Arii Naturale Protejate In Romania
BIBLIOGRAFIE
Bran, F., Marin, D., Simon, T., Economia turismului și mediului înconjurător,[NUME_REDACTAT],București,1998
[NUME_REDACTAT]., Ecoturism, [NUME_REDACTAT], București 2011
Nedelea, A., Piața turistică, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, București, 2003
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Resurse și destinații turistice interne și internaționale. Ediția a II-a [NUME_REDACTAT], București 2011.
Niță, I., Niță, C., [NUME_REDACTAT] a României: relații, mecanisme, tendințe, Ediția a doua: restructurată și completată, [NUME_REDACTAT], București, 2008
Planul de management al [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, 2012
http://www.booking.com/hotel/ro/meridian-orsova.ro.html
http://www.cazaneledunarii.com.ro/agrement.html
http://www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/catedrala-romano-catolica-orsova.html
http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html
http://www.cimec.ro/muzee/muzeulregiuniiportilordefier/Index.htm
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-mraconia-67832.html
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-vodita-67891.html
http://www.flyingfish.ro/cazare.html
http://www.flyingfish.ro/tarife.html
http://www.infopensiuni.ro/cazare-cazanele-dunarii-portile-de-fier
http://www.pnportiledefier.ro/plan_2012.pdf
http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html
http://www.pnportiledefier.ro/trasee.html
http://www.pnportiledefier.ro/localizare.html
http://www.pnportiledefier.ro/harta.html
http://www.pnportiledefier.ro/cazare.html
http://www.pnportiledefier.ro/index.html
http://www.pnportiledefier.ro/management.html
http://www.pnportiledefier.ro/progr_turistice.html
http://pensiunea-melba.ro/oferta-noastra
http://www.turistinfo.ro/zona-cazanele_dunarii/cazare.html
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 ARII NATURALE PROTEJATE DIN ROMÂNIA
1.1 Principalele arii naturale protejate din România
1.2 Biodiversitatea în România și în [NUME_REDACTAT]
1.3 Modalități de poluare a ariilor naturale protejate
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA GENERALĂ A PARCULUI NATURAL PORȚILE DE FIER
[NUME_REDACTAT] căi de acces
Atracții turistice naturale
Atracții turistice antropice
CAPITOLUL 3. ANALIZA TURISMULUI ÎN ZONA PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER
3.1. Obiective de conservare ce au stat la baza înființării [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier ca arie naturală protejată
3.2. Forme de turism ce pot fi dezvoltate în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
3.3.Trasee turistice în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
3.4 Analiza circulației turistice în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
CAPITOLUL 4. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN PARCUL
NATURAL PORȚILE DE FIER
4.1. Propuneri de dezvoltare și diversificare a activității turistice în parc
4.2. Propunere a unui nou produs turistic
4.3. Analiza de preț și promovare a produsului turistic
4.4 Modalități de protejare a mediului în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 ARII NATURALE PROTEJATE DIN ROMÂNIA
1.1 Principalele arii naturale protejate din România
1.2 Biodiversitatea în România și în [NUME_REDACTAT]
1.3 Modalități de poluare a ariilor naturale protejate
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA GENERALĂ A PARCULUI NATURAL PORȚILE DE FIER
[NUME_REDACTAT] căi de acces
Atracții turistice naturale
Atracții turistice antropice
CAPITOLUL 3. ANALIZA TURISMULUI ÎN ZONA PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER
3.1. Obiective de conservare ce au stat la baza înființării [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier ca arie naturală protejată
3.2. Forme de turism ce pot fi dezvoltate în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
3.3.Trasee turistice în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
3.4 Analiza circulației turistice în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
CAPITOLUL 4. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN PARCUL
NATURAL PORȚILE DE FIER
4.1. Propuneri de dezvoltare și diversificare a activității turistice în parc
4.2. Propunere a unui nou produs turistic
4.3. Analiza de preț și promovare a produsului turistic
4.4 Modalități de protejare a mediului în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Formarea și dezvoltarea turismului, ca activitate umană aflată in continuă evoluție și expansiune, s-a realizat în interacțiune cu totalitatea elementelor ce compun potențialul
turistic natural și antropic al unei anumite zone, aceste elemente exercitând o permanentă influență asupra fenomenului turistic, dar și asupra dezvoltării societății în ansamblul său.
Faptul că România este o țară extrem de bogată din punct de vedere al potențialului
natural dispunând de toate formele de relief, ce formeză peisaje unice și ce adăpostesc
nenumarate specii ale florei si faunei, dar și al potențialului antropic, având o istorie îndelungată care a lăsat în urmă o vastă moștenire culturală, este un lucru bine cunoscut.
România este una din țările europene cu un capital natural deosebit de divers și bine conservat datorită interferenței pe teritoriul țării a cinci regiuni biogeografice, respectiv Alpină, Continentală, Panonică, Stepică și a [NUME_REDACTAT].
În vederea conservării diversității biologice, pe teritoriul României sunt constituite 978 de arii naturale protejate, care reprezintă peste 7% din suprafața țării. Printre acestea sunt 3 rezervații ale biosferei, 12 situri Ramsar, 2 situri care au primit [NUME_REDACTAT] pentru arii protejate acordata de [NUME_REDACTAT], 13 parcuri naționale și 15 parcuri naturale, care constituie baza rețelei ecologice Natura 2000.
Din păcate, însă, aceste elemente nu sunt îndeajuns valorificate din punct de vedere turistic în anumite zone. Printre acestea se numără și zona [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, pe care am avut ocazia să o vizitez și care m-a impresionat, în special prin elementele mediului natural. De aceea am ales să abordez în această lucrare tema „Valorificarea potențialului turistic al zonei [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier”, cu scopul de a identifica și propune cât mai multe soluții viabile de dezvoltare a activității turistice în acestă arie naturală protejată, fapt ce va contribui și la dezvoltarea economico-socială a zonei.
Lucrarea este structurată în patru capitole, astfel: în primul capitol voi face referire la cele mai importante arii naturale protejate din România, voi vorbii despre biodiversitatea atât la nivel național cât și european și voi analiza modalitățile de poluare a ariilor protejate.
În cel de-al doilea capitol este realizată o trecere în revistă a elementelor legate de localizarea și accesul în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier și sunt prezentate principalele atracții turistice atât naturale cât și antropice ale acestei zone.
In cel de-al treilea capitol sunt enumerate și descrise formele de turism ce pot fi practicate în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, sunt analizate traseele turistice din parc și este analizată evoluția circulației turistice din parc.
Cel de-al patrulea capitol și ultimul totodată cuprinde măsurile propuse pentru protejarea resurselor din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier și totodată dezvoltarea și diversificarea activitații turistice în zona [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, principala modalitate prin care am considerat că se poate realiza acest lucru fiind crearea unui pachet turistic care să includă vizitarea celor mai importante atracții turistice atât naturale cât si antropice din Parc.
CAPITOLUL I. ARII NATURALE PROTEJATE DIN ROMANIA
[NUME_REDACTAT], au fost desemnate, în scopul asigurării măsurilor speciale de protecție și conservare a bunurilor patrimoniului natural, următoarele categorii de arii naturale protejate:1
a) de interes național: rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale;
b) de interes internațional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanță internațională, rezervații ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanță comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistică;
d) de interes județean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităților
administrativ teritoriale, după caz.
Principalele arii naturale protejate din [NUME_REDACTAT] conformitate cu raportarea către EEA-EIONET- CDDA, în anul 2012 existau 978 arii naturale protejate de interes național. [NUME_REDACTAT] în anul 2012 nu a mai fost desemnată nici-o arie naturală de interes național.2
Baza legală privind declararea ariilor de interes național este alcătuită de: Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național, secțiunea III, zone protejate; H.G. nr. 2.151/2004 174 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; H.G. nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; H.G. nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, H.G. 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată asupra unor zone din [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT]" și încadrarea acestora în categoria rezervațiilor științifice; H.G. 1217/2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru [NUME_REDACTAT] Cefa.
______________________________________________
1 http://www.anpm.ro/docfiles/view/116008
2 http://www.anpm.ro/Starea mediului in [NUME_REDACTAT] conformitate cu categoriile de management IUCN ale ariilor naturale protejate în România, conform raportării EIONET – CDDA există un număr de:
· 44 arii naturale protejate de interes național încadrate în categoria I;
· 13 arii naturale protejate de interes național încadrate în categoria II;
· 206 arii naturale protejate de interes național încadrate în categoria III;
· 699 arii naturale protejate de interes național încadrate în categoria IV;
· 15 arii naturale protejate de interes național încadrate în categoria V.
Figura nr. 1.1 Sursa: http://www.anpm.ro/docfiles/view/116008
[NUME_REDACTAT]. 1.1 Suprafața ariilor naturale protejate la nivel național în 2012
Sursa: http://www.anpm.ro/docfiles/view/116008
După cum se poate observa din tabelul 1.1 în România există în momentul de față 13 parcuri naționale și 15 parcuri naturale.Cele m-ai numeroase sunt rezervațiile naturale iar cea m-ai mare suprafața este deținută de siturile de importanță comunitară.
[NUME_REDACTAT]. 1.2 [NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT]: http://www.anpm.ro/docfiles/view/116008
După cum se poate observa cea m-ai mare suprafață a parcurilor naționale este deținut de [NUME_REDACTAT] Domogled – [NUME_REDACTAT] cu o suprafață de 61190.03 km urmat de [NUME_REDACTAT] Rodna cu o suprafață de 47207 km .
[NUME_REDACTAT]. 1.3 [NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT]: http://www.anpm.ro/docfiles/view/116008
După cum se poate observa cea m-ai mare suprafață a parcurilor naturale este deținut de [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier cu o suprafață de 128196.22 km urmat de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Mehedinți cu o suprafață de 106491.61 km.
Au fost declarate la nivel internațional, trei Rezervații ale Biosferei – [NUME_REDACTAT] (1991), Retezat (1979), [NUME_REDACTAT] (1979) și 12 situri Ramsar – [NUME_REDACTAT] (1991), [NUME_REDACTAT] a Brăilei (2001), [NUME_REDACTAT](2006), [NUME_REDACTAT] Dumbrăvița (2006), [NUME_REDACTAT] (2006), [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier (2011), [NUME_REDACTAT] Stampei (2011), [NUME_REDACTAT] Comana (2011), Bistreț (2012), [NUME_REDACTAT] (2012), [NUME_REDACTAT]-Dunăre (2012) și Suhaia (2012).3
[NUME_REDACTAT]. 1.4 [NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT]: http://www.anpm.ro/docfiles/view/116008
După cum se poate observa cea m-ai mare suprafață a siturilor Ramsar în România este deținută de [NUME_REDACTAT] cu o suprafață de 580000 km, urmat de [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier cu o suprafață de 63623 km.
Biodiversitatea în [NUME_REDACTAT] și în [NUME_REDACTAT], această extraordinară varietate de ecosisteme, specii și gene care ne
înconjoară, nu este doar importantă în sine, ci și oferă societății o gamă largă de servicii
ecosistemice de care depindem, precum hrana, apa dulce, polenizarea, protecție
împotriva inundațiilor etc. 4
Biodiversitatea se află însă într-o situație de criză. [NUME_REDACTAT], aproape un sfert din
speciile sălbatice sunt acum amenințate cu dispariția, iar majoritatea ecosistemelor sunt
degradate într-o asemenea măsură, încât nu își mai pot oferi serviciile valoroase. Această degradare înseamnă pierderi sociale și economice uriașe pentru UE.
________________________________________________________________________
3 http://www.anpm.ro/docfiles/view/116008
4 http://ec.europa.eu/environment/news/efe/articles/2011/05/article_20110501_08_ro.htm
În mai 2011, [NUME_REDACTAT] a adoptat o nouă strategie care stabilește cadrul de acțiune al UE pentru următorii zece ani în vederea îndeplinirii obiectivului prioritar pentru 2020 în domeniul biodiversității, stabilit de liderii UE în martie 2010.
Strategia se bazează pe șase obiective care se sprijină reciproc. Acestea vizează principalele cauze ale pierderii biodiversității și urmăresc să reducă principalele presiuni asupra mediului natural și a serviciilor ecosistemice în UE. Fiecare obiectiv este transpus mai departe într-un set de acțiuni cu termene de realizare și alte măsuri de însoțire.
