Relatia Dintre Afreschool Si Rezultatele Invatarii In Ciclul Primar

=== 73bf03f1cf6c52098301e3f1b73a82667e417420_298543_1 ===

RELAȚIA DINTRE AFTER SCHOOL ȘI REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII ÎN CICLUL PRIMAR

CUPRINS

Capitolul 1. Afterschool-ul

1.1 Conceptul de afterschool

1.2 Istoricul afterschool-ului

1.3 Programe de afterschool

1.4.Obiective ale programelor de afterschool

1.5. Tipuri de servicii/ activități furnizate în cadrul programelor de afterschool

1.6. Avantajele și dezavantajele programului de afterschool

Capitolul 2. Rezultatele învățării

2.1.Conceptul de rezultat al învățării

2.2.Tipuri de rezultate ale învățării

2.3.Cunoștințele

2.4.Abilitățile

2.5. Atitudinile

2.6.Competențele

Bibliografie

CAPITOLUL 1. AFTER SCHOOL-UL

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că, în România anului 2016, tot mai multe familii optează pentru programe de tip after school, motivele fiind diverse, precum:

Lipsa tot mai acută a timpului dedicat supravegherii copilului

Insuficiența fondurilor dedicate unei persoane care să se ocupe de copil după școală

Nevoia suplimentării informațiilor cu care intră în contact copilul în timpul orelor de curs, în vederea îmbogățirii bagajului de cunoștințe

Necesitatea fundamentării informațiilor de bază asimilate de copil, mai ales în cazul celor care întâmpină dificultăți serioase cu punerea în practică a cunoștințelor nou-prezentate în cadrul orelor de curs

Nevoia acordării unui ajutor specializat în vederea realizării diverselor teme și activități prezentate pe perioada școlii

Lansat oficial de către mai marii Ministerului Educației în a doua jumătate a anului 2011 (Ordin al ministrului Educației, cercetării, tineretului și sportului – Ordinul nr. 5349/07.09.2011 ce are î vedere aprobarea Metodologiei privind organizarea programului denumit „Școala după școală”) programul „Școală după școală” – varianta națională a after school-ului, a demarat în forță, ulterior constatându-se apariția unor numeroase disfuncționalități (despre care se va face vorbire pe larg în finalul acestui capitol).

După cinci ani din momentul publicării Legii Educației Naționale (Legea 1/2011, disponibilă la adresa http://lege5.ro/Gratuit/geztsobvgi/legea-educatiei-nationale-nr-1-2011, accesat în data de 12.12.2016) și a Ordinului anterior menționat, la o succintă analiză a modului de implementare/derulare a programului after school în România se poate constata faptul că, mare parte din școlile aflate în zonele defavorizate (cu precădere în cadrul celor care funcționează în mediul rural, ca și unitățile de învățământ în care învață elevi romi) nu dispun de capacitatea de a beneficia de diversele servicii aferente programului after school.

Iar studiile (mai ales studiul„Making The Most Of SaS Program For Roma Children”, studiu ce s-a derulat în țara noastră în cursul anului 2014, incluzând analiza a peste 100 de unități școlare din România) realizate în domeniu au evidențiat faptul că, din păcate, în ciuda numeroaselor demersuri și asigurări ale autorităților, la nivelul instituțiilor de învățământ românesc un procent destul de redus (respectiv sub 20%) reușesc să beneficieze de aceste programe suplimentare dedicate sprijinului educațional.

În ciuda faptului că after school-ul în România este destinat, prin lege, tuturor copiilor, indiferent de categoria socială din care aceștia fac parte, se remarcă faptul că la program nu au acces tocmai copiii care ar avea cea mai mare nevoie de sprijin educațional, respectiv cei ce provin din familii cu venituri mici, cei din mediul rural, ca și cei ce fac parte din familiile rrome.

Iar această disfuncționalitate majoră este înregistrată în contextul în care, conform legii anterior menționate, statul român dispune de capacitatea de a finanța programul after schoool în situația unităților de învățământ în care funcționează elevi ce provin din diverse grupuri considerate dezavantajate.

Numeroasele „scăpări” sesizate în legislația dedicată programului after school au generat apariția diverse disfuncționalități la nivel național, motiv pentru care în contextul actual se remarcă, din păcate, faptul că atât de necesara politică educațională nu are capacitatea de a produce efectele previzionate (studiul„Making The Most Of SaS Program For Roma Children”).

Conceptul de after school

Conceptul de after school, destul de recent la noi în țară, are în vedere realizarea unor centre speciale, dedicate copiilor și în care aceștia au posibilitatea nu doar să-și facă temele, să învețe sau să se pregătească în plus, ci și să se joace, să se distreze, prin îmbinarea utilului cu plăcutul.

After school-ul este destinat copiilor de diverse vârste, ce activează în cadrul instituțiilor de învățământ din țara noastră, programul derulându-se între anumite ore, pe întreg parcursul unei săptămâni. Demn de menționat este faptul că, în marea majoritate a cazurilor, acesta și pe perioada vacanțelor, excepție făcând vacanța din perioada sărbătorilor de Crăciun.

În cadrul after school-ului pot fi derulate, pe lângă activitățile obișnuite (Posner, J., & Vandell, D. (1999), After-school activities and the development of low-income urban children: A longitudinal study. In: Developmental Psychology, 35(3), 868–867), și reuniuni/petreceri de tip aniversar, vizite la diverse instituții (cum ar fi grădinile zoologice, parcurile, muzeele, teatre, etc), activități tematice și de sezon.

Ca urmare a implementării conceptului after school în România, s-a avut în vedere nu doar îmbunătățirea diverselor modele și metode de lucru cu elevii din ciclul primar, respectiv secundar, ci și o ajustare a nivelului de responsabilizare al acestora, în paralel cu dezvoltarea activităților de educație și formare.

Conceptul after school s-a impus mai ales prin prisma unei tot mai reclamate lipse de organizare a programului elevilor după orele de curs, la care se adaugă lipsa timpului necesar supravegherii acestora de către adulți (cu mențiunea că în țara noastră procentul familiilor cu copii minori, în care ambii părinți au un loc de muncă ce implică ore suplimentare este destul de ridicat).

