Studiu de Fezabilitate la Petrom S.a.docx

=== Studiu de fezabilitate la Petrom S.A. ===

Cu lucrarea de față ne dorim să analizam fezabilitatea unei investiții la PETROM S.A., investiție ce constă ȋn construirea unui depozit de carburanți, pe o recent desemnată platformă industrială, ȋn zona Feldioara, județul Brașov. Pentru a justifica modalitatea de investire și rezultatele obținute ȋn urma acesteia, am recurs la diagnosticarea agentului economic pe cele șase paliere reprezentative: juridic, comercial, resurse umane, de mediu, tehnic și financiar.

Ȋn urma analizei investiției, indicatorii de performanță ne-au confirmat faptul că aceasta ar putea fi una foarte profitabilă și astfel se justifică implementarea ei.

1. Prezentarea generală a agentului economic

Societatea OMV PETROM S.A., cu sediul social ȋn București, Calea Dorobanților, nr. 239, sector 1, are un capital social subscris și vărsat ȋn valoare de 5.664.410.833,50 RON și este administrată într-un sistem dualist, de către un Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere.

Tabel 1

Sursa: www.bvb.ro

Petrom, membru al Grupului OMV, este cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei. Segmentele de afaceri ale Petrom sunt: Explorare și Producție, Rafinare și Marketing și Gaze și Energie, acestea reprezentând și activitățile de bază ale companiei, spre care se canalizeazǎ atenția, cu scopul creșterii eficienței lor.

Petrom este unicul producător de țiței din România și contribuie cu aproximativ 50% la producția totală de gaze a țării. În 2009, producția totală de țiței și gaze a Petrom a fost de circa 187.000 bep/zi, în timp ce nivelul rezervelor dovedite la sfârșitul lunii decembrie 2009 era de aproximativ 854 mil. bep.

Procesarea țițeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării, Petrobrazi și Arpechim, ce au o capacitate totală de rafinare de 8 mil. tone/an. Livrarea produselor proprii se realizează prin rețeaua compusă din peste 800 de benzinării, operate împreună cu companiile afiliate, atât în România, unde deținem aproximativ 550 de stații de distribuție, cât și în țările învecinate: Bulgaria, Serbia și Republica Moldova. Petrom este, de asemenea, furnizorul principal de combustibili pentru aviație în România, incluzând serviciile aferente, și cel mai important jucător pe piața locală de GPL. În 2009, s-au finalizat negocierile cu Oltchim, companie-lider pe piața produselor petrochimice, în privința transferului activelor aferente activității de petrochimie de la Arpechim.

Petrom acoperă toate segmentele pieței romȃnești a gazelor naturale. În 2009, grupul și-a menținut prezența puternică în toate aceste sectoare, având o cotă de piață de aproximativ 40%.

Dezvoltarea economică și-a continuat tendința descendentă, caracterizată de deteriorarea condițiilor de piață cu prețul țițeiului foarte scăzut, însă Petrom, cumulat, a înregistrat o performanță bună ca urmare a deciziilor prompte ale managementului, luate pentru a contracara provocările mediului.

Profitul companiei a crescut cu 34% în 2009, comparativ cu 2008, în principal datorită folosirii instrumentelor de acoperire a riscului privind prețul țițeiului pentru 40.000 bbl/zi din producția din 2009, ce a avut un puternic impact pozitiv asupra rezultatului financiar, de 524 mil. lei.

În ultimii cinci ani, investițiile au însumat aproximativ 18,4 mld. lei (5 mld. euro), fiind cel mai mare buget de investiții din sectorul de energie din România, esențial pentru consolidarea poziției companiei și pentru creșterea eficienței. În 2009 a existat un program de investiții ajustat ca urmare a condițiilor economice nefavorabile, investițiile fiind reduse cu 35%, la 4.145 mil. lei, comparative cu 2008, când investițiile au atins valoarea maximă. Investițiile susținute au avut un impact pozitiv asupra fluxului de numerar operațional al companiei. În plus, în 2009, a fost aplicat un management strict al costului pentru a asigura finanțarea proiectelor-cheie. Prin urmare, Petrom a reevaluat și prioritizat proiectele în funcție de profitabilitatea și de gradul de recuperare a fiecărei investiții, pentru a menține o situație financiară solidă.

2. Diagnostic

2.1. Diagnosticul juridic

Cadrul juridic al societății. Evoluția acționariatului

Din anul 2001, OMV Petrom este listată la Bursa de Valori București. Prima dată de tranzacționare a acțiunilor OMV Petrom a fost 3 septembrie, iar prețul de închidere din ziua respectiva a fost de 0,0720 lei.

Pe 23 iulie, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) și OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achiziționa 51% din acțiunile OMV Petrom printr-o combinație de cumpărare directa a 33,34% din acțiuni (669 mil. euro) și o creștere simultană de capital in OMV Petrom (831 mil. euro). La 7 decembrie OMV a plătit 1,5 mld. euro pentru 51% din capitalul social al OMV Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizării. Prin urmare, OMV a devenit acționar majoritar al OMV Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominală de 0,1 lei pe acțiune. BERD a convertit 73 de mil. USD din Contractul de Împrumut încheiat cu OMV Petrom in 2002, in cota de 2,03% din capitalul social al Companiei.

În 22 noiembrie 2005, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat majorarea capitalului social, acordând acționarilor existenți dreptul de a subscrie noi acțiuni, cu o valoare nominală de 0,1 lei, pentru a-și putea păstra deținerea în companie. Ministerul Economiei și Comerțului (MEC) a primit 266.977.088 acțiuni, reprezentând valoarea terenurilor pentru care compania a obținut titlurile de proprietate în perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.

În 27 februarie 2006, la cererea societății Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate 5.600.050.608 acțiuni OMV Petrom din contul Ministerului Economiei și Comerțului în contul Fondului Proprietatea. În urma transferului de acțiuni si a majorării capitalului social, Ministerul Economiei și Comerțului deținea 17.481.773.996 acțiuni  reprezentând 30,862% din capitalul social, iar Fondul Proprietatea deținea 5.600.050.608 acțiuni, reprezentând 9,887% din capitalul social.

În 26 februarie 2007, Depozitarul Central S.A. a transferat acțiunile OMV Petrom deținute de Ministerul Economiei și Comerțului în contul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în urma preluării Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) de către AVAS. Dupa efectuarea transferului, AVAS deținea 17.481.773.996 de acțiuni reprezentând 30,862% din capitalul social al OMV Petrom.

În 11 iulie, Depozitarul Central S.A. a transferat 5.791.079.578 de acțiuni, reprezentând 10,223% din capitalul social al OMV Petrom S.A., deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în contul S.C. Fondul Proprietatea S.A., în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007.

În urma transferului, AVAS deține 11.690.694.418 de acțiuni reprezentând 20,64% din capitalul social, iar S.C. Fondul Proprietatea S.A. deține 11.391.130.186 de acțiuni, reprezentând 20,11% din capitalul social.

În 15 ianuarie 2009, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la OMV Petrom SA, in contul Ministerului Economiei, in conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008, de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. 101/2006 a Guvernului. În urma transferului, Ministerul Economiei detine 11.690.694.418 de acțiuni, reprezentand 20,64% din capitalul social al OMV Petrom.

Structură acționariat

51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)

20,64% Ministerul Economiei

20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participații în cadrul mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naționalizărilor din perioada regimului comunist)

2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)

6,21% Alți acționari (aproximativ 500.000 de persoane fizice și juridice din România și din străinătate)

Tabel 2

2.2. Diagnosticul comercial

Diagnosticul comercial vizează atȃt piața de desfacere a produselor companiei, cȃt și piața de aprovizionare. Obiectivul principal al diagnosticului comercial constă ȋn estimarea pieței actuale și potențiale a ȋntreprinderii și a locului ei pe piață.

Petrom este jucător important pe piața românească a gazelor naturale, acoperind toate segmentele acesteia. În 2009, Grupul Petrom și-a menținut prezența puternică în toate sectoarele pieței gazelor naturale, având o cotă de piață de aproximativ 40%. În vederea sporirii valorii gazelor naturale și asigurării unei dezvoltări durabile a companiei, conducerea executivă a hotărât extinderea lanțului valoric, prin dezvoltarea propriei activități de producere a energiei electrice, atât din surse convenționale, cât și regenerabile.

Principalele companii pe piața de distribuție de carburanți din România sunt:

OMV Petrom – 540 benzinării

LukOil – 332 benzinării

Rompetrol – 350 benzinării (din care 114 proprii, restul Partener și Expres)

MOL – 132 benzinării

Petrom și-a consolidat cu succes poziția pe piața gazelor din România, orientându-se către companiile mari de distribuție și producătorii de energie electrică cu capital de stat, în timp ce societățile afiliate  și-au extins prezența pe piața consumatorilor finali – producători de energie electrică și termică și sectorul in sectorul comercial și industrial, dar  a reușit să deservească  și  toate segmentele, de la micii consumatori casnici până la consumatorii mari.

Societatea Petrom porneste de la premiza ca orice client ocupa un loc special in desfasurarea activitatii. Portofoliul de produse Petrom a fost construit pentru a satisface toate exigențele clienților, astfel incat nivelul ridicat de calitate și permanenta îmbunătățire a produselor și serviciilor a contribuit la rețeta de succes a Petrom.

Pentru a îndeplini în mod optim cerintele clienților, deopotriva persoane fizice si juridice, produsele Petrom sunt la fel de variate precum sfera lor de aplicație și produsele derivate care se pot obtine. Toate răspund cerințelor internaționale, iar calitatea acestora este verificată în mod constant. Astfel, portofoliul de produse Petrom contine produse precum carburanti, lubrifianti, produse petrochimice, produse chimice, produse speciale (cocsul de petrol si sulful), gaze naturale, pacura, ajungand la bitum si chiar la produse din sectorul aviatie (carburanti pentru aviatie).