OBIECTIVUL 1: PUNEREA ÎN APLICARE INTEGRALĂ A DIRECTIVELOR PRIVIND PĂSĂRILE ȘI HABITATELE
Stoparea deteriorării situației tuturor speciilor și habitatelor vizate de legislația UE privind natura și realizarea unei îmbunătățiri semnificative și cuantificabile a situației acestora, astfel încât, până în 2020, în comparație cu evaluările curente: (i) să existe cu 100 % mai multe evaluări de habitate și cu 50 % mai multe evaluări de specii realizate conform Directivei privind Habitatele care să indice o stare de conservare favorabilă sau
îmbunătățită și (ii) să existe cu 50 % mai multe evaluări de specii realizate conform directivei privind păsările care să indice o stare sigură sau îmbunătățită.
OBIECTIVUL 2: MENȚINEREA ȘI REFACEREA ECOSISTEMELOR ȘI A SERVICIILOR AFERENTE
Menținerea și ameliorarea ecosistemelor și a serviciilor aferente prin crearea unei infrastructuri ecologice și refacerea a cel puțin 15 % din ecosistemele degradate până în 2020.
OBIECTIVUL 3: CREȘTEREA CONTRIBUȚIEI AGRICULTURIIȘI A SILVICULTURII LA MENȚINEREA ȘI SPORIREA BIODIVERSITĂȚII
3A) Agricultura: Până în 2020, extinderea la maximum a zonelor agricole (pășuni, teren arabil și culturi permanente) care sunt vizate de măsurile legate de biodiversitate prevăzute de PAC, astfel încât să se asigure conservarea biodiversității și să se obțină o îmbunătățire măsurabilă a stării de conservare a speciilor și habitatelor care depind sau sunt afectate de agricultură, precum și o îmbunătățire a furnizării de servicii ecosistemice comparativ cu sistemul de referință al UE pentru 2010, contribuind astfel la ameliorarea gestionării durabile.
3B) Pădurile: Până în 2020, vor fi în vigoare planuri de gestionare forestieră sau instrumente echivalente, în conformitate cu gestionarea durabilă a pădurilor „[NUME_REDACTAT] Management”, SFM. Acestea vizează toate pădurile care sunt proprietate publică și exploatațiile forestiere peste o anumită mărime (urmează a fi definită de statele membre sau de regiuni și comunicată în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală) care primesc finanțare în cadrul politicii UE de dezvoltare rurală, astfel încât să se obțină o îmbunătățire măsurabilă a stării de conservare a speciilor și habitatelor care depind sau sunt afectate de silvicultură, precum și o îmbunătățire a furnizării de servicii ecosistemice comparativ cu sistemul de referință al UE pentru 2010.
OBIECTIVUL 4: ASIGURAREA UTILIZĂRII DURABILE A RESURSELOR PISCICOLE
Atingerea producției maxime durabile („[NUME_REDACTAT] Yield”, MSY) până în 2015. Obținerea unei distribuiri a populației în funcție de vârstă și dimensiune, care să indice o stare bună de sănătate a rezervelor, prin gestionarea pescuitului într-un mod care să nu aibă efecte negative semnificative asupra altor stocuri, specii și ecosisteme; astfel, va fi posibilă obținerea unei stări ecologice bune până în 2020, în conformitate cu cerințele Directivei-Cadru privind Strategia pentru [NUME_REDACTAT].
OBIECTIVUL 5: COMBATEREA SPECIILOR ALOGENE INVAZIVE
Identificarea și prioritizarea, până în 2020, a speciilor alogene invazive („[NUME_REDACTAT] Species”, IAS) și a căilor de introducere, controlul și eradicarea speciilor prioritare și gestionarea căilor de introducere pentru a preveni introducerea și stabilirea de noi IAS.
OBIECTIVUL 6: CONTRIBUȚIA LA EVITAREA PIERDERII
BIODIVERSITĂȚII GLOBALE
Creșterea, până în 2020, a contribuției UE la combaterea pierderii biodiversității globale.
Biodiversitatea nu este doar importantă în sine, ci totodată oferă societății o gamă largă de servicii ecosistemice, precum apa curată, polenizarea, protecție împotriva inundațiilor, care au o valoare economică și socială însemnată.
[NUME_REDACTAT] este una dintre cele mai remarcabile din Europa. Aceasta este importantă la nivel global, regional, național și local.Ca o consecință a poziționării sale geografice, România se bucură de existența unei biodiversități unice, atât la nivelul ecosistemelor și speciilor, cât și la nivel genetic 5.
Monitorizarea biodiversității are ca scop furnizarea unei baze pentru evaluarea pe termen lung a statutului biodiversității în România, în vederea eficientizării implementării măsurilor de protecție, conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice. Monitorizarea include evaluări ale condițiilor inițiale ale factorilor naturali din zona de implementare a planului/proiectului, în vederea cuantificării impactul produs prin realizarea acestuia și/sau utilizarea resurselor necesare pentru funcționarea activității. Nu întotdeauna se pot realiza comparații asupra acestui aspect, fie din lipsa acelorași indicatori de la o perioadă la alta, fie din irelevanța datelor disponibile.
Toate activitățile care ar putea avea un impact semnificativ asupra biodiversității sunt supuse evaluărilor specifice (evaluare de mediu pentru planuri și programe, evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte și evaluarea adecvată) și se eliberează actul de reglementare numai după ce se atestă, prin rapoartele întocmite de către firmele sau persoanelor fizice acreditate de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], că respectivele activități nu au impact semnificativ asupra mediului și asupra biodiversității.
Diversitatea biologică este într-o continuă amenințare din cauza intensificării activităților economice ce exercită presiuni puternice asupra mediului. Evaluarea impactului asupra biodiversității se bazează pe criterii de evaluare care fac referire la :
Gradul de afectare a speciilor și habitatelor naturale din teritoriul de impact;
Modificarea parametrilor ecosistemici;
Fragmentarea ecosistemică;
Măsurile de reducere a impactului .
Consecințele majore asupra biodiversității se regăsesc într-o seamă de modificări semnificative de ordin calitativ și cantitativ în structura și funcționarea ecosistemelor.
Ținând seama de importanța deosebită a capitalului natural și având în vedere dezvoltarea durabilă a colectivităților umane, este imperios necesară conservarea biodiversității, ca o condiție esențială pentru generațiile viitoare.
_______________________________________________
5 http://ec.europa.eu/environment/news/efe/articles/2011/05/article_20110501_08_ro.htm
Modalități de poluare a ariilor naturale protejate din [NUME_REDACTAT] la care sunt supuse ariile protejate în prezent sunt generate în prinipal din activitățile umane ce pot schimba în mod semnificativ condițiile neesare menținerii într-o stare adecvată a valorilo naturale, culturale și spirituale. 6
Acestea sunt: activități derulate în mod necorespunzător pentru dezvoltarea infrastructurii rezidențiale și comeriale, practici necorespunzătoare în agricultură si acvacultură, minerit și producerea energiei, realizarea de coridoare de transport și servicii, utilizarea resurselor biologice, modificarea sistemelor naturale de exemplu prin shimbarea categoriei de folosință a terenurilor sau introducerea voluntară sau involuntară a speciilor și genelor invazive și problematice, poluare.
Amenițările principale cauzate de activitățile umane pot fi agravate de evenimente geologice, schimbări climatice și fenomene meteorologice extreme.
Administratorii ariilor naturale protejate din România au identificat urmatoarele posibilități de poluare cu care se confruntă ariile protejate:
braconaj, poluare, vânatoare, tăieri ilegale de lemne, pășunat, turism necontrolat, construții ilegale și legale, dezvoltarea infrastructurii, cariere/minerit, pescuit comercial, managmentul deșeurilor, infrastructura pentru schi.
În anul 2006 WWF ([NUME_REDACTAT] pentru Natură) a inițiat un studiu intitulat "Ariile protejate din România – Probleme de management" care urmărea să prezinte prinipalele amenințări cu care se confruntau ariile protejate. Pentru realizarea acestei lucrări au fost alese 11 arii protejate reprezentative: parcuri naționale, naturale și rezervații. Informațiile s-au cules utilizând diferite modalități: interviuri cu administrațiile parcurilor, APM-urile locale, ONG-uri, persoane fizie precum și prin câtzeva deplasari pe teren. Principalele probleme identificate la momentul acela au fost grupate în următoarele categorii:
Construcții ilegale realizate fără respectarea legislației și a regulamentului ariilor protejate: construirea de pensiuni, hoteluri, dezvoltarea stațiunilor de schi, realizarea de noi drumuri, extinderea construcțiilor existente, realizarea sau extinderea mânăstirilor ca loc de pelerinaj, respectiv de turism monahal.
___________________________________________
6 Publication.Arii.Protejate.Romania.2009.[NUME_REDACTAT] dreptului de proprietate: retrocedarea terenurilor în interiorul ariilor protejate.
Exploatări forestiere: tăieri ilegale sau necorespunzătoare sau gospodărirea nedurabilă a pădurilor.
Vânatoarea/braconajul.
Turismul necontrolat, dezvoltarea unor activități de agrement noi, dăunătoare ariilor protejate, nerespectarea traseelor marcate, deschiderea de noi poteci fără aprobare, nerespectarea regulamentelor.
Agricultura: suprapășunat sau pășunat insuficient, pășunat în fond forestier.
Poluarea apei și managmentul defectuos al deșeurilor: lipsa unui mecanism de colectare și evaluare a deșeurilor lăsate de turiști în lourile de ampare sau pe trasee, deversarea apelor menajere direct în albiile apelor curgatoare etc.
Situații conflictuale cu populația locală: datorită neimplicării populației locale în activitățile de managment, slaba informare a comunităților locale, lipsa unor sisteme compensatorii, lipsa/nereușita acțiunilor de conștientizare.
Probleme administrative: lipsa personalului, lipsa resurselor financiare pentru activități, colaborarea defectuoasă cu autoritățile de stat sau private, lipsa cadrului legislativ adaptat problemelor din ariile protejate.
Probleme identificate în anul 2006 au rămas în mare parte nesoluționate, chiar s-au accentuat în ultimii ani.
În ultimii ani presiunile asupra ariilor protejate, zone prioritare pentru conservarea patrimoniului natural și cultural al României și pentru realizarea unor modele de succes de dezvoltare locală durabilă sunt în continuă creștere.
Ilegalitățile, lipsa totală a interesului, ineficiența justiției în soluționarea problemelor legate de abuzuri și ilegalități în arii protejate, capacitatea și resursele reduse ale autorităților, capacitatea redusă de managment a administratorilor sunt factori care duc într-un ritm accelerat la pierderea bogățiilor și a resurselor naturale și a valorilor culturale și spirituale asociate ariilor protejate pentru care aceste zone au fost create.
[NUME_REDACTAT] recunoște, prin legislația națională importanța ariilor naturale protejate, implementarea adecvată a acesteia este obstrucționată de lipsa voinței politice necesară înlăturării unor bariere generate de:
legislația incompletă, incoerentă, necorelată și apliată defectuos în domeniul conservării naturii și al ariilor naturale protejate.
absența unor strategii și politici clare și coerente pentru menținerea patrimoniului natural, care să stea la baza dezvoltării durabile la scară mică prin utilizarea responsabilă a resurselor naturale.
lipsa sprijinului financiar din partea guvernului pentru managmentul ariilor protejate.
capacitatea administrativă scăzută și lipsa posibilităților necesare unei instruiri adecvate în domeniul specific conservării naturii și managmentului ariilor naturale protejate.
lipsa de preocupare pentru conștientizarea și educarea cetățenilor cu privire la menținerea patrimoniului natural și cultural asociat ariei protejate.
Lipsa resurselor adecvate, a măsurilor legislative și financiare coerente pentru managmentul ariilor naturale protejate și implicit a rețelei de interes comunitar poate duce și la neîndeplinirea obligațiilor asumate față de [NUME_REDACTAT], cu onsecințe financiare semnificative conforme cu legilslația comunitară.
Printr-un managment eficient, ariile naturale protejate pot deveni în scurt timp modele viabile socio-economice, constituindu-se astfel în catalizatorul principal al dezvoltării comunităților din interiorul ariilor protejate și din imediata lor vecinătate. Există modele de succes în Europa care demonstrează că ariile protejate gestionate eficient generează beneficii importante pe plan social și pe plan economic, constituindu-se într-un capital generator de venituri pentru întreaga regiune.
CAPITOLUL II ANALIZA TURISMULUI ÎN ZONA PARCUL
NATURAL PORȚILE DE FIER
[NUME_REDACTAT] Porțile de Fier este o arie protejată înființată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III a – [NUME_REDACTAT], ca un teritoriu în care frumusețea peisajelor și diversitatea biologică pot fi valorificate în condițiile păstrării nealterate a tradițiilor, iar îmbunătățirea calității vieții comunităților să fie rezultatul unor activități economice ale locuitorilor, desfășurate în armonie cu natura.7
2.1 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Fier se află situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării, la frontiera de stat cu Serbia, întinzându-se pe o suprafață de 115.655 ha, conform legii 5/2000, ocupând parțial teritorii aparținând județelor Caraș-Severin și Mehedinți 8.
