoare. În decontul TVA este evidențiată suma impozabilă și taxa exigibilă.

Agenții economici plătitori de TVA sunt obligați să depună deconturi în fiecare lună, indiferent dacă au realizat sau nu operațiuni, ori dacă suma de plată sau de rambursat este zero.

Înregistrarea operațiilor privind TVA se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul I 442 Taxa pe valoarea adaugata.

Evidența distinctă a TVA este realizată cu urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

4423 – TVA de plată

4424 – TVA de recuperat

4426 – TVA deductibilă

4427 – TVA colectată

4428 – TVA neexigibilă

1. TVA colectată> TVA deductibilă

TVA de plată = TVA colectată –TVA deductibilă

2. TVA colectată<TVA deductibilă

TVA de recuperat = TVA deductibilă –TVA colectată

1.3 Taxa pe valoarea adăugată, definiții conform codului fiscal

Definiția taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat

Operațiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care îndeplinesc următoarele condiții:

reprezintă o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu plată sau o operațiune asimilată acestora;

se consideră locul livrării sau prestării că se află în România;

sunt realizate de persoane impozabile;

sunt rezultatul unor activități economice.

Sunt, operațiuni impozabile următoarele operațiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România :

o achiziție intracomunitară de mijloace de transport noi;

o achiziție intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă,

o achiziție intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acționează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.

Nu sunt considerate operațiuni impozabile în România: achizițiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită , achiziția intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operațiuni triunghiulare.

Operațiunile impozabile pot fi: operațiuni taxabile, pentru care se aplică cotele deTVA în vigoare la aceea dată, operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții.,operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții, importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxă, operațiuni prevăzute în lege are sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții.

Persoane impozabile. Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Cuprind activitățile producătorilor comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora.

Instituțiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activități: telecomunicații; furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de aceeași natură; transport de bunuri și de persoane; servicii prestate în porturi și aeroporturi; livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare; activitățile organismelor de publicitate comercială; activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante ;operațiunile posturilor publice de radio și televiziune.

Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar.

Următoarele operațiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri: predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume scadente, cu excepția contractelor de leasing; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite; trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.

Declarațiile se depun până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare lunii în care are loc transferul de active.

Achizițiile intracomunitare de bunuri. Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. Sunt asimilate unei achiziții intracomunitare cu plată următoarele: preluarea de către forțele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forțelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și la a căror achiziție nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situația în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută de lege, utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfășurării activității economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru.

Se consideră, de asemenea, că este efectuată cu plată achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată.

Este asimilată unei achiziții intracomunitare și achiziționarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate și transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul.

Importul de bunuri reprezintă: Intrarea pe teritoriul Comunității de bunuri care nu se află în liberă circulație în înțelesul art. 24 din Tratatul de înființare a Comunității Europene;

Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei. Se consideră a fi locul livrării de bunuri:

locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terț. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situează în afara teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator și locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import; locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;

Locul importului de bunuri pe teritoriul statului membru. Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar, atunci când bunurile care se află în liberă circulație la intrarea în Comunitate.

Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile. În absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.

Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată. Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.

Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activității economice în România:

a) a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate,

b)persoanele impozabile, care au sediul activității economice în România conform, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

a)persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic

b)persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România

c)persoanele impozabile care în anul precedent au depășit plafonul de 2.250.000

d)persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA conform în cursul anului și care au depășit plafonul de 2.250.000 lei

Faptul generator și exigibilitatea pentru achiziții intracomunitare de bunuri. În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția. În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru.

Faptul generator și exigibilitatea pentru importul de bunuri. În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

În cazul în care, la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, faptul generator și exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

Baza de impozitare pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul țării.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din: pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni; impozitele și taxele.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei; sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale.

Baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare.

Baza de impozitare cuprinde și accizele datorate sau achitate în România de persoana care efectuează achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când după efectuarea achiziției intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziționat bunurile obține o rambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achiziției intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător.

Baza de impozitare pentru import.

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate în afara României. Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România.

Cursul de schimb valutar.

Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabilește conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.

Cotele de taxă.

Cota standard este de 20% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, alimente. Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

Operațiuni scutite de taxă.

Următoarele operațiuni de interes general din interiorul țării sunt scutite de taxă: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități; prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari; prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie; transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens; livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană; activitatea de învățământ ; prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția socială, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni; prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social; prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici.

Persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi.

Cifra de afaceri este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa, în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România dacă acestea nu sunt accesorii activității principale.

1.4 Deductibilitatea TVA-ului

Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni: operațiuni taxabile; operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România; operațiuni scutite de taxă,

operațiuni scutite de taxă, în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Comunității sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunității, precum și în cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni;

Nu sunt deductibile: taxa aferentă sumelor achitate în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și taxa aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane, se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

Restricția prevăzută nu se aplică vehiculelor rutiere motorizate având o masă totală maximă autorizată care depășește 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul șoferului.

Prevederile legii nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate:

vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat; vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții; vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie; vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către școlile de șoferi, vehiculele utilizate pentru închiriere sau a căror folosință este transmisă în cadrul unui contract de leasing financiar ori operațional; vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

1.5 Rambursările de taxă către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA

În situația în care taxa aferentă achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, care este deductibilă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectată pentru operațiuni taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei. După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operațiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute în prezentul articol, prin decontul de TVA.

Suma negativă a taxei, cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat, și a diferențelor negative de TVA stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.

Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului de taxă , din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare, și a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului din diferențele de TVA de plată stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.

Persoanele impozabile, înregistrate, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din perioada fiscală de raportare, decontul fiind și cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare.

Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare.

În cazul persoanelor impozabile care sunt absorbite de altă persoană impozabilă, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul de taxă al persoanei care a preluat activitatea.

CAPITOLUL II-METODOLOGIA DE SOLUȚIONARE A DECONTURILOR CU SUME NEGATIVE DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ CU OPȚIUNE DE RAMBURSARE

2.1 Depunerea, înregistrarea și prelucrarea deconturilor de TVA

Deconturile de TVA se depun de către persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art.153 din Codul fiscal, la organul fiscal competent, prin poștă sau direct la compartimentul cu atribuții în gestionarea declarațiilor fiscale, precum și prin sistemul electronic național, la următoarele termene: lunar, până la 25, inclusiv, a lunii următoare lunii de raportare, de către persoanele impozabile care au realizat, în anul anterior, o cifră de afaceri mai mare de 100.000 euro; trimestrial, până la 25, inclusiv, a lunii următoare încheierii trimestrului, de către persoanele impozabile care au realizat, în anul anterior, o cifră de afaceri de până la 100.000 euro, inclusiv; semestrial, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare încheierii semestrului pentru care se depune decontul de TVA, de catre persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor din Codul fiscal și din Normele metodologice; anual, până la data de 25 ianuarie, inclusiv, a anului următor celui pentru care se depune decontul de TVA, de către persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic,

Deconturile de TVA primite direct la organul fiscal se înregistrează la Registratura electronică și se prelucrează imediat, în momentul primirii, în prezența persoanei impozabile.

Deconturile de TVA corecte se preiau în baza de date. În cazul în care, în urma prelucrării deconturilor de TVA, rezultă erori, organele fiscale vor urma procedura aplicabilă în cazul declarațiilor fiscale eronate. Deconturile de TVA primite prin poștă, se prelucrează în ziua primirii de la registratură. În cazul în care, în urma prelucrării, rezultă erori, organele fiscale vor urma procedura aplicabilă în cazul declarațiilor fiscale eronate. Termenul legal de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare care prezintă erori se prelungește cu perioada cuprinsă între data depunerii deconturilor de TVA și data corectării acestora. Deconturile de TVA se prelucrează și se analizează în ordinea cronologică a înregistrării lor la organul fiscal. Deconturile de TVA depuse la alte termene de declarare decât cele înscrise în vectorul fiscal nu se prelucrează și se restituie persoanelor impozabile.

Fluxul de prelucrare a deconturilor de TVA, După primirea și procesarea deconturilor de TVA, acestea se grupează pe următoarele categorii:

1. deconturi cu sume pozitive cu TVA de plată;

2. deconturi cu sume negative, astfel:

A) deconturi cu sume negative cu opțiune de rambursare;

B) deconturi cu sume negative fără opțiune de rambursare, sume ce se reportează în decontul perioadei următoare.

2.2 Procedura de soluționare a solicitărilor de rambursare

Compartimentul de analiză de risc, compartimentul de specialitate, va analiza solicitările de rambursare, în vederea soluționării. Procedura are ca scop final încadrarea fiecărei persoane impozabile într-o categorie de risc fiscal, în funcție de comportamentul său fiscal, precum și în funcție de riscul pe care aceasta îl prezintă pentru administrația fiscală. Deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare se soluționează în funcție de gradul de risc fiscal pe care îl prezintă fiecare persoană impozabilă, astfel:

1 Deconturilor de TVA cu risc fiscal mic – prin emiterea Deciziei de rambursare a TVA; sistemul generează în mod automat proiectul Deciziei de rambursare a TVA.

2. Deconturilor de TVA cu risc fiscal mediu – cu analiză documentară; organul fiscal procedează la efectuarea analizei documentare. Pentru efectuarea analizei documentare, organul fiscal va comunica în scris persoanei impozabile documentele care trebuie prezentate, data, ora și locul întâlnirii, precum și numele și prenumele persoanei din cadrul compartimentului de specialitate, care se ocupă de analiză. Neprezentarea, în termenul stabilit de organul fiscal, a documentelor solicitate pentru efectuarea analizei documentare atrage după sine încadrarea în gradul de risc fiscal mare și soluționarea cu inspecție fiscală anticipată. Termenul legal de soluționare se prelungește cu perioada cuprinsă între data emiterii înștiințării pentru prezentarea documentelor și data prezentării documentelor la organul fiscal.