Printre serviciile Petrom, precizam cele aviatice, spalatorii auto, cardul PetromCard, precum si punerea la dispozitie a serviciilor online.

Petrom are cea mai mare rețea de stații de distribuție puse la dispozitia acestora, si anume cele aproximativ 500 de stații de pe teritoriul României care ofera toate produsele de care un potential client are nevoie în călătorie. Toate acestea sunt oferite fără întrerupere, majoritatea stațiilor fiind deschise non-stop. Petrom acordă o atenție deosebită calității serviciilor pe care le oferă clienților, folosind astfel echipamente performante și produse de curățat de ultimă generație.

Începând cu ianuarie 2005, Petrom a introdus o politică de prețuri în concordanță cu standardele internaționale. Politica de prețuri introdusă de Petrom este similară cu cele din țările Uniunii Europene și reflectă competiția de pe piață. Prețurile Petrom au o evoluție dinamică bazată pe cotațiile internaționale ale carburanților dar și pe competiția de pe piață.

Ȋn tabelul de mai jos, sunt prezentate prețurile de referintă pentru carburanții Petrom, ȋncepȃnd cu data de 14 decembrie 2010. Prețurile Petrom pot varia cu maximum +/-5% față de prețurile de referință.

Tabel 3: Lista prețurilor de referință din stațiile Petrom

Sursa:www.petrom.com

Analiza SWOT

Strenghts

– management strict al costurilor și program de investiții concentrat pe activitățile strategice;

– grad înalt de flexibilitate și competență, având avantajul unei companii integrate vertical;

– poziție de top pe piața românească;

– cea mai bună poziționare pentru a extinde lanțul valoric al gazelor, prin intrarea pe piața energiei electrice;

– creșterea cifrei de afaceri, a producției exercițiului și valorii adăugate;

– menținerea potențialului productiv;

– capacitate să renumereze capitalurile avansate;

– onorarea obligațiilor fiscale;

– dispune de capacitate de autofinanțare sporită;

– creșterea productivității muncii.

Weaknesses

– diminuare a profitabilității pe segmentul de explorare și producție;

– pierderi majore din reevaluarea stocurilor de țiței și de produse petroliere;

– cheltuieli excesive (cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu personalul etc.);

– diminuarea eficienței cheltuielilor totale;

– îmbătrânire a capitalului productiv aflat ȋn dotarea întreprinderii analizate;

– creșterea amortizării calculate ca urmare a achiziționării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiție;

– dificultăți în valorificarea producției.

Opportunities

– posibilitatea de a promova proiecte de investiții (de menținere și de creștere);

– diversificarea gamei mărfurilor oferite pieței;

– creșterea, în structura vânzărilor, a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei comerciale semnificative;

– diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor;

– o mai bună utilizare a capacităților de producție existente;

– achiziționarea de materii prime și materiale la prețuri mai avantajoase;

– creșterea productivității muncii;

– reducerea consumului specific pe unitatea de produs;

– creșterea motivării și calificării personalului;

alegerea clienților care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor;

modernizarea de fabricație și diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producția exercițiului;

optimizarea stocurilor de materii prime și materiale consumabile, precum și cele de produse finite destinate vânzării;

– procurarea factorilor de producție la prețuri și în condiții avantajoase de la furnizori.

Threats

– concurența agresivă;

– strategii de piață neeficiente prin utilizarea de materiale substituibile, puțin costisitoare și calitativ superioare;

– menținerea diferențelor semnificative de cote de piață ȋntre PETROM și principalii concurenți;

– devalorizarea monedei naționale ȋn raport cu euro.

2.3. Diagnosticul resurselor umane

Misiunea managementului de Resurse Umane este de a asigura organizației angajați capabili și motivați, oferind astfel suport în atingerea obiectivelor strategice. Managementul resurselor umane are o organizare matriceală, cu rolul de a susține creșterea eficientă și profitabilă a companiei.

Instruirea și dezvoltarea angajaților reprezintă un pilon fundamental al dezvoltării unei organizații de succes. Departamentul de Instruire și Dezvoltare a definit și personalizat pachete cu programe de instruire, atât pentru manageri, cât și pentru restul angajaților.

În anul 2008, un număr de 20.598 de angajați din toate diviziile Petrom au participat la programe de instruire, cu un cost total de 5,6 mil EUR. Cumulând 67.595 zile de curs, angajații și-au dezvoltat abilitățile de limbă străină, management, IT, precum și abilitățile tehnice pentru proiecte speciale sau cele HSEQ.

În 2009, angajații au participat la activități de formare profesională, cu un cost total pentru trainerii externi de 2,7 mil. euro. Activitățile de formare profesională au acoperit diverse arii de interes (de exemplu, limbi străine, management, IT, cunoștinte tehnice și HSEQ, dar și cursuri personalizate), totalizând 41.195 de zile de instruire.

Obiective 2011:

Sisteme de remunerare și dezvoltare orientate spre performanță și responsabilitate;

Internaționalizarea managementului;

Sisteme de instruire și dezvoltare eficiente și moderne;

Prioritate clară a dezvoltării și recrutării din cadrul Grupului;

Instalarea unui sistem administrativ eficient și integrat;

Eficiența ȋmbunătățită a organizării și procedurilor existente;

Creșterea productivității angajaților;

Nivel ridicat de responsabilitate socială și culturală.

Date de identificare ale echipei de conducere

În acest capitol al studiului de fezabilitate se prezintă, cu precădere, atuurile echipei de conducere a companiei Petrom, din punct de vedere al formării profesionale relevante pentru funcția care o ocupă în prezent.

Directoratul este ales de către Consiliul de Supraveghere și are în componență șapte membri. Este entitatea care conduce activitatea curentă a companiei și supraveghează conducerea companiilor din Grupul Petrom, în conformitate cu prevederile legale, cu Actul Constitutiv al societății, cu regulamentele și procedurile interne, precum și cu hotărârile Consiliului de Supraveghere și ale Adunării Generale a Acționarilor.

De la 1 februarie 2010, Directoratul are următoarea structură:

Mariana Gheorghe – Director General Executiv și Președinte al Directoratului

Studii:

Facultatea de Relații Internaționale la Academia de Studii Economice București în 1979,

Facultatea de Drept, Universitatea București, în 1989, F

Finanțe Corporative la London Business School în 1995.

Domenii de competență:

Comunicare Corporativă, HSE

Resurse Umane,

Dezvoltare Corporativă,

Relația cu Investitorii.

Reinhard Pichler – Director Financiar

Studii:

Colegiul Federal de Inginerie din Austria

Universitatea de Studii Economice din Viena.

Domenii de competență:

Finanțe și Controlling, Audit Intern,

Management de Risc și Trezorerie,

Administrarea Proprietății Imobiliare (CREM),

Corporate Information Office (CIO),

Global Solutions.

Johann Pleininger – Membru al Directoratului

Studii:

Ȋn cadrul Colegiului Tehnic pentru Inginerie Mecanică și Economie din Viena, a obținut certificatul pentru Management de Proiect Internațional și a absolvit cursurile de Inginerie industrială. În cadrul OMV, a deținut funcții precum operator de zăcăminte, maistru sau supraveghetor producție, inginer de Facilități și Costuri, Manager de Proiect.

Domeniu de competență:

Responsabil cu activitatea de Explorare și Producție

2.4. Diagnosticul de mediu

Unul dintre obiectivele Petrom este de a diminua impactul operațiunilor sale asupra mediului, prin reducerea deșeurilor, a emisiilor și evacuărilor în atmosferă și prin utilizarea eficientă a energiei.

Petrom folosește ȋn activitățiile sale tehnologii de protecție a mediului și siguranță în muncă de ultimă generație, fapt ce permite să mențină un echilibru între grija pentru mediu și asigurarea unei performanțe operaționale optime. Calificarea angajaților este îmbunătățită în mod constant prin programe de instruire care includ metode de protecție a mediului. Personalul nu numai că își asumă responsabilitatea pentru siguranța operațiunilor și pentru protejarea mediului, dar și participă în mod voluntar și activ la programele Petrom de responbilitate socială.

Îmbunătățirea eficienței energetice reprezintă un obiectiv major pentru diviziile Petrom. Conform studiilor de benchmarking realizate de Solomon Associates, Indexul Intensității Energetice (EII) al combustibililor din cadrul rafinăriilor Petrom a fost redus semnificativ în ultimii ani. Pentru ambele rafinării, Arpechim și Petrobrazi, EII a fost redus cu 17% între 2004 și 2008, ajungând la o valoare de 178 în 2008. În ultimii ani, am înregistrat un real progres în ceea ce privește optimizarea proceselor.

Petrom a inclus 19 instalații în Sistemul European de tranzacționare a certificatelor de emisii CO2 (EU ETS). În anul 2009, una dintre instalații a fost închisă și retrasă din proiect.Petrom este înregistrat cu 18 instalații la sfârșitul anului 2009. Ca o consecință a reducerii emisiilor, alocărilor suplimentare, precum și a opririlor neplanificate, un surplus de 1,6 milioane de certificate a fost înregistrat pentru Petrom la sfârșitul anului 2009.

Emisiile directe de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) și oxid de azot (N2O) ale Petrom au fost de 4,1 mil. tone în 2009 (2008: 5 mil. tone).

Obiectivul Petrom este de a utiliza apa ȋntr-un mod cât mai eficient, reducând impactul asupra comunităților locale și a mediului. În acest sens, adoptăm o abordare integrată a managementului resurselor de apă, unde și alte efecte asupra mediului sunt luate în considerare, cu accent pe prevenirea poluării și reducerea impactului la sursă.

Petrom folosește apa din mai multe surse pentru operațiunile de răcire, generare de aburi și procesare industrială. Consumul apei de suprafață a fost de aproximativ 29,52 mil. metri cubi în 2009, iar consumul de apă subterană a fost de aproape 11,79 mil. metri cubi.