În aceste condiții, s-a sesizat frecvent o limitare și chiar imposibilitatea supravegherii modului în care elevii își petrec timpul liber (înaintea sau după orele de curs), de cele mai multe ori remarcându-se la aceștia obiceiuri și practici deloc recomandabile vârstei (cum ar fi accesarea excesivă a mediului online, jocurile video, programele tv diverse, etc).

Iar statisticile realizate la nivel internațional au reușit să evidențieze faptul că există o incidență cu mult mai mare atât a cazurilor specifice comportamentelor de tip anti-social cât și a celor delicvente în cazul copiilor ce nu au fost supravegheați în mod corespunzător, în paralel remarcându-se o creștere a cazurilor de abandon școlar, respectiv de eșec (Jim Frabutt & Clayton Voignier, (2011), Center for Youth, Family, and Community Partnerships University of North Carolina at Greensboro, Do after school programs reduce delinquency?).

Și toate acestea datorită faptului că, în lipsa unei supravegheri corecte și constante, riscul ca respectivii copii să manifeste tendința de a-și petrece timpul liber într-un mod neadecvat este unul destul de ridicat.

After school-ul s-a dovedit a fi soluția ideală pentru familiile obligate să-și petreacă mare parte din timp la locul de muncă, în cadrul acestuia fiind derulate în mod constant diverse activități benefice elevilor (activități ce sunt și pe placul părinților), care îmbină jocul cu procesul de educație și le oferă elevilor șansa la o altfel de dezvoltare personală, socială, dar și instituțională (Capizzano, J. et. all, (2000). Child care patterns of school-age children with employed mothers. Washington, D.C.: The Urban Institute, pp.24-27).

After school-ul, care se adresează atât copiilor ce activează în cadrul învățământului primar, cât și celor din cadrul învățământului secundar, este considerat ca fiind programul care completează actualul program școlar (de tip obligatoriu), acesta având capacitatea de a le oferi copiilor:

Numeroase oportunități în domeniul învățării de tip formal

Oportunități diverse în cadrul domeniului de tip non-formal

Capacitatea de a-și consolida diversele competențe

Șansa accelerării procesului de învățare prin intermediul diverselor activități de tip educativ

Numeroase activități dedicate petrecerii utile a timpului liber

Activități de tip recreativ diverse (Durlak, J. A., Weissberg, R. P. (2007), The Impact of After-School Programs That Promote Personal and Social Skills, pp.65-68)

O învățare de tip remedial

After school-ul poate fi derulat atât înaintea programului de învățământ obligatoriu, cât și după acesta, programul acestuia având în vedere orarul aferent diverselor nivele de studiu din cadrul instituției de învățământ respective.

Istoricul afterschool-ului

Dacă în țara noastră primele programe after schoool au fost sesizate abia după anii 2000 (respectiv în perioada anilor 2005-2007), în unele state dezvoltate de pe continentul european, ca și în Statele Unite ale Americii, acestea există încă din deceniul al VII-lea al secolului trecut, ele înființându-se nu doar din necesitatea părinților de a le oferi copiilor un mediu sigur după orele de curs, pe perioada în care aceștia se aflau la locurile de muncă, ci și din nevoia ridicării gradului de educație a copiilor și implicit a includerii ulterioare a acestora pe piața muncii (Honoré, Carl (2008), Under Pressure: Rescuing Our Children From The Culture Of TYPE r-Parenting, Orion, pp.23-26).

Renumit în întreaga lume, programul after school a reușit să implementeze o serie întreagă de soluții educaționale, având la bază evidențele științifice alfabetizarea funcțională, ca și dezvoltarea emoțională, respectiv dezvoltarea socială a copiilor, cărora li se adaugă contracararea diverselor efecte negative ce sunt determinate de sărăcie, de fenomenul violenței, ca și de comportamentele considerate de risc, cele mai importante fiind consumul de droguri, respectiv de alcool (R. Hapern, (2003), After school matters, https://www.oxy.edu/sites/default/files/assets/UEP/Comps/2006/Reisman.pdf , p.8).

În ciuda faptului că în Statele Unite ale Americii programele after school sunt considerate a fi de dată recentă, apariția acestora fiind semnalată la jumătatea deceniului 70 al secolului trecut, inițiative similare au fost semnalate încă de la finalul anilor 1800, când s-a remacrat o modificare a rolurilor deținute de copii în cadrul famililor, odată cu apariția revoluției industriale diminuându-se considerabil nevoia forței de muncă a minorilor.

Dacă la începutul anilor 1900 aproape 25% din numărul copiilor ce proveneau din mediul urban au reușit să își găseasc un loc de muncă (Robert Halpern, (2002), A different kind of child development institution: The history of after-school programs for low-income children, Teachers College Record, http://www.temescalassociates.com/documents/resources/general/HxAfterschool.pdf, pp.178-179), procentul acestora s-a redus considerabil în primele trei decenii (Eli Reisman, After School Matters: A Study of After School Programs in Pasadena and Options for the Future, https://www.oxy.edu/sites/default/files/assets/UEP/Comps/2006/Reisman.pdf, p.8).

Odată cu intrarea în vigoare a legii privind învățământul obligatoriu, s-a reușit nu doar construirea unui număr record de unitți școlare, ci și includerea copiilor de vârstă școlară în cadrul procesului de învățământ, procentul acestora crescând de la 58% cât era la începutul anilor 1900 (Robert Halpern, (2003), Making Play Work NY, NY: Teachers College Press) la aproape 80% la finalul celui de-a treilea deceniu (Robert Halpern (2003), cit. în Eli Reisman, After School Matters: A Study of After School Programs in Pasadena and Options for the Future).

Creșterea considerabilă a numărului de copii care au început să frecventeze cursurile unei școli a atras după sine și un număr mai mare al copiilor care își petreceau mare parte din timpul ulterior orelor de curs pe străzi (Snyder, A. Howard N., Sickmund M, (1999), Juvenile Offenders and Victims: 1999 National Report (PDF). Office of Juvenile Justice and Delinquency Prevention. p. 64), ulterior fiind remarcat faptul că aceștia aveau tendința de a adopta comportamentele sesizate în acele medii (Robert Halpern, (2003), Making Play Work NY, NY: Teachers College Press, p. 15).