3.Deconturilor de TVA cu risc fiscal mare – cu inspecție fiscală anticipată.

Deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare cu risc fiscal mare se transmit la compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală. După efectuarea inspecției fiscale compartimentul cu atribuții în acest domeniu întocmește raportul de inspecție fiscală. În cazul în care TVA deductibilă sau colectată se modifică față de súmele înscrise în decontul de TVA, se întocmește Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, care are și rol de Decizie de rambursare a TVA. În cazul în care cu ocazia inspecției fiscale nu sunt stabilite diferențe față de suma solicitată la rambursare se întocmește Decizia privind nemodificarea bazei de impunere, iar Decizia de rambursare a TVA se emite de către compartimentul de specialitate. Deciziile de rambursare a TVA emise în cazul riscului fiscal mic și mediu sunt decizii sub rezerva verificării ulterioare, potrivit Codului de procedură fiscală.

2.3 Analiza documentară

Pentru efectuarea analizei documentare, compartimentul de specialitate solicită persoanei impozabile prezentarea de documente suplimentare, care să justifice diferența în plus de sumă solicitată la rambursare. Solicitarea documentației se face în scris, menționându-se documentele care trebuie prezentate, data și locul întâlnirii, precum și numele și prenumele persoanei din cadrul compartimentului de specialitate, care se ocupă de analiză.

Pentru efectuarea analizei documentare, compartimentul de specialitate solicită persoanei impozabile să prezinte: jurnalele de vânzări și de cumpărări; balanțele de verificare; contracte comerciale, facturi și documente vamale care să ateste exportul efectuat; documente care să ateste efectuarea unei investiții, precum și alte documente din care să rezulte suma solicitată la rambursare;

Documentele vor fi prezentate în original și în copie și trebuie să se refere la perioada din care provine suma negativă de taxă pe valoarea adăugată. La efectuarea analizei documentare se vor avea în vedere și indicatorii stabiliți prin Fișa de calcul a SIN-ului, Fișa indicatorilor de inspecție fiscală și Fișa de analiză de risc. Pentru toate deconturile de TVA care se încadrează în categoria de risc mediu se întocmește Referatul pentru analiză documentară, în două exemplare. Referatul pentru analiză documentară se înaintează, împreună cu decontul de TVA, Fișa de calcul a SIN-ului, Fișa indicatorilor de inspecție fiscală și Fișa de analiză de risc, conducătorului compartimentului, pentru avizare. În cazul în care, prin Referat se propune rambursarea sumei solicitate, se întocmește proiectul Deciziei de rambursare a TVA. Referatul pentru analiză documentară împreună cu Decontul de TVA, Fișa de calcul a SIN-ului, Fișa indicatorilor de inspecție fiscală, Fișa de analiză de risc, și proiectul Deciziei de rambursare a TVA se transmit conducătorului unității fiscale, pentru aprobare. În cazul în care prin Referat, se propune efectuarea inspecției fiscale anticipate, acesta se înaintează, împreună cu dosarul solicitării, spre avizare conducătorului compartimentului, apoi, spre aprobare conducătorului unității fiscale. După aprobare, se transmite compartimentului de inspecție fiscală, dosarul solicitării, cuprinzând următoarele documente: Decontul cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare; Fișa de calcul a SIN-ului; Fișa indicatorilor de inspecție fiscală; Fișa de analiză de risc; Referatul pentru analiză documentară.

CAPITOLUL III-INSPECȚIA FISCALĂ PRIVIND RAMBURSAREA DE TVA

3.1 Inspecția fiscală conform codului de procedură fiscală

Inspecția fiscală reprezintă acvtivitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale corectitudinii, exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale de către fiecare contribuabil, respectarea prevederilor legale privind fiscalitatea și contabilitatea entităților economice, de către orice contribuabil/plătitor,verificarea sau stabilirea după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente,stabilirea diferențrlor de obligații fiscale principale.

În scopul efectuării inspecției fiscale organul de inspecție fiscală efectuează:

1.Examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilui/plătitorului;

2.Verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale, cu cele din evidența contabilă și fiscală a contribuabilui/plătitorului;

3.Analiza și evaluarea informațiilor fiscale în vederea confruntării declarațiilor fiscal ecu informațiile proprii sau din alte surse ,descoperirea de elemente noi pentru aplicarea legislației în vigoare privind fiscalitatea.

4.Investigarea fiscală a actelor și faptelor rezultând din activitatea contribuabilui/plătitorului, supus inspecției fiscale sau a altor persoane privind legalitatea ți conformitatea declarațiilor fiscale.

5.Solicitarea de informații de la terți

6.Verificarea locurilor unde se realizează activități generatoare de venituri impozabile ori unde se realizează activități care generează venituri ce se impozitează;

7.Solicitarea de explicații scrise de la reprezentantul legal sau a contribuabilului sau împuternicitul acestuia, de câte ori este nevoie în cadrul inspecției fiscale pentru clarificarea ,elaborarea,definitivare constatărilor.

3.2 Inspecția fiscală privind rambursarea de TVA

Deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, care au fost încadrate în categoria de risc mare, se transmit, zilnic, împreună cu documentația aferentă, compartimentului cu atribuții de inspecție fiscală în vederea efectuării verificării.

După finalizarea controlului fiscal, compartimentul cu atribuții în domeniul inspecției fiscale va întocmi Raportul de inspecție fiscală. Dacă în urma inspecției fiscale se stabilesc diferențe care afectează suma solicitată la rambursare, compartimentul cu atribuții în domeniul inspecției fiscale emite Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, care are și rol de Decizie de rambursare a TVA, pe care o comunică persoanei impozabile. Dacă, în urma inspecției fiscale, nu se stabilesc diferențe față de suma solicitată la rambursare se întocmește Decizia privind nemodificarea bazei de impunere, pe baza căreia compartimentul de specialitate emite proiectul Deciziei de rambursare. După finalizarea inspecției fiscale, compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală transmite compartimentului de specialitate dosarul solicitării, împreună cu Raportul de inspecție fiscală, precum și, după caz, Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală sau Decizia privind nemodificarea bazei de impunere. În situațiile în care, pentru soluționarea solicitării de rambursare, organul de inspecție fiscală consideră că sunt necesare informații suplimentare, termenul de soluționare se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor respective, Codului de procedură fiscală. Prelungirea termenului de soluționare se realizează pentru întreaga solicitare de rambursare, nu pentru sume parțiale. Dacă, în urma inspecției fiscale nu au fost stabilite diferențe față de suma solicitată la rambursare, cel mai târziu în ziua următoare primirii dosarului solicitării, compartimentul de specialitate întocmește proiectul Deciziei de rambursare a TVA, în doua exemplare. Decizia va fi semnată de șeful compartimentului și aprobată de conducătorul unității fiscale. La sfârșitul fiecărei zile compartimentul de specialitate transmite compartimentului de colectare, în vederea compensării și/sau restituirii, atât Deciziile de rambursare a TVA, aprobate, cât și Deciziile de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, aprobate. Compartimentul de colectare, în baza datelor din evidența analitică pe plătitor, a Deciziei de rambursare a TVA sau, după caz, a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, întocmește Nota de compensare și/sau Nota de restituire/rambursare, conform formularelor aprobate. Nota se întocmește în trei exemplare, se semnează de șeful compartimentului de colectare și se aprobă de conducătorul unității fiscale/directorul coordonator. Nota aprobată se transmite, cel mai târziu a doua zi, pe bază de borderou, compartimentului de trezorerie în vederea efectuării compensării și/sau restituirii. După efectuarea compensării și/sau restituirii, compartimentul de trezorerie va transmite compartimentului de colectare două exemplare din Nota de compensare și/sau Nota de restituire/rambursare cuprinzând și data la care s-a efectuat operațiunea de compensare și/sau restituire, cel târziu a doua zi de la efectuarea compensării, restituirii.

Finalizarea procedurii și arhivarea documentelor.

Compartimentul de colectare transmite compartimentului de specialitate, cel mai târziu a doua zi, ambele exemplare din notă, un exemplar pentru a fi comunicat persoanei impozabile și un exemplar în vederea arhivării, precum și decizia de rambursare a TVA sau decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, după caz. După operarea datelor compartimentul de specialitate transmite dosarul solicitării compartimentului de gestionare a dosarului fiscal, pentru arhivare. Dosarul solicitării cuprinde:

Decontul cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare;

Fișa de calcul a SIN-ului;

Fișa indicatorilor de inspecție fiscală;

Fișa de analiză de risc;

Referatul pentru analiză documentară și/sau Raportul de inspecție fiscală, după caz;

Decizia de rambursare a TVA, emisă de compartimentul de specialitate sau Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală ori Decizia privind nemodificarea bazei de impunere, emise de compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală, după caz, însoțite de Raportul de inspecție fiscală; Nota de compensare și/sau Nota de restituire/rambursare, cuprinzând data la care s-a efectuat operațiunea de compensare și/sau restituire. În cel mult 1 zi de la primirea Notei de compensare și/sau a Notei de restituire/rambursare de la compartimentul de colectare, compartimentul de specialitate înștiințează persoana impozabilă despre modul de soluționare a opțiunii de rambursare, prin transmiterea Notei de compensare și/sau a Notei de restituire/rambursare, însoțite, după caz, de Decizia de rambursare a TVA emisă de compartimentul de specialitate.

Compartimentul de specialitate transmite compartimentului de inspecție fiscală, până la data de 1 a lunii următoare un extras al registrului de evidență specială, cuprinzând deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, soluționate cu inspecție fiscală ulterioară, în luna anterioară, pentru cuprinderea în programul de inspecție fiscală.

Inspecția fiscală ulterioară se efectuează în maxim 2 ani de la aprobarea rambursării.

Dispoziții speciale privind soluționarea solicitărilor de rambursare.