Consumul total de apă în Petrom Rafinare a fost redus cu 35%, între 2005 și 2009, în principal datorită activității de restructurare. Apa uzată este deversată după tratamentele specifice din instalațiile de tratare. În rafinăria Arpechim, investițiile în sistemele de management al apei uzate au dus la îmbunătățirea indicatorilor de calitate aferenți: reducerea cu 50% a consumului chimic de oxigen, cu 40% a consumului biochimic de oxigen, cu 90% a fenolilor și cu 70% a amoniacului. La rafinăria Petrobrazi, un proiect în valoare de 34 mil. euro, inițiat în 2009, a inclus măsuri precum curățarea și refacerea separatoarelor API (Institutul American de Petrol) de produse petroliere, reorganizarea tratării biologice printr-o etapă de denitrificare, noi echipamente de măsurare și reabilitarea sistemului de canalizare.

Un alt obiectiv Petrom este de a gestiona deșeurile ȋntr-o manieră care să nu genereze riscuri asupra comunităților locale sau asupra mediului.

Ȋn anul 2008 a fost realizată construcția de bază a cinci instalații de bioremediere, în anul 2009 s-au realizat clădiri de birouri, garaje, rampe de cântărire și laboratoare. Pentru alte zece instalații de bioremediere și opt depozite de deșeuri, a fost dezvoltată și demarată o ofertă de consultanță pentru proiectare, inginerie, autorizare și supraveghere. După finalizare, infrastructura deșeurilor va permite Petrom să înceapă lucrările de decontaminare și abandonare a peste 10.000 de sonde vechi și sute de instalații de producție.

Aceasta va face ca Petrom să devină cel mai mare deținător și operator privat de infrastructură a deșeurilor din România. De asemenea, Petrom Rafinare a stabilit contracte cu firme specializate în domeniul gestiunii deșeurilor.

În 2009, Petrom a cheltuit 818.393.252 lei pentru acțiuni de protecția mediului și prevenție, din care 260.807.558 lei reprezintă investiții și 557.585.695 lei reprezintă cheltuieli cu personalul intern, servicii contractate de la terți, taxe și contribuții pentru activitățile cu relevanță de mediu, ca remedieri, cercetare și dezvoltare, gestionarea deșeurilor, mentenanța echipamentelor, precum și consumul de apă, energie, materiale operaționale și deprecierea aferentă echipamentelor cu relevanță de mediu.

Perspective 2011

În 2011 vom continua să ne concentrăm eforturile în vederea diminuării/eliminării impactului activităților Petrom asupra mediului, în special pentru:

consolidarea și alinierea proceselor care asigură conformarea cu legislația de mediu;

gestionarea deșeurilor și prelucrarea/eliminarea deșeurilor istorice;

îmbunătățirea planurilor și exercițiilor de combatere și prevenire a pierderilor de țiței, în vederea reducerii numărului de pierderi și al efectelor acestora asupra mediului.

2.5. Diagnosticul tehnic

Petrom este unul din cel mai mare grup de petrol și gaze din Europa Centrală, care are rezerve dovedite de petrol și gaze de circa 1,3 miliarde de barili echivalent petrol (bep), o producție zilnică de aproximativ 324.000 bep și o capacitate de rafinare de 26,4 milioane tone pe an. În prezent, OMV deține peste 2.540 de stații de distribuție în 13 țări. Cota de piață a grupului în segmentul de Rafinare și Marketing în regiunea Dunării este acum de aproximativ 20%.

În ceea ce privește activitățile de Explorare și Producție, OMV este prezent în 20 țări de pe cinci continente. În domeniul gazelor naturale, OMV deține depozite și un sistem de conducte de 2.000 de km prin care se transportă 47 de miliarde m³ de gaze naturale pe an în țări precum Germania și Italia. OMV deține acțiuni în combinate de produse chimice și petrochimice integrate – 50% în AMI Agrolinz International GmbH și 35% din acțiunile Borealis A/S, unul dintre cei mai mari producători de poliolefină din lume. OMV mai deține acțiuni și la alte companii importante precum: Petrom SA – 51%, EconGas GmbH – 50%, rețeaua de rafinării BAYERNOIL – 45% și la compania ungară MOL – 10%.

Tabel 4

Petrom se ȋmparte ȋn 3 mari domenii de activitate:

Explorare și Producție: obiectivul acestei divizii constă în explorarea, descoperirea și extracția de țiței și gaze naturale în România și în alte țări din regiunea Caspică (Rusia și Kazakhstan). În România, Petrom deține dreptul de concesiune pentru 15 blocuri de explorare, dezvoltare și producție onshore, respectiv 2 offshore, cu o suprafață totală de 59 100 km2 (din care 13.730 km2 suprafață offshore) și desfășoară activități operaționale pe 256 câmpuri comerciale de țiței și gaze naturale.

Rafinare și Marketing: Petrom deține 2 mari rafinării în cea mai strategică zonă industrială, localizată în regiunea de sud a României. Capacitatea evaluată a rafinăriei Petrobrazi este de 4,5 mil. tone/an, iar a rafinăriei Arpechim de 3,5 mil. tone/an.

Gaze și Energie are ca și obiective: gestionarea activității de măsurare a gazelor naturale, respectiv a debitelor și puterii calorice a gazelor din punctele în care se realizează transferul în rețeaua națională de transport, respectiv extinderea lanțului valoric prin dezvoltarea propriei activități de energie electrică.

Produse și servicii oferite de Petrom :

Bitum

Păcură

Gaze naturale

Carburanți

Lubrifianți

Produse petrochimice

Produse chimice

Produse speciale

2.6. Diagnosticul financiar

2.6.1. Analiza echilibrului financiar

Indicatorii de echilibru financiar:

Fondul de rulment

FR = Resurse permanente – Nevoi permanente

= (CPR + Provizioane + Subvenții pt investiții + Datorii>1 an) – Active imobilizate

FR2009 = (14.056.147.239 + 6.176.529.278 + 11.573.736 + 2.822.317.311) – 22.243.002.582 = 823.564.982

FR2008= (13.568.598.447 + 6.262.466.399 + 17.913.189 + 1.504.095.402) – 19.806.471.218 = 1.546.602.219

FR2007= (13.184.118.605 + 5.196.454.236 + 7.892.378 + 28.982.010) – 16.374.829.978 = 2.042.617.251

Sau

= ACRnete/DCRnete = Nevoi temporare – Resurse temporare

= (ACR + Cheltuieli în avans) – (DCR + Venituri înregistrate în avans)

FR2009= (4.413.732.144 + 56.803.658) – (3.561.335.579+85.635.241) = 823.564.982

FR2008= (5.084.109.292+ 36.865.667) – (3.446.027.370 + 128.345.370) = 1.546.602.219

FR2007= (4.690.827.457 + 95.376.124) – (2.580.025.427 + 163.560.903) = 2.042.617.251

Nevoia de fond de rulment

NFR = (Nevoi temporare – Nevoi de trezorerie) – (Resurse temporare – Resurse de trezorerie)

= (Stocuri + Clienți + Cheltuieli în avans) – (Datorii de exploatare + Venituri în avans)

NFR2009 = (2.097.889.862 + 2.035.806.491 + 56.803.658) – (74.010.678 + 1.952.945.315 + 237.093.529 + 1.114.507.093 + 97.208.977) = 714.734.419

NFR2008 = (2.394.434.361+ 1.704.211.989 + 36.865.667) –(59.432.176 + 2.230.757.574 + 855.311.352 + 146.258.559) = 843.752.356

NFR2007 = (1.922.375.343 + 2.015.809.727 + 95.376.124) – (24.789.910 + 1.760.904.056 + 794.331.461 + 171.453.281) = 1.282.082.486

Trezoreria netă

TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie = AT – PT

Sau

= FR – NFR

TN2009 = 823.564.982 – 714.734.419 = 108.830.563

TN2008 = 1.546.602.219 – 843.752.356 = 720.849.863

TN2007 = 2.042.617.251- 1.282.082.486 = 760.534.765

Tabel 5: Indicatorii echilibrului financiar în perioada 2007-2009

Fondul de rulment reflectă echilibrul pe termen lung al întreprinderii. Valorile pozitive pe care le-am obținut pentru acesta sunt o dovadă a solvabilității întreprinderii. Astfel, se respectă regula de finanțare a nevoilor permanente cu resurse durabile, rămânând și o sumă pentru finanțarea activelor circulante, contribuind și la realizarea echilibrului pe termen scurt. Cu toate că fondul de rulment are un trend descrescător, are o valoare pozitivă, ceea ce permite finanțarea unei părți din activele circulante din capitaluri proprii permanente, doar după ce au fost finantațe integral imobilizările nete.

La rândul lor, nevoile firmei pe termen scurt sunt acoperite, în cea mai mare parte de resursele pe termen scurt. Diferența dintre aceste nevoi și resurse poartă numele de necesar de fond de rulment și reprezintă expresia echilibrului pe termen scurt. Valorile pozitive înregistrate ne arată că există un surplus de nevoi temporare în stocuri și creanțe în raport cu resursele pe termen scurt ale ciclului de exploatare. Acest lucru este nefavorabil întreprinderii deoarece Petrom înregistrează un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor, a creanțelor și exigibilitatea datoriilor curente de exploatare, însă se observă o tendință de scădere a acestui indicator.

Trezoreria netă, mai ales valori pozitive ale acesteia cum este și în cazul Petrom, este considerată a fi rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii, atât pe termen lung cât și scurt. Valoarea pozitivă a indicatorului în cele trei exerciții financiare succesive ne sugerează că întreprinderea se află pe un trend pozitiv din punct de vedere economic și are posibilitatea de a plasa rentabil aceste disponibilități pentru a-și întări poziția pe piață.