Astfel a apărut firească nevoia identificării și implementării unui concept dedciat organizării timpului liber al elevilor, după orele de curs, polițiștii și voluntarii locali fiind cei care se ocupau de direcționarea elevilor spre locurile de joacă sau spațiile special destinate petrecerii timpului liber.

Această idee a fost destul de repede preluată de toate marile orașe, organele de poliție apreciind public eficiența acestor spații, care au dus la reducerea considerabilă (respectiv într-un procent de 33, 5% – Robert Halpern, (2003), Making Play Work NY, Teachers College Press, p. 17) a numărului de arestări în rândul tinerilor.

Srimulate de aceste rezultate, autoritățile au început să aloce în marile orașe fonduri considerabile pentru elaborarea și implementarea unor programe școlare, ca și pentru pentru construirea de noi terenuri de joacă pentru copii, pe parcursul a patru decenii fiind derulate aproximativ 4000 de programe cu cele peste 100 de milioane de dolari primite drept finanțare din partea statului (Robert Halpern, (2003), Making Play Work NY, Teachers College Press, p. 18).

Totodată s-a remarcat un interes în continuă creștere pentru diversificarea programelor dedicate copiilor, fiind concepute diverse activități, în funcție de nivelul vârstelor și al pregătirii, în paralel cu perfecționarea personalului desemnat să participe activ în cadrul acestora (Robert Halpern, (2003), Making Play Work NY, Teachers College Press, p. 32).

Ulterior anilor 1970 s-a remarcat nu doar instituționalizarea unor programe școlare, ci și dezvoltarea acestora, ca urmare a nevoii determinate de tendința remarcată la nivelul familiilor, ambii părinți găsindu-și un loc de muncă ce a dus la creșterea considerabilă a veniturile membrilor familiei.

În absența unui persoane adulte de la domiciliul familiei, care să se ocupe de supravegherea și educarea copiilor la întoarcerea acestora de la școală, s-a impus necesitatea identificării unui loc sigur în care aceștia să-și petreacă în siguranță timpul după orele de curs, programele școlare fiind cea mai bună alternativă la îndemână (Lindsey, J., (2010), Quality After School Time: An Evaluative Study of the Eastside Story After School Program in Austin, TX, Applied Research Projects. Texas State University Paper 322).

Aceste programe au cunoscut modificări substanțiale după anii 1990, mai ales ca urmarea faptului că în cazul unități școlare poziționate în zonele în care majoritare erau familiile cu venituri reduse, calitatea serviciilor educaționale oferite copiilor lăsa de dorit (Robert Halpern, (2003), Making Play Work NY, Teachers College Press, p.81).

În perioada 1994-2000 autoritățile americane au autorizat programele after school, cu finanțarea corespunzătoare a acestora, pentru diversificarea gamei de activități derulate în școlile publice din zonele rurale și urbane, și includerea unui număr cât mai mare de copii.

Ca urmare a numeroaselor demersuri realizate la finele secolului trecut, s-a reușit implementarea unui număr de peste 1500 de programe after school în aproximativ 6.600 de unități școlare, de care au beneficiat peste 1,2 milioane de copii/tineri (Rovert Halpern, (2002), A different kind of child development institution: The history of after-school programs for low-income children. Teachers College Record, pp.209-210).

1.3. Programe de after school

În țara noastră, în cadrul programului after scool inițiat în cursul anului 2011 de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se conturează mai multe tipuri de programe de after school, special delimitate pe tip de învățământ și care au fost inspirate după modelul altor state (Reno, J., & Riley, R.W (2000), Working for children and families: Safe and smart after-school programs. Washington, DC: U.S. Department of Education).

Astfel, în cadrul învățământului de tip primar, programele after school includ activități diverse dedicate acordării sprijinului specializat pentru copii din ciclul primar, precum:

Activități de supraveghere și monitorizare

Activități pentru accelerarea învățării elevilor

Îndrumarea elevilor în procesul dedicat realizării temelor pentru acasă ori activităților de tip individual

Activități pentru sprijinirea performanței în rândul elevilor din învățământul primar

Activități de recuperare a elevilor ce prezintă diverse dificultăți de tip cognitiv

Activități dedicate copiilor cu probleme de natură emoțională

Activități de consiliere

Activități dedicate recuperării unor tulburări de limbaj sesizate la copii – se realizează prin intermediul activităților remediale

Recuperarea problemelor de tip logopedic constatate la elevii din ciclul primar

Activități dedicate încurajării lecturilor independente

La acestea se mai adaugă și activitățile de tip recreativ, activitățile dedicate pregătirii pentru viață a elevilor din ciclul primar, ca și numeroasele activități de tip tematic și atelierele de domenii diverse.

În cadrul programelor after school dedicate elevilor din învățământul primar se au în vedere oferirea diverselor servicii de tip alternativ la educație, cu asigurarea unei continuități la nivelul educației de tip formal, consolidarea școlară, remedierea unor deficiențe sesizate în cadrul procesului de educație, ca și oferirea serviciilor diverse de îngrijire a elevilor (incluzând securitatea acestora, dar și hrănirea și eventual odihnă).

La nivelul fiecărei instituții de învățământ primar, în cadrul căruia se derulează un program de tip after school, se are în vedere constituirea unor module de pachete/programe de activități (ce includ combinarea diverselor activități, anterior menționate), avându-se în vedere grupurile-țintă (Legea nr.1/2011, http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf).