Pentru contribuabilii mari și mijlocii, pentru persoanele impozabile care desfășoară activități de export și/sau livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă pe valoarea adăugată, denumiți în continuare exportatori, precum și pentru unitățile teritoriale subordonate Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, rambursarea se acordă cu inspecție fiscală ulterioară, cu excepția cazurilor care prezintă risc fiscal mare, când rambursarea se acorda în urma inspecției fiscale anticipate.În categoria contribuabililor mari și mijlocii se cuprind contribuabilii definiți potrivit prevederilor legale în vigoare. In categoria exportatorilor care beneficiază de regimul special privind soluționarea solicitărilor de rambursare se încadrează persoanele impozabile care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) au depus, în ultimele 12 luni, toate declarațiile fiscale, precum și declarațiile informative 390 (VIES) „Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri” și 394 „Declarație informativă privind livrările/prestările si achizițiile efectuate pe teritoriul național” pentru care persoanele impozabile aveau obligația transmiterii către organul fiscal;

b) au desfășurat în anul anterior activități de export, în nume propriu sau în comision și/sau livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă pe valoarea adăugată, în procent de minim 80% din rulajul debitor al contului de clienți (4111), dar nu mai puțin de 1.000.000 lei. Condiția privind desfășurarea de activități de export și/sau livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă pe valoarea adăugată, în procent de minim 80% din rulajul debitor al contului de clienți (4111) trebuie îndeplinită până la data depunerii cererii pentru aprobarea regimului special, în condițiile prevăzute la litera B;

c) activitatea de export nu se desfășoară în domeniul:

cod 4621 “Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului

neprelucrat”,

cod 4631 “Comerț cu ridicata al fructelor și legumelor”,

cod 4671 “Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al

produselor derivate”,

cod 4673 “Comerț cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de

construcție și echipamentelor sanitare”

Primul decont cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare depus, după înregistrarea investiției potrivit legii, de către persoanele impozabile care realizează investiții ce se încadrează în prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2008 privind stimularea investițiilor va fi supus inspecției fiscale, rambursarea fiind acordată cu inspecție fiscală anticipată. Solicitările ulterioare depuse de această categorie de persoane impozabile pe durata derulării investiției vor fi soluționate cu inspecție fiscală ulterioară. Compartimentele cu atribuții de inspecție fiscala vor verifica, semestrial, la sediul persoanei impozabile, rambursările acordate.

Procedura de aprobare a regimului special pentru exportatori.

La depunerea primului decont de TVA după intrarea în vigoare a metodologii de rambursare tva, de către exportatorii care depun la organul fiscal competent și o cerere prin care solicită aplicarea regimului special de rambursare a taxei pe valoarea adăugată.

Cererea va fi însoțită de balanța de verificare la data de 31 decembrie a anului precedent și fișa contului 4111, din care să rezulte că volumul exportului scutit și/sau livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă pe valoarea adăugată, efectuat în anul anterior, în nume propriu sau în comision a reprezentat minim 80% din rulajul debitor al contului de clienți (4111), dar nu mai puțin de 1.000.000 lei. De asemenea, cererea va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere că nu a desfășurat activități de export și/sau livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă pe valoarea adăugată. Pentru soluționarea cererii, compartimentul de specialitate: analizează documentația depusă de persoana impozabilă; verifică îndeplinirea obligațiilor declarative în evidențele fiscale și întocmește Referatul privind îndeplinirea condițiilor pentru aplicarea regimului special.

Dacă se constată că sunt îndeplinite, compartimentul de specialitate propune aprobarea aplicării regimului special și întocmește proiectul Deciziei privind aplicarea regimului special pentru rambursarea taxei pe valoarea adăugată.

Decizia se întocmește și în cazurile în care se propune respingerea solicitării de aprobare a regimului special.

Decizia privind aplicarea regimului special pentru rambursarea taxei pe valoarea adăugată se întocmește în 2 exemplare.

Decizia poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii, la organul fiscal emitent. Referatul privind îndeplinirea condițiilor pentru aplicarea regimului special, împreună cu proiectul Deciziei privind aplicarea regimului special pentru rambursarea taxei pe valoarea adăugată, vizate de șeful compartimentului de specialitate se înaintează, spre aprobare, conducătorului unității fiscale.

Fluxul de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare depuse de contribuabilii mari și mijlocii, de unitățile teritoriale subordonate Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, precum și de persoanele impozabile pentru care a fost aprobat regimul special de rambursare. Procedura de rambursare este la fel ca si în cazul descris anterior.

Termenul de efectuare a inspecției fiscale ulterioare.

Inspecția fiscală ulterioară a rambursărilor se efectuează în termen de maxim 2 ani de la aprobare. În cazul persoanelor impozabile pentru care a fost aprobat regimul special de rambursare pentru exportatori, inspecția fiscală ulterioară a rambursărilor se efectuează în termen de maxim 6 luni de la aprobare. Inspecția fiscală ulterioară pentru rambursările cu risc fiscal mic aprobate, se efectuează în termen de 30 de zile de la data încadrării ulterioare a respectivului contribuabil în gradul de risc fiscal mare, de către compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală.

Transferul datelor pentru aplicarea metodologiei de soluționare.

Pentru contribuabilii care își modifică sediul social/domiciliul fiscal se transferă, în format electronic, toate datele necesare pentru aplicarea procedurii prevăzute de prezentul ordin, până cel târziu la data transferului dosarului fiscal.

Raportarea modului de soluționare.

Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili din municipiul București și din județul Ilfov vor raporta lunar, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, situația rambursărilor efectuate, potrivit modelului aprobat prin ordin al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Soluționarea solicitărilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată. 1. Restituirea sumelor negative de taxă pe valoarea adăugată mai mici de 5.000 lei, cuprinse în deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, depuse de persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, în condițiile legii, se face numai în urma efectuării controlului fiscal. Pentru restituirea acestor sume, persoanele impozabile completează și depun la organul fiscal o cerere de restituire, pentru a cărei soluționare se urmează procedura comună aplicabilă pentru restituirea impozitelor și taxelor.

CAPITOLUL IV-INSPECȚIA FISCALĂ PRIVIND RAMBURSAREA DE TVA LA SC ROPHARMA SA -STUDIU DE CAZ

4.1 Organizarea societății, obiect de activitate

Compania ROPHARMA este acționar al SC AESCULAP PROD SRL și acționar principal al EUROFARMECO SA după preluarea pachetului majoritar de acțiuni de la compania britanică GSK.Portofoliul de producție cuprinde peste 50 de produce sub formă de siropuri, tablete, capsule ce acoperă 21 de arii terapeutice. Cinci depozite asigură distribuția de medicamente, suplimente alimentare, produse farmaceutice, cosmetice.

Tabel 4.1.1. Elemente de identificare și contact

Figura 4.1.1.Acționari SC ROPHARMA SA

Sursa: Autor pe b aza datelor din http://www.kmarket.ro/actiuni/afisare_actiune

Tabel 4.1.3 Activitatea societății,capital social

Istoric:1952 ROPHARMA este o companie continuatoare a tradiției farmaceutice românești avînd ăn componență unele farmacii înființate acum un secol care își desfășoară activitatea și acum în locațiile inițiale; s-a dezvoltat din întreprinderea de stat oficiul farmaceutic iași înființat în anul 1952 prin înglobarea tuturor farmaciilor din zona Iași și Vaslui. În anul 1991 se înregistrează la registrul comerțului iasă avînd ca număr J/ 22/335/1991 cu denumirea SC IASSFARM SA cu sediul la IAȘI având ca unic proprietar statul român. În anul 1998 Add Pharmaceuticals Ltd din Cipru cumpără pachetul de acțiuni de la statul român prin FPS devenind acționar majoritar. În anul 2007 își schimbă denumirea în cea de acum SC ROPHARMA SA și își mută sediul la BRAȘOV

Mihai Miron este unul dintre cei mai vechi antreprenori din pața farmaceutică. A lansat 82 de medicamente celebre fiind paracetamol sinus, omeran, paracetamol plus.

Depozitele ROPHARMA SA dețin o flotă auto modernă și sunt situate în orașele Iași, Bacău, București,Cluj, Tg. Mureș, deservind Moldova complet și o mare parte din restul țării. Managementul firmei în discuție își propune calitate superioară, pentru a realiza satisfacerea superioară a cerințelor clienților săi, adicăasigurarea calității medicamentelor produse de ea să ajungă în farmaciifără modificarea proprietăților, precum și calitatea serviciilor oferite de activitatea de distribuție.În realizarea politicii calității un rol important îl au specialiștii bine pregătiți, alături de toți salariații organizației care participă activ la toate acțiunile întreprinse de management. Satisfacerea clienților se realizează prin promovarea unei înțelegeri superiore și complete a nevoilor clienților și a cerințelor calitative legate de medicament, reflectate prin efortul continuu de îmbunătățire a nivelului calitativ al serviciilor oferite. Orașele în care are farmacii:

Alba, 1 farmacie

Bacău, 21 de farmacii

Botoșani, 2 farmacii

Brașov, 2 farmacii

Harghita, 10 farmacii

Iași 29 farmacii

Mureș, 24 farmacii

Neamț, 14 farmacii

Prahova, 1 farmacie

Sibiu, 4 farmacii

Suceava, 4 farmacii

Vaslui, 9 farmacii

Vrancea, 4 farmacii

4.2 Analiza principalilor indicatori conform situațiilor financiare

Tabel 4.2. 1 Principalii indicatori financiari ai ROPHARMA SA BRASOV 2013/2014

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Tabel 4.2.2. Evoluția profitului/pierderii la ROPHARMA SA BRAȘOV 2013/2014

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Figura 4.2.2 Evoluția profitului/pierderii la ROPHARMA SA BRASOV 2013/2014

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Privind graficul anterior și tabelul indicatorilor care stau la baza graficului, societaea se află într-o situație bună de funcționare, cifra de afaceri în 2014 a crescut cu 6860579 lei față de 2013, la fel veniturile totale au crescut cu 4376163 lei față de anul 2013,cheltuielile totale au înregistrat și ele o creștere în 2014 față de 2013 cu 3090857 lei dar aceasta nu a inluențat creșterea profitului brut ți implicit cel net, acesta din urmă a crescut în 2014 față de 2013 cu 1293503 lei, deci în ansamblu

o evoluție bună a acestor indicatori.