Pe baza trezoreriei nete, a evoluției acesteia de la un exercițiu financiar la altul, se determină cash-flow-ul perioadei. Acesta se explică prin variația fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment. De-a lungul perioadei analizate, scăderea fondului de rulment a fost superioară scăderii necesarului de fond de rulment, motiv pentru care cash-flow-ul înregistrat de companie a fost unul negativ și în scădere.

2.6.2. Analiza performanței financiare

Soldurile intermediare de gestiune (franceze): Vezi ANEXA 1

Marja comercială vizează doar activitatea comercială a companiei, iar o valoare pozitivă a acesteia exprimă faptul că din operațiunile de vȃnzare-cumpărare se obține un rezultat favorabil pentru societate. Marja comercială, pe parcursul celor trei exerciții financiare, urmează un trend crescător, susținut de o creștere a veniturilor din vȃnzarile de mărfuri, dar și a cheltuielilor privind mărfurile.

Valoarea adaugată ne arată performanța obtinută de ȋntreprindere ȋn utilizarea propriilor resurse. Aceasta prezintă o semnificație deosebită ȋn perspectiva distribuirii veniturilor deoarece reprezintă sursa de acumulări bănești pe care ȋntreprinderea o poate utiliza pentru remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea sa economică: salariati, creditori, acționari, ȋntreprindere.

Excedentul brut de exploatare este resursa principală a ȋntreprinderii și reprezintă o posibilă capacitate de autofinanțare a investițiilor (din amortizări, provizioane și profit). Pentru Petrom, excedentul de exploatare ȋnregistrează valori pozitive ȋn cei trei ani, ȋnsă ȋn anul 2009 se observă o scădere cu 34,13% față de anul 2008.

Rezultatul curent al ȋntreprinderii, deși ȋn anul 2008 ȋnregistreaza o scădere, se redresează ȋn anul 2009 printr-o ușoară creștere. Acest lucru este datorat ȋntr-o mare măsură unei creșteri substanțiale a rezultatului financiar pe parcursul celor trei ani, ȋn condițiile ȋn care rezultatul din exploatare are un trend descendent.

Firma ȋnregistrează profit ȋn toate exercițiile financiare, acesta urmȃnd să fie distribuit sub formă de dividende sau/și să se reinvestească ȋn ȋntreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finanțare proprie sau element de autofinanțare generat de ȋnsăși activitatea ȋntreprinderii. Deși ȋn 2008 se ȋnregistrează o scădere față de 2007, ȋn anul 2009, acesta crește cu 33,81% față de anul precedent.

Consumuri externe = Cheltuieli privind prestațiile externe + Cheltuieli cu energia și apa + Cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile (+ Alte cheltuieli materiale)

Consumuri externe2009 = 2.722.796.166 + 500.328.874 + 2.401.790.216 + 42.888.818 = =5.667.804.074

Consumuri externe2008 = 2.896.215.547 + 538.886.526 + 5.112.307.267 + 54.885.214= =8.602.294.554

Consumuri externe2007 = 2.722.199.495 + 450.008.740 + 3.157.730.454 + 42.880.206 = =6.372.818.895

Capacitatea de autofinanțare

Metoda deductivă:

CAF = EBE

+ Alte venituri din exploatare (exclusiv Venituri din vânzarea activelor și alte operațiuni de capital și Venituri din subvenții pentru investiții)

– Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate (exclusiv Cheltuieli cu activele cedate)

+ Venituri financiare

– Cheltuieli financiare (exclusiv Ajustări pentru pierderi de valoare)

– Impozit pe profit

CAF2009 = 3.046.111.817 + 157.743.750 – 601.184.928 + 1.119.379.543 – 619.138.262 + 137.497.382 – 329.392.114 = 2.911.017.188

CAF2008= 4.624.738.473 + 139.996.979 – 411.966.770 + 1.931.761.930 – 1.635.431.821 +133.753.212 – 583.175.877 = 4.199.676.126

CAF2007= 3.398.920.704 + 57.638.849 – 423.460.856 + 498.296.964 – 313.268.366 – 85.928.284 – 371.584.727 = 2.760.614.284

Metoda aditivă:

CAF = RN

+ Ajustări privind amortizarea

+ Ajustări pentru depreciere și pierderi de valoare

+ Ajustări pentru provizioane

+ Cheltuieli cu activele cedate

– Venituri din cedarea activelor

– Venituri din subvenții pentru investiții

CAF2009 = 1.368.127.631 + 1.752.308.449 + 135.861.336 + 137.497.382 – 482.777.610 = 2.911.017.188

CAF2008 = 1.022.387.463 + 2.256.092.738 + 143.291.376 + 133.753.212 + 644.151.339 = 4.199.676.126

CAF2007 = 1.778.042.301 + 1.146.101.922 – 35.304.253 – 85.928.284 – 42.297.402 = 2.760.614.284

Tabel 6: Capacitatea de autofinanțare ȋn perioada 2007-2009 (RON)

Capacitatea de autofinanțare este pozitivă si crescătoare în primii 2 ani, ceea ce reflectă faptul că există potențial financiar prin remunerarea acționarilor prin dividende și susținerea unei politici de investiții pentru exercitiile viitoare.

Cu toate că, în anul 2009, capacitatea de autofinanțare scade față de anul 2008 cu aproximativ 30,68%, nu există motive de îngrijorare pentru finanțarea investiției viitoare.

2.6.3. Analiza cash-flow-urilor

CF total = ΔTN = ΔAT – ΔPT

CF = CFexploatare + CFinvestiție + CFfinanțare

CFexpl = RN

+ Ajustări privind amortizările și provizioanele

– Profit din cedarea elementelor de activ

– Venituri financiare

– ΔNFR

CFexpl 2009 = 1.368.127.631 + ( 1.752.308.449 + 135.861.336 – 482.777.610 + 137.497.382) – (0 – 601.184.928 ) – 1.119.379.543 – (714.734.419 – 843.752.356) = 2.521.840.510

CFexpl 2008 = 1.022.387.463 + (2.256.092.738 + 143.291.376 + 644.151.339 + 133.753.212) – (0 – 411.966.770) – 1.931.761.930 – (843.752.356 – 1.282.082.486) = 3.118.211.098

CFinvestiție = Venituri financiare

+ Profit din cedarea elementelor de activ

– ΔAI (în valoare brută)

CF investiție2009 = 1.119.379.543 + (0 – 601.184.928) – (22.243.002.582 – 19.806.471.218 + 1.752.308.449 ) = – 3.670.645.204

CF investiție2008 = 1.931.761.930 + (0 – 411.966.770) – (19.806.471.218 – 16.374.829.978 + 2.256.092.738) = – 4.167.938.818

CFfinanțare = ΔCS + ΔDAT>1an – Dividende

CFfinanțare2009 = (5.664.410.834 – 5.664.410.834 ) + ( 2.822.317.311 – 1.504.095.402 ) = 1.318.221.909

CFfinanțare2008 = (5.664.410.834 – 5.664.410.834) + (1.504.095.402 – 28.982.010) = 1.475.113.392

Tabel 7: Tabloul fluxurilor de trezorerie

Cash-flow-ul de exploatare este cel mai important cash-flow deoarece el acoperă atât plățile curente de gestiune, achiziția de noi active prin autofinanțare sau rambursarea creditelor, cât și renumerarea acționarilor cu dividende și a creditorilor cu dobânzi. Conform tabelului se poate observa scăderea acestuia în anul 2009 față de 2008. Această scădere se datorează creșterii rapide a cheltuielilor de exploatare și a celor de aprovizionare.

Cash-flow-ul de investiție reprezintă plăți pentru achiziția de active noi fixe, dar și încasări din vânzarea de active fixe. Se poate observa faptul că acesta înregistrează valori negative in anii 2008 și 2009 ce semnifică plata de cash pentru creșterea efectivă a imobilizărilor de la inceputul până la sfârsitul anului.

Cash-flow-ul de finanțare este generat de majorările capitalului social (prin emisiuni de acțiuni) și/sau de majorările de datorii financiare. Valorile pozitive se datorează emisiunii de noi acțiunii din 2008-2009, și datorită rambursării creditelor contractate, fără a se apela la altele noi.

2.6.4. Diagnosticul financiar al rentabilității

a. Rata rentabilității economice

Rec = ROA = , unde AE = CPR + DAT>1an

b. Rata rentabilității financiare

Rfin = ROE =

c. Rata dobanzii

Rdob =

Tabel 8: Indicatori de rentabilitate

Obs. Cheltuieli cu dobȃnzile in anul 2007 = 0 .

Rata inflatiei – Sursa:Eurostat

Rentabilitatea economică este o măsură de bază a eficienței cu care o companie își alocă și utilizează resursele. Măsoară profitul ca procent din resursele obținute nu doar de la proprietari, ci de la proprietari și creditori cumulate. Se poate observa că această rată a înregistrat o scădere în anul 2008 față de 2007, de 6.49 %, respectiv a ȋnregistrat o creștere ȋn anul 2009 față de 2008 de 1.85%. Petrom este considerată o companie sănătoasă deoarece rentabilitatea economică se află în interval 13%-15%.Se poate observa faptul că rentabilitatea economică depășește rata inflației în toți trei ani, cel mai mare ecart înregistrându-se în anul 2007.

Rata dobânzii este 0% în anul 2007 deoarece nu există cheltuieli privind dobȃnzile, iar în anul 2009 față de anul 2008 înregistrează o scădere de 74.38%.

Conform tabelului se poate observa evoluția descendentă a ratei financiară față de anul 2007 de 6.67%. Această scădere fiind urmată de o creștere in anul 2009 de 2.33%.