În ceea ce privesc programele after school din cadrul învățământului secundar, se remarcă existența mai multor pachete de activități, dintre care amintim:

Pachetul activităților dedicate accelerării învățării și al obținerii performanței în rândul elevilor, ce are în vedere:

-Pregătirea elevilor din ciclul secundar în vederea participării acestora la diverse olimpiade și concursuri/competiții școlare

-Pregătirea dedicată participării elevilor la diverse concursuri artistice și/sau concursuri sportive

-Pregătirea elevilor pentru a participa la diverse expoziții, festivaluri, etc

-Pregătirea specială a elevilor din învățământul secundar pe discipline diferențiate

-Pregătirea elevilor în vederea realizării diverselor activități dedicate unei cooperări europene

-Realizarea unor proiecte și publicații școlare

Pachetul activităților dedicate diverselor activități de sprijin, ce include:

-Activitățile remediale

-Activitățile dedicate asistenței psiho-pedagogice în vederea recuperării unor eventuale decalaje semnalate în cadrul procesului de învățare

-Activitățile de tip suport dedicate efectării temelor și a proiectelor diverse

-Consilierea psihologică a elevilor (Legea nr.1/2011, http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf)

Pachetul dedicat activităților de pregătire pentru viață, ce are în atenție:

-Organizarea diverselor activități dedicate dezvoltării personale a elevului din ciclul secundar

-Activității dedicate dezvoltării atitudinii de tip activ a elevului

-Activității dedicate unei implicări cât mai eficiente a elevylui

-Activității ce are în vedere educația spre carieră a elevului

-Activitățile dedicate practicării de către elev a unui stil sănătos de viață

Toate aceste programe after school pot fi organizate modular, printr-o combinare a pachetelor ce includ activități diverse, dedicate dezvoltării unor competențe transferabile, unitățile de timp urmând a fi stabilite punctual, la nivelul fiecărei instituții de învățământ, cu luarea în calcul atât a diverselor nevoi ce au fost identificate pe parcurs, cât și grupurile țintă.

Demn de semnalat este faptul că programele after school se desfășoară pe grupe de elevi, acestea fiind constituite în funcție de nevoile ce au fost identificate, ca și după opțiuni.

În cadrul programelor de after schoool sunt incluse nu doar activitățile ce au în vedere realizarea temelor pentru acasă, ci și odihna elevilor, acestea fiind apreciate în mod deosebit de către părinți, frecvent din ce în ce mai ocupați.

De asemenea, în interiorul acestor programe se acordă ajutor specializat și elevilor care au nevoie de un stimulent suplimentar pentru a se menține la același nivel cu colegii de clasă, în paralel fiind derulate diverse activități dedicate stimulării inventivității, comunicării, ca și îndemânării elevilor (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf).

Programele after school au capacitatea de a facilita în cadrul grupelor de elevi procesul de educație, de învățare, acesta nefiind dedicat în mod general elevilor (ca în cazul orelor de curs), ci fiecărui elev, în parte. Aspectul acesta se dovedește a fi deosebit de important, avându-se în vedere faptul că elevii beneficiază de diverse explicații particulare ori de câte ori se impune ori solicită.

În cadrul programelor after school cadrele didactice au posibilitatea de a acorda fiecărui copil atenția de care acesta are nevoie, spre deosebire de programele de curs normale, în care lipsa timpului, ca și numărul mare al elevilor se răsfrâng în mod negativ asupra calității procesului de educație și nu numai.

1.4 Obiective ale programelor de afterschool

În cadrul programelor after school diverse sunt incluse numeroase obiective de tip general, ce au în vedere:

O diversificare a serviciilor de educație alternativă

Realizarea educației pentru sănătate

Dezvoltarea spiritului de echipă

Realizarea unei educații ecologice, cu promovarea și cultivarea respectului pentru natură

Dezvoltarea capacităților de relaționare în grup a elevilor

Dezvoltarea abilităților de comunicare

Stimularea creativității

Realizarea unei educații artistice

Dezvoltarea somatică și psiho-somatică

Educația pentru timpul liber, etc

Pe lângă acestea, programele after school includ și numeroase obiective specifice (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf), precum:

Conceperea cadrului sigur și plăcut pentru petrecerea timpului liber al elevilor

Oferirea unor servicii educaționale de tip specializat, ce au capacitatea de a ameliora diversele comportamente specifice adaptabilității școlare

Prevenirea fenomenului abandonului școlar ori a eșecurilor educaționale

O integrare mult mai facilă a elevilor în cadrul programelor școlare, prin intermediul creșterii gradului de adaptabilitate la mediul școlar

O optimizare de tip psiho-comportamental a elevilor de vârstă școlară mică, realizată prin intermediul diverselor activități de grup, ca și prin intermediul metodelor ce au la bază tehnici de tip art-terapeutice

Prevenirea apariției sentimentului de neglijare pentru copii

Stimularea și dezvoltarea comunicării de tip inter-personal

Dezvoltarea gradului de accesibilitate la programele specializate dedicate educării și îngrijirii copiilor

Prevenirea potențialelor probleme privind adaptabilitatea școlară a elevilor

Stimularea srimei de sine, cu ulterioara dezvoltare a acesteia

Dezvoltarea relaționării inter-personale și de grup

Consilierea elevilor, ca și a familiilor acestora, în rezolvarea diverselor probleme sesizate (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf)

1.5 Tipuri de servicii/ activități furnizate în cadrul programelor de afterschool

În țara noastră se remarcă existența a numeroase programe „After school”, acestea fiind organizate în cadrul programului public de învățământ sau în programul privat (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf). În ceea ce privesc programele organizate la nivelul sistemului public, se remarcă programele organizate:

În cadrul instituțiilor de învățământ – respectiv cele de tip semi-internat ori alte programe realizate în parteneriate cu diverse ONG-uri

În sistemul asistenței sociale – dedicate copiilor care provin din familii defavorizate – așa numitele centre de zi

Având în vedere prevederile articolului 58 din cadrul Legii Educației Naționale (Legea nr. 1/2011, disponibilă la adresa http://lege5.ro/Gratuit/geztsobvgi/legea-educatiei-nationale-nr-1-2011, accesat în data de 4.01.2017), toate unitățile de învățământ au posibilitatea de a-și extinde diversele activități după orele de curs derulate cu elevii (printr-o decizie a consiliului de administrație), programele de tip After school putând să ofere diverse activități de tip recreativ, activități educative, activități de desfășurarea timpului liber, , activități dedicate învățării remediale, ca și activități dedicate consolidării competențelor ce au fost dobândite de către elevi ori petru accelerarea învățării acestora.

