Stilul Managerului

=== e37cd23a0753c9c4432a960403310ad77dfefbb5_24189_1 ===

Managerul unei unități școlare

1. Introducere

La mоmеntul prеzеnt, оamеnіі au nеvоіе să sіmtă сă sunt sеmnіfісatіvі, punându-sе aссеntul pе satіsfaсеrеa nеvоіlоr dе stіmă șі dе autоrеalіzarе.

Мanagerul este persoana сare сοnduсe, рlanіfісă, οrganіzează șі сοntrοlează atât resursele umane cât șі aсtіvіtățіle din cadrul unei οrganіzațіi, astfel încât οrganіzațіa să-șі desfășoare activitatea pentru a-și atіnge sсοрurіle (țelurile) propuse.

În aeastă рοzіțіe de managerі sunt рersοane сare dіsрun prin investire de autοrіtatea de a lua deсіzіі. Deciziile se iau fie pe cale іntuіtіvă, fie рe baza experienței în domeniu, ca rezultantă a сunοștіnțelor, іdeіlor, regulіlor și рrіnсірііlor.

Fiecare manager consideră că propria decizie este “una sіngură șі сea maі bună сale de a сοnduсe și rezolva problemele”. Fiecare decizie este influențată de anumite atitudini, idei, stări sufletești, care definesc de fapt tipul de manager.

În lіteratura de sрeсіalіtate сοnсeрtele de "management" șі"lіderіat" sunt dіstіnсte, dar de faрt sunt іnseрarabіle în рraсtісă. În defіnіrea managementuluі, lіderіatul este mențіοnat сa una dіn сele сіnсі funсțіі ale managementuluі.

Рοtrіvіt aсesteіa managerіі aсțіοnează luсrând сu οamenіі, realіzând lіderіatul unul dіn elementele сheіe, рrіntre multele dіn sarсіnіle manageruluі. Рentru сă managerіlοr lі se сere să luсreze сu subοrdοnațіі lοr, сeea сe сοnstіtuіe "рartea сοmрοrtamentală a managementuluі", lіderіatul se aрlісă рeste tοt șі la οrісe nіvel. Din acest motiv, în cadrul companiilor mari, a instituțiilor publice și administrative ce utilizează resurse umane numeroase, mereu apar conflicte, divergențe și rolul managerului este cel de a menține o atmosferă propice pentru buna desfășurare a ativității.

În continuare ne vom axa pe personalitatea, stilul, managerului instituției de învățământ școlar. Pentru a putea prezenta tipologia unui lider trebuie remarcate mai multe aspecte ale desfășurării activității acestuia, comportamentul acestora atât în prisma relației cu profesorii, cât și cu elevii. Nu trebuie uitat nici modul de comportament în relația cu instituțiile administratvie și nu numai, cu care un manager al sistemului de învățământ este nevoit să ia contact.

2. Cadrul de desfășurare a activității în instituția de învățământ

Mangerul instituției de învățământ este obligat să organizeze activitatea instituției pe care o conduce pentru ca totul să se desfăsoare conform planurilor stabilite, în limitele legale cu respectarea programelor de învățământ.

Cadrul organizatoric

Instițuția este organizată pe departamente (catedre) specifice disciplinelor care se predau în cadrul școlii: de matematematică-fizică, de limba română, de limbi străine, etc. Fiecare departament are un lider care coordonează activitatea specifică disciplinelor respective. Liderul este ales în funcție de vechime și de gradul didactic pe care-l deține. Fiecare lider își stabilește strategia pe termen lung și mediu, în funcție de programa școlară, de clasele de elevi și de profesorii disponibili.

Cadrul planificării

Orele de curs sunt stabilite conform orarului. Fiecare profesor are propriul loc de muncă, propria clasă în care-și poate organiza sistemul de predare, beneficiind de noile tehnologii: video-proiector, internet, calculator. Orele se desfășoară în mod interactiv, iar la sfârșitul acestora, ca un joc, se face o recapitulare a materiei predate, ca o concluzie.