Așa cum se observă, ȋn anul 2009, Rec>Rdob (9.76%>6.92%), ceea ce ȋnseamnă că ȋntreprinderea utilizează eficient resursele ȋmprumutate de la creditori și obține o rentabilitate a activelor finanțate din aceste surse suficient de mare pentru acoperirea costului datoriilor si pentru remunerarea suplimentară a acționarilor. Acționarii sunt remunerați peste nivelul mediu de rentabilitate al ȋntreprinderii.

2.6.5. Diagnosticul financiar al riscului

Ratele de lichiditate

Lichiditatea activelor este o determinantă importantă a capacității de îndatorare a întreprinderii. Un activ este lichid dacă acesta poate fi convertit cu ușurință în numerar, în timp ce o datorie este lichidă dacă trebuie plătită în viitorul apropiat.

Valorile ridicate ale ratelor de lichiditate indică faptul că ȋntreprinderea noastră poate onora obligațiile pe termen scurt. Trei rate se folosesc pentru a măsura lichidatea activelor unei companii în raport cu datoriile sale:

Rata lichidității curente (current ratio): Rcurentă = >1

Rata lichidității rapide (quick ratio/testul acid):

Rrapidă = < 0.8

Rata lichidității imediate (cash ratio):

Rimediată =

Tabel 9: Indicatori de lichiditate

Se poate observa din tabelul de mai sus faptul că rata lichidității curente înregistrează o scădere de-a lungul anilor, dar această rată își menține o valoare supraunitară pe parcursul perioadei analizate, ceea ce înseamnă că societatea Petrom dispune de resurse financiare pentru a face față necesităților de creanțe și de investiții.

Lichiditatea imediată exprimă capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen scurt din creanțe și disponibilități. Această rată are o evoluție negativă, de-a lungul perioadei.

Rata lichidității rapide caracterizează capacitatea de rambursare a datoriilor ținând cont de încasările existente. Se poate observa o evolutie negativă a acestei rate, scăzȃnd sub valoarea prag.

Ratele de solvabilitate

Rata de solvabilitate caracterizează capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile din resursele de care dispune.

Rata solvabilității generale = >1

Rata îndatorării generale =

Levierul (L) =

Tabel 10: Indicatori de structură

Gradul de îndatorare pe termen lung caracterizează procentul fondurilor care este pus la dispoziția întreprinderii, de către creditori, în ce măsură activele întreprinderii sunt protejate în fața finanțatorilor străini. Se poate observa o creștere a acestui indicator pe parcursul celor 3 ani, ceea ce înseamnă că Petrom a contractat noi împrumuturi.

Ponderea imobilizărilor în totalul activului a crescut pe parcursul anilor, ca urmare a investițiilor realizate de Petrom în activele imobilizate. Ponderea imobilizărilor din anul 2008 a crescut cu 2.08% față de anul 2007, respectiv cu 5.88% în 2009.

În cazul Petrom nivelul ratei solvabilității generale are o evoluție descendentă de la an la an, dar care nu scade sub valoarea prag ,150%, reflectând capacitatea societății de a face față datoriilor contractate, nefiind amenințată de faliment.

Ponderea disponibilităților în totalul activului are o evoluție descendentă, înregistrându-se o scădere ȋn 2008 de 2.51% față de 2007, această pondere rămânând constantă.

Levierul arată gradul de ȋndatorare a capitalurilor proprii și este o expresie a riscului suplimentar asumat de acționari prin apelarea la ȋndatorare, risc pentru care aceștia solicită o primă de risc, o remunerare suplimentară.

3. Fundamentarea cheltuielilor de investiții

Ne propunem să investim ȋntr-un depozit de carburanți ȋn cadrul zonei industriale Feldioara. Cu o capacitate totală de 5000 metri cubi (inclusiv aditivi), depozitul de la Feldioara va asigura aprovizionarea zonei Transilvaniei, județele Brașov și Prahova. Valoarea totală a investiției se va ridica la suma de 30 milioane euro. Noul depozit va deține cinci linii de ȋncărcare pentru mai multe produse și o rampă de descărcare pentru 20 de vagoane. Capacitatea va fi prevăzută cu o unitate de recuperare a vaporilor, cu sistem de protecție ȋmpotriva incendiilor și control complet al activității din depozit.

Zona Feldioara are 200 de hectare, teren exclusiv privat, compact, situat la 15 km de centrul Brașovului, 7-8 km de Codlea, cu acces direct la DN13, dar și la o distanță foarte mică de DN1 si DN11, care fac legatura cu inima Transilvaniei, respectiv Ținutul Secuiesc, iar de aici cu Moldova. Am ales pentru amplasarea rezervorului această zonă deoarece a avut ȋn ultimul timp o evoluție optimistă și pozitivă, fiind foarte atractivă pentru diverși investitori străini. Ca atare, autoritățile locale din comuna brașoveana Fedioara fac ultimele demersuri pentru declararea zonei industriale ca parc industrial, parc ce va fi foarte bine deservit, deoarece ȋn zonă trece un drum european și o cale ferată care are legatură directă cu Portul Constanța, ceea ce va deservi logistic foarte bine firmele care vor investi ȋn zonă. Investițiile private realizate aici sunt de peste 50 de milioane de euro, companiile respective având, la această oră, aproximativ 500 de locuri de muncă.

Printre firmele care activează ȋn zonă se numără Reinert, producător german renumit de mezeluri, care vrea ca în acest an să exporte o parte din producție către țara de origine. Sunt urmați de grecii de la Olympus, cu fabrica de lactate, precum și compania nemțească producătoare de electrocasnice de înaltă calitate, Miele Tehnica SRL. O companie austriacă, Terra Romania SRL, a construit ȋn zona Feldioara pe o suprafață de 3,5 milioane de hectare, sediul central, show-room-ul, service, depozit și ateliere pentru reparația utilajelor sale de construcții. Terra este cel de-al doilea jucator austriac de pe piața utilajelor de construcții. Mai activează în zonă o companie irlandeză producătoare de prefabricate din beton, austriecii de la Log Center care dețin un centru logistic, Karpat Frigo SRL care e unicul furnizor al magazinelor Kaufland din România, investitorul israelian ASIM Development și Condmag Brașov care și-au dezvoltat compania prin construcția unui obiectiv mecanic complex. O serie de investitori români și francezi reuniți ȋn compania DML Franco oferă ȋn zonă o serie de facilități industriale pe o suprafață de 16,5 ha.De asemenea se intenționează ȋn 2011 investirea de către compania Hidroconstrucția ȋntr-o stație de epurare a apelor uzate, investiție aproximată la 54 milioane lei.

Asociații au decis ca administratorul parcului industrial să fie compania brașoveană ICCO Electric, datorită experienței pe care această societate o are ȋn administrarea Brașov Industrial Park – parcul industrial propriu construit ȋn Ghimbav, ȋn zona viitorului Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav.

Cu o rețea modernă de depozite se pot furniza produse clienților Petrom în deplină conformitate cu standardele românești și europene pentru această activitate, operaționale, de siguranță și mediu. Cu fiecare depozit nou construit, Petrom ȋși atinge obiectivul în ceea ce privește modernizarea infrastructurii de depozite de carburanți.

Produsele petroliere livrate la Depozitul Feldioara vor fi stocate în rezervoare supraterane, prevăzute cu sisteme automate de măsurare a volumului și temperaturii, sistem automat de protecție pentru supra-alimentare și sistem fix de stingere a incendiilor. Acestea au pereți dubli din oțel și sunt conectate la un sistem automat de detecție a scurgerilor sau a fisurilor. 

Rezervoarele supraterane pot fi izolate termic cu materiale incombustibile sau acoperite cu pământ (rezervoare supraterane acoperite). Rezervorul suprateran cu pereți dubli neacoperit va fi montat obligatoriu în cuve de retenție prevăzute în vederea protejării împotriva împrăștierii necontrolate din rezervoare a produselor petroliere ca urmare a unor neetanșeități sau cauze accidentale. Depozitul este prevăzut cu o unitate de recuperare a vaporilor pentru emisia controlată a hidrocarburilor, sistem de colectare a apei uzate, sistem de protecție împotriva incendiilor prevăzut cu dispozitive automate de alarmare și avertizare ȋn caz de incendiu,sistem automat de control și administrare a procesului tehnologic și al ȋntregii activități din depozit.

Rezervorul se va echipa cu:

– indicator de nivel local și/sau cu transmisie automată a nivelului la sistemul managerial al stației, cu semnalizare a valorilor minime și maxime;
– limitator de umplere;

– supape de respirație, prevăzute cu opritor de flacără;

– orificii de luat probe și pentru efectuarea măsurătorilor, de tip etanș, cu bucșe din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare;

– robinete de izolare pe conductele de alimentare, respectiv pe conducta de livrare spre pompele de distribuție;

– traseu pentru transvazarea produselor dintr-un rezervor în altul, în caz de avarie sau incendiu;
– sisteme de captare și scurgere la pământ a electricității statice și după caz a descărcărilor electrice;
– racord pentru sistemul de recuperare al vaporilor.

4. Analiza proiectului de investiții conform tehnicilor tradiționale

Pentru evaluarea investiṭiei am folosit următorii indicatori:

Valoarea actuală netă

Rata internă de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate modificată

Indicele de profitabilitate

Termenul de recuperare

Tabel 11: Cifra de afaceri ṣi modificările procentuale ale acesteia

Sursă proprie

Procentul mediu de creṣtere al cifrei de afaceri este de 6.51%.Din motive prudenṭiale, precum ṣi datorită insuficienṭei datelor disponibile pentru calculul mediei, vom considera creṣterea cifrei de afaceri cu 5.5% pentru urmatoarea perioadă în cazul în care investiṭia nu ar fi adoptată.În cazul adoptării investiṭiei, considerăm că aceasta va aduce un surplus de 2 puncte procentuale asupra cifrei de afaceri, astfel încat creṣterea totală ar fi de 7.5% în următorii ani.