Fig.Nr 2.1 Sursa: http://www.pnportiledefier.ro/localizare.html
_______________________________________________________________________________
7 /www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html
8 Planul de management al [NUME_REDACTAT] Porile de Fier, http://www.pnportiledefier.ro/plan_2012.pdf
[NUME_REDACTAT] Natural sunt reprezentate de cursul Dunării spre sud, râul Nera la vest, cumpăna de ape a râurilor tributare Dunării la nord (parțial) și o linie sinuoasă ce pornește aval de la [NUME_REDACTAT] până în vârful Motărâț la est.
Principalele puncte de acces sunt în vecinătatea municipiilor [NUME_REDACTAT] Severin și Orșova din [NUME_REDACTAT], precum și a localităților Socol și Nădiaș din [NUME_REDACTAT] Severin.
2.2. Principalele căi de acces
Căile principale de transport rutier de pe teritoriul parcului sunt porțiunea din drumul E70 între [NUME_REDACTAT] Severin – Orșova – Topleț, precum și DN 57, Orșova – [NUME_REDACTAT] – Pojejena – Oravița, construit în lungul Dunării, fiind principala cale de acces în cele mai multe localități ale [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier. În ceea ce privește transporturile feroviare, acestea sunt prezente pe sectorul [NUME_REDACTAT] Severin – Orșova – Topleț, desfășurat în sectorul [NUME_REDACTAT] – Orșova pe o singură linie, pe care datorită reliefului accidentat s-au construit numeroase tuneluri și viaducte. Linia ferată este în întregime electrificată, iar gările care se află pe teritoriul parcului sunt [NUME_REDACTAT], Vârciorova și Orșova. Transportul fluvial se realizează prin porturile [NUME_REDACTAT] Severin, Orșova, [NUME_REDACTAT], Sichevița și Drencova, însă nu există curse de pasageri.
Pe teritoriul parcului se află 50 de sate, aparținând de 13 comune, municipiile Orșova și [NUME_REDACTAT] Severin (prin localitățile componente [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]) și orașul [NUME_REDACTAT].
2.3. Atracții turistice [NUME_REDACTAT] Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, pe teritoriul Parcu lui [NUME_REDACTAT] de Fier există 14 zone naturale protejate de interes național declarate prin hotărâri și decizii ale [NUME_REDACTAT] Caraș-Severin și Mehedinți între anii 1973 și 1994, excepție făcând locul fosilifer Bahna, declarat în 1955 printr-o hotărâre la nivel ministerial .
Fig.Nr 2.2 Sursa: http://www.portiledefier.ro/media/images/coronini1-01.jpg
Fig.Nr. 2.3 Sursa: http://www.pnportiledefier.ro/harta.html
La acestea se adaugă 4 arii naturale protejate constituite conform [NUME_REDACTAT] nr. 2151/2004. Ariile naturale protejate constituite prin Legea nr. 5/2000 sunt:9
a) Rezervația naturală [NUME_REDACTAT] are în prezent o suprafață de 1179 ha, iar importanța floristică a rezervației este dată de proporția însemnată a speciei iedera mare. În bazinul [NUME_REDACTAT] sunt cunoscute 45 de peșteri, printre acestea numărându-se peștera [NUME_REDACTAT] (1370 m lungime). Importanța geomorfologică se datorează reliefului complex dezvoltat pe calcare: lapiezuri, doline, uvale, izbucuri, sorburi, chei, peșteri, avene, întâlnit pe [NUME_REDACTAT] sau pe afluenții acesteia: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Albe.
b) Rezervația naturală [NUME_REDACTAT] – Dunăre este localizată la sud de localitatea Socol, în zona de vărsare a Nerei în Dunăre. Importanța rezervației este dată de zona umedă cu vegetație hidrofilă, cu o bogată avifaună acvatică: egreta mică, stârcul cenușiu, cormoranul mic etc. Rezervația ocupă o suprafață de aproximativ 10 hectare.
c) Rezervația naturală [NUME_REDACTAT] – Vârciorova, în cadrul acesteia sunt ocrotite păduri cu o compoziție floristică foarte diversificată, cu multe specii rare în flora României. În compoziția acestora intră gorunul auriu, gârnița, vișinul turcesc, alunul turcesc, păducelul negru, scumpia,smochinul,feriga cazanelor, camașa romanilor, viorele de stâncă etc. Rezervația se întinde pe 305 hectare.
d) Rezervația naturală [NUME_REDACTAT] este situată în aval de localitatea [NUME_REDACTAT], această zonă adăpostește o specia unică, Gladiolus illyricus. Este o rezervație mixtă de mare interes științific, din punct de vedere floristic în primul rând, dar și legat de studiul insectelor.
___________________________________________________________________________________________________
9 Planul de managment al [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier pag 100
e) Rezervația naturală [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] este situată la nord-est de localitatea Dubova între [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. În această zonă Dunărea străbate cea mai îngustă și mai grandioasă zonă a [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] fiind despărțite de [NUME_REDACTAT] de bazinetul Dubova. Între bazinetul Dubovei și Plavișevița sunt [NUME_REDACTAT], cu o lungime de 3,8 km și o lățime de 200 – 350 m, iar între bazinetul Dubovei și Ogradena se află [NUME_REDACTAT], având 3,6 km lungime și 150 – 350 m lățime. Speciile de plante ocrotite în cadrul rezervației sunt: laleaua Cazanelor, stânjenelul de stâncă, clopoțeii Cazanelor, cornuțul, sipicade râpe, colilia etc.
Fig.Nr.2.4 Sursa:http://www.skytrip.ro/rezervatia-cazanele-mari-si-cazanele-mici html.
f) Rezervația naturală Locul fosilifer Bahna se află în bazinetul depresionar Bahna – Orșova, între localitățile Bahna și Ilovița, între pâraiele Curchia și Lespezi. Este unul din cele mai cunoscute și mai interesante puncte fosilifere de la noi din țară, cu o mare valoare științifică. În cadrul rezervației este descrisă o faună bogată în nevertebrate marine.Un alt punct de interes este reprezentat de Ilovița, în cadrul careia găsim numeroase depozite de calcare și argile marnoase.
g) Rezervația naturală [NUME_REDACTAT] este amplasată la circa 4,5 km aval de gura de vărsare a râului Bahna în Dunăre, între pârâul Slătinicului și [NUME_REDACTAT]. Datorită reliefului foarte variat, cu pante de 25 – 45 grade și orientarea sudică și sud-estică s-au format mici cascade și chei de un pitoresc aparte. Rezervația are o suprafață de circa 6 ha, iar pe pajiștile rezervației se găsește mărarul Porților de Fier, specie caracteristică [NUME_REDACTAT] de Fier.
h) Rezervația naturală Peștera cu Apă din [NUME_REDACTAT] are o suprafață de 3,2 ha și este amplasată pe versantul stâng al [NUME_REDACTAT], pe teritoriul administrativ al comunei Coronini, județul Caraș-Severin. Rezervația cuprinde peștera dar și o suprafață de 3,2 ha, situată la exterior. Cuprinde elemente speologice (forme de eroziune, de coroziune, de desprindere, de umplutură și speleoteme), faunistice, precum speciile de lilieci, având o dezvoltare de 390 m, săpată în calcare recifale.
[NUME_REDACTAT] Porțile de Fier se suprapune, de la vest la est, următoarelor unități majore de relief: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] se întind de la Nera (în vest) până la [NUME_REDACTAT] (în est). În cadrul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier ating o altitudine maximă de 545,7 m în vârful [NUME_REDACTAT] (situat pe limita nordică), coborând treptat până în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].
În partea de sud a [NUME_REDACTAT] (între [NUME_REDACTAT] și Coronini) se desfășoară [NUME_REDACTAT] Nouă, un bazin de sedimentare miocen. Morfologic, [NUME_REDACTAT] Nouă se suprapune în cea mai mare parte peste formațiunile neogene, deși părțile periferice se dezvoltă și pe cristalinul [NUME_REDACTAT]. Aria depresionară a permis formarea unor ostroave, precum ostrovul Calinovăț cu o lungime de 1,0 km. La nord și est de [NUME_REDACTAT], arealul cuprins între localitățile Moldovița, [NUME_REDACTAT] și Coronini, are o alcătuire petrografica complexă, în care predomină calcare, marne, argile bituminoase etc.
Între localitățile Baziaș și [NUME_REDACTAT] apare ca unitate geomorfologică distinctă în peisajul Porților de Fier, [NUME_REDACTAT], cu o lungime totală de 134 km. [NUME_REDACTAT] este caracterizat printr-o alternanță de bazinete depresionare și sectoare de îngustare, diferențiate datorită structurii geologice extrem de complexe a unităților majore de relief traversate de fluviu. Dunărea prezintă sectoare de îngustare dar și de lărgire, unde s-au format depresiuni cum ar fi [NUME_REDACTAT] sau Liubcova.
[NUME_REDACTAT] de la vest la est :
[NUME_REDACTAT] Nerei – [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Pescari – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Berzasca – [NUME_REDACTAT] Greben – [NUME_REDACTAT] Mari și [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] Vârciorova – [NUME_REDACTAT]
În masivul calcaros [NUME_REDACTAT] au fost identificate și șapte peșteri, cu o lungime totală de 2155 m, din care cea mai importantă și vizitabilă este [NUME_REDACTAT]. Alte peșteri din masivul [NUME_REDACTAT] mai sunt: [NUME_REDACTAT] Turcului situată la 400 m de intrarea în [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] lui Climente, cu o lungime de 47 m, [NUME_REDACTAT] , situată la 750 m de intrarea în [NUME_REDACTAT] (inundată), [NUME_REDACTAT] – o peștera fosilă alcătuită din două galerii și Peștera fără nume, cu o lungime de 51 m, Gaura lui Climente etc.
[NUME_REDACTAT] este săpată în versantul stâng al Dunării, în [NUME_REDACTAT], fiind parțial inundată după crearea lacului de baraj. Este cea mai importantă peșteră din [NUME_REDACTAT], ea fiind cunoscută și sub denumirile de Peștera de la [NUME_REDACTAT] sau [NUME_REDACTAT], datorită coloniilor de lilieci 10 .
_____________________________________________________________________
10 http://www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/pestera-ponicova.html
Fig.Nr. 2.5 Sursa: http://www.romaniaroute.ro/pobiectiv.php?nume=15511467993
Galeriile sale însumeaza 1.660 metrii străbătând [NUME_REDACTAT] și ieșind în Dunăre. Este accesibilă de pe uscat sau de pe Dunăre cu barca. La intrarea în peștera Ponicova, pârâul cu același nume creează niște chei scurte și sălbatice și un pod natural lung de circa 25 metrii și înalt de 6-8 metrii. Aici se poate ajunge cu barca, parcurgând 500 metrii pe sub peretele [NUME_REDACTAT] până la gura peșterii. O altă intrare în peșteră se poate face pe pârâul Ponicova, care s-a adâncit în calcare, a format un pod natural, apoi străbate peștera formând un sistem de galerii etajate și se varsă subacvatic în Dunăre. Peștera are mai multe galerii, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intra în [NUME_REDACTAT] Ponicova, sau pe o potecuță îngustă în [NUME_REDACTAT]. Aceasta este o sală lunga de peste 100 metrii, lată de 60 metrii și înaltă de peste 30 metrii, care are pe podea blocuri de prabușire, gropi, concrețiuni și movile de guano provenit de la liliecii relativ mari. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se desprind doua ramificații: una ce duce spre [NUME_REDACTAT], partea cea mai frumoasă a peșterii, cu anemolite și [NUME_REDACTAT], iar cealaltă duce la [NUME_REDACTAT] și Galeria cu Argilă.
Conditiile de vizitare sunt precare, pestera nefiind amenajata pentru turism, ea fiind declarata rezervatie speologica datorita unor resturi fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramica foarte veche si a unor specii endemice. Vizitarea se recomanda sa se faca in grupuri conduse de un ghid, avand lampi, cizme de cauciuc, echipament adecvat, deoarece vizitarea intregii pesteri dureaza 2-3 ore. Având în vedere că limita sudică a [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier este dată chiar de șenalul navigabil, Dunărea reprezintă un element definitoriu al peisajului, exercitând o deosebită influență asupra majorității componentelor peisajului.