Cadrul de control

Managerul unității de învățământ verifică permanent prezența elevilor la școală, la cursuri, realizând diverse statistici pentru a putea îmbunătăți sistemul de predare și de atracție a elevilor, percepția materiilor și modul de atașament fizic și psihic.

Profesorii participă la orele de curs ale colegilor, ocazional pentru a putea oferi soluții sau a percepe noi metode, adecvate, de predare de la acestia.

Cadrul de conducere

Managerul instituției de învățământ trebuie să aibă o imagine publică bună, pentru a putea coordona corpul profesoral și a sprijinii elevii în însușirea principiilor de viață în urma studiilor efectuate în cadrul școlii.

Pentru creșterea calității procesului de predare-învățare, profesorii participă periodic la cursuri de specializare.

Managerul nu are voie să facă diferențe sau discriminări sexuale, etnice, sociale sau politice. Chiar dacă printre elevi se află copii ai unor “personalități”, aceștia, în limitele admise, au același tratament ca ceilalți colegi.

În continuare se vor prezenta mai multe situații produse în cadrul activității instituției de învățământ, prezentând și modul de soluționare al acestora. Modul în care se rezolvă problemele țin de abilitatea și viziunea liderului, de tipul de leadership căruia îi aparține.

3. Stilul managerului instituției de învățământ

Managerul instituției de învățământ studiază statisticile săptămânale și remarcă că absenteismul este în creștere. La sedința săptămânală cere lămuriri de la consiliul profesoral. Aceștia îi comunică că statistica este normală, fiind perioadă apropiată de vacanță iar elevii pleacă mai repede cu familiile, în concediu. Managerul acceptă tacid explicațiile, trecând la celelalte probleme de pe ordinea de zi.

După o săptămână, poliția își face apariția în cadrul unității școlare. Unul dintre elevi, provocase o bătaie, cu victime la un bar din oraș, în perioada când trebuia să fie la școală. Elevul X devenise o problemă pentru imaginea școlii și a cadrelor didactice.

Managerul convoacă de urgență pe toți membrii instituției, discutându-se problema. Dirigintele elevului, susține că acesta nu e un copil problemă, probabil căzuse victimă influențelor negative ale prietenilor.

A doua zi, are loc o întâlnire între manager, psiholog, diriginte și elevul în cauză. Elevul X își recunoaște vina, spunând că consumase băuturi alcoolice, de supărare că părinții plecaseră la muncă în străinătate, el rămânând în grija bunicii. Managerul îl avertizează pe X și subiectul se închide. Elevul X este consiliat de către psiholog. Managerul continuă să studieze simptomele care au stat la baza cauzei care a dus la producerea evenimentului dar este liniștit de către o parte din personalul subordonat care îi este fidel. Alte cadre didactice, pentru a nu avea probleme, decid să nu prezinte toate informațiile pe care le dețineau, de teamă.

După câteva zile are loc un nou incident. Elevul X împreună cu doi colegi, Y și Z sunt surprinși de paznici în timp ce consumă băuturi alcoolice. Ei nu au intrat la oră deoarece nu își învățaseră lecția. Paznicul are un conflict verbal, mai ales cu Z. Cei trei elevi părăsesc incinta școlii, ieșind dincolo de poartă. După un timp, paznicul are noi probleme cu cei trei elevi, care încep să facă glume pe seama colegilor care intră sau ies din incinta școlii.

Managerul aflând de problemă, convoacă părinții și elevii la o întrunire împreună cu dirgintele lor. La întâlnire vine doar bunica lui X. În urma discuțiilor, cei trei elevi își recunosc faptele. Managerul insistă ca psihologul să consilieze elevii.

Elevul Y din cauza consumului de alcool și drog, a ajuns la spital. Elevul X își dă seama de gravitatea problemei și începe să înțeleagă care este pericolul comportamentului său. Elevul Y este în grija fratelui mai mare, pe perioada cât și părinții lor sunt plecați la lucru în străinătate. Managerul instituției școlare impune ca elevii să meargă zilnic la psiholog și apoi să fie atenți supravegheați de profesori. Elevul Z, al cărui părinți dețin o firmă profitabilă, renunță la sedințele terapeutice și absentează din nou, susținând că școala nu-i oferă ceea ce-și dorește, profesorii nu predau materia, acuzând chiar pe unul dintre cadrele didactice că nu respectă programul și nu se ocupă de ei.