Stabilitatea financiară. Rata stabilității financiare exprimă legătura dintre capitalul prmanent

De care dispune societatea în mod stabil pe o perioadă de un an și patrimoniul total

Tabel 4.2.3. Stabilitatea financiară

*Capitaluri permanente= capitaluri proprii+provizioane pentru riscuri și cheltuieli+datorii pe termen lung

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Preponderența capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanțării activițății conferind un grad ridicat de siguranță prin stabilitate în finanțare.

Pe întreaga perioadă analizată societatea 2013-2014 dispune de un grad mare de stabilitate financiară.

Figura 4.2.3 Rata stabilității financiare

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Rata autonomiei financiare globale arată cît din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor proprii.

Tabel 4.2.4 Rata autonomiei financiare globale

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Această analiză arată ca firma își finanțează firma într-o proporție foarte mare din resurse proprii, în 2014 fiind în creștere cu 2,59% acest indicator, față de 2013.

Figura 4.2. 4. Rata autonomiei financiare globale

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Autonomia financiară la termen, reflectă proporția în care capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente.

Tabel 4.2.5 Rata autonomiei financiare la termen

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Valoarea minim admisibilă a indicatorului studiat mai sus este de 50%, sub această valoare firma ar fii într-o situație critică, dar după cum se observă rata autonomiei financiare la termen este foarte bună. Pe întreaga perioadă firma se încadrează într-un grad ridicat de autonomie financiară, tendința indicatorului în 2014 an este de scădere.

Indicele autonomiei financiare la termen reflectă măsura în care datoriile pe termen mediu și lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii. Societatea deține o poziție foarte bună din acest punct de vedere.

Figura 4.2. 5. Rata autonomiei financiare globale

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Rata îndatorării globale. Valoarea minim admisibilă a indicatorului studiat mai sus este de 66%, sub această valoare firma ar fii într-o situație critică

Tabel 4.2.6 Rata îndatorării globale

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

După cum se observă rata îndatorării globale este foarte bună.

Firma se află într-o situație favorabilă, pe întreaga perioadă 2013-2014 aflându-se mult peste valoarea maxim admisibilă a indicatorului. Tendința indicatorului a fost favorabilă în toți anii analizați.

Figura 4.2. 6. Rata Rata îndatorării globale

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Indicele îndatorării globale. Valoarea maxim admisibilă este de 200%. Peste acest nivel, firma se află în pericol de insolvabilitate.

Măsoară raportul capitalurilor împrumutate și atrase față de capitalul propriu.

Tabel 4.2.7 Indicele îndatorării globale.

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Firma se află în siguranță, pe întreaga perioadă analizată aflându-se sub valoarea maxim admisibilă a indicatorului, manifestând în primii ani o tendință de reducere a acestuia, datorită creșterii între-un ritm mai rapid a datoriilor totale față de capitalurile proprii.

Figura 4.2.7. Indicele îndatorării globale.

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Ratele echilibrului financiar

1.Lichiditatea globală;

2.Solvabilitatea patrimonială;

3.Rata profitului brut;

4.Rata datoriilor.

1.Lichiditatea globală (Lg) se mai numește și "Lichiditatea generală" sau "Lichiditatea curentă", sau "Indicatorul capitalului circulant". Se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani și, practic reprezintă garanția acoperii datoriilor curente din activele circulante. Rata lichidității stabilește cât din valoarea activului se află sub formă lichidă în conturile de disponibilități bănești și cât poate să devină lichidă imediat exemplu: creanțele, stocurile de produse finite.

Lg=(Active circulante/Datorii pe termen scurt)x100[%]

Valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 100%, iar valoarea recomandată ca acceptabilă în jurul valorii de 200%.

2.Solvabilitatea patrimonială (Sp) se mai numește și "Rata autonomiei financiare" (Raf) și reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față prin activele sale de care dispune, obligațiilor sale bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente.

Sp=Raf'(Capital propriu/Capital permanent)x[100%],

unde Capital permanent = Capital propriu +Datorii pe termen lung.

Solvabilitatea face referire la disponibilitățile de numerar pe o perioadă mai lungă de timp în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente. Se apreciază că valoarea minimă să fie 30%, iar peste 50% situația poate fi considerată normală.

3.Rata profitului brut ( Rpb), denumită și Marja brută din vânzări, măsoară capacitatea agentului economic de a obține profit din activitatea proprie.

Rpb= (Profit brut/Cifra de afaceri)x100[%],

Se consideră ca întreprinderea are o activitate foarte bună dacă valoarea indicatorului este mai mare de 30 %. O scădere a ratei scoate în evidență faptul că societatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim. Pentru a fi edificator, acest indicator trebuie calculat pe parcursul mai multor ani.

4.Rata datoriilor (Rd) este un indicator care măsoară nivelul obligațiilor totale din total activ și exprimă echilibrul financiar al întreprinderii. Rata datoriilor indică dacă agentul economic dispune de suficiente active pentru acoperirea datoriilor sale.

Rd=(Datorii totale/Active totale)x100[%],

Dacă valoarea indicatorului Rd este mai mare de 100%, atunci se înregistrează un deficit de capital de lucru. O valoare prea mică poate indica faptul că întreprinderea dispune de active imobilizate cu valoare mare și că nu au investit excesul de numerar. Uzual, valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mică de 50%.

După calcule rezultă:

Următorii indicatori sunt analizați pentru ratele de mai sus- SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Tabel 4. 2.8. Indicatorii ce stau la baza ratelor echilibrului financiar

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

În urma calculelor rezultă:

Tabel 4.2.9 Ratele echilibrului financiar

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Concluzii:

1.Lichiditatea globală (Lg) se mai numește și "Lichiditatea generală" sau "Lichiditatea curentă", sau "Indicatorul capitalului circulant". Valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 100%, iar valoarea recomandată ca acceptabilă în jurul valorii de 200%. În perioada analizată 2013-2014 această rată nu are valori foarte bune ceea ce înseamnă ca întreptrinderea nu a avut posibilitatea acoperiri datoriilor curente din activele circulante.

2.Solvabilitatea patrimonială (Sp) se mai numește și "Rata autonomiei financiare" (Raf).

Se consideră ca întreprinderea are o activitate foarte bună dacă valoarea indicatorului este > de 30 %.

O scădere a ratei scoate în evidență faptul că societatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim.

După cum se observă pe toată perioada analizată 2013-2014, această rată are valori foarte bune.

3.Rata profitului brut ( Rpb). Se consideră ca întreprinderea are o activitate nesatisfăcătoare în anii 2013-2014, în ceea ce privește profitul brut, valoarea indicatorului este mai mică de 30 % în 2013 și 2014 deci a avut o activitate economică totală nu foarte bună .

4.Rata datoriilor (Rd). Valoarea indicatorului Rd este mai mare de 50%, deci se înregistrează un deficit de capital de lucru, numerar.

Evolutia indicatorilor analizați în perioada 2010-2014:

Tabel 4.2.10 Evolutia indicatorilor analizați în perioada 2010-2014

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Figura 4.2.8. Lichiditatea globală (Lg)

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Figura 4.2.9. Solvabilitatea patrimonială (Sp)

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Figura 4.2.10. Rata datoriilor (Rd).

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Figura 4.2.11. Rata profitului brut ( Rpb).

Sursa:Autor pe baza indicatorilor din Bilanț 2014, Cont de profit și pierdere 2014 SC ROPHARMA SA BRAȘOV

4.3 Inspecția fiscală privind rambursarea de TVA la SC ROPHARMA SA BRAȘOV

În data de 25 noiembrie 2015 Directorul economic Popescu D. a depus online decontul de tva cu cerere de rambursare a unui sold cumulat de 75000 lei. În luna ianuarie 2015, și martie 2015 a beneficiat de rambursari de TVA în valoare de 2500 lei în februarie 2015, și în aprilie 2015, 2000 lei, pentru decontul din luna martie, fară inspecție fiscală, din luna martie și pană în luna octombrie a cumulat soldul de 75000 lei de rambursat al TVA-ului, urmând ca inspecția fiscală să se efectueze pe perioada ianuarie –octombrie 2015, decontul care are soldul negativ bifat de rambursat fiind aferent lunii octombrie 2015.

În urma inspecției fiscale desfășurate în perioada 2 decembrie-7 decembrie nu au fost stabilite diferențe față de suma solicitată la rambursare, în ziua de 8 decembrie 2015, compartimentul de specialitate întocmește proiectul Deciziei de rambursare a TVA.

Decizia este semnată de șeful compartimentului și aprobată de conducătorul unității fiscale. La sfârșitul zilei compartimentul de specialitate transmite compartimentului de colectare, în vederea restituirii TVA-ului.

Nota s-a întocmit în trei exemplare, este semnează de șeful compartimentului de colectare și aprobată de conducătorul unității fiscale/directorul coordonator. Nota aprobată se transmite, a doua zi, pe bază de borderou, compartimentului de trezorerie în vederea efectuării restituirii.

După efectuarea restituirii, compartimentul de trezorerie transmite compartimentului de colectare două exemplare din Nota de restituire/rambursare.

Finalizarea procedurii și arhivarea documentelor.

Compartimentul de colectare transmite compartimentului de specialitate, a doua zi, ambele exemplare din notă, un exemplar pentru a fi comunicat persoanei impozabile și un exemplar în vederea arhivării, precum și decizia de rambursare a TVA.

După operarea datelor compartimentul de specialitate transmite dosarul solicitării compartimentului de gestionare a dosarului fiscal, pentru arhivare. Dosarul solicitării cuprinde:

Decontul cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare;

Fișa de calcul a SIN-ului;

Fișa indicatorilor de inspecție fiscală;

Fișa de analiză de risc;

Referatul pentru analiză documentară și/sau Raportul de inspecție fiscală, după caz;

Decizia de rambursare a TVA, emisă de compartimentul de specialitate. Compartimentul de specialitate transmite compartimentului de inspecție fiscală, până la data de 1 a lunii următoare un extras al registrului de evidență specială, cuprinzând deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, soluționate cu inspecție fiscală ulterioară, în luna anterioară, pentru cuprinderea în programul de inspecție fiscală.