Tabel 12: Cifra de afaceri în cazul adoptării/neadoptării proiectului ṣi coeficientul de creṣtere

Sursă proprie

Aṣadar creṣterea cifrei de afaceri generată de investiṭie este de 256,847,680. Pornind de la această valoare, am calculat valorile cash-flow-urilor rezultate în urma investiṭiei, valori înscrise în tabelul următor:

Tabel 13: Calculul CFD

Sursă proprie

Pentru previzionarea CA am estimat faptul că CA generată de investiṭie va creṣte cu 7.5% în fiecare an. Pentru a afla cheltuielile variabile (CV), am calculat procentul acestora în CA în anul 2009.

Pentru a afla valoarea CV în 2009 luăm în calcul următoarele elemente din CPP, cu observaṭia că:

Cheltuielile salariale 70% pentru personalul direct productiv

30% pentru personalul TESA

Cheltuielile cu energia ṣi apa – 95%

Cheltuieli cu materii prime ṣi materiale consumabile 2,401,790,216

Alte cheltuieli materiale 42,888,818

Alte cheltuieli externe(cu energia ṣi apa 95%) 475,312,430

Cheltuieli privind mărfurile 1,325,179,709

Salarii ṣi indemnizaṭii( se respectă proporṭia) 1,275,419,448

Cheltuieli cu impozite, taxe, vărsăminte 665,086,775

Cheltuieli cu prestaṭiile externe 2,722,796,166

TOTAL: 8,908,473,562

Astfel, putem calcula ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri după formula:

v=*100 => v=*100= 0,69 ≈ 0,7 (70%)

Vom lua în considerare valoarea de 70% din CA pentru CV.

Astfel, considerăm că în anii următori, ponderea cheltuielilor variabile(chiar ṣi după investiṭie) în CA se menṭine constantă, sub premisa menṭinerii structurii activităṭii de exploatare.

În ceea ce priveṣte cheltuielile fixe, vom lua în calcul:

Ajustări de valoare privind imobilizările corporale ṣi necorporale 1,752,308,449

Cheltuieli salariale TESA -30% 546,608,335

Cheltuieli cu energia si apa-5% 25,016,444

TOTAL: 2,323,933,228

Cheltuielile fixe aferente investiṭiei sunt considerate în jurul valorii de 10% din CA, variaṭia acestora fiind nesemnificativă ṣi de aceea vom considera valoarea de 25,684,768 în fiecare an.

Estimarea este făcută de către auditoriul extern ṣi sunt luate în calcul: salariile,cheltuielile cu electricitatea ṣi apa ṣi impozitul pe teren.

Cheltuielile care pot apărea ulterior datorită defecṭiunilor sunt acoperite prin garanṭie de către firma constructoare, în primii 5 ani.

În ceea ce priveṣte amortizarea vom considera că invetiṭia se amortizează liniar în 10 ani.

Valoarea investiṭiei se ridică la suma de 30 milioane euro, în care includem:

costurile de proiectare ṣi costurile ce urmează a fi suportate de către firmă pentru obṭinerea certificatelor, avizelor ṣi a autorizaṭiilor de construire

costul utilărilor, echipamentelor ṣi dotărilor service

costul cu transporturi ṣi instalarea echipamentelor

costul forṭei de muncă (angajaṭii nu necesită training ,deoarece se presupune că am apelat la o firmă specializată)

Deci: Amortizarea== 3,000,000 euro/an

Considerăm cursul de schimb EUR/RON = 4,3 ceea ce înseamnă că:

Valoarea investiṭiei= 30,000,000*4,3= 129,000,000 RON ṣi

Amortizarea= 3,000,000*4,3= 12,900,000 RON/ an

Presupunem că firma se finanṭează atât din capitalurile proprii, într-o proporṭie de aproximativ 77,5%, adică 100,000,000 RON, cât ṣi dintr-un credit, în valoare de 29,000,000 RON.

Creditul este contractat pe o perioadă de 5 ani, cu rambursare la scadenṭă ṣi cu o rată a dobânzii de 10%.

Dobânda anuală este de 2,900,000 RON (10%*29,000,000).

Activele curente nete le-am calculat în felul următor:

Durata ACR net=*360

Durata ACR net 2009= *360= 23,08 zile

Durata ACR net 2008= *360= 33,23 zile

Durata ACR net 2007= *360= 59,85 zile

Din cele trei durate de mai sus, rezultă că:

Media duratelor ACR net= = 38,72≈ 39 zile

Această valoare am aplicat-o în continuare la creṣterea cifrei de afaceri previzionate, obṭinând următoarele valori:

Pentru calculul ACR net am considerat formula:

ACR net=

Atunci când am calculat ΔACR net din 2010, am avut nevoie de ACR net din anul 2009, pe care l-am determinat înmulṭind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 cu media duratelor ACR net ṣi raportând rezultatul la 360. Cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 am considerat-o ca fiind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2010 înmulṭită cu 0,925( ne-am gândit că, dacă cifra de afaceri adoptând proiectul creṣte în fiecare an cu 7,5%, atunci în anul 2009 aceasta ar fi trebuit să fie CAprevizionată2010*0,925)

CA prev 2009= CA prev 2010*0,925= 237,584,104

ACR net= = 25,738,278

Pentru a actualiza cash flow-urile, vom determina rata de actualizare K după următoarea formulă:

K= ROE* + Rdob* *(1-t)

Pentru a determina rentabilitatea financiară am calculat-o pentru cei 3 ani anteriori anului în care se realizează investiṭia ṣi am aflat media acestor rate, medie pe care o folosim în continuare în calculul ratei de actualizare.

Tabel 14: Calculul rentabilităṭii financiare medii

Sursă proprie

Formula pentru ROE este:

ROE= *100 ṣi conform bilanṭului pe anul 2007, valoarea capitalurilor proprii în anul 2006 era de 12,324,704,630, astfel ajungându-se la valoarea ROE2007 de 14,42%.

Astfel: K=0.1075* + 0.1* *(1-0,16)= 10,22%

4.1. Analiza valorii actualizate nete

Pentru a continua cu analiza VAN, trebuie să ṭinem cont ṣi de valoarea reziduală. Previzionăm că vindem investiṭia după 5 ani la valoarea de 0.35*129,000,000=45,150,000 RON.

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(-2,592,534)= 50,838,534 RON

Vom continua calculele cu determinarea VAN:

VAN= -I0+ +

VAN = 101,420,032

În urma efectuării calculelor am obṭinut pentru VAN valoarea de 101,420,032 RON. Valoarea pozitivă a VAN-ului indică faptul că suma cash-flow-urilor actualizate este superioară ca valoare sumei investite.Prin urmare este rentabil să se adopte proiectul de investiṭii.

4.2. Rata internă de rentabilitate – RIR

Rata internă de rentabilitate reprezintă acel factor de actualizare pentru care VAN=0.

Căutam k1 astfel încât VAN(k1)>0 ṣi k2 astfel încât VAN(k2)<0.

Pentru k1=33% :

VR actualizată= = 12,216,163

VAN= ΣCF actualizat+VR actualizată – I0

Pentru un k1=33% avem un VAN=533,715

Pentru k2=34% :

VR actualizată= =11,767,089

Pentru un k=34% avem un VAN= – 2,201,107.

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=33%+(34%-33%)* = 33.2%

Întrucât rata internă de rentabilitate este mai mare decât rentabilitatea cerută de investitori, proiectul de investiṭie poate fi adoptat.

4.3. Rata internă de rentabilitate modificată – RIRM

Pentru calculul acestui indicator presupunem că toate cash-flow-urile generate de investiṭie sunt fructificate la rata de rentabilitate caracteristică firmei.

Prin urmare, rata internă de rentabilitate modificată ia în considerare exact rata de rentabilitate la care aceste cash-flow-uri sunt fructificate.

În practică rata de reinvestire este rentabilitatea economică, ROA, care în cazul companiei noastre pentru anul 2009 este 9,76%.

Pentru a calcula RIRM, actualizăm cash-flow-urile cu ROA astfel:

Tabel 15: Cash-flow-uri actualizate cu ROA

Sursă proprie

RIRM= -1

RIRM= -1= 23,6%

4.4. Termenul de recuperare – TR

Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp în care investiṭia se recuperează prin CFD. Ideal este ca acesta sa fie cât mai mic.

Sursă proprie

Se observă că investiṭia noastră se recuperează dupa 3 ani ṣi "ceva" (valoarea investiṭiei noastre, adică 129,000,000 se regăseṣte între anul 2012 ṣi 2013 în coloana CFD cumulat):

TR= 3 ani + *360= 3 ani ṣi 87 de zile.

4.5. Indice de profitabilitate – IP

Spre deosebire de VAN, IP ṭine cont ṣi de efortul investiṭional realizat de întreprindere pentru realizarea proiectului.

Astfel, indicele de profitabilitate este un indicator mai relevant, deoarece exprimă câṣtigul net obṭinut pentru o unitate monetară investită, fiind calculat ca raport între cash flow-urile disponibile actualizate ṣi valoarea investiṭiei.

IP =

IP == 1,78

Proiectul asigură un indice de profitabilitate de 1.78 care este mai mare decât 1, ceea ce înseamnă că proiectul va fi considerat profitabil.

5. Analiza proiectului de investiṭii conform tehnicilor moderne

5.1. Analiza de sensibilitate

Dificultatea în evaluarea unor proiecte de investiṭii adoptate în practică apare datorită unei multitudini de factori, interconectaṭi sau nu, care acṭionează asupra acestora. Analiza de sensibilitate ia în considerare faptul că valoarea indicatorilor de performanṭă ai unui proiect de investiṭii este determinată de mai multi factori:

a) Modificarea CIFREI DE AFACERI

Considerăm că CA creṣte nu cu 7,5% cum am considerat iniṭial, ci cu 8%.