2.4. Atracții turistice antropice
Vechimea populării acestui spațiu, din arealul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, precum și importanța strategică deosebită au permis apariția și menținerea unor obiective culturale de importanță națională sau regională. Astfel sunt de remarcat:11
a) [NUME_REDACTAT] a fost construită între 1370 și 1375 pe teritoriul comunei Vârciorova, la aproximativ 500 m distanță de Dunăre. Întemeietorul acestui lăcaș este un călugăr greco-sârb, venit în [NUME_REDACTAT] pe la 1359, ruinele vechii biserici se văd și în prezent, lângă acestea fiind construită în 1995 o biserică de lemn la realizarea căreia au fost preluate și unele elemente din stilul tradițional maramureșean. Biserica este considerată “sora mai mică” a [NUME_REDACTAT]. În primul rând pentru ca au același ctitor ([NUME_REDACTAT]), pentru ca se numară printre cele mai vechi așezăminte ortodoxe din [NUME_REDACTAT] dar și pentru că o buna perioadă de timp [NUME_REDACTAT] chiar a funcționat ca metoc (mănăstire subordonată) al [NUME_REDACTAT];
b) [NUME_REDACTAT] Ana, este ctitorie a ziaristului interbelic [NUME_REDACTAT], cavaler al Ordinului „[NUME_REDACTAT]”, fiind așezată pe [NUME_REDACTAT]. Construcția acestui sfânt lăcaș a fost realizată între anii 1936-1939, dar sfințirea sa a avut loc abia în data de 2 decembrie 1990. Mănăstirea este un așezământ monahal de călugărițe, iar sărbătorirea hramului său, stabilit de [NUME_REDACTAT] după numele mamei sale Ana, are loc an de an în data de 25 iulie ([NUME_REDACTAT] Ana). Menționez că [NUME_REDACTAT] este și ctitorul [NUME_REDACTAT] de la Marășești, precum și a alte două monumente inchinate victimelor războiului în Franța și Ucraina;
c) [NUME_REDACTAT] Niculae cel Sărac din Orșova a fost realizată la începutul secolului al
XIX-lea, având o compoziție de mare simplitate în care se resimt influențe dorice, baroce și neoclasice. În ultimii ani, biserica a beneficiat de noi reparații și donații, toate făcute cu ajutorul credincioșilor;
d) Catedrala romano-catolică din Orșova se află în zona centrală a localității Orșova, în imediata vecinătate a „Pieții 1800”, având o poziție dominantă, care permite observarea ei din mai multe părți, inclusiv de pe șoseaua E 70. A fost construită între anii 1972-1976, ca urmare a strămutării Orșovei vechi pe actualul său amplasament. Catedrala este o construcție din beton finisat prin cofraje și lemn, având formă de cruce din orice punct ar fi privită. Este considerată o capodoperă arhitecturală a sec.xx , reprezentând totodată o pagină unică în istoria orașului , biserica fiind puntea de legatură dintre minoritațile din Orșova ( germani, cehi, maghiari, etc…) .
______________________________________________________
11 Planul de management al [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, pag. 71,
Biserica este unică în Europa , elementele sale specifice fiind forma de cort a interiorului și acoperișul în formă de cruce .Friza de tablouri reprezentând „[NUME_REDACTAT]” a fost pictată de [NUME_REDACTAT] în stil modern;
Fig. Nr. 2.6 Sursa: http://astraltravel.ro/catedrala-romano-catolica-orsova/
e) Chipul lui Decebal săpat în stâncă se află situat la gura de vărsare a Mraconiei în Dunăre, având o înălțime de 40 de metri și o lățime de 25 de metri. Inițiativa realizării sale aparține multimiliardarului [NUME_REDACTAT] Drăgan fondatorul [NUME_REDACTAT] Drăgan. Construcția a început în 1994 și s-a finalizat în anul 2005, proiectul inițial aparținând unui sculptor italian, iar lucrarea fiind executată de o echipa de sculptori – alpiniști conduși de [NUME_REDACTAT]. Conform datelor existente lucrarea este a doua în lume ca și dimensiuni. Chiar în fața basoreliefului, dar pe malul sârbesc, se găsește de aproape 2000 ani o placă memorială antică ("[NUME_REDACTAT]"), având 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile [NUME_REDACTAT] asupra regatului dac în anul 105, dar si finalizarea drumului militar roman al lui Traian.
Fig.Nr.2.7 Sursa:http://www.webphoto.ro/destinatii/dunare-cazane-statuie-decebal.html
f) [NUME_REDACTAT] a fost construită pe malul stâng al Dunării, în apropierea localității Coronini, fiind menționată încă din secolul al XIV-lea. Cetatea, cu rol strategic, era destinată controlului traficului fluvial pe Dunăre. Cetatea pereche de pe malul sârbesc este [NUME_REDACTAT], mult mai bine conservată decât cetatea Ladislau;
[NUME_REDACTAT] Ladislau sau Donjonul de la Corinini era o fortificație feudală terminată de Sigismund de Luxemburg în 1428 și pusă sub patronajul [NUME_REDACTAT]. A fost atestată documentar pentru prima dată în 1430. Cetatea a fost ridicată pe ruine dacice, pe dealul numit "Culă", un deal stâncos cu trei laturi abrupte, de pe malul apelor Dunării. Acea cetate a fost refăcută deoarece zona a intrat sub atenția regalității. Primele lucrări la cula dacică au fost identificate în mijlocul secolului al XIII-lea. 12
[NUME_REDACTAT] Ladislau a fost inclusă în [NUME_REDACTAT] Istorice în 2004. În urma cercetărilor arheologice, au fost identificate straturi succesive de locuire a Cetății.
g) [NUME_REDACTAT] Kule a fost ridicată în secolul al XV-lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest, ruinele observându-se și în prezent în apropierea localității Svinița. [NUME_REDACTAT] Kule era reprezentată prin trei turnuri dispuse pe malul Dunării în formă de triunghi. Având planul pătrat și fiind executate din piatră prelucrată brut, acestea sunt lipsite de elemente de arhitectură care să permită înscrierea lor într-un anumit stil. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare Porțile de Fier I, la suprafață observându-se de regul ă două turnuri, fundația celui de-al treilea turn fiind vizibilă numai în perioadele în care nivelul apelor fluviului Dunărea este scăzut;
Fig.Nr. 2.8 http://www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/cetatea-trikule.html
____________________________________________________
12.http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/1-cetati-si-castele/527
h) Cetatea și așezarea dacică din satul Divici reprezintă o mărturie a locuirii dacice a acestui spațiu, situl fiind considerat de importanță națională, fiind recunoscut ca element de patrimoniu național.
Aici s-au descoperit podoabe din argint sau bronz, unelte și arme, monede și o cantitate impresionantă de ceramică. Cercetările sistematice în cetate au fost începute în anul 1985, an în care a și fost descoperită.
Fig.Nr. 2.9 Sursa : http://calatoruluitat.blogspot.ro/2009/06/defileul-dunarii.html
i) [NUME_REDACTAT] Eșelnița o impresionantă colecție de mobilier și port tradițional, ceramică, icoane, obiecte unice de lemn și fier, dar și o inegalabilă expoziție de fotografie veche din satele Eșelnița, Dubova și Ogradena, localități aflate astăzi sub apele Dunării13 . O casă țărănească ce ascunde în toate camerele mărturii ale trecutului din această zonă a țării. Mărturii ce vorbesc despre modul de viață și îndeletnicirile oamenilor ce trăiau pe malul românesc al Dunării. [NUME_REDACTAT] este o localitate unică în România, prin poziționarea geografică la poarta de intrare în zona [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Eșelnița, derulează un proiect turistic „[NUME_REDACTAT] – Eșelnița, obiective cu un potențial turistic neexploatat la adevărata valoare”. Prin acest proiect se urmărește promovarea obiectivelor turistice unice la nivel european, destinate publicului larg, prin realizarea unor materiale bine documentate cu informații utile și actualizate. [NUME_REDACTAT] Eșelnița își pregătește, deasemenea, prezența la târgurile de turism viitoare, unde va participa cu o ofertă bogată în informații și în imagini spectaculoase. Prin proiectul „[NUME_REDACTAT] – Eșelnița, obiective cu un potențial turistic neexploatat la adevărata valoare” se va realiza o serie de materiale de promovare transpuse pe suporturi specific, care vor fi traduse în patru limbi de circulație internațională.
_______________________________________________
13 http://ziarullumina.ro/reportaj/muzeul-obiectelor-ostenite-din-eselnita
j) [NUME_REDACTAT] și de [NUME_REDACTAT] de Fier I, simbol al energeticii românești, rod al colaborării româno-iugoslave, a fost inaugurat la 16 mai 1972. [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier I s-a deschis în 1976, prezentând caracteristicile generale ale Dunării, datele hidrologice, mărturii materiale ale așezărilor umane din zonă14 . Lacul de acumulare format are peste 2 miliarde metri cubi apă și o lungime de 120 km. Trecerea vapoarelor se face prin cele două ecluze construite simetric față de axul barajului. Sistemul de ecluzare este în două trepte după principiul vaselor comunicante (diferența de nivel a apei este de 30 m). În urma formării lacului de acumulare au fost strămutate 7 localități pe malul sârbesc și 10 localități pe malul românesc (Orșova, Ada-Kaleh, Ogradena, Vârciorova, Tisovița, Plavișevița etc.). În amintirea [NUME_REDACTAT]-Kaleh s-a amenajat un interior turcesc cu piese reprezentative populației turcești ale acestei insule aflată într-o zonă de interferență a [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. În muzeu sunt expuse costume populare din zona Porțile de Fier și o moară de apă, considerată precursoarea turbinei moderne Pelton. Incursiunea în Muzeul de la [NUME_REDACTAT] de Fier I se încheie cu coborârea în Sala turbinelor, unde se pot admira cele 6 turbine Kaplan, cu o putere instalată a fiecareia de 194,5 MW.
Fig.Nr. 2.10 Sursa: http://www.coridorulverde.ro/muzeul-hidrocentrala.html
k) [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] ultima oară casa-muzeu era în curs de restaurare urmând ca mai apoi să fie amenajată o colecție publică cu specific ceh-slovac, piesele urmând a fi aduse în mare parte din donațiile făcute de [NUME_REDACTAT] din Praga.
_________________________________
14 www.pnportiledefier.ro/Muzee.pdf
CAPITOLUL III. ANALIZA TURISMULUI ÎN PARCUL
NATURAL PORTILE DE FIER
Analiza turismului în zona [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier este una complexă și se desfășoară pe m-ai multe capitole. În acest capitol se va face o analiză asupra ariilor naturale protejate din interiorul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, se vor analiza formele de turism care se pot practica în parc și se vor analiza traseele turistice ale parcului.
Obiective de conservare care au stat la baza înființării [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier ca arie naturală protejată
În confomitate cu prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, modificată, completată și aprobată prin Legea nr. 49/2011, [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier corespunde categoriei V IUCN "Peisaj protejat : arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere." 15
Obiectivele de conservare are au stat la baza înființării [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, ca arie naturală protejată sunt:
– Conservarea peisajului, inclusiv a celui rezultat în urma activităților umane.
– Menținerea populațiilor și habitatelor de interes comunitar și național, conservarea peisajelor caracteristice și a elementelor geologice, geomorfologice și paleontologice specifice.
– Menținerea și promovarea valorilor culturale și a tradițiilor comune și/sau specifice fiecărei etnii.
– Formarea prin educație ecologică, informare, conștientizare și consultare, a unei atitudini favorabile a comunităților locale și a factorilor de decizie, față de valorile parcului, influențarea percepției și comportamentului vizitatorilor în spiritul imperativelor de conservare a patrimoniului parcului.
– Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor și eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversității și geodiversității.
– Asigurarea oportunităților pentru ca turismul și recreerea să se desfășoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului parului.
__________________________________________
15 Raport_activitate_APNPF_2013.pdf
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Fier sunt incluse următoarele arii protejate – rezervații :
[NUME_REDACTAT]. 3.1
Sursa: Raport_activitate_APNPF_2013.pdf
3.2 Forme de turism ce pot fi dezvoltate în [NUME_REDACTAT] Porțile de [NUME_REDACTAT] turismului în arealul actual al [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier a început încă din primul sfert al secolului al XIX-lea, prin drumeții și admirarea unor locuri pitorești sau cu valoare istorică. S-a extins spre sfârșitul aceluiași secol, prin navigația pe Dunăre, vizitarea insulei Ada-Kaleh și alte obiective. Printre activitățile turistice ce pot fi desfășurate în prezent în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier pot fi menționate: 16
a) Turismul științific a apărut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor localități din regiune, pe ambele maluri ale [NUME_REDACTAT] a numeroase situri cu structuri geologice sau cu fauna fosilă care au trezit interesul geologilor și paleontologilor, elemente vii de floră și faună endemică sau rară care au intrat în sfera de atenție a botaniștilor, entomologilor, zoologilor, urme de locuire preistorică, antică sau feudală ceea ce a atras în zonă istorici și arheologi.