Inspecția fiscală ulterioară se efectuează în maxim 2 ani de la aprobarea rambursării.

Documentele cerute firmei SC ROPHARMA SA BRAȘOV de către inspectorii fiscali:

-certificatul de înregistrare (documente în copie)

-autorizație de funcționare (documente în copie)

-autorizație de construcție deoarece TVA-ul de rambursat provine din investiții privind construcția unui sediu nou de funcționare , fiind deci vorba de o imobilizare corporală realizată de societate. (documente în copie)

-act de vânzare cumparare pentru terenul unde se află construcția. (documente în copie)

-jurnale de vanzari perioada ianuarie- octombrie 2015

-jurnale de cumpărări perioada ianuarie- octombrie 2015

-niruri, contracte cu principali furnizori de materiale de construcții (documente în copie)

-contracte cu principalii clienți persoane juridice (documente în copie)

-declarația 300 decontul de TVA- perioada ianuarie- octombrie 2015 (documente în copie)

-declarația 394 perioada ianuarie- octombrie 2015 (documente în copie)

-declarația 390 perioada ianuarie- octombrie 2015 (documente în copie) +contracte furnizori UE

+codul de platitor de TVA din țara de proveniență,+cmr, (scrisoarea de transport).

-fișele de cont din contabilitate pentru 4426 TVA deductibilă, 4427 TVA colectată., 4423 TVA de plată, 4424 TVA de recuperat.

– o situație a TVA-ului în perioada ianuarie- octombrie 2015 care cuprinde datele din deconturile de TVA, și datele din contabilitatea societății, eventual dacă există diferente între contabilitate și deconturile de TVA.

-situația cerută trebuie să fie egală cu fișa de plătitor (fișa sintetică) de la Administrația Financiară unde au fost depuse deconturile de TVA.

-balanțele sintetice din contabilitate perioada ianuarie- octombrie 2015

Deci cheile de control sunt sumele din jurnalele de vânzări, jurnalele de cumpărări pe perioada analizată, inspectată, din coloanele privind TVA-ul trebuie să fie egale cu cele din contabilitate din fișele de cont și balanțe, identice cu cele din deconturile de TVA, și identice cu cele din fișele de plătitor de la administrația financiară. Numai așa știm că nu s-a strecurat vreo eroare, de calcul sau de înregistrari contabile eronate, sau trimitere de deconturi cu erori de validare.

În cazul nostru acestea au fost egale, iar documrntele juridice și cele care stau la baza înregistrărilor contabile există și sunt corect întocmite, ca atare suma de 75000 lei a fost aprobată pentru rambursare.

4.4 Concluzii, propuneri

Inspecția fiscală este reglementată de Codul de procedură fiscală, astfel: inspecția fiscală are ca obiect verificarea legalitășii și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor de catre contribuabili, respectării prevederilor legislatiei fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferenșelor obligațiilor de plată și a accesoriilor aferente acestora.

Astfel, inspecția fiscală se exercită asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligații de stabilire, reținere și plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat. În cazul contribuabililor cu sedii secundare, inspecția fiscală se face, de regulă, concomitent la sediul principal și la sediile secundare de către organul fiscal competent.

Conform Codului de procedură fiscală, inspecșia fiscală are urmatoarele atribuții: constatarea și investigarea fiscală a tuturor actelor și faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspecției sau altor persoane privind legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale, în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale; analiza și evaluarea informațiilor fiscale, în vederea confruntarii declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse; sancționarea potrivit legii a faptelor constatate și dispunerea de măsuri pentru prevenirea și combaterea abaterilor de la prevederile legislașiei fiscale.

Drepturile contribuabilului în cadrul inspecției fiscale: Contribuabilul are dreptul: să fie asistat pe parcursul inspecșiei fiscale de un consultant fiscal, este necesară întocmirea unei imputerniciri depusă la Registratura autorității fiscale competente, să fie informat pe parcursul desfășurarii inspecției fiscale de constatarile echipei de inspecție, să primească o copie a proiectului de raport de inspecție fiscală, înaintea discuției finale, în baza caruia să își poată exprima punctul de vedere în scris, sa fie informat asupra suspendarii și reluarii inspecției fiscale, asupra datei și orei la care va avea loc discutia finală.

Comunicarea cu echipa de inspecție fiscală

Solicitarea informațiilor: Informațiile solicitate de echipa de inspecție fiscală trebuie prezentate pe loc. În situația în care informațiile nu pot fi prezentate pe loc sau > 5 zile lucratoare, în situația solicitarii unui volum foarte mare de documente se poate suspenda inspecția fiscală. Notele explicative: solicitate de echipa de inspecție fiscală reprezintă baza pentru redactarea constatărilor în raportul de inspecție fiscală termenul legal este de 5 zile lucratoare dar poate fi extins prin cerere, scrisă adresată echipei de inspecție fiscală.

Formele de inspectie fiscală sunt: inspecția fiscală generală, care reprezintă activitatea de verificare a tuturor obligațiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata; inspecția fiscală partială, care reprezintă activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligații fiscale, pentru o perioada de timp determinată.

În cadrul unei inspecții fiscale, se aplică două proceduri de control: controlul inopinat reprezintă verificarea faptică și documentară, în principal, ca urmare a unei sesizări cu privire la existenșa unor fapte de încalcare a legislației fiscale, fară anunțarea în prealabil a contribuabilului; controlul încrucișat constă în verificarea documentelor și operațiunilor impozabile ale contribuabilului, în corelație cu cele deținute de alte persoane; controlul încrucișat poate fi și inopinat.

Etapele inspecției fiscale: selectarea contribuabililor pentru inspecție; comunicarea avizului de inspectie; începerea inspectiei și eventualele întreruperi ale acesteia; inspecția nu poate începe mai devreme de data înscrisă pe avizul de inspecție; inspectorii au obligația să consemneze data la care începe inspecția în registrul unic de control al firmei, deoarece de la această dată se calculează durata inspecției fiscale; solicitarea de explicații scrise de la contribuabil, dacă este cazul; prezentarea de catre echipa de inspecție a proiectului de raport; contribuabilul are aproximativ 24 de ore ptr a-i citi și analiza; discuția finala dintre contribuabil și echipa de inspecție; prezentarea punctului de vedere în scris de catre contribuabil și/sau a declarației scrise, daca există divergențe în timpul discuției finale; emiterea raportului de inspecție fiscală de catre echipa de inspecție; emiterea deciziei de impunere; începerea executării silite sau contestația la executare; contestarea raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere; atacarea, de catre contribuabil a raspunsului la contestatie la Curtea de Apel; atacarea deciziei Curții de Apel la Curtea Suprema de Justiție a Romaniei; atacarea deciziei Curții Supreme la Curtea Europeană de Justiție.

Documentele pe care trebuiesc pentru o inspecție fiscală sunt urmatoarele:

Registrul de Evidență Fiscală, dacă se plătește impozit pe profit;

Documente justificative pentru serviciile primite de catre societate;

Documente pentru cheltuielile efectuate în scopul promovarii vânzarilor, politica comerciala, politica campaniei promotionale, decizii interne;

Certificatele de rezidență fiscală ale beneficiarilor de venituri, să fie conforme cu cerințele legislatiei naționale;

Documente justificative pentru cheltuielile estimate înregistrate în perioadele fiscale verificate, contracte, ordine de cumparare;

Documentele care au legatura cu amortizarea mijloacelor fixe, Registrul mijloacelor fixe, procese verbale de punere in functiune;

Dosarul prețurilor de transfer;

Documente ce justifică dreptul de deducere;

Documente ce atestă scutirea de TVA;

Corelatii între balanțe, jurnale de TVA și declarații de TVA;

Documentul care atestă plata TVA către bugetul de stat;

Documente din care sa rezulte calitatea beneficiarilor in cazul serviciilor intracomunitare, sediul activității/sedii fixe ale beneficiarilor serviciilor.

Activitatea ANAFa fost reoganizata, prin Hotararea de Guvern nr. 520/2013 privind organizarea și functionarea ANAF, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 473, din 30 iulie 2013, în opt direcții regionale, care au sedii în Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, București. Toate unitățile fiscale din țară au fost reorganizate, iar în prezent aparțin uneia dintre noile directii regionale, conform unui Ordinului ANAF nr. 2211/2013, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 544 in 2 septembrie 2013, data la care a intrat în vigoare:

Direcția Regională a Finanțelor Publice Ploiești cuprinde 34 de unități fiscale,
Direcția Regională a Finanțelor Publice Timisoara cuprinde 26 de unități fiscale,
Direcția Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca cuprinde 30 de unități fiscale,
Direcția Generală Regionala a Finantelor Publice Iasi cuprinde 29 de unități fiscale,
Direcția Generală Regionala a Finantelor Publice Brasov cuprinde 33 de unitati fiscale,
Direcția Generală Regionala A Finantelor Publice Craiova cuprinde 26 de unități fiscale,
Direcția Generală Regionala A Finantelor Publice Galati cuprinde 27 de  unități fiscale,
Direcția Regională București cuprinde 9 unități fiscale.

HG nr. 520/2013 clarifica Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunatațirea activității de administrare fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389, din 29 iunie 2013 și care a fost elaborat în cadrul procesului de accelerare a reformei administrative a ANAF.

Firmele care au solicitat Fiscului rambursarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) și care prezintă un risc fiscal mare trebuie sa treacă mai întâi printr-un control fiscal, în urma caruia se va stabili dacă vor primi sau nu sumele cerute. În cazul unui astfel de control, organele fiscale pot să solicite o serie de documente specifice.

În cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mic atunci cînd sunt solicitate spre rambursare sume mai mici sau egale cu 10000 lei, rambursarea se poate efectua fară control, în schimb, dacă este vorba despre deconturi de TVA cu risc fiscal mediu, atunci rambursarea se poate efectua în urma unei analize documentare, sau cu control ulterior.

Documentele solicitate de Fisc la controlul de TVA. Firmele care sunt supuse unui control fiscal cu privire la rambursarea TVA ar trebui sa aibă în vedere ca autoritățile fiscale pot solicita orice documente pe care le consideră necesare pentru justificarea rambursarii TVA.

Astfel, aceste documente pot fi: contracte comerciale, facturi și documente vamale în cazul exporturilor/importurilor efectuate; jurnale de vânzari și cumpărări; declarațiile de TVA depuse pentru perioadele fiscale pentru care se solicită rambursarea TVA; balanțe de verificare; documente justificative, situații de lucrări, devize, documente de transport, alte documente specifice domeniului de activitate.

Prin rambursarea taxei pe valoare adaugata contribuabilul poate solicita să primească din partea autorităților soldul sumei negative a TVA dintr-o anumită perioada de raportare.

Suma negativă a TVA constituie excedentul apărut dupa ce TVA aferentă achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, deductibilă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât TVA colectată pentru operațiuni taxabile. Numai că pentru rambursarea de TVA este nevoie să se determine suma negativă de TVA cumulată. Astfel, suma negativă a taxei cumulată se formează dupa ce se adaugă la suma negativa a TVA, rezultată în perioada fiscală de raportare, soldul sumei negative a taxei, raportat din decontul de TVA al perioadei fiscale precedente, daca nu s-a solicitat rambursarea acestuia, și diferențele negative de TVA stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii acestui decont. Pentru a determina TVA de plată cumulată în perioada fiscală de raportare, se adaugă la TVA de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului de TVA, din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare și sumele neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului din diferențele de TVA de plată stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.

Dupa determinarea TVA de plată sau a sumei negative a TVA pentru operațiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizările de taxa, prin decontul de TVA.

În decontul de TVA se stabilesc diferențele dintre suma negativă a TVA cumulata și TVA de plată cumulată, care reprezintă regularizarile de TVA și stabilirea soldului TVA de plată sau a soldului sumei negative a taxei.

Procedura de rambursare a TVA

Persoanele înregistrate în scopuri de TVA pot solicita să li se ramburseze soldul sumei negative a TVA din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de TVA din perioada fiscală de raportare, care este și cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale urmatoare.

Contribuabilii pot solicita compensarea sumei negative de TVA aprobată la rambursare cu anumite tipuri de creanțe fiscale, conform Codului de procedură fiscală organul fiscal competent, prin poștă sau direct la compartimentul cu atribuții în gestionarea declarațiilor fiscale, precum și prin sistemul electronic național.

În oricare dintre modurile de depunere, dacă se depașeste termenul legal de depunere, contribuabilii vor prelua suma negativa în decontul perioadei fiscale urmatoare.

Potrivit Codului de procedură fiscală, solicitarile de rambursare se soluționează, în ordinea cronologică a înregistrării lor la organul fiscal, în termen de 45 de zile de la înregistrare, care se poate prelungi în cazul analizei documentare efectuate de organul fiscal cu perioada cuprinsă între data emiterii inștiințării pentru prezentarea documentelor solicitate și data prezentarii documentelor la organul fiscal.

Daca întreaga sumă negativă de TVA solicitată la rambursare sau doar parte din ea provine din perioade pentru care TVA a fost supusă inspecției fiscale și a fost emisă o decizie de nemodificare a bazei de impunere, organul fiscal competent emite Decizia de rambursare a TVA prin care se aprobă rambursarea de TVA aferentă perioadelor și sumelor respective, urmând ca TVA solicitată la rambursare din perioade neverificate sau verificate dar pentru care nu s-a emis decizie de nemodificare a bazei de impunere, sa facă obiectul inspecției.

Perioada în care inspecția fiscală poate efectua controlul ulterior în cazul rambursărilor de TVA, atât pentru contribuabilii mici, cât și pentru cei mijlocii și mari, este de 4 ani.

ANEXE

ROMÂNIA

Comuna/Orașul/Municipiul/sectorul

Denumirea compartimentului de specialitate

Codul de identificare fiscală: 1962437 Nr. .201…..17../03…/2015….

Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail

PROCES-VERBAL1)

Încheiat astăzi …17…… luna …martie……….…. 2015…. ora…10….

CAP. 1

Subsemnații …IONESCU MARIAN,…GEORGESCU DUMITRU……………………2), având funcția de INSPECTORI FISCALI în cadrul DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV, în baza titlului VII din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în 2007, cu legitimația de inspecție fiscală nr. 456,…745………………………. și cu Ordinele de serviciu nr. …15/03/2015………… am efectuat, în perioada …15/03/2015-17/03/2015……………………….., un control inopinat/control încrucișat/o cercetare la fața locului, în vederea ……………………………

VERIFICĂRII CORECTITUDINII CALCULĂRII IMPOZITULUI PE PROFIT………………… 3) la……..SC. ROPHARMA SA BRAȘOV cu domiciliul fiscal/sediul în ROMÂNIA/…BRAȘOV…., județul …….BRAȘOV, codul poștal 500010 ………………., municipiul/orașul/comuna BRAȘOV satul/sectorul ……………………………., str. STR. IULIU MANIU, ……………………., nr. 55.., bl. ..A….., sc. …2…., et. 1……, ap ..45……, identificat prin B.I./C.I./C.I.P./Pașaport seria …… nr. ………….., C.I.F.*)RO 1962437.., tel. /fax+40268-547233; e-mail… [anonimizat]

Controlul s-a desfășurat la………………………………………………………………………………………………………………………4), unde contribuabilul sus-menționat are ………………………………………………5)

Contribuabilul este reprezentat de……MARCU TINA ………………………..6), în calitate de ………ADMINISTRATOR GENERAL

CAP. 2 Constatări:

Urmare controlului efectuat au rezultat următoarele: (constatări, consecințe, responsabilități, măsuri dispuse):

1. Descrierea faptei

NU S-AU INREGISTRAT ÎNCĂLCĂRI ALE LEGISLAȚIEI ÎN CURS.

2. Prevederile legale încălcate:

……………………………………………………………………………………………………

3. Consecințe:

………………………………………………………………………………………………………

La terminarea controlului au fost restituite toate actele și documentele puse la dispoziția organelor de inspecție fiscală, cu excepția celor reținute pentru care s-a întocmit proces-verbal de ridicare de înscrisuri.

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în …3. exemplare, înregistrate în Registrul unic de control sub nr. 78945….., din care un exemplar a fost lăsat contribuabilului, iar …2….. exemplare au fost luate de organele de inspecție fiscală.

Organe de inspecție fiscală

IONESCU MARIAN, IONESCU MARIAN,

GEORGESCU DUMITRU GEORGESCU DUMITRU Reprezentant legal,

MARCU TINA

MARCU TINA

CERERE RESTITUIRE D-le./D-nă DIRECTOR,

Subsemnatul(a)………..MARCU TINA……………………1) Subscrisa ……………… SC. ROPHARMA SA BRAȘOV………………………………………., C.I.F.*) ………. 1962437……………………., cu sediul în ROMÂNIA/ ……….BRAȘOV…………………, județul ………….BRAȘOV………………., codul poștal 500010.., municipiul/orașul/comuna…BRAȘOV………………, satul/sectorul ……………………………., str. .. STR. IULIU MANIU………………………………, nr. 55…, bl. ………., sc. ……., et. ……, ap …….., tel./fax ……………………………., e-mail ……………………………………………………………. reprezentată prin…………………………… ……………………………………………………….2) în calitate de proprietar/coproprietar/mandatar/acționar unic/asociat/ administrator/împuternicit cu domiciliul în ROMÂNIA/ ……………………….., județul …………………………………….., codul poștal ………………., municipiul/orașul/comuna………………………………., satul/sectorul ……………………………., str. ……………………………………………………………., nr. …….., bl. ………., sc. ……., et. ……, ap …….., identificat prin B.I./C.I./C.I.P./Pașaport seria …… nr. ………….., C.I.F.*)…………………………………, în conformitate cu art. 117 alin (1) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare, solicit restituirea sumei de …75000…………… lei, reprezentând:……………………………………IMPOZIT PE PROFIT PLĂTIT ÎN PLUS-SEPTEMBRIE 2015

achitate prin chitanță/mandat poștal/ordin de plată ……………….OP 789/15/09/2015………………………………………………………………………

întrucât…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Solicit ca plata sumei să fie efectuată prin:

□ casieria dumneavoastră;

□ mandat poștal la adresa………………………………………………………………………………………

□ virament bancar în contul ……RO88BTRL4015289XXX…………. deschis la banca ……BANCA TRANSILVANIA…………………….…… sucursala …………………………….

Anexez prezentei următoarele documente…………..……DECL 100/SEPT/20/10/ 2015, OP789/15/10/2015

Data 25/10/2015 Semnătura și ștampilă

MARCU TINA

ROMÂNIA

Comuna/Orașul/Municipiul/sectorul

Denumirea compartimentului de specialitate

Codul de identificare fiscală: ………………..… Nr. ………./…/20….

Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail

AVIZ DE INSPECȚIE FISCALĂ

Numele și prenumele/denumirea debitorului: ……….SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Domiciliul/sediul: ROMÂNIA/ BRAȘOV, județul ……BRAȘOV……………………………….., codul poștal 500010………………., municipiul/orașul/ comuna……… BRAȘOV…………………………., satul/sectorul …………………………………, str. IULIU MANIU………………, nr. .55…., bl. ………., sc. ……., et. ……, ap ……..

Alte date de identificare a debitorului: identificat prin B.I./C.I./C.I.P./Pașaport seria …… nr. ………….., C.I.F.*)… 1962437………….., tel./fax……………………………., e-mail …………………………………………………….