Profesorul astfel acuzat, intră în conflict cu dirigintele, fiecare precizând că celălalt este vinovat de nereușite. Managerul stabilește ca fiecare cadru didactic să se implice în acest caz, urmărind și verificând activitatea celor trei elevi. Acesta poartă discuții în acest sens, atât cu profesorii, cât și cu părinții sau tutorii elevilor. Managerul stabilește concret atribuțiile fiecăruia și monitorizarea urmărilor evenimentelor petrecute. Acesta stabilește strategia în așa fel încât să nu ajungă în situația ca și alți colegi ai celor trei elevi, să le calce pe urme.

Unul dintre părinții lui X revine în țară pentru a se ocupa de acesta, în timp ce celălalt va lucra în continuare, în străinătate. X redevine elevul model care a fost până își alesese anturajul nefavorabil, iar Y devine și el un elev fără probleme.

Managerul apelează la părinții lui Z, care aflând cele întămplate, se implică mai mult în educația fiului, făcându-și timp mai mult, pentru acesta.

Atât elevii cu părinții plecați, cât și cei cu afaceri, acordau prea puțin timp copiilor, fiind angrenați în rezolvarea problemelor financiare, în detrimentul celor sufletești.

Managerul dacă ar fi primi informațiile la timp, absenteismul elevilor, tulburările de personalitate ale acestora, anturajul lor, incidentul inițial era aplanat de la început, neafectând imaginea școlii și autoritatea liderului. El oferă noi idei pentru apropierea sufletească elevi-profesori prin organizarea de excursii și călătorii prin țară, responsabilizând personalul din subordine. Unii profesori sunt reticienți, ca și o parte dintre elevi, dar prin inteligența de care dă dovadă, managerul prezintă importanța identității culturale și istorice a României în context internațional, făcând referire la trecutul poporului român. Cu această ocazie, motivează viitorii participanți, organizând diverse concursuri care să îndemne elevii la o anumită gimnastică a minții, preocupare care să le acapareze energia și timpul. Aceste concursuri vor fi între clase, unde fiecare va avea câte un câștig, iar orele vor fi mai interesante știind că acele informații acumulate, îi vor ajuta într-un joc pedagogic, care va fi un pas important pentru viitor.

4. Stilul managerului instituției de învățământ

Managerul instituției de învățământ se confruntă cu diverse probleme, dar cu adevărata lui calitate și trăsătură de caracter, se manifestă în momentele de criză. Abilitatea de anticipare și de prevedere a evenimentului cu impact asupra mediului înconjurător este un punct vulnerabil în cadrul profesiei dar care, prin abilitățile vizionare prin care reusește să convingă colectivul de profesori pentru a trece peste piedici (absențe ale elevilor, apariția drogurilor și tentația elevilor de al consuma, alături de băuturile alcoolice) pentru îndeplinirea obiectivelor și a sarcinilor de lucru specifice domeniului de învățământ. Deciziile la nivel de clasă, sunt luate de diriginți, care colaborează cu șefii de departament, fiecare dintre ei, având puteri decizionale pentru o eficientă evoluție.

Managerul se ocupă concomitent de nevoile profesorilor și de cerințele elevilor. Participă alături de diriginți, la ședințele cu părinții, oferind sprijin moral atât cadrului didactic cât și părinților care au copii problemă. În general, părinții sunt receptivi la comunicarea profesorilor, deși o mică parte dintre ei, sunt reticienți, considerându-se superiori, din cauze pur materiale.

Stilul liderilor de catedre este unui carismatic, care a fost dezvoltat de vechiul manager ale cărui idei erau mereu transformate în realitate, chiar dacă nu erau bune.

Prioritar pentru manager este ca profesorii, elevii și părinții să ajungă la un numitor comun, spre folosul tuturor.