Fig.Nr. 3.1 Sursa: http://www.xplorio.ro/portile-de-fier-drobeta-turnu-severin-craiova/
b) Turismul cultural este o formă de turism care se adresează unei sfere mai largi de
turiști și se realizează prin vizitatrea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice și de obiective de tehnică populară), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice de muzică, dans, sărbători tradiționale, expoziții). Această formă de turism se adresează unui public avizat și reprezintă o formă modernă de a petrece vacanța. Astfel pot fi vizitate obiectivele arheologice din perioada
antică (cetățile dacice de la Divici și [NUME_REDACTAT], Castrul roman și piciorul Podului lui
Apolodor), evul mediu (ruinele cetăților [NUME_REDACTAT], Drencova, Tricule), și istoria modernă ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și de [NUME_REDACTAT] de Fier I).
___________________________________________
16 http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html
c) Turismul de odihnă și recrere. Cadrul natural al zonei oferă condiții propice pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cu atât mai mult cu cât această fomă de turism este și cea mai puțin costisitoare, adresându-se, practic tuturor cate goriilor de turiști, indiferent de preocupări, pregătire, vârstă, religie sau venituri.
Fig.Nr. 3.2 Sursa: http://www.cazaneledunarii.com.ro/galerie-foto.html
d) Turismul ecumenic a apărut încă din evul mediu și s-a dezvoltat foarte puternic în timpurile moderne. Pelerinajul a condus la construirea de drumuri și așezări, a făcut să înflorească comerțul și industriile, a popularizat aspectele culturale ale acestora. După 1989, odată cu redobândirea libertății de credință în România, și în această zonă s-a manifestat o creștere a interesului pentru spiritualitatea religioasă materializată prin vizitarea unor așezăminte ca [NUME_REDACTAT] Ana, M ănăstirea Vodița, [NUME_REDACTAT] din Orșova, etc.
Fig.Nr. 3.3 Sursa: http://www.revistaortodoxa.ro/?p=619
e) Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact, datorită existenței lacului de acumulare Porțile de Fier I, lac care permite desfășurarea tuturor formelor de turism sportive și de agreement. Astfel, se desfășoară croaziere pe Dunăre cu plecare din Orșova, în prezent funcționează 3 nave de pasageri cu o capacitate între 30 și 90 de persoane, precum și câteva ambarcațiuni ușoare de agrement cu capacitate de pân ă la 6 persoane.
Fig.Nr. 3.4 sursa: http://turism.cjcs.ro/ro/parcul-national-portile-de-fier.php
f) Speoturismul este una dintre formele de turism care poate valorifica potențialul geologic, speofaunistic, speopeisagistic al acetei zone. Cele mai cunoscute și vizitate peșteri sunt: Ponicova, Gaura cu Muscă, Peștera cu Apă din [NUME_REDACTAT], Zamonița, Veterani, fiecare dintre acestea având propriile legende despre animale fant astice, haiduci sau bătălii între cei care au stăpânit meleagurile parcului.
Fig.Nr. 3.5
Sursa:http://www.speologie.org/Pestera-Gaura-cu-Musca
f) Birdwatching-ul este o formă de turism care se adresează celor pasionați de fotografierea și urmărirea comportamentului hrănirii, cuibăririi și zborului speciilor de păsări. Birdwatching-ul poate fi practicat fie din amenajări speciale cum ar fi turnurile sau observatoarele de păsări, fie direct, în habitatele caracteristice, fără amenajări speciale. Aceasă formă de turism poate fi practicată in zonele umede din parc pe malul Dunării, unde există și două observatoare de păsări amenajate în acest sens.
Fig.Nr. 3.6 Sursa: http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html
g) Mountaine-bike este o formă de turism sportiv înrudit cu cicloturismul dar care este aplicată pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate corespunzător. În parcurile de pe malurile Dunării această formă de turism sportiv poate fi practicată deja pe mai multe trasee.
h) Silvoturismul este forma de turism care pune în valoare frumusețea peisajelor pădurilor, cu binecunoscuta varietate a structurilor, formelor și coloritului. Silvoturismul este practicat având ca bază cabanele și cantoanele silvice special amenajate în acest sens și se poate desfășura în siguranță sub îndrumarea personalului de teren al ocoalelor silvice sau a agenților de teren de la parcurile naturale și naționale coordonate de [NUME_REDACTAT] a Pădurilor – Romsilva. Silvoturismul are ca forme înrudite turismul cinegetic și pescuitul sportiv.
i) Cicloturismul este o formă tot mai răspândită de turism activ și care poate aduce mari beneficii cu minime eforturi de investiții, fiind totodată o activitate cu impact redus asupra mediului înconjurător.
3.3. Trasee turistice în [NUME_REDACTAT] Porțile de [NUME_REDACTAT] prezent, turismul din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier este foarte slab dezvoltat și se limitează la grupuri mici, în general neorganizate. Aceste grupuri sunt puțin numeroase, limitându-se la o serie de activități de agrement în lungul Dunării: organizarea de excursii cu vaporul de la Orșova spre [NUME_REDACTAT].
Principala oportunitate în acest domeniu este ecoturismul în această arie naturală protejată. Se pot efectua drumeții pe 15 trasee marcate din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, drumeții ce pot avea durate de 5-8 ore, sau chiar mai multe zile în funcție de traseul ales. Acestea oferă atât admirarea unor peisaje, cât și vizitarea unor gospodării izolate ale localnicilor pentru observarea și cunoașterea îndeletnicirilor acestora, a modului de viață tradițional din zona. Interesul pentru parcurgerea acestor trasee poate reieși și din varietatea structurilor geologice și diversității petrografice, a reliefului și structurilor carstice, a asociațiilor vegetale aparte precum și la prezența unui mare număr de specii rare și endemice. Astfel, cele mai importante trasee de pe teritoriul Parcului sunt:17
a) [NUME_REDACTAT] Trescovăț, lungimea acestuia este de aproximativ 10 km și se parcurge în 8 ore. Este un traseu turistic cu un grad ridicat de dificultate care necesită o pregătire fizică bună, ținând cont de lungimea traseului și perioada de parcurgere al acestuia. Este marcat cu un triunghi echilateral roșu pe fond alb, pe arbori și pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanță vizibilă între 50 și 100 metri, pe porțiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia. Punctul de atracție al acestui traseu îl reprezintă însuși neck-ul vulcanic Trescovăț care este o formațiune stâncoasă pe care se află specii de arbori și arbuști care au căpătat de-a lungul timpului forme ciudate datorită fenomenelor meteo precum și punctelele de belvedere de unde se poate vedea cum Dunărea a reușit să-și creeze un curs spectaculos printre munți. [NUME_REDACTAT] este pentru ecoturiști un prilej de a-și încărca sufletul cu imaginea unor peisaje unice în felul lor, de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a țării. Accesul la traseul Trescovăț se face de pe DN 57, la câțiva km de localitatea Svinița.
17 http://www.pnportiledefier.ro/trasee.html
Fig.Nr. 3.7 Sursa: http://mehedinti-majdanpek.ro
b) [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], lungimea acestui traseu este de 5 km și se parcurge în 2 ore. Este un traseu cu grad mediu de dificultate fiind marcat cu un triunghi echilateral albastru pe fond alb. Elementul de atracție al acestei zone îl reprezintă laleaua Cazanelor o specie care se face remarcată atât prin unicitatea ei, dar și datorită habitatului său, această plantă poate fi observată în floare în luna aprilie. Un alt element de atracție este reprezentat de pereții stâncoși ai [NUME_REDACTAT], săpați atât de frumos de fluviu. În parcurgerea acestui traseu, trebuie ca ecoturiștii să fie însoțiți de rangerii [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, ca de altfel pe toate traseele, deoarece aici pășești printre elemente naturale de o inestimabilă valoare pentru geologia, flora și fauna României, dar și a Europei.
Fig.Nr. 3.8 Sursa: http://mehedinti-majdanpek.ro/
c) [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-Rudina, lungimea traseului este de 12 km, iar timpul mediu de parcurgere de 6 ore. Este un traseu cu un grad mediu de dificultate care necesită o pregătire fizică deosebită și este marcat cu un triunghi echilateral albastru cu margine albă, pe arbori
și pe pietre din imediata apropiere a potecii. Traseul ecoturistic merge de-a lungul [NUME_REDACTAT], una dintre cele m-ai pitorești văi afluente Dunării. Versanții sunt acoperiți cu păduri de fag, iar în unele locuri apar exemplare izolate de tisă, element ocrotit al florei României. Cel mai impresionant punct de belvedere este platoul Rudina, de unde se zărește Dunărea, dar și dealuri precum [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. .Astăzi, tisa este ocrotită în toată România. Tot pe [NUME_REDACTAT], cascadele formate în albia acestui râu dau un pitoresc aparte acestei zone.
Fig.3.9 Sursa: http://mehedinti-majdanpek.ro
d) [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT], lungimea traseului este de aproximativ 14,5 km, iar timpul mediu de parcurgere de 5 ore. Acest traseu este marcat cu un cerc galben pe fond alb, pe arbori și pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanță vizibilă între 150 și 200 metri, pe porțiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia. Traseul ecoturistic începe într-un loc sfânt, primul așezământ monahal din [NUME_REDACTAT], de pe [NUME_REDACTAT], șerpuiește pe lângă apa Vodiței, pe valea Scorușului și revine la Dunăre pe cărările [NUME_REDACTAT]. Traseul are formă de potcoavă, care începe și se termină în dreptul a doua viaducte apropiate.
Fig.Nr. 3.10 Sursa: http://mehedinti-majdanpek.ro
Datorită specificului zonei turistice, cele mai solicitate activități din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier sunt cele de agrement nautic, precum: plimbări cu barca cu motor în [NUME_REDACTAT], cu hidrobicicleta în [NUME_REDACTAT], cu banana trasă de barcă sau schi nautic.
Pe lângă drumeții montane și plimbări cu barca, pe teritoriul parcului se mai desfășoară și alte forme de agrement, cum ar fi:18
a) Pescuit sportiv. Pescarii profesioniști sau de ocazie, au posibilitatea de a obține avize necesare, transport cu barca cu motor, momeli naturale, amenajarea și testarea locurilor de pescuit, informații utile oricărui pescar, iar începătorii pot face o inițiere în tainele pescuitului, îndrumarea fiind asigurată de pescari experimentați, născuți și crescuți pe malurile Dunării .
b) Cicloturism și mountain-bike. Pentru împătimiții de mountain-bike, [NUME_REDACTAT] oferă o multitudine de trasee spectaculoase, pe cărările [NUME_REDACTAT], Almăjului și Mehedinților.
18 http://www.cazaneledunarii.com.ro/agrement.html
c) Plimbarea cu căruța se face pe traseul [NUME_REDACTAT] – Sbag, care are o lungime de aproximativ 12 km și este parcurs în 5 sau 6 ore.
d) Paintball. Această activitate se desfășoară în pădure în locuri special amenajate și se organizează pentru grupuri de 6-10 persoane, pe un interval de timp de 45-60 de minute.
e) Alpinism. Turiștii dornici de aventură în natură au la dispoziție un mic poligon de aplinism care cuprinde escaladă, tiroliană etc. Activitățile din poligon se organizează pentru grupuri mai mari de 10 persoane și sunt conduse de monitori și instructori atestați.
f) Speologie. Datorită reliefului carstic, pe teritoriul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier se află foarte multe peșteri destinate vizitelor turistice sau cercetărilor științifice, printre acestea se numără: [NUME_REDACTAT] Haiducească, [NUME_REDACTAT], Peștera cu Apă din [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] cu Muscă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Chindiei, [NUME_REDACTAT] etc.
În arealul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier există un număr redus de unități de cazare, iar aproape fiecare unitate este dotată și cu restaurant.
[NUME_REDACTAT]. 3.2 – Capacitatea de cazare, pe tipuri de unități și categorii de confort din [NUME_REDACTAT] Porțile de [NUME_REDACTAT] cum se observă, pe teritoriul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier există 25 de unități de cazare turistică iar totalitatea locurilor din aceste unități însumează 589 de locuri, un număr foarte mic în comparație cu cererea turistică. Cele mai numeroase tipuri de unități sunt pensiunile de 2 stele sau margarete urmate de cele de 3 stele sau margarete .
Unitățile de cazare din arealul [NUME_REDACTAT] Porțile de [NUME_REDACTAT] Nr. 3.3
Structura unităților de cazare din [NUME_REDACTAT] Porțile de [NUME_REDACTAT].Nr. 3.11
După cum se observă, din totalul celor 25 de unități de cazare predominante sunt pensiunile cu un total de 19 pensiuni, iar pe locul 2 sunt hotelurile cu un total de 3 hoteluri.