În cadrul centrelor de zi, ce se constituie în componente ale programului dedicat prevenirii abandonului școlar, program ce se derulează sub tutela serviciului specializat (Serviciu prevenire, abandon, abuz, consiliere copii și părinți, neglijență, violență domestică, migrație, trafic) și care funcționează în baza Legii nr. 272/2004 privind promovarea și drepturile copilului (disponibilă la adresa http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_copilului.php, accesat la data de 4.01.2016), este acordată în timpul zilei asistența gratuită pentru copiii care provin din familiile cu probleme, respectiv familii mono-parentale, familii dezorganizate ori familiile ca căror situație materială este una de tip precar.

Astfel, părinții copiilor ce beneficiază de acest program au posibilitatea să își găsească un loc de muncă pentru suplinirea condițiilor materiale necesare creșterii și îngrijirii minorilor, centrele de zi oferind nu doar promovarea drepturilor minorilor la menținerea relațiilor familiale, ci și servicii de specialitate în cazurile considerate de risc de abandon.

Prin lege (respectiv Ordinul nr. 24/2004 al Secretarului de Stat al A.N.P.C. vizând aprobarea standardelor obligatorii minime dedicate centrelor de zi), aceste centre le acordă copiilor diverse servicii în vederea prevenirii abandonului școlar și implicit a instituționalizării acestora, ce constau în asigurarea, pe perioada zilei, a unor multiple activități, dintre care enumerăm:

Activitățile de educație

Activitățile de îngrijire

Activitățile de consiliere

Activitățile de socializare-recreere

Activitățile dedicate dezvoltării deprinderii unei vieți independente

Activitățile de orientare școlară și profesională

Activitățile de consiliere, de educare și de sprijin acordate părinților copiilor sau reprezentanților legali ai acestora

Demn de menționat este faptul că toate aceste servicii sunt complementare celor ce sunt oferite de către instituțiile de învățământ, principalul scop urmărit fiind acela de menținere a copilului în familia sa, în acest fel prevenindu-se o potențială încadrare a acestuia în sistemul protecției sociale, datorită problemelor economice ori sociale.

În cadrul centrelor de zi se remarcă următoarele activitățile derulate în cadrul programului after schoool:

Acordarea asistenței specializate pentru pregătirea lecțiilor/temelor, astfel încercându-se o aprofundare a diverselor cunoștințe ce sunt dobândite de elevi pe perioada orelor de curs

Acordarea de meditații în situația susținerii de către elevi a unor examene sau pentru verificările periodice

Acordarea de consiliere psihologică

Realizarea unor activități de tip recreativ, al căror principal scop este unul educativ – precum sportul, activitățile muzicale, etc

Acordarea asistenței medicale de urgență

Realizarea unor întâșniri comunc părinți/copii pe teme ce privesc drepturile copilului, delicvența juvenilă, responsabilitățile părinților și îndatoririle acestora, educație rutieră, etc

Acordarea unui sprijin material – diverse rechizite, obiecte de îmbrăcăminte, etc

În cadrul serviciilor ce le sunt oferite copiilor, ca și famililor din care aceștia provin, în centrele de zi, se remarcă:

Îngrijirea și supravegherea copiilor pe perioada zilei

Programe instructiv educative – ajutor în realizarea temelor/lecțiilor, acordarea meditațiilor

Acordarea asistenței educaționale, sociale, medicale, ca și a asistenței psihologice

Asigurarea unei mese calde zilnic în cazul copiilor ce provin din familiile ce au o situație materială dificilă

Programe de recreere și de socializare – derulate în incinta centrului sau în exteriorul acestuia, precum taberele, spectacolele, excursiile, etc (Mahoney, J. et all, (2005). Organized activities as contexts of development: extracurricular activities, after-school and community programs. Lawrence Erlbaum Associates. pp. 25-28).

De asemenea, programe de tip after school sunt organizate și în sistem semi-internat, în care copiii beneficiază de multiple servicii (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf), respectiv:

Servicii de supraveghere

Activități de informare, activități distractive

Masa caldă la prânz, respectiv gustarea de amiază

Sprijin în realizarea lecțiilor/temelor, verificarea acestora

Stimularea studiului individual, cu posibilitatea consultării bibliotecilor

Informarea periodică a părinților și, după caz, consilierea acestora

Comunicarea constantă cu cadrele școlare în vederea definirii, respectiv a îmbunătățirii programei extrașcolare

Se impune a se preciza faptul că la astfel de programe apelează de regulă părinții cu un loc de muncă stabil, care nu au probleme de natură economică majore, dar în lipsa timpului disponibil, a sumelor percepute în cadrul after school-urilor private ori celor dedicate angajării unei persoane care să se ocupe de copii după orele de curs, apelează la soluția after school în regim semi-internat, ce le conferă:

Supravegherea copiilor și siguranța acestora

Asigurarea unei mese calde copiilor

Realizarea temelor, meditațiilor, a pregătirii suplimentare – pentru verificări sau aprofundarea cunoștințelor dobândite la orele de curs

Socializarea și recreerea copiilor

În cadrul acestui timp de program (respectiv cel în regim semi-internat), activitățile derulate au în vedere :

Realizarea și verificarea temelor

Luarea mesei de prânz și a unei gustări

Formarea diverselor abilități

Acumularea de noi cunoștințe (în cadrul activităților de tip extrașcolar) li consolidarea celor dobândite pe perioada orelor de curs

Socializarea și recreerea

Participarea la diverse evenimemnte – sportive, culturale, speciale

În cadrul programelor after school de tip privat, programe de tip extensiv, copiii sunt în permanentă asistați de către persoonalul didactic cu competențe în domeniu, atât în cadrul activității dedicate rezolvării problemelor școlare curente (teme, lecții, etc), cât și în însușirea unor noi informații/cunoștințe, cu punerea în aplicare a acestora în diverse contexte.