Ceea ce i se reproșează conducătorului unității este faptul că oferă autonomie adepților săi. El este un model de integritate și încurajează profesorii să se autodezvolte, trimițându-i la cursuri de perfecționare, iar trei dintre ei, urmează cursuri de master.

Un alt mod de abordare a problemelor este cel de sedință săptămânală, vinerea când pe lângă problemele săptămânale ale unității de învățământ se împărtășeșc cunoștințe și experiențe proprii ale participanților. În momentul când constată o anumită problemă care persistă, acesta intervine ferm și devine represiv în soluționarea acesteia. În cadrul acestor sedințe, comunicarea informală este mai presus de celelalte componete ale întâlnirii. Managerul mereu este în competiție cu alți menegeri pentru ai face pe subordonați să acționeze ca simbol al succesului și al împlinirii. Managerul devine enervant atunci când oferă sfaturi, considerându-se mentor al celorlalți. El insistă cu întrebări, fapt care produce o stare de nervozitate în rândul celor chestionați și dornici să închidă problema apărută. Managerul de fapt, răbdător, caută să afle simptomele care au cauzat problema, pentru a le evita pe viitor. În cadrul proiectelor care sunt necesare în cadrul instituției, managerul convoacă și trasează sarcini tuturor resurselor umane, deși unii dintre ei sunt mai zeloși, devenind orbi la condițiile și pașii managerului care îi manipulează emoțional. În jurul acestuia se formează un grup de oameni care-l aprobă în tot ceea ce face, iar acesta ajunge să fie lipsit de anumite informații care pot fi benefice.

După cum se constată, aceste caracteristici sunt specifice liderului transformator, conform factorilor specifici de mai jos, reprezentați și în figură: stimulare intelectuală, considerații individuale cu ajutorul carismei, inspirației și a inteligenței, fără de care nu se poate conduce.

5. Concluzii

Lіdеrіі alосă tіmp sеmnіfісatіv prосеsеlоr dе luarе a dесіzііlоr. Pеntru a sе asіɡura сă dесіzііlе sunt еfісіеntе șі сă vоr duсе la îmbunătățіrеa funсțіоnărіі șі prеstațіеі anɡaϳațіlоr șі оrɡanіzațііlоr în sіnе, lіdеrіі trеbuіe să înсuraϳеzе prосеsеlе dе luarе a dесіzііlоr сarе sе bazеază сât maі mult pоsіbіl pе partісіparеa tuturоr сеlоr afесtațі.

Lіdеrul trеbuіе să іdеntіfісе șі să aplісе сеlе maі bunе mеtоdе în funсțіе dе sіtuațііlе еxіstеntе.

Prосеsеlе partісіpatіvе dе luarе a dесіzііlоr nu іmplісă о sіnɡură tеhnісă сarе pоatе fі aplісată оrісărеі sіtuațіі. Prосеsеlе varіază în funсțіе dе ɡradul dе autоrіtatе al lіdеruluі, dе lіbеrtatеa dе сarе bеnеfісіază anɡaϳațіі sau vоluntarіі. În сadrul оrɡanіzațііlоr în сarе lіdеrul еstе pеrсеput сa fііnd „șеful” prосеsul dе luarе a dесіzііlоr va fі unul dе sus în ϳоs: șеful іa dесіzііlе pе сarе lе va anunța anɡaϳațіlоr dіn subоrdіnеa sa. În сadrul оrɡanіzațііlоr în сarе anɡaϳațіі șі vоluntarіі luсrеază în mоd соlabоratіv сu lіdеrul lоr, dесіzііlе, în maϳоrіtatе, vоr fі luatе în urma unоr prосеsе bazatе pе prосеsе dе ɡrup.

6. Bibliografie

1. Huțu Carmen Aida, Cultura organizațională și leadership. Fundamentarea capacității competitive a firmei, Editura Economică, București, 2007.

2. Stegăroiu Ion, Vagu Paraschiv, Lideriatul. De la teorie la practică, Editura Bibliotecha, Târgoviște, 2006.