Astfel se obṭine o creṣtere a cifrei de afaceri de:

13,869,774,738 – 13,548,715,138= 321,059,600 RON.

Pornind de la această valoare calculăm valorile cash flow-urilor rezultate în urma investiṭiei, în SITUAȚIA FAVORABILĂ.

Sursă proprie

Pentru calculul activelor circulante nete am menṭinut aceeaṣi durată de rotaṭie de 39 de zile, în urma aplicării acesteia asupra creṣterii cifrei de afaceri s-au obṭinut urmatoarele valori:

Atunci când am calculat ΔACR net din 2010, am avut nevoie de ACR net din anul 2009, pe care l-am determinat înmulṭind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 cu media duratelor ACR net ṣi raportând rezultatul la 360. Cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 am considerat-o ca fiind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2010 înmulṭită cu 0,92( ne-am gândit că, dacă cifra de afaceri adoptând proiectul creṣte în fiecare an cu 8%, atunci în anul 2009 aceasta ar fi trebuit să fie CAprevizionată2010*0,92)

CA prev 2009= CA prev 2010*(1-0.08)=295,374,832

ACR net= = 31,998,940

VAN

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(- 3,505,169)= 51,751,170 RON

VR actualizată= = 31,813,990

VAN= -I0+ +

VAN = 172,135,978

Δ%VAN= = = 0.7

eVAN/CA= = 8.75%

La creṣterea cu un punct procentual a cifrei de afaceri,VAN va creṣte cu 8.75 puncte procentuale.

RIR

Pentru k1= 47% avem un VAN(k1)= 1,631,771

Pentru k2= 48% avem un VAN(k2)= -639,177

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=47%+(48% – 47%)* = 47,72%

Δ%RIR= = = 0,43

eRIR/CA = 5.37%

La o creṣtere cu un procent a cifrei de afaceri, RIR va creṣte cu 5.37 puncte procentuale.

În continuare vom analiza valoarea indicatorilor de performanṭă în SITUAȚIA NEFAVORABILĂ(pesimistă):

Considerăm că cifra de afaceri creṣte cu un procent de 7%.

Astfel se obṭine o creṣtere a cifrei de afaceri de 192,635,760.

Calculăm CF generate în urma investiṭiei:

Sursă proprie

Atunci când am calculat ΔACR net din 2010, am avut nevoie de ACR net din anul 2009, pe care l-am determinat înmulṭind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 cu media duratelor ACR net ṣi raportând rezultatul la 360. Cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 am considerat-o ca fiind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2010 înmulṭită cu 0,93( ne-am gândit că, dacă cifra de afaceri adoptând proiectul creṣte în fiecare an cu 7%, atunci în anul 2009 aceasta ar fi trebuit să fie CAprevizionată2010*0,93)

CA prev 2009= CA prev 2010*(1-0.07)=0,93*192,635,760= 179,151,257

ACR net= = 19,408,053

VAN

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(- 1,789,569)= 50,035,569 RON

VR actualizată= = 30,759,325

VAN= -I0+ +

VAN = 31,749,500

Δ%VAN= = = – 0,68

eVAN/CA= = =9,71

La scăderea cu un punct procentual a cifrei de afaceri, VAN va scădea cu 9.71 puncte procentuale.

RIR

Pentru k1= 17% avem un VAN(k1)= 2,778,089

Pentru k2= 18% avem un VAN(k2)= -818,985

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=17%+(18% – 17%)* = 17,77%

Δ%RIR= = = – 0,46

eRIR/CA = = 6,57

La o scădere cu un procent a cifrei de afaceri, RIR va scădea cu 6.57 puncte procentuale.

Modificarea DURATEI ACTIVELOR CIRCULANTE NETE

Analizăm întâi SITUAȚIA NEFAVORABILĂ, care va duce la scăderea VAN, presupunând că durata ACR net creṣte cu 28%, devenind 50 de zile.

Sursă proprie

Atunci când am calculat ΔACR net din 2010, am avut nevoie de ACR net din anul 2009, pe care l-am determinat înmulṭind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 cu media duratelor ACR net ṣi raportând rezultatul la 360. Cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 am considerat-o ca fiind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2010 înmulṭită cu 0,925( ne-am gândit că, dacă cifra de afaceri adoptând proiectul creṣte în fiecare an cu 7,5%, atunci în anul 2009 aceasta ar fi trebuit să fie CAprevizionată2010*0,925)

CA prev 2009= CA prev 2010*0,925= 237,584,104

ACR net= = 32,997,792

VAN

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(- 3,323,761)= 51,569,761 RON

VR actualizată= = 31,702,469

VAN= -I0+ +

VAN = 99,468,034

Δ%VAN= = = – 0,02

eVAN/CA= = = – 0,07

La creṣterea duratei de rotaṭie a activelor circulante nete cu un procent, VAN scade cu 0.07 puncte procentuale.

RIR

Pentru k1= 32% avem un VAN(k1)= 2,082,511

Pentru k2= 33% avem un VAN(k2)= -727,947

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=32%+(33% – 32%)* = 32,74%

Δ%RIR= = = – 0,01

eRIR/CA = = -0,03

La creṣterea duratei de rotaṭie a activelor circulante nete cu un procent, RIR scade cu 0.03 puncte procentuale.

Mai departe prezentăm SITUAȚIA FAVORABILĂ:

Durata de rotaṭie a activelor circulante nete scade cu 28%, ajungând astfel la 28 de zile.

Sursă proprie

Atunci când am calculat ΔACR net din 2010, am avut nevoie de ACR net din anul 2009, pe care l-am determinat înmulṭind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 cu media duratelor ACR net ṣi raportând rezultatul la 360. Cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 am considerat-o ca fiind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2010 înmulṭită cu 0,925( ne-am gândit că, dacă cifra de afaceri adoptând proiectul creṣte în fiecare an cu 7,5%, atunci în anul 2009 aceasta ar fi trebuit să fie CAprevizionată2010*0,925)

CA prev 2009= CA prev 2010*0,925= 237,584,104

ACR net= = 18,478,764

VAN

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(- 1,861,306)= 50,107,306 RON

VR actualizată= = 30,803,426

VAN= -I0+ +

VAN = 103,372,030

Δ%VAN= = = 0,02

eVAN/CA= = = – 0,07

La o scădere cu un punct procentual a duratei ACR net, VAN va creṣte cu 0.07 puncte procentuale.

RIR

Pentru k1= 33% avem un VAN(k1)= 1,795,378

Pentru k2= 34% avem un VAN(k2)= -960,088

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=33%+(34% – 33%)* = 33,65%

Δ%RIR= = = 0,01

eRIR/CA = = -0,03

La scăderea duratei de rotaṭie a activelor circulante nete cu un procent, RIR creṣte cu 0.03 puncte procentuale.

Modificarea CHELTUIELILOR VARIABILE

Vom prezenta în cele ce urmează influenṭa ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri asupra VAN, într-o SITUAȚIE FAVORABILĂ:

Presupunem că ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri scade cu 1%, deci vor reprezenta 69% din cifra de afaceri.

Sursă proprie

VAN

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(- 2,592,534)= 50,834,534 RON

VAN= -I0+ +

VAN = 110,733,622

Δ%VAN= = = 0,09

eVAN/CA= = = -9

La o scădere cu un punct procentual a cheltuielilor variabile, VAN va creṣte cu 9 puncte procentuale.

RIR

Pentru k1= 35% avem un VAN(k1)= 489,499

Pentru k2= 36% avem un VAN(k2)= -2,163,518

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=35%+(36% – 35%)* = 35,18%

Δ%RIR= = = 0,06

eRIR/CA = = -6

La o scădere cu un punct procentual a CV, RIR va creṣte cu 6 puncte procentuale.

SITUAȚIA NEFAVORABILĂ:

Presupunem că ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri creṣte cu 1%, deci vor reprezenta 71% din cifra de afaceri.

Sursă proprie

VAN

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(- 2,592,534)= 50,834,534 RON

VAN= -I0+ +

VAN = 92,101,524

Δ%VAN= = = – 0,09

eVAN/CA= = = -9

La o creṣtere cu un punct procentual a cheltuielilor variabile, VAN va scădea cu 9 puncte procentuale.

RIR

Pentru k1= 31% avem un VAN(k1)= 532,940

Pentru k2= 32% avem un VAN(k2)= -2,287,070

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=31%+(32% – 31%)* = 31,18%

Δ%RIR= = = – 0,06

eRIR/CA = = -6

La o creṣtere cu un punct procentual a CV, RIR va scădea cu 6 puncte procentuale.

În concluzie, tabloul scenariilor ne arată următoarele rezultate:

Pentru a surprinde impactul modificării celor 3 variabile asupra VAN, am calculat coeficientul de elasticitate pentru fiecare scenariu presupus.

Sursă proprie

În concluzie putem observa că VAN este cel mai sensibil la variaṭia ratei de creṣtere a cifrei de afaceri, urmată de ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri, cea mai slabă influenṭă având-o modicarea duratei de rotaṭie a activelor circulante nete.

5.2. Tehnica scenariilor

Pentru a putea observa modificarea valorii actualizate nete, a ratei interne de rentabilitate ṣi a indicelui de profitabilitate în ipoteza în care mai mulṭi factori se modifică simultan am presupus un scenariu pesimist ṣi unul optimist, rezultatele analizei în mediul cert fiind rezultatele scenariului de bază(neutru).

Aceste scenarii iau în considerare modalităṭile de evoluṭie a variabilelor explicative ale indicatorilor de performanṭă, aferenṭi proiectului de investiṭii pentru cele mai probabile stări economice ce se preconizează a apărea în viitor.

Pentru fiecare scenariu se asociază o anumită probabilitate.