În ceea ce privește personalul didactic, acesta este unul calificat în domeniu, cu experiență semnificativă în cadrul învățământului de stat, personal ce dispune de capabilități empatice, este foarte motivat, dipus să se implice activ și permanent în activitate derulată în cadrul programului, dar și în relațiile cu părinții copiilor.

În cadrul acestui tip de program (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf), de obicei copii beneficiază de mai multe servicii, respectiv:

Preluarea de la unitatea de învățământ, la finalul orelor de curs

Masa de prânz și gustarea de după-amiază

Activități recreativ-distractive – sunt alese în funcție de solicitările părinților/elevilor, ele derulându-se sub coodonarea unui cadru didactic, în funcție de categoria de vârstă. Se remarcă: pictura, audițiile muzicale, jocurile educative, vizionări de filme, activități sportive diverse, educație rutieră, bune maniere, etc

Cursuri de limbi străine

Pregătirea lecțiilor și a temelor, ce se realizează pe grupe mici de lucru, cu pauze combinate

Organizarea zilelor de naștere

Plimbări în parc

Participarea la spectacole, expoziții, festivaluri, etc

Transportul spre locuință

Acest tip de programe furnizează pe perioada vacanțelor școlare programe recreativ-educative diverse (vizite la expoziții și la muzee, competiții sportive, vizite la circ, la teatru, la film, cursuri de înot, etc), programe special de limbi străine, programe de meditații (în cadrul acestora se realizează temele de vacanță, dar și pregătirea pentru examene, teste, etc), programe de comunicare și relaționare.

La modul general, în cadrul diverselor programe after school, se derulează un complex de activități adaptate vârstei, respectiv nivelului de pregătire al copiilor, acestea incluzând:

Activități dedicate acordării sprijinului necesar realizării temelor și a lecțiilor – au în vedere cunoașterea cerințelor impuse de către unitățile de învățământ frecventate de copii, ca și nevoile personale ale ficărui copil. Principalul obiectiv urmărit este acela de a se realiza și ulterior verifica temele, în vedere prevenirii unor potențiale lacune impunându-se acordarea unor explicații/informații suplimentare

Activități dedicate managementului învățării, copii fiind învățați să-și exercite asupra propriei învățări un control comportamental, motivațional, dar și cognitiv. Pentru aceasta se pun în aplicare diverse strategii de învățare

Activități dedicate formării și dezvoltării diverselor abilități școlare, cu consolidarea și dezvoltarea deprinderilor deja formate

Activități dedicate dezvoltării creativității, avându-se în vedere generarea unui mediu stimulativ, cu aplicarea diverselor exerciții dedicate stimulării creativității (prin modelare, pictură, realizarea diverselor obiecte, organizarea/participarea la spectacole diverse, etc).

Activități dedicate orientării școlare (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf)

Activități dedicate dezvoltării abilităților sociale ale copiilor

Activități dedicate educație pentru sănătate

Activități dedicate dezvoltării abilităților emoționale ale copiilor

Activități dedicate îmbunățirii comunicării

Activități dedicate managementului stresului

Activități dedicate dezvoltării abilităților emoționale și sociale, cu punerea în aplicare a acestora

Activități dedicate activității civice

Activități antreprenoriale – mai ales în cazul elevilor din ciclul gimnazial

Activități dedicate dobândirii abilității de autogospodărire

Activități dedicate celebrării unor anumite evenimente

Activități de voluntariat (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf)

1.6.Avantajele și dezavantajele programului de afterschool

Încă de la începutul acestui subcapitol se impune a se menționa faptul că în cazul programelor de after school derulate de către instituțiile publice, principalul avantaj constă în responsabilizarea statului în asigurarea și implicit respectarea tuturor standardelor de calitate.

Din păcate, nu același lucru se poate afirma uneori și în cazul programelor de aceleași tip realizate de către unități private, activitatea acestora lăsând uneori de dorit (cel mai bun exemplu în reprezintă recentul caz al așa numitei „grădinița groazei” – http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ce-au-patit-parintii-copiilor-abuzati-de-educatoare-in-gradinita-groazei-din-constanta-oamenii-sunt-indignati-de-decizie.html , accesat la data de 6.01.2017).

Din această categorie nu fac parte centrele de zi organizate de diversele organizații de tip neguvernamental, ce furnizează servicii sociale diverse, fiind acreditate în conformitate cu legislația în domeniu, acreditare ce este acordată în condițiile îndeplinirii standardelor obligatorii minime, astfel cum acestea sunt reglementate în lege.

În cadrul centrelor de zi ce organizează programe after school, prin intermediul diverselor servicii și activități dedicate copiilor ce provin din familii cu o stare materială dificilă, se remarcă mai multe avantaje, dintre care amintim:

Prevenirea potemțialului risc de implicare a copiilor în diversele forme de manifestare ale fenomenului delicvenței juvenile, sesizat deseori în cazul copiilor care provin din familii cu venituri reduse ori din familiile dezorganizate

Menținerea în sistemul învățământului public, respectiv reintegrarea în cadrul acestuia a copiilor ale căror familii au venituri reduse

Creșterea nivelului de orientare școlară

O mai bună integrare școlară și socială a elevului

Prevenirea apariției fenomenului de abandon școlar (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf)

Îmbunățirea rezultatelor obținute de copii la școală, ca urmare a sprijinului acordat la realizarea temelor/lecțiilor, ca și a aprofundării informațiilor obținute pe perioada orelor de curs

Îmbunătățirea relațiilor dintre copii și familiile acestora

Acordarea consilierii specializate, în funcție de situație

Îmbunătățirea relațiilor de tip interpersonal

Menținerea, respectiv îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor

Recuperarea diverselor deficiențe educaționale sesizate în cazul elevilor care se află într-o situație de risc, ca urmare a problemelor din interiorul familiei

Asigurarea unui mediu sigur pentru copiii ale căror familii au locuințele într-o zonă considerată de risc – delicvență juvenilă, criminalitate, trafic de substanțe interzise, etc

Îmbunătățirea, respectiv reglarea nutrișiei, ca urmare a meselor de prânz regulate

Se impune a se preciza faptul că programele after school au efecte pozitive și la nivelul familiilor copiilor care le frecventează, acestea fiind sprijinite prin diverse activități specifice privind susținerea elevilor în sistemul de învățământ și creșterea acestora mai facilă, în paralel cu acordarea consilierii specializate în domeniu. În plus, familia economisește sume considerabile ca urmare a scutirii de la plata contribuțiilor dedicate serviciilor oferite copiilor.