Structura capacității de cazare existente
Fig.Nr.3.12
Pensiunile reprezinta 76 % din totalul capacității de cazare din [NUME_REDACTAT] Porțtile de Fier, pe locul fiind situate hotelurile cu un total de 12 %.
3.4. Analiza circulației turistice în [NUME_REDACTAT] Porțile de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier nu ține o evidență clară asupra numărului de turiști care vizitează, înnoptează sau parcurg traseele de vizitare în interiorul parcului. Contactând administrația [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier mi s-au oferit următoarele date statistice.
În evidențele administrației [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier sunt următoarele date statistice:
[NUME_REDACTAT]. 3.4
Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] cum se observă, în evidențele administrației [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier în anul 2011 numărul total al vizitatorilor a fost de 15.890. Din totalul de 15.890 vizitatori 12.740 au fost înregistrați la [NUME_REDACTAT], 2.300 vizitatori au fost înregistrați la pensiuni și 800 de vizitatori au fost înregistrați pe traseele de vizitare.
[NUME_REDACTAT]. 3.5
Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] cum se poate observa, în evidențele administrației [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier în anul 2012 numărul total al vizitatorilor a fost de 28.450. Din totalul de 28.450 vizitatori 22.526 au fost înregistrați la [NUME_REDACTAT], 4.250 vizitatori au fost înregistrați la pensiuni și 1.674 de vizitatori au fost înregistrați pe traseele de vizitare.
[NUME_REDACTAT]. 3.6
Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] cum se poate observa, în evidențele administrației [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier în anul 2012 numărul total al vizitatorilor a fost de 28.220. Din totalul de 28.220 vizitatori 21.920 au fost înregistrați la [NUME_REDACTAT], 4.570 vizitatori au fost înregistrați la pensiuni și 1.730 de vizitatori au fost înregistrați pe traseele de vizitare.
Mențiuni:
[NUME_REDACTAT] Veterani, cu acces de pe fluviul Dunărea, monitorizarea este exactă, pentru perioada mai-octombrie. În restul perioadei nu s-a monitorizat.
Pentru pensiuni numărul turiștilor nu este unul exact pentru ca nu toți administratorii pensiunilor au dorit să raporteze sau să coopereze cu administrația [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier.
Pentru traseele de vizitare monitorizarea s-a efectuat doar în perioada mai-octombrie în zilele de week-end, necalculându-se numărul prin extindere la perioadă.
Fig.Nr. 3.13 Sursa: Sinteză proprie, pe baza doumentării din sursele web.
După cum se poate observa în Fig.Nr. 3.13 în anul 2011 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Fier a înregistrat un număr foarte scăzut de turiști numărul acestora ajungând la doar 15.890. În anul 2011 s-a înregistrat cel m-ai mare număr de turiști din toți cei 3 ani acesta ajungând la 28.450 turiști. În ultimul an tendința a fost de o ușoară scădere numărul turiștilor fiind de 28.220.
CAPITOLUL IV. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN
PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER
[NUME_REDACTAT] Porțile de Fier se constituie într-un spațiu cu un real potențial turistic dat de existența unor valori naturale și culturale de importanță națională și europeană. Distanța mare de centrele populate și regimul de frontieră, precum și deficiențele înregistrate la nivelul căilor de comunicație: densitate redusă, stare precară, grad de acoperire insuficient, au determinat o dezvoltare foarte lentă și neconvingătoare a turismului.
Turismul rămâne, totu și, una dintre alternativele de dezvoltare a [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, iar dezvoltarea acestei ramuri nu poate deveni o certitudine fără îmbunătățirea infrastructurii turistice, care se referă la spațiile de cazare, agrement, căi de acces, dotări sanitare. Potențialul natural al [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier nu poate constitui decât un factor de a tracție temporală a fluxului turistic, în condițiile în care dotările tehnice lipsesc sau sunt insuficiente.
4.1. Propuneri de dezvoltare și diversificare a activității turistice în parc
În vederea promovării și dezvoltării turismului, propun derularea, împreună cu toți factorii locali implicați în activitățile care au legătură directă sau conexă cu turismul, unor acțiuni care să asigure o mai bună valorificare a resurselor de care [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier dispune și care reprezintă principalul factor de influență în dezvoltarea industriei turistice.
O primă acțiune care ar putea dezvolta și promova turismul în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier ar fi ca administrația parcului să amenajeze puncte de informare turistică în unitățile de cazare și pe principalele artere din Orșova, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Măcești, [NUME_REDACTAT] Severin etc. Aceste centre vor trebui să pună la dispoziția vizitatorilor informații și materiale publicitare (ghiduri, broșuri, atlase, pliante, prospecte, hărți, CD-uri) cu privire la atracțiile turistice (obiective naturale, culturale etc.), posibilitățile de cazare, masă, transport, agrement, tratament de pe toată suprafața parcului. Aceste materiale promoționale trebuie să fie diversificate, de o calitate grafică, artistică și informațională deosebită și oferite în mod gratuit. Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zonă prin intermediul unor acțiuni care să ajute și să informeze turiștii despre locurile pe care [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier le poate oferi.
O altă propunere ar fi amenajarea unor pârtii de schi în [NUME_REDACTAT], deoarece pe teritoriul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier nu există forme de agrement pentru sporturile de iarnă, iar din această cauză în anotimpul rece numărul turiștilor este foarte redus. În vederea creării unor pârtii trebuie să se țină cont de anumite criterii:
a) asigurarea zăpezii pe toată perioada sezonului rece. Pârtiile vor fi dotate cu tunuri de zăpadă artificială, pentru ca practicanții sporturilor de iarnă să nu fie afectați în cazul în care precipitațiile sub formă de zăpadă lipsesc;
b) construirea de instalații de transport pe cablu, precum telescaun, teleschi, telecabină, care să asigure corelarea capacității pârtiilor cu capacitatea de transport pe cablu;
c) amenajarea pârtiilor pe grade de dificultate. Pentru a îndeplini dorințele tuturor iubitorilor sporturilor de iarnă, pârtiile vor fi amenajate pe grade de dificultate astfel încât atât începătorii cât și cei mai experimentați să poată practica sportul dorit;
d) iluminarea pârtiilor. Din cauza faptului că iarna noaptea este mai lungă decât ziua, pârtiile vor fi dotate cu nocturnă, pentru ca turiștii să poată practica sporturile de iarnă și în timpul nopții;
e) organizarea de locuri de parcare sau asigurarea transporturilor din principalele localități. Turiștii vor avea posibilitatea să ajungă la partie cu microbuze care fac legătura între principalele localități din parc și pârtii sau cu automobilul personal pentru care vor avea la dispoziție locuri de parcare amenajate unde vor plăti o anumită sumă de bani în funcție de perioada de staționare;
f) înființarea centrelor de inchiriere a echipamentelor pentru sporturile de iarnă. Turiștii care nu dețin echipament special pentru practicarea sporturilor de iarnă vor avea posibilitatea să îl închirieze cu ziua de la centrele speciale din preajma pârtiilor.
O altă modalitate de valorificare a potențialului turistic ar fi amenajarea spațiilor menite camping-urilor, deoarece camping-urile nu sunt bine reprezentate în oferta turistică a [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, iar locurile de campare în aer liber nu sunt amenajate corespunzător. În general camparea are loc după bunul plac al turiștilor ceea ce are influențe negative asupra cadrului natural, iar amenajarea unor spații speciale pentru camping dotate cu curent electric, apă caldă, pubele de colectare a deșeurilor, va determina o creștere a numărului de turiști. Crearea acestor spații de camping va compensa lipsa unităților de cazare turistică din parc, astfel, turiștii care doresc să petreacă câteva zile pe teritoriul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier vor putea campa în spațiile special amenajate. Aceste spații vor fi amenajate pe [NUME_REDACTAT], datorită peisajului și posibilității de a pescui în apele fluviului și pentru a fi aproape de calea de acces DN 57.
Un element important, în strânsă corelație cu obiceiurile de deplasare ale turiștilor și folosirea preponderentă în acest sens a autovehiculelor, îl reprezintă locurile de parcare.
Amenajarea locurilor de parcare la nivelul principalelor destinații turistice se dovedește a fi insuficientă în perioadele de vârf, astfel, destinațiile principale din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier au mari probleme legate de disparitatea dintre numărul de autovehicule sosite și numărul locurilor de parcare amenajate.
În acest sens, propun ca autoritățile locale să construiască mai multe locuri de parcare pentru a se evita astfel staționarea pe spațiile verzi, pe trotuare sau pe carosabil.
Aceste locuri de parcare ar trebui construite în următoarele locuri:
în preajma obiectivelor turistice, precum: chipul lui Decebal, cetatea [NUME_REDACTAT] etc.;
în localitățile principale, precum: [NUME_REDACTAT], Orșova, Dubova etc.;
în vecinătatea unităților de cazare, care în mare parte sunt situate pe malul Dunării,
unde turiștii își parcheză autoturismele pe marginea șoselei DN 57, reprezentând astfel un pericol pentru ceilalți parcticipanți la trafic;
d) în apropierea malului Dunării, deoarece turiștii care doresc să staționeze o perioadă pentru a admira peisajul să aibă posibilitatea să parcheze într-un loc special amenajat, evitând astfel oprirea pe marginea carosabilului, unde ar putea încurca circulația rutieră.
Organizarea anuală de evenimente culturale este o altă propunere. Această acțiune reprezintă o altă modalitate de valorificare a potențialului turistic din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier
și presupune realizarea unui calendar anual al evenimentelor (târguri, sărbători, festivaluri etc.) care urmează a fi promovat în vederea permanentizării derulării cu o anumită periodicitate a acestor manifestări. Acest lucru poate determina, la rândul său, o periodicitate în programul turistic de vizitare a Parcului de amatorii de astfel de evenimente, atât la nivel național, cât mai ales la nivel internațional. Acțiunile din acest calendar vor fi în mare parte periodice, dar vor apare și altele noi în fiecare sezon, intenția fiind aceea de a avea o ofertă diversificată de evenimente la nivel local, care să determine o dezvoltare a turismului în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier. Din acest calendar vor face parte, printre altele, urmatoarele evenimente:
a) [NUME_REDACTAT] – Ilovița, 28 februarie;
b) [NUME_REDACTAT] – Belobreșca, Svinița, 27 februarie, Sichevița, 2 martie;
c) [NUME_REDACTAT] – Ilovița, 28 februarie;
d) [NUME_REDACTAT] – Ilovița, ultima duminică din luna iulie;
e) [NUME_REDACTAT] – Svinița, ultima duminică din luna august;
f) [NUME_REDACTAT] Dunărene – Svinița, 1-2 mai;
g) [NUME_REDACTAT] – Svinița, 1-2 mai;
h) [NUME_REDACTAT] al Minorităților – Svinița, prima sâmbătă și duminică din august;
i) [NUME_REDACTAT] din Liubcova – Liubcova, septembrie;
O altă propunere pentru valorificarea potențialului turistic din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier ar fi dezvoltarea turismului rural, care în prezent nu este o alternativă viabilă datorită nivelului scăzut de trai al zonei. Dezvoltarea acestei forme de turism în Parc va aduce o serie de beneficii atât pentru zonă cât și pentru localnici, precum:
a) stabilizarea populației prin fixarea forței de muncă. Aceasta este o consecință importantă, deoarece majoritatea zonelor rurale din Parc se confruntă cu fenomenul de depopulare, apărut ca urmare a absenței unei perspective materiale certe a localnicilor. Astfel, veniturile provenite din prestațiile turistice vor ajuta la conservarea locurilor de muncă în servicii precum comerțul, cazarea turistică, transportul local, asistența medicală;
b) crearea de noi locuri de muncă. O creștere a fluxului de turiști în zonele rurale va duce implicit la o creștere a cererii pentru cazare, transport, produse de artizanat, care va spori numărul de locuri de muncă în zonele rurale;
c) pluriactivitatea. Datorită dezvoltării turismului rural, localnicii vor putea, pe lângă activitățile de bază pe care le desfășoară regulat, să desfășoare și activități suplimentare care le vor aduce venituri suplimentare, ca de exemplu închirierea camerelor;
Dezvoltarea turismului rural în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier va aduce o serie de beneficii și pentru turiști, cum ar fi: liniștea și confortul psihic, posibilitatea turiștilor de a învăța și de a desfășura diferite activități specifice zonelor rurale, prepararea și servirea unor produse alimentare specifice zonei etc.