Tehnica scenariilor prezintă avantajul de a oferi prezentarea unei imagini de ansamblu asupra indicatorilor de performanṭă aferenṭi proiectului de investiṭii, în condiṭiile luării în considerare a mai multor variabile ṣi totodată, a legăturilor existente între acestea pentru fiecare scenariu avut în vedere.

5.2.1. Scenariul optimist

În acest scenariu am presupus o creṣtere a cifrei de afaceri generate de investiṭie de 7.7% (faṭă de 7.5%), o creṣtere a ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri de 72% ṣi o scădere a duratei de rotaṭie a activelor circulante nete cu 10 zile, aceasta ajungând la 29 de zile.

Aṣadar creṣterea cifrei de afaceri generată de investiṭie este de 282,532,450. Pornind de la această valoare , am calculat valorile cash-flow-urilor rezultate în urma investiṭiei, valori înscrise în tabelul următor:

Atunci când am calculat ΔACR net din 2010, am avut nevoie de ACR net din anul 2009, pe care l-am determinat înmulṭind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 cu media duratelor ACR net ṣi raportând rezultatul la 360. Cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 am considerat-o ca fiind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2010 înmulṭită cu 0,923( ne-am gândit că, dacă cifra de afaceri adoptând proiectul creṣte în fiecare an cu 7,7%, atunci în anul 2009 aceasta ar fi trebuit să fie CAprevizionată2010*0,923)

CA prev 2009= CA prev 2010*(1- 0,077) = 260,777,451

ACR net= = 21,007,072

a)VAN

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(- 2,189,282)= 50,435,282 RON

VAN= -I0+ +

VAN = 11,017,022

b)RIR

Pentru k1= 35% avem un VAN(k1)= 589,399

Pentru k2= 36% avem un VAN(k2)= -2,067,736

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=35%+(36% – 35%)* = 35,22%

c)TR

Se observă că investiṭia noastră se recuperează dupa 3 ani ṣi "ceva" (valoarea investiṭiei noastre, adică 129,000,000 se regăseṣte între anul 2012 ṣi 2013 în coloana CFD cumulat):

TR= 3 ani + *360= 3 ani ṣi 33 de zile.

d)IP

IP =

IP == 1,86

5.2.2. Scenariul pesimist

În acest scenariu am presupus o scădere a cifrei de afaceri generate de investiṭie de 7.3%( faṭă de 7.5%), o scădere a ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri de 68% ṣi o creṣtere a duratei de rotaṭie a activelor circulante nete la 52 zile.

Cifra de afaceri generată de investiṭie este de 231,162,920.

Atunci când am calculat ΔACR net din 2010, am avut nevoie de ACR net din anul 2009, pe care l-am determinat înmulṭind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 cu media duratelor ACR net ṣi raportând rezultatul la 360. Cifra de afaceri previzionată pentru anul 2009 am considerat-o ca fiind cifra de afaceri previzionată pentru anul 2010 înmulṭită cu 0,927( ne-am gândit că, dacă cifra de afaceri adoptând proiectul creṣte în fiecare an cu 7,3%, atunci în anul 2009 aceasta ar fi trebuit să fie CAprevizionată2010*0,927)

CA prev 2009= CA prev 2010*(1- 0,073) = 214,288,027

ACR net= = 30,952,715

VAN

VR=Pvânzare – t*( Pvânzare – Valoarea rămasă neamortizată) – ΔACRnete

VR= 45,150,000-0,16*(45,150,000-64,500,000)-(- 3,011,210)= 51,527,210 RON

VAN= -I0+ +

VAN = 88,117,229

RIR

Pentru k1= 30% avem un VAN(k1)= 983,972

Pentru k2= 31% avem un VAN(k2)= -1,887,152

RIR=k1+(k2-k1)*

RIR=30%+(31% – 30%)* = 30,34%

TR

TR= 3 ani + *360= 3 ani ṣi 171 de zile.

IP

IP =

IP == 1,68

Apariṭia acestor scenarii am previzionat-o la următoarele probabilităṭi:

VANmediu=Σpi*VANi=0.3*88,117,229+0.4*101,420,032+0.3*111,017,022=100,308,288

σ2(VAN)=Σpi*(VANi-VANmediu)2=0.3*(88,117,229-100,308,288)2+0.4*(101,420,032-100,308,288)2+0.3*(111,017,022-100,308,288)2=(8,915,383)2

σ(VAN)=8,915,383

P=68%, VAN є(µ-=> VAN(100,308,288; 8,915,383)

P=95%, VAN є(µ-2 => VAN(82,477,522; 118,139,054)

P=99,7%, VAN є(µ-3 => VAN(73,562,139; 127,054,437)

Valoarea actualizată medie pe unitate de risc este 11.25 (este de preferat ca acest raport să fie cât mai mare)

SAU:
Raportul = =0,08(este de preferat ca acest raport să fie cât mai mic, maxim 0.6)

5.3. Arborele de decizie

Deoarece deciziile ce trebuie luate pentru alegerea unui proiect de investiții dintre mai multe proiecte, se prezintã adesea ca o înlãnțuiere de acțiuni și reacții, metoda arborelui de decizie este foarte indicatã pentru fundamentarea (prin modelare) acestor decizii. Cu ajutorul metodei se pot analiza diferite cursuri de acțiuni în condiții de risc acceptat.

Arborele de decizie constituie o metodă de menagement care ține cont atât de impactul factorilor de risc asupra proiectului de investiții, cât și de reacțiile de răspuns la acestea ce pot fi avute în vedere de managerii firmei. În principiu, pentru fiecare din evenimentele viitoare se pot asocia diferite probabilități de apariție.

Procesul de decizie referitor la modul de evoluție a proiectului de investiții este analizat ca o succesiune de decizii, apărute ca răspuns la diferite scenarii de evoluție viitoare a fenomenelor. Acestea sunt prezentate sub forma unei structuri arborescente. În analiza pe baza arborelui de decizie am ținut cont, pe de o parte, de impactul diferiților factori asupra VAN, dar, totodată, și de posibilele variante de răspuns la acești factori.

În cazul firmei studiate, vom analiza, prin prisma arborelui de decizie, procesul decizional privind investiția în construirea depozitului de carburanți. Această investiție am descompus-o după cum urmează:

La momentul 0, am alocat 100.000 EUR pentru un studiu privind testarea siguranței construcției depozitului în zona industrială Feldioara pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu carburanți.

La momentul 1, dacă sunt favorabile condițiile, situație căreia i se atribuie un probabilitate de 70%, se realizează o investiție suplimentară de 350.000 EUR pentru tehnologia necesară depozitării carburanților; dacă condițiile sunt nefavorabile construcției, se stopează întregul proiect;

La momentul 2, dacă cererea pentru carburanți este ridicată, situație căreia i se atribuie probabilitatea de 40%, CFD obținut din exploatarea investiției este în valoare de 650.000, în caz contrar obținându-se un CFD de 300.000;

La momentul 3, dacă cererea se menține ridicată, situație căreia i s-a asociat probabilitatea de 70%, CFD este de 1.000.000; dacă însă cererea intră în declin, CFD este de 500.000; dacă situația nefavorabilă din momentul 2 se ameliorează, probabilitatea fiind de 50%, CFD este de 450.000; dacă se menține situația nefavorabilă din momentul 2, CFD este de 320.000.

Pentru rezolvarea arborelui de decizie am parcurs următoarele etape:

Am determinat probabilitățile de apariție a fiecărei situații finale (ca produs între probabilitățile asociate fiecărei ramuri);

Am calculat VAN pentru fiecare scenariu , utilizând un factor de actualizare specific, în cazul nostru de 10%

În funcție de VAN și probabilitatea asociată fiecărui scenariu, se determină media, deviația standard și coeficientul de variație asociat VAN

6. Finanțarea proiectului de investiții

Finanṭarea investiṭiei se va face în proporṭie de 77.5% din capitalul propriu, reprezentând 100,000,000 RON, iar în proporṭie de 22.5% dintr-un împrumut.

Considerăm că împrumutul în valoare de 29,000,000 RON se contractează la o rată a dobânzii de 10% (Rata medie a dobânzii la facilitatea de creditare pentru anul 2009-BNR), pe o perioadă de 5 ani, iar rambursarea principalului se face la scadenṭă.

Tabloul de rambursare este următorul:

Având în vedere faptul că pentru realizarea investiṭiei firma noastră s-a îndatorat( întrucât costul unui credit este mai mic decât costul capitalului) am determinat rata de actualizare, după următoarea formulă:

K= ROE* + Rdob* *(1-t)

ROE- media rentabilităṭilor financiare din cei 3 ani anteriori investiṭiei

CPR- valoarea capitalurilor proprii utilizate pentru finanṭarea proiectului de investiṭii

AE- valoarea capitalului investit

Rdob- rata de dobandă la care am contractat împrumutul

DAT- valoarea datoriilor financiare din care se finanṭează proiectul de investiṭii

t- cota impozitului pe profit.

7. Concluzii

În cazul în care resursele financiare ar fi din abundenṭă, iar intercondiṭionările dintre proiecte inexistente, ar trebui adoptate toate proiectele care:

Generează valori actualizate nete pozitive, fiind preferate cele cu valori actualizate cât mai mari

Generează RIR mai mari decât rata minimă acceptabilă, fiind preferate cele cu valori cât mai ridicate ale indicatorului

Sunt caracterizate prin termene de recuperare cât mai reduse.

În cazul proiectului nostru, VAN calculate în fiecare scenariu este pozitivă, RIR-ul este considerabil mai mare decât rata minimă acceptată , iar termenele de recuperare nu depăṣesc 4 ani.

Dacă analizăm ṣi variaṭia indicelui de profitabilitate în cazul fiecărui scenariu abordat, observăm că acesta se situează în intervalul (1,68;1,86), ceea ce înseamnă că investiṭia ar fi una foarte profitabilă.