În categoria dezavantajelor acestor programe derulate de centrele de zi, pot fi incluse:

Serviciile de care beneficiază copiii pot duce în timp la etichetarea acestora de către colegi, cu efecte nebănuite

Programul este deschis doar copiilor ce provin dintr-o categorie socială anume, respectiv din familiile cu venituri reduse, familii monoparentale ori familii dezorganizate

Părinții nu pot fi stimulați să intervină/să se implice în mod activ în cadrul diverselor activități ce sunt derulate în cadrul programului (acesta fiind unul gratuit), fiind sesizat un număr destul de redus al cazurilor în care aceștia se implică în activități de voluntariat

În situația programelor after school de tip semi-internat, se remarcă faptul că beneficiarii își îmbunătățesc în mod considerabil deprinderile școlare, dar și personale, în paralel cu dezvoltarea abilităților dedicate muncii în echipă.

În cadrul acestor programe se realizează și o încurajare a diverselor aptitudini ale copiilor, aceștia devenind mult mai încrezători în forțele proprii, mai determinați să se înscrie și implice în mod activ în cadrul diverselor activități recreative, activități de studiu ori activități sportive.

De asemenea, familia copilului se bucură de avantajul mediului securizat în care acesta își petrece timpul după orele de curs, mediu în care acesta beneficiază de o masă caldă la prânz și de o gustare după amiaza, ambele fiind realizate conform indicațiilor nutriționiștilor.

Copiii se află în permanență sub supravegherea strictă a unei persoane competente și calificată în domeniu, ei realizându-și temele și lecțiile sub îndrumarea și cu ajutorul unui cadru didactic specializat. Pe lângă toate acestea, copiii învață să relaționeze, să comunice mai bine cu cei din jur, dar și să-și petreacă într-un mod plăcut și util timpul liber, ei fiind implicați în diverse activități recreative.

În situația programelor after school de tip semi-internat se remarcă mai multe puncte forte, respectiv:

Un cost destul de redus, ce reprezintă în principal contravaloarea mesei și gustării servite de copil

Mediul prielnic nu doar siguranței, ci și realizării temelor și a lecțiilor

Supravegherea permanentă și acordarea sprijinului necesar în realizarea temelor, respectiv în asimilarea de noi cunoștințe, respectiv de consolidare a celor deja însușite

Se remarcă însă și câteva dezavantaje, cel mai important dintre acestea fiind numărul redus al personalului, comparativ cu numărul copiilor, personal ce este uneori retribuit insuficient. Din acest considerent există premisa diminuării calității serviciilor oferite.

În cazul programelor after school private, se remarcă în scurt timp o îmbunătățire a rezultatelor școlare ale copiilor, mai ales datorită faptului că în mod constant cadrele didactice incluse în program colaborează/comunică cu cele din cadrul orelor de curs. Astfel, pe lângă permanentul control exercitat, se reușește și o mai bună înțelegere a sarcinilor, respectiv temelor elevilor, cu efecte reflectate direct la nivelul procesului educațional (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf).

În categoria avantajelor acestor programe, se pot include:

Îmbunătățirea considerabilă a deprinderilor activităților independente, cu dezvoltarea deprinderilor implicării active în orice activitate

Dezvoltarea abilității de a lucra în echipă

Stimularea și susținerea în realizarea unor sarcini și teme suplimentare, menite să le îmbunătățească rezultatele școlare sau să le corecteze carențele, respectiv să suplinească deficiențele sesizate în cadrul procesului de educație

Stimularea participării la diverse evenimente, concursuri, etc

Creșterea gradului de comunicare și de socializare

Însușirea unor cunoștințe avansate de limbi străine

Asigurarea unui mediu securizat, sub supravegherea atentă a personalului calificat și cu experiență semnificativă în domeniu

Stimularea încrederii de sine

O calitate deosebită a tuturor activităților derulate în cadrul programului

Un număr redus al copiilor, ceea ce determină o implicare maximă a cadrelor didactice

Asigurarea unei alimentații corecte și echilibrate, acordată la ore fixe

Asigurarea transportului de la școală și către casă (în mod opțional)

Supravegherea copiilor pe perioada vacanțelor școlare

Cresc în mod considerabil gradul de implicare al părinților

Le oferă elevilor cu deficiențe de asimilare tot suportul necesar

În categoria dezavantajelor acestor programe, se remarcă:

Costul destul de ridicat, care face ca doar o parte dintre copii să poată beneficia de aceste programe

Inexistența unor reglementări sau standarde dedicate funcționării programelor, exceptând cele câteva avize ce sunt necesare funcționării (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf)

Concluzionând, programul after school se remarcă prin următoarele avantaje:

Protecția si siguranța copiilor

Prevenirea abandonului școlar, mai ales în cazul copiilor ce provin din familii cu venituri reduse

Înlăturarea potențialelor riscuri ce pot fi determinate de eșecul școlar

Creșterea nivelului de educație

Îmbunătățirea considerabilă a rezultatelor școlare obținute de elevi, ca urmare a ajutorului acordat de cadrele didactice cu experiență

Realizarea și dezvoltarea relațiilor de tip interpersonal

Recuperarea diverselor deficiențe de tip educațional ce pot fi sesizate în cazul elevilor ce se află în situații de risc datorită situației financiare precare din familie

Îmbunătățirea nivelului de integrare școlară, ca și al relațiilor dintre copii și părinții acestora

Creșterea performanțelor școlare, ca urmare a aprofundării cunoștințelor ce sunt dobândite de elevi în timpul orelor de curs

Îmbunătățirea și dezvoltarea deprinderilor dedicate activităților independente

O creștere a calității vieții copiilor, fără nici un fel de discriminări

Susținerea unei dezvoltări constante în cadrul evoluției școlare a elevilor

Menținerea și respectiv îmbunătățirea stării de sănătate ca urmare a asigurării nutriției corecte și adecvate, cu evitarea apariției unor potențiale carențe alimentare