Atragerea turiștilor în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier ar putea fi determinată de crearea unor piste de biciclete pentru încurajarea cicloturismulu. Astfel, propun ca [NUME_REDACTAT] de Drumuri să construiască pieste de biciclete pe ambele sensuri de mers al drumului național DN57, acest lucru fiind posibil prin lățirea șoselei cu jumătate de metru pe ambele părți și prin trasarea liniilor de delimitare a pistelor pentru biciclete. Aceste benzi pentru biciclete se vor întinde de la [NUME_REDACTAT] până la Orșova și vor oferi posibilitatea turiștilor amatori de ciclism să pedaleze în siguranță pe această porțiune. Pistele de biciclete vor fi folosite și în vederea organizării unor competiții de ciclism, care vor atrage numeroși competitori și spectatori, ceea ce va determina o creștere a numărului de turiști din zonă. La momentul actual, cea mai bună metodă de valorificare a potențialului turistic din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier ar fi diversificarea și îmbunătățirea ofertei de servicii turistice, iar pentru acest lucru propun crearea unor pachete turistice.
4.2. Propunere a unui nou produs turistic în [NUME_REDACTAT] Porțile de [NUME_REDACTAT] continuare voi prezenta un circuit turistic de 5 zile care poate fi desfășurat în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier. Acest program turistic se adresează tuturor categoriilor de vârst ă dispuse la
efort, cu venituri medii.
Circuitul turistic se organizează în grupuri de maxim 20 de persoane și minim 15 persoane, iar plecările fiind din București în fiecare zi de marți din lunile iunie, iulie, august și septembrie. Deplasarea pe tot circuitul se va face cu un [NUME_REDACTAT] Sprinter, cu o capacitate de 22
locuri, dotat cu cală de bagaje, aer condiționat, sistem video și audio etc.
Traseul va fi: București – Pitești – Craiova – [NUME_REDACTAT] Severin – Orșova – [NUME_REDACTAT] – Caransebeș – [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] – Pitești – București.
Ziua 1 – Marți: București – Pitești – Craiova – [NUME_REDACTAT] Severin.
În prima zi a circuitului la ora 5 dimineața va fi întâlnirea cu ghidul și restul grupului în [NUME_REDACTAT] din București de unde se va pleca cu microbuzul spre [NUME_REDACTAT] Severin, traseul va avea ruta București-Pitești-Slatina-Craiova-[NUME_REDACTAT] Severin și va dura aproximativ 5 ore. La ora 10 dimineata se va ajunge în [NUME_REDACTAT] Severin unde se vor vizita timp de aproximativ două ore [NUME_REDACTAT] Porților de Fier și ruinele castrului roman Drobeta ce reprezintă prima construcție de piatră ridicată de romani pe teritoriul Daciei, edificiu ce apără primul pod roman peste Dunare, ruine ale acestuia fiind vizibile și în prezent.
La ora 13 masa de prânz va fi luată la restaurantul Dunărea din [NUME_REDACTAT] Severin. După servirea mesei traseul se va continua pe șoseaua europeană E 70 ce însoțește malul Dunării, prin defileul sculptat de acest fluviu în arcul carpatic, ce reprezintă unul din cele mai spectaculoase fenomene naturale din Europa, valoarea turistică a sa fiind dată și de frumusețea și varietatea peisajului. După parcurgerea a 12 km, la ieșirea din localitatea [NUME_REDACTAT] se poate vizita [NUME_REDACTAT] și de [NUME_REDACTAT] de Fier, ce reprezintă cel mai mare edificiu de acest fel din România, fiind și un elegant monument al tehnicii contemporane. Ansamblul desfășurat între malurile romanesc și sârbesc ale Dunării, alcătuit din barajul deversor, ecluze, blocuri de comandă centrale hidroelectrice, are dimensiuni impresionante, acest complex dispune și de un muzeu ce se poate vizita, acesta fiind structurat pe secții de geologie, arheologie și etnografie. În continuare se va vizita [NUME_REDACTAT], unde se află ruinele celei mai vechi așezări monahale din [NUME_REDACTAT] întemeiată de voievodul [NUME_REDACTAT] (unul din primii Basarabi) la îndemnul călugărului Nicodim, în anul 1372.
Ultima oprire din prima zi a circuitului va fi la rezervația Bahna, această rezervație fiind considerată una din cele mai interesante puncte fosilifere din România.
În jurul orei 20 se va ajunge în orașul Orșova unde se va înnopta la [NUME_REDACTAT], iar cina va fi luată atât la restaurantul hotelului unde se face cazarea.
Ziua 2 – Miercuri : Orșova – Eșelnița – Dubova.
A doua zi începe la ora 8 dimineața când se servește micul dejun la restaurantul [NUME_REDACTAT], iar după servirea mesei grupul va fi preluat de către ghid.
În prima parte a zilei se vor vizita obiectivele turistice din orașul Orșova și din împrejurimile acestuia. Prima oprire va fi la [NUME_REDACTAT] Ana care este a șezată pe coama [NUME_REDACTAT], oferind o priveliște de ansamblu asupra orașului Orșova. Așezământul monahal este o mănăstire de maici, construit între 1936 și 1939, iar ctitorul a fost ziaristul interbelic [NUME_REDACTAT], care a luptat în zona Orșovei în calitate de tânăr sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în primul [NUME_REDACTAT].
În continuare se va vizita biserica romano-catolică din Orșova care este unul dintre cele mai importante obiective turistice din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier. Această biserică este unică în Europa, deoarece are forma unui cort cu acoperișul în formă de cruce, acesta reprezentând un lăcaș de cult pentru toți credincioșii din Orșova, germani, cehi, români și maghiari. Catedrala se află în zona centrală a municipilui, în imediata vecinătate a „Pieței 1800”, având o poziție dominantă, acesta fiind singura biserică catolică ridicată în timpul regimului comunist, în perioada 1972-1976.
În jurul orei 13 masa de prânz va fi servit ă la restaurantul Meridian, iar după aceea se va pleca către localitatea Eșelnița unde se va vizita [NUME_REDACTAT] deschis în anul 1996. Acest muzeu cuprinde bunuri de patrimoniu provenite de la vetrele fostelor sate și biserici aflate de-a lungul [NUME_REDACTAT]: Tisovița, Plavisevița și Ogradena înghițite de ape, precum și a celor strămutate Dubova și Eșelnița, odată cu construirea [NUME_REDACTAT] și de [NUME_REDACTAT] de Fier 1. Tot în această localitate se va vizita și Centrul de Creștere în Captivitate a Țestoasei lui Hermann, înființat în anul 2000 prin finanțare externă de către [NUME_REDACTAT]. Traseul se continuă pe drumul național DN57 pân ă la intrarea în [NUME_REDACTAT] unde se va vizita„Chipul lui Decebal”, basorelief sculptat într-o coloană monolitică naturală de calcar, fiind cea mai mare lucrare de acest gen din România, având 40 metri înălțime și 25 metri lățime. La câteva sute de metri, pe malul stâng al
Dunării, turiști vor putea vedea [NUME_REDACTAT], care a fost ridicată pe locul unui fost punct de observație și dirijare a vaselor de pe fluviu. Atestată documentar de la 1453, [NUME_REDACTAT] a fost distrusă în timpul războiului ruso-austro-turc dintre anii 1787 și 1792, fiind mai apoi refăcută din nou în 1968.
Traseul continuă cu parcurgerea [NUME_REDACTAT], sectorul cel mai interesant și impunător al [NUME_REDACTAT], ce se constituie în rezervație naturală mixtă, până în localitatea Dubova, unde turiștii vor înnopta și vor lua cina la [NUME_REDACTAT].
Ziua 3 – Joi: [NUME_REDACTAT] ora 7 dimineața se va lua micul dejun la restaurantul [NUME_REDACTAT], iar după servirea mesei grupul se va îmbarca pe nava fluvială de pasageri Flamingo cu care se vor plimba pe Dunăre. În timpul plimbării turiștii vor avea posibilitatea de a observa locația vechiului oraș Orșova, [NUME_REDACTAT], Chipul lui Decebal, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și alte obiective culturale și monumente ale naturii. De pe navă se poate observa și [NUME_REDACTAT], obiectiv situat pe malul sârbesc, de importanță cultural istorică, este o inscripție romană ce glorifică munca de construire a drumului militar roman de-a lungul Dunării și este un monument UNESCO. Se va vizita și peștera Ponicova, cea mai importantă din [NUME_REDACTAT], care este săpată în versantul stâng al Dunării, în [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], fiind parțial inundată după crearea lacului de baraj, aici se poate ajunge cu ambarcațiunea, parcurgând 500 metri pe sub peretele Ciucaru lui Mare până la gura peșterii.
Plimbarea cu nava fluvială se va încheia cu întoarcerea turiștilor în locul de plecare în jurul orei 13, după care turiștii vor lua masa de prânz la restaurantul [NUME_REDACTAT].
În partea a doua a zilei turiștii vor parcurge [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] care are o lungime de aproximativ 5 km și va fi parcurs în 3 ore. Pe parcrusul acestui traseu turiștii vor avea ocazia să vadă laleaua cazanelor o specie care se face remarcată atât prin unicitatea ei, dar și datorită habitatului său. Odată ajunși pe platou în Rezervația complexă [NUME_REDACTAT], turiștii vor putea admira diferite asociații vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie și pereții [NUME_REDACTAT], săpați de fluviu.
Turiștii se vor întoarce de pe traseul ecoturistic la [NUME_REDACTAT] în jurul orei 17, după care vor avea 2 ore de timp liber pentru odihnă sau alte activități.
În jurul orei 19 grupul va lua cina la restaurantul pensiunii unde sunt cazați, iar după servirea mesei de seară turiștii doritori vor putea participa la un foc de tabără organizat de personalul pensiunii.
Ziua 4 – Vineri: Dubova – Svinița – Liubcova – [NUME_REDACTAT] – Divici.
Micul dejun este servit la ora 8 dimineața la restaurantul [NUME_REDACTAT], după care turiștii vor pleca cu microbuzul către Svinița, iar pe drum se vor opri să viziteze ruinele cetății Tricule. Această cetate datează din secolul al XV-lea și a fost ridicată în scop de apărare contra [NUME_REDACTAT], iar în prezent mai există trei turnuri care se scaldă în apele Dunării, dintre care unul este acoperit în întregime de apă. Traseul va continua până în Svinița unde turiștii vor vizita rezervația paleontologică din această localitate, această rezervație adăpostește unul dintre cele mai importante puncte fosilifere din zona Carpaților, format din calcare roșii, ce conțin cel mai reprezentativ eșantion de amoniți din țară, aceștia fiind melci gigantici cu cochilia în formă de spirală, ce ajungeau până la dimensiuni de 2 metri în diametru, proveniți din epoca dinozaurilor, adică acum 176 milioane de ani.
Traseul se va continua până în localitatea Berzasca unde turiștii vor lua masa de prânz la restaurantul [NUME_REDACTAT], iar după aceea își vor continua traseul până în localitatea Pojejena unde se va vizita aria de protecție specială avifaunistică [NUME_REDACTAT]. Această rezervație naturală reprezintă o zonă cu luciu de apă, mlaștini și pâlcuri de răchită albă și plop alb, ce asigură condiții de găzduire, cuibărire și hrană, pentru mai multe specii de păsări migratoare, specii de pasaj sau sedentare.
Turiștii vor înnopta la [NUME_REDACTAT] Fish, iar cina o vor lua în jurul orei 19 la restaurantul din cadrul pensiunii.
Ziua 5 – Sâmbătă: Divici – Oravița – Reșița – Caransebeș – Petroșani – [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] – Pitești – București.
Ultima zi a circuitului începe la ora 7 dimineața când se servește micul dejun la restaurantul [NUME_REDACTAT] Fish, după care grupul va fi preluat de ghid.
În această zi turiștii vor avea timp disponibil pentru vizitare doar prima parte a zilei, pentru că după prânz aceștia se vor îndrepta spre București. Astfel, turiștii vor vizita în ultima zi a circuitului [NUME_REDACTAT] cu lăstuni din [NUME_REDACTAT]. Această rezervație este o arie protejată de interes național, cu o suprafață de 5 hectare, și reprezintă o zonă cu pajiști acoperite cu vegetație ce adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărit pentru colonii de lăstuni de mal.
În jurul orei 12 turiștii vor lua masa de prânz la restaurantul [NUME_REDACTAT] Fish, iar după aceea aceștia se vor îmbarca în microbuz pentru parcurgerea drumului de întoarcere spre București.
Deplasarea se va face pe ruta Divici – Oravița – Reșița – Caransebeș – Petroșani – [NUME_REDACTAT]
– [NUME_REDACTAT] – Pitești – București, iar sosirea va fi în jurul orei 24 în [NUME_REDACTAT].