Domnului/Doamnei Administrator/Director general

Vă informăm că începând cu data de …MARCU TINA…………………. veți face obiectul unei inspecții fiscale, având ca obiective:

□ verificarea ansamblului declarațiilor fiscale și/sau operațiunilor relevante pentru inspecția fiscală pentru:

a) impozitul ………………..TVA DE RAMBURSAT CONFORM DECONT 25 NOIEMBRIE 2015…………………… pe perioada …….IAN 2015-OCTOMBRIE 2015

b) impozitul

c) impozitul

d) impozitul

e) impozitul

f) taxa

g) taxa

h) taxa

i) taxa

j) taxa

k) alte venituri ale bugetului local………………………………………………………………………………… pe perioada ……………….

□ verificarea modului de organizare și conducere a evidenței fiscale și contabile.

Pentru buna desfășurare a inspecției fiscale, vă rugăm să pregătiți, pentru a fi puse la dispoziția organelor de inspecție fiscală, toate documentele contabile și fiscale și alte elemente justificative relevante pentru stabilirea situației fiscale.

Totodată, în termen de 5 zile de la data primirii prezentului aviz, vă rugăm să vă prezentați la compartimentul de specialitate, pentru remedierea eventualelor erori materiale din evidența fiscală.

În măsura în care contabilitatea dumneavoastră este informatizată urmează să asigurați ansamblul informațiilor, datelor și documentelor arhivate în format electronic precum și aplicațiile informatice cu ajutorul cărora s-au întocmit.

Pe parcursul controlului aveți dreptul de a beneficia de asistență de specialitate și/sau juridică.

Inspecția fiscală se va desfășura cu respectarea prevederilor Codului fiscal, Codului de procedură fiscală și a altor reglementări legale în materie, precum și a prevederilor Codului etic al inspectorului de control fiscal.

Menționăm că aveți posibilitatea de a solicita, o singură dată, amânarea datei de începere a inspecției fiscale pentru motive justificate.

Prezentul Aviz de inspecție fiscală a fost emis în baza titlului VII, art. 101 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare.

După data începerii inspecției fiscale, nu se mai pot depune declarații rectificative pentru impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri ale bugetului local, aferente perioadelor supuse inspecției.

Prezentul se întocmește în două exemplare originale1).

Vă asigurăm de întreaga noastră colaborare pe parcursul desfășurării inspecției fiscale.

Organe de inspecție fiscală

IONESCU MARIAN, IONESCU MARIAN,

GEORGESCU DUMITRU GEORGESCU DUMITRU Reprezentant legal,

MARCU TINA

MARCU TINA

ROMÂNIA

Comuna/Orașul/Municipiul/sectorul

Denumirea compartimentului de specialitate

Codul de identificare fiscală: ………………..… Nr. ………./…/20….

Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail

RAPORT DE INSPECȚIE FISCALĂ
încheiat la data de ……………………..

CAPITOLUL I Date despre inspecția fiscală și contribuabil

Subsemnații

IONESCU MARIAN,…GEORGESCU DUMITRU…1), având funcția de ..INSPECTORI FISCALI în cadrul DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV…………, în baza titlului VII din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în 2007, cu legitimația de inspecție fiscală nr. ……… și cu Ordinele de serviciu nr. 788,789…/OCT 2015………… am efectuat, în perioada …2-7 DEC 2015……….., un control ……………………………………………………., în vederea……………….STABILIRII EXACTE A SOLDULUI SUMEI NEGATIVE A TVA-ULUI DE RAMBURSAT COMFORM DECONTULUI DE TVA DIN 25 NOIEMBRIE 2015

la SC ROMPHARMA SA…………………………………….……………………………….., cu domiciliul fiscal/sediul în ROMÂNIA/……..BRAȘOV…………., județul ………..BRAȘOV……………., codul poștal 5100010…, municipiul/ orașul/comuna BRAȘOV…………….. satul/sectorul ………………………., str. IULIU MANIU NR 55…. indetificat prin B.I./C.I./C.I.P./Pașaport seria …… nr. ………….., C.I.F.*) 1962437………………….., tel./fax…………………………………. , e-mail ……………………………………, codul CAEN al activității principale desfășurate 4646………………….., contul bancar ……. RO88BTRL4015289XXX

Contribuabilul a fost înștiințat de începerea inspecției fiscale prin Avizul de inspecție fiscală ….…21……../…31/11/2015………. Numărul și data acordului, precum și noul termen aprobat**) ………………………………………………………….

Inspecția fiscală a fost înregistrată in Registrul Unic de Control, la poziția …..27/1/2015………..

Perioada supusă inspecției fiscale:

□ IANUARIE-OCTOMBRIE 2015…………………………………, conform avizului de inspecție fiscală;

□ …………………………………………………………………….., pentru următoarele motive………………………………………………TVA DE RAMBURSAT

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….***)

Controlul s-a desfășurat în perioada ….2-7 DEC 2015……………………………………….. la ……….……………………………………….

…………………………………………………3) unde contribuabilul sus-menționat are ………………………………………………4)

Contribuabilul este reprezentat de ……………………………………………..MARCU TINA…………….5), în calitate de aADMINISTRATOR

Obiectul inspecției fiscale:

□ verificarea bazelor de impunere;

□ verificarea realității declarațiilor fiscale și informative în corelație cu datele din evidența contabilă, registrele societății sau orice alte documente justificative existente în societate ori obținute prin controale încrucișate, precum și cu alte declarații depuse în conformitate cu legile speciale;

□ verificarea corectitudinii si exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabil;

□ verificarea respectării prevederilor legislației fiscale si contabile;

□ stabilirea diferențelor obligațiilor de plată, precum și a accesoriilor aferente acestora;

□ altele: ………………………………………………………………………………………………………………………………….

Obligațiile fiscale care fac obiectul inspecției fiscale sunt următoarele :

………………TVA……………………………………………………………………………………………………….

Ultima inspecție fiscală: a fost consemnată prin Actul de control…….REGISTRUL UNIC DE CONTROL……….. din data de …….31/01/2013…………………….. și s-a efectuat pentru perioada ………………………………………….…1/01/2012-31/01/2013

CAPITOLUL II Anexe

    Pentru fiecare impozit, taxă sau contribuție verificată, la Raportul de inspecție fiscală se vor anexa situații, tabele, copii de pe documente, note explicative, necesare susținerii constatărilor, fiind parte integrantă din Raportul de inspecție fiscală.

1. Constatări fiscale (se completează pentru fiecare obligație fiscală verificată):

A. Informații despre obligația fiscală:

– denumirea obligației fiscale;

– perioada supusă inspecției fiscale;

– prezentarea procedurii de control utilizate. În cazul controlului prin sondaj, selectarea documentelor și a operațiunilor semnificative se apreciază de organul de inspecție fiscală in funcție de natura activității contribuabilului;

– facilitățile fiscale (scutiri, reduceri, ajutor de stat, subvenții) de care a beneficiat contribuabilul în perioada supusă inspecției fiscale și modul de respectare a acestora.

B. Baza de impunere

a) În cazul în care se constată aspecte care modifică baza de impunere, se vor menționa:

– elementele identificate în activitatea contribuabilului care au influențat baza de impunere;

– punctul de vedere al inspecției fiscale față de interpretarea contribuabilului;

– consecințele fiscale ale abaterilor constatate, motivele de drept și temeiul legal pentru modificarea bazei de impunere;

– modul de calcul al bazei impozabile și stabilirea eventualelor diferențe, precum și calculul impozitului, taxei sau al contribuției stabilite suplimentar. Pentru obligațiile fiscale pentru care legea prevede dreptul contribuabilului de a efectua deduceri/reduceri se va verifica modul de exercitare a acestui drept și corectitudinea calculului sumei deduse;

– calculul obligațiilor fiscale accesorii la diferențele de impozite, taxe sau contribuții stabilite de inspecția fiscală;

– stabilirea responsabilităților pentru aplicarea sau determinarea eronată a bazei impozabile și efectuarea de propuneri pentru sancționare conform prevederilor legale, acolo unde este cazul.

b) În cazul în care baza de impunere nu se modifică, se va menționa acest lucru. În această situație se vor prezenta următoarele:

– perioadele efectiv verificate;

– documentele care au stat la baza concluziei că obligația fiscală este corect determinată.

2. Alte constatări

………………………………………………………………………………………………………………………………….

3. Discuția finală cu contribuabilul

A. Prezentarea sintezei punctului de vedere al contribuabilului:

– se vor consemna, în mod obligatoriu, numărul și data documentului prin care contribuabilul este înștiințat despre data, ora și locul de desfășurare a discuției finale;

– în caz de refuz al contribuabilului de a se prezenta la discuția finală, acest fapt va fi menționat expres în raport;

– de asemenea, se va prezenta o sinteză a punctului de vedere al contribuabilului pentru fiecare diferență de impozit, taxă, contribuție;

B. Concluzii asupra analizei punctului de vedere al contribuabilului:

– se va prezenta rezultatul analizei efectuate de echipa de inspecție fiscală față de punctul de vedere al contribuabilului.

– argumentele organelor de inspecție fiscală vor fi prezentate pentru fiecare impozit, taxă sau contribuție pentru care contribuabilul a prezentat punctul său de vedere.

ROMÂNIA

Comuna/Orașul/Municipiul/sectorul

Denumirea compartimentului de specialitate

Codul de identificare fiscală: ………………..… Nr. ………./…/20….

Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail

APROBAT,

Conducător organ fiscal local,

L.S……………………………………

(prenumele, numele și semnătura)

DISPOZIȚIE

privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală

Date de identificare contribuabil:

Numele și prenumele/denumirea debitorului: ……….SC ROPHARMA SA BRAȘOV

Domiciliul/sediul: ROMÂNIA/ BRAȘOV, județul ……BRAȘOV……………………………….., codul poștal 500010………………., municipiul/orașul/ comuna……… BRAȘOV…………………………., satul/sectorul …………………………………, str. IULIU MANIU………………, nr. .55…., bl. ………., sc. ……., et. ……, ap ……..