4.3. Analiza de preț și promovare a produsului turistic propus
Pentru organizarea circuitului turistic în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier va fi nevoie de minim 15 persoane. În continuare este prezentată analiza de preț și promovare pentru stabilirea prețului de vânzare al unui pachet turistic ce include circuitul propus.
Tabel nr. 4 – Analiza de preț a produslui turistic propus
În scopul vânzării către consumatorii finali, circuitul turistic propus va fi inclus în ofertele principalelor agenții de turism din București.
Pentru promovarea pachetului turistic se vor folosi următoarele modalități: tipărirea de pliante și broșuri care vor conține informații despre preț și despre obiectivele turistice care vor fi vizitate pe parcursul circuitului, anunțuri în ziare etc.
Cheltuielile pentru promovarea circuitului turistic în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier aferente modalităților enumerate mai sus sunt următoarele:
pliante: 200 bucăți * 1 RON = 200 RON
broșuri: 200 bucăți * 1 RON = 200 RON
anunțuri în ziare și reviste: 35 publicări * 10 RON = 350 RON
În urma analizei de preț și promovare a circuitului turistic în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier se observă că prețul unui astfel de pachet turistic este de 849 RON pentru un turist. Prețul acestui pachet include transportul pe toată perioada circuitului, cazarea în unități de primire turistică de 3 și 4 stele sau margarete, trei mese pe zi (mic dejun, prânz și cină), accesul la toate obiectivele turistice prevăzute în pachet, serviciile ghidului turistic pe parcursul celor cinci zile, dar și cheltuielile de promovare, comision și TVA.
Produsul turistic va fi promovat prin distribuirea materialelor informative menționate mai sus în zonele aglomerate din București, precum [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. Pliantele și broșurile vor fi disponibile și la Centrul de [NUME_REDACTAT] București, situat în pasajul de la [NUME_REDACTAT], dar și la sediile agențiilor de turism în care circuitul turistic este disponibil pentru a fi achiziționat.
De asemenea, pachetul turistic va fi promovat și prin intermediul presei scrise, prin publicarea de anunțuri publicitare în cele mai importante ziare (Adevărul, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] etc.) și reviste de specialitate ([NUME_REDACTAT], Revista de Turism etc.).
Pachetul turistic va fi promovat și în mediul online prin postarea de anunțuri pe site-uri precum www.mediapress.ro, www.infotravelromania.ro, www.toppublicitate.ro, www.turistinfo.ro,
și prin intermediul site-urilor de socializare, al blog-urilor și al comunităților online ale iubitorilor de turism. Agențiile de turism în care produsul turistic va fi disponibil vor avea și ele pe site-urile proprii informații mai detaliate despre această ofertă, precum preț, serviciile incluse, traseu, obiectivele turistice care vor fi vizitate, numărul de zile al circuitului etc.
Prin implementarea măsurilor propuse în acest capitol, în special prin promovarea și vânzarea produsului turistic propus, sunt de părere că gradul de valorificare al potențialului turistic al zonei va înregistra o creștere semnificativă, fapt ce va deteremina și creșterea numărului de vizitatori în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier. Acest lucru va contribui, de asemenea, la dezvoltarea economico-socială din această regiune.
4.4. Modalități de protejare a mediului din [NUME_REDACTAT] Porțile de [NUME_REDACTAT] protejarea mediului din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier se pot lua o serie de măsuri astfel încât tot ce ține de mediul natural să nu aibe de suferit. O primă masură este aceea de conservare a peisajului, inclusiv al celui rezultat în urma activităților umane, respectiv menținerea speciilor și habitatelor de interes comunitar și național într-o stare de conservare favorabilă, conservarea peisajelor carateristice și a elementelor geologice, geomorfolgice și paleontologice specifice. Această măsură are următoarele obiective:
Limitarea vânătorii și pescuitului și stoparea braconajului la speciile de interes comunitar prin patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată.
Eliminarea creșterii ilegale în captivitate și a comerțului ilicit cu specii de floră și faună sălbatică și cu alte elemente prelevate din mediul natural prin campanii mass-media.
Stabilirea cotelor maxime de extracție pentru plantele medicinale, pentru speciile utilizate în alimentație și de ornament.
Sancționarea agenților economici și a persoanelor fizice care aduc prejudicii mediului biotoc și abiotoc.
Controlul depozitării deșeurilor menajere în special în yonele de mal ale cursurilor de apă.
Realizarea și implementarea unui program de monitorizare a biodiversității.
Identificarea speciilor invazive și a arealelor acestora și propunerea de măsuri de reglementare.
Colaborarea cu autoritățile locale și cu cele de mediu pentru crearea unui sistem eficient de colectare și depozitare a deșeurilor.
Identificarea, monitorizarea și cartarea speciilor de plante și animale, a asociaților vegetale și a habitatelor.
Stoparea construirii caselor de vacanță în zona de dezvoltare durabilă în special pe malul Dunării.
Protejarea faunei peșterilor prin limitarea accesului turiștilor.
Trebuie să se i-a măsuri și în privința protejării și promovării patrimoniului cultural și istoric. În acest sens se pot lua următoarele măsuri:
Cartarea tuturor obiectivelor istorice și de patrimoniu cultural.
Integrarea obiectivelor culturale și istorice în strategia de turism a parcului.
Crearea unor centre de tradiții locale și reluarea unor activități tradiționale.
Păstrarea caracterului tradițional al construcțiilor.
Mediatizarea obiectivelor și manifestărilor culturale prin mass-media și materiale promoționale.
O altă acțiune care trebuie implementată pentru protejarea mediului în Parcul natural Porțile de Fier o reprezintă formarea prin educație ecologică, informare, conștientizare și consultare, a unei atitudini favorabile a comunităților locale și a factorilor de decizie față de valorile parcului. Pentru aceasta acțiune trebuiesc îndeplinite urmatoarele obiective:
Îmbunătățirea comunicării între administrație și comunitățile locale.
Educarea ecologică a comunităților locale și a tinerei generații.
Realizarea de concursuri cu premii pe tematici de protejare a mediului, gestionarea deșeurilor, protecția animalelor și plantelor și altele.
Ecologizarea malurilor apelor.
Semnalizarea vizuală prin panouri informative a tuturor zonelor de protecție integrală.
Cursuri opționale dedicate conservării naturii parcului.
Întâlniri cu autoritățile, comunitățile locale și alte instituții, pentru consultări și promovarea imaginii parcului.
În cele din urmă ultima măsură propusă este aceea de asigurare a oportunităților pentru ca turismul și recreerea să se desfășoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului parcului. Asupra acestei acțiuni trebuiesc îndeplinite următoarele obiective:
Planificarea accesului turiștilor luând în considerare interesele pentru conservarea naturii și reducerea riscului de accidente.
Marcarea traseelor turistice pe teren.
Asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare pentru turism: centru de vizitare, puncte de informare, trasee, refugii etc.
Monitorizarea activităților turistice din parc.
Colaborarea cu factorii de interes pentru curățirea zonelor turistice.
Promovarea și dezvoltarea turismului fluvial și a sporturilor nautice.
Crearea unor benzi pentru biciclete pe DN 57.
CONCLUZII
Piața turistică este constituită din două mari componente, și anume cererea și oferta: cererea turistică reprezintă ansamblul nevoilor sociale pentru consumul produsului turistic, iar oferta turistică reprezintă ansamblul activităților indispensabile pentru producția și distribuția produselor turistice necesare satisfacerii cererii. Aceste aspecte au fost prezentate mai în detaliu în cadrul primului capitol, și pornind de la analiza lor am realizat o particularizare pentru cazul concret al pieței turistice din zona [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier.
Așa cum am arătat, [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier dispune de un potențial turistic variat, atât natural, cât și antropic, ce oferă posibilitatea exploatării lui în vederea practicării unor diferite forme de turism, printre care se numără turismul montan, cicloturismul, turismul nautic, turismul cultural, turismul de odihnă și recereere etc. Se poate afirma, deci, că din punct de vedere al ofertei turistice, cel puțin una dintre componentele acesteia (potențialul turistic) este prezentă și bogată, ceea ce reprezintă o premisă esențială pentru dezvoltarea activității turistice în zona analizată.
În ceea ce privește dotarea zonei cu echipamente turistice de cazare, de alimentație, de agrement etc. (o altă componentă importantă a ofertei turistice) aceasta nu este suficient de dezvoltată și variată pentru a putea satisface toate cerințele și nevoile consumatorilor de turism, așa cum arată și analiza efectuată în cel de-al doilea capitol al lucrării. De aceea, consider că este necesară modernizarea bazei tehnico-materiale existente și diversificarea ei prin construirea de noi astfel de echipamente.
Din cauza acestei slabe dezvoltări a dotării cu echipamente turistice, și cererea turistică din zona [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier este destul de scăzută, fapt ce reiese din datele culese de la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Fier cu privire la evoluța circulației turistice în parc. Un alt motiv pentru care consider că activitatea turistică în această zonă nu este la un nivel foarte ridicat este faptul că acțiunile de promovare a Parcului și a ofertei sale turistice nu sunt, la rândul lor, suficient folosite și dezvoltate, astfel încât să poată atrage mai mulți turiști în regiune.
Pornind de la aceste premise ale stadiului actual de dezvoltare a regiunii [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, am propus, în cadrul ultimei secțiuni a lucrării, o serie de măsuri prin care să se realizeze o mai bună valorificare a potențialului turistic al zonei. Aceste măsuri se axează, în primul rând, pe modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport, cazare și agrement și, în al doilea rând, pe crearea unui produs turistic care să asigure un flux turistic constant la principalele obiective
turistice ale regiunii.
Acest produs constă într-un circuit turistic de cinci zile, ce include o gamă diversificată de activități, printre care efectuarea de drumeții în rezervațiile naturale ale Parcului, plimbări pe Dunăre, vizitarea peșterilor și a atracțiilor turistice antropice existente în zonă etc.
Prin comercializarea acestui produs turistic, se urmărește o mai bună valorificare a potențialului turistic al regiunii, realizându-se, în acela și timp, și o sporire a nivelului de dezvoltare economico-socială, întrucât majoritatea serviciilor oferite în pachetul turistic menționat vor fi asigurate la nivelul comunităților locale. Pentru a asigura succesul acestui circuit, este esențial ca și promovarea lui să fie pusă la punct în detaliu, prin intermediul agențiilor de turism care îl vor comercializa și prin distribuirea de materiale informative (pliante și broșuri), dar și prin publicarea de anunțuri în presa scrisă și în mediul online.
În opinia mea, ca vizitator al [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, această regiune este una dintre cele mai spectaculoase din punct de vedere al peisajului și al varietății de elemente ale mediului natural și antropic. Dezavantajul său este dat de faptul că nu multe persoane cunosc acest lucru, și de lipsa unor produse turistice destinate atragerii turiștilor în această zonă. Prin implementarea măsurilor propuse în această lucrare și prin punerea în vânzare a noului produs turistic, consider că se va putea realiza o creștere semnificativă a circulației turistice în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier.
BIBLIOGRAFIE
Bran, F., Marin, D., Simon, T., Economia turismului și mediului înconjurător,[NUME_REDACTAT],București,1998
[NUME_REDACTAT]., Ecoturism, [NUME_REDACTAT], București 2011
Nedelea, A., Piața turistică, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, București, 2003
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Resurse și destinații turistice interne și internaționale. Ediția a II-a [NUME_REDACTAT], București 2011.
Niță, I., Niță, C., [NUME_REDACTAT] a României: relații, mecanisme, tendințe, Ediția a doua: restructurată și completată, [NUME_REDACTAT], București, 2008
Planul de management al [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, 2012
http://www.booking.com/hotel/ro/meridian-orsova.ro.html
http://www.cazaneledunarii.com.ro/agrement.html
http://www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/catedrala-romano-catolica-orsova.html
http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html
http://www.cimec.ro/muzee/muzeulregiuniiportilordefier/Index.htm
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-mraconia-67832.html
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-vodita-67891.html
http://www.flyingfish.ro/cazare.html
http://www.flyingfish.ro/tarife.html
http://www.infopensiuni.ro/cazare-cazanele-dunarii-portile-de-fier
http://www.pnportiledefier.ro/plan_2012.pdf
http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html
http://www.pnportiledefier.ro/trasee.html
http://www.pnportiledefier.ro/localizare.html
http://www.pnportiledefier.ro/harta.html
http://www.pnportiledefier.ro/cazare.html
http://www.pnportiledefier.ro/index.html
http://www.pnportiledefier.ro/management.html
http://www.pnportiledefier.ro/progr_turistice.html
http://pensiunea-melba.ro/oferta-noastra
http://www.turistinfo.ro/zona-cazanele_dunarii/cazare.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Arii Naturale Protejate In Romania (ID: 1200)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.