Alte date de identificare a debitorului: identificat prin B.I./C.I./C.I.P./Pașaport seria …… nr. ………….., C.I.F.*)… 1962437………….., tel./fax……………………………., e-mail …………………………………………………….

Date privind inspecția fiscală:

Ca urmare a inspecției fiscale desfășurate în perioada ………..2-7/12/2015……………………. de

IONESCU MARIAN,…GEORGESCU DUMITRU…1), având funcția de ..INSPECTORI FISCALI în cadrul DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV…………,.., s-a întocmit1) …..PV 7894/7/12/2015

În temeiul art. 105 alin. (9) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare, dispunem următoarele măsuri:

1.1 MĂSURA2): ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

1.2 TERMEN3): ……………………………………………………

1.3 MOTIVELE DE FAPT4): …………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………1.4 TEMEIUL DE DREPT5):

Act normativ: ………………………………………………………., articol: ……………., paragraf: …………., punct: …………, litera: ……., alineat: …………

2.1 MĂSURA: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………2.2 TERMEN: ………………………………………………………………………

2.3 MOTIVELE DE FAPT: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………2.4 TEMEIUL DE DREPT:

Act normativ: ………………………………………………………., articol: ……………., paragraf: …………., punct: …………, litera: ……., alineat: …………

Mențiuni privind audierea contribuabilului:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Împotriva prezentului înscris se poate introduce contestație la instanța judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștința în conformitate cu prevederile art.172-173 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Neducerea la îndeplinire a măsurile dispuse se sancționează contravențional, potrivit art. 219 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Șef compartiment executare silită, Întocmit,

IONESCU M. IONESCU

L.S..POPA GINA , POPA GINA

(prenumele, numele și semnătura) (prenumele, numele și semnătura)

ROMÂNIA

Comuna/Orașul/Municipiul/sectorul

Denumirea compartimentului de specialitate

Codul de identificare fiscală: ………………..… Nr. ………./…/20….

Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail

ÎNȘTIINȚARE

privind stingerea creanțelor fiscale

Numele și prenumele/denumirea debitorului: ……………………………………………………………………………………………

Domiciliul/sediul: ROMÂNIA/ …………………………, județul …………………………………….., codul poștal ………………., municipiul/orașul/comuna …………………………….., satul/sectorul ……………………….., str. …………………………………………………, nr. …….., bl. ………., sc. ……., et. ……, ap ……..

Alte date de identificare a debitorului: identificat prin B.I./C.I./C.I.P./Pașaport seria …… nr. ………….., C.I.F.*)……………………………………….., tel./fax……………………………., e-mail …………………………………………………….

În conformitate cu prevederile art. 115 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare, vă înștiințăm că plățile efectuate de dumneavoastră au stins creanțe fiscale, după cum urmează:

În conformitate cu art. 205-207 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare, împotriva prezentului act se poate formula contestație, care se depune, în termen de 30 de zile de la comunicare, la organul fiscal emitent. În vederea corelării evidenței fiscale cu evidența contabilă, vă rugăm să efectuați corecțiile necesare. În speranța că veți da curs solicitării noastre, vă mulțumim.

Organe de inspecție fiscală

IONESCU MARIAN, IONESCU MARIAN,

GEORGESCU DUMITRU GEORGESCU DUMITRU

Reprezentant legal, MARCU TINA, MARCU TINA

BIBLIOGRAFIE

1.Costea M. I.-Inspecția fiscală,-Ghid practic pentru persoanele fizice și juridice-Ed.Ch.Bek-2014

2.Feleagă N. Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională, Ed.Ec,Buc. 2009

3.Feleagă N, Tratat de contabilitate financiară , vol.I, Ed. Eonomică,București,2007

4.Negrea E. Finante generale si de intreprindere –www biblioteca digitală ase

5.Onofreie M, Finanțele întreprinderii, Ed. Meteor press, București, 2004

6.Stoian A- Contabilitate si gestiunea fiscala  – www biblioteca digitală ase

7.Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 2002

8.Ristea M. -Contabilitate financiara, Ed.Economica, Bucuresti, 2010

9.Pantea I. , Bodea G. – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed.Intelcredo Deva, 2012,

10.Vintilă G, Gestiunea Financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, RA

11.Vuță M.-Elemente de contabilitate aprofundată, Editura Rennaissence-2009

12.Teodorescu M, Finanțele întreprinderii, Ed. Economică, București, 2004

13.Ministerul Finanțelor Publice – Reglementări contabile pentru agenți economici, Ed. Economică, București, 2012

14.Legea contabilitãtii nr. 82/1991- republicatã-2013

15.Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31/12/2015

16.ANF- Metodologia de soluționare a deconturilor cu sume Negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de Rambursare.

17.Cod_Procedura_Fiscala 21016- ANAF

18.http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42286/Inspec%C8%9Bia-fiscal%C4%83-in-2016 19.https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2016.m

20.www ropharma.ro

21.http//www.kmarket.ro/actiuni/afisare_actiune

22.Ordinul nr. 75/2009 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, desfășurată de către organele fiscale locale

23.OMFP Nr.1802/2014

24.O.G. nr. 94/2004 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar

25.www cecar. ro

26.http://legeaz.net/text-integral/ordin-3055-2009-actualizat 2013

=== 34757428a7b31efd34927bac117d3af817a560f1_368427_1 ===

CAPITOLUL III-INSPECȚIA FISCALĂ PRIVIND CONTROLUL TAXEI PE VALOAREA ADAUGATĂ

3.1 Inspecția fiscală conform codului de procedură fiscală

Inspecția fiscală reprezintă acvtivitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale corectitudinii, exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale de către fiecare contribuabil, respectarea prevederilor legale privind fiscalitatea și contabilitatea entităților economice, de către orice contribuabil/plătitor,verificarea sau stabilirea după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente,stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale.

În scopul efectuării inspecției fiscale organul de inspecție fiscală efectuează:

1.Examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilui/plătitorului;

2.Verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale, cu cele din evidența contabilă și fiscală a contribuabilui/plătitorului;

3.Analiza și evaluarea informațiilor fiscale în vederea confruntării declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse, descoperirea de elemente noi pentru aplicarea legislației în vigoare privind fiscalitatea.

4.Investigarea fiscală a actelor și faptelor rezultând din activitatea contribuabilui/plătitorului, supus inspecției fiscale sau a altor persoane privind legalitatea ți conformitatea declarațiilor fiscale.

5.Solicitarea de informații de la terți,

6.Verificarea locurilor unde se realizează activități generatoare de venituri impozabile ori unde se realizează activități care generează venituri ce se impozitează;

7.Solicitarea de explicații scrise de la reprezentantul legal sau a contribuabilului sau împuternicitul acestuia, de câte ori este nevoie în cadrul inspecției fiscale pentru clarificarea ,elaborarea, definitivare constatărilor.

În cazul controlului de TVA privind rambursarea de TVA dacă în urma controlului fiscal au fost găsite sume în plus de plată,sau nu găsesc diferențe care afectează într-un anumit fel suma cerută la rambursare compartimentul în drept al organului fiscal emite Decizia de impunere privind obligațiile fiscale, sau de rambursare, depinde de caz, comunică decizia obligatoriu persoanei care a cerut rambursarea, dacă au fost găsite diferențe de sume datorate ca plată se scad din suma de rambursat sau de compensat, sau nu dacă nu sunt diferențe de plată, se rambursează sau compensează suma bifată pe declarația fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată.

În situațiile în care pentru solicitarea rambursării de TVA inspecția fiscală se prelungește la cererea organului fiscal pentru a cere informații suplimentare, termenul de soluționare pentru rezolvarea deconturilor cu sume negative de rambursare se prelungește cu acea perioadă între data cererii informațiilor suplimentare și data la care le primește de la persoana impozabilă solicitată pentru aceste informații.

Prelungirea termenului de soluționare nu se realizeză pentru sume parțiale ci pentru întreaga solicitare de rambursare a TVA-ului.

Dacă în urma inspecției fiscale nu au fost înregistrate sume de plată în plus față de suma cerută ca rambursare, compensare, cel mai tărziu în ziua următoare primirii dosarului solicitării, compartimentul în drept al organului fiscal întocmește documentele necesare și parcurge etapele pentru a rambursa TVA-ul către persoana impozabilă îndreptățită.

În cazul în care un se poate asigură un spațiu adecvat pentru desfățurarea inspecției, controlului, se anunță înscris organul de inspecție fiscală, astfel se mai poate amâna controlul, dar neanunțând acest inconvenient, pot fii atrase sancțiuni contravenționale.

Controlul trebuie să se desfășoare în bune condiții și în timpul programului de lucru al societății comerciale iar dacă se desfășoară peste programul de lucru trebuie să existe o autorizare scrisă a directorului organului de control fiscal.

Contribuabilul trebuie sa-și exprime acordul scris, acordul se înregistreazăt la registratura societății și se anexează la actul de control.

La începutul controlului inclusiv la controlul TVA-ului, organul de control solicită toate documentele necesare cares tau la baza calculării corecte a TVA-ului.

Inspectorul examinează documentele din dosarul fiscal apoi concordanța dintre datele din declarațiile fiscale privind TVA-ul cu cele din evidența financiar contabilă.

La încheierea raportului de inspecție, se vor prezenta reprezentanților societăților inspectate, constatările, oferind posibilitatea celui inspectat sa-și exprime opinia fie în cuprinsul raportului sau într-un document care va fi anexat.

Vor fi anexate raportului inspecției fiscale copiile documentelor relevante ca balanțe, registre, jurnale de cumpărări și de vânzări, note explicative.

Raportul se întocmește în trei exemplare care se semnează de către inspector și de către reprezentatul societății comerciale inspectate.

La finalizarea inspecției fiscale reprezentantul societății este obligat să dea o declarație scrisă pe propia răspundere din care să rezulte că au fost puse la dispoziție toate documentele și informațiile iar documentele au fost returnate apoi de către inspector.