Prevenirea neglijării copiilor

Prevenirea apariției unor potențiale abuzuri ale copiilor, cu asigurarea unei intervenții precoce în condițiile considerate ca fiind de risc

În categoria dezavantajelor, mai pot fi adăugate:

Costurile ce pot fi în unele cazuri destul de costisitoare pentru unele familii

Lipsa unor reglementări clare în domeniul dedicat standardelor de funcționare dedicate serviciilor de protecția copiilor, în cazul serviciilor after school ce sunt furnizate de entitățile de tip privat, ce sunt înregistrate ca fiind de tip non-profit (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf)

Lipsa unei protecții sociale adecvate, în cazul comunităților ce nu dispun de fondurile necesare asigurării unor servicii de calitate superioară

Semnalarea unor deficiențe privind calitatea unor servicii oferite în cadrul programelor after school, ce pot avea la bază:

-Statutul social redus al unor cadre didactice, comparativ cu al altor categorii sociale

-Lipsa standardelor în actualele programe after school

-O fragmentare a politicilor sociale de tip educațional, ce nu fac posibilă o intervenție de tip unitar

-O lipsă de pregătire sau o pregătire cu deficiențe la nivelul personalului implicat în acest tip de programe

-Veniturile insuficiente obținute de personalul implicat în aceste programe

-Un nivel diminuat al capacității de adaptarea metodelor aplicate în funcție de rezultatele aferente evaluării

-Deficiențe de comportament în cazul copiilor cu nevoi multiculturale (mai ales copii de etnie romă)

CAPITOLUL 2. REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII

2.1 Conceptul de rezultat al învățării

Prin rezultat al învățării se înțelege totalitatea informațiilor ce sunt recunoscute și înțelese de către o persoană care a urmat un proces de învățare, persoana respectivă putând și pune în aplicare aceste cunoștințe (conform definițiilor incluse în Anexa n.r 1, p.4, din Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01, disponibilă la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01), accesat la data de 6.01.2017).

Rezultatul învățării includ complexul setului de cunoștințe, a celui de abilități, ca și a setului de competențe pe care le dobândește o persoană și pe care are capabilitatea de a le demonstra la finalui procesului de învățare, aferent unui ciclu anumit de școlarizare.

Evaluarea rezultatelor învățării are rolul de a evidenția nu diar randamentul procesului de învățare, ci și valoarea acestuia, nivelul cunoștințelor dobândite, eficiența activităților derulate de totalitatea personalului educațional, ca și performanțele ce au fost obținute (Dorina Sălăvăstru (2009). Psihologia învățării, Iași Editura Polirom, pp.11-12).

Randamentul activităților de învățare are capacitatea de a evidenția rezultatele de tip calitativ ce unt remarcate în cadrul procesului de învățare, în cadrul acestuia fiind incluse:

Evaluările rezultatelor ce au fost obținute pe parcursul procesului de învățare

Eficiența pregătirii realizate în cadrul procesului de învățare

Eficiența procesului de tip instructiv-educativ la nivelul unei instituții de învățământ

În cadrul randamentului aferent activităților de învățare se remarcă atât succese cât și insuccese, calitatea acestuia fiind direct influențată de:

Nivelul conținutului de învățare

Calitatea aferentă pregătirii profesionale

Calitatea conținutului procesului de învățare

Calitatea metodelor ce au fost utilizate în cadrul procesului de învățare

Motivația de învățare

Calitatea mijloacelor dedicate procesului de predare/învățare

Calitatea condițiilor aferente studiului

Nivelul de calitate al influenței educației

Nivelul de calitate al evaluării cunoștințelor (Dorina Sălăvăstru (2009). Psihologia învățării, Iași Editura Polirom)

2.2 Tipuri de rezultate ale învățării

Cel mai bun indicator privind calitatea, ca și eficiența proceselor didactice îl reprezintă totalitatea rezultatelor ce sunt obținute în cadrul procesului de învățământ, evaluarea acestor rezultate implicând răspunsurile la intrebări precum:

Ce informații au asimilat elevii?

Cât de bine au fost asimilate informațiile predate?

Care au fost abilitățile formate în timpul procesului de învățare?

Care este măsura în care informațiile ce au fost asimilate de către elevi pot fi utilizate în practică?

Care sunt trăsăturile formate elevilor în urma procesului de învățare?

Etc (T. Kulcsar, (1978), Factorii psihologici ai reușitei școlare, București, Editura Didactică și Pedagogică, pp13-15)

În cadrul totalității aspectelor reprezentate de produsele activității de învățare se remarcă mai multe categorii, evaluarea acestora determinând anumite trăsături caracteristice, respectiv:

Cunoștințele ce au fost acumulate

Modul de dezvoltare a capacităților intelectuale

Trăsăturile de personalitate

Conduita manifestată de elevi

Formarea capacităților privind aplicarea cunoștințelor dobândite

Dezvoltarea capacităților dedicate aplicării în practică a cunoștințeor ce sunt dobândite în timpul orelor de curs (L.Cerghit et. all, (1994), Didactica, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp.34-35)

În cadrul învățământului de tip tradițional, principalul obiectiv al procesului de învățtare îl constituia acumularea unui volum cât mai mare de informații/cunoștințe. În societatea contemporană, ca urmare a exploziei tehnologiei, ce atrage după sine și o perimare a cunoștințelor într-un timp relativ redus, procesul de învățare se orientează spre alte obiective, în categoria cărora se includ:

O dezvoltare a facultăților intelectuale

Formarea diverselor abilități

Conturarea și dezvoltarea capacității de auto-instruire

Aceste reorientări nu reprezintă o eliminare a preocupărilor dedicate acumulării de informații în cadrul procesului de învățare, ci se pune un accent deosebit pe selectarea informațiilor ce sunt considerate a fi utile, cu generarea interdependențelor dintre procesul de acumulare a cunoștințelor în cadrul procesului de învățare și dezvoltarea intelectuală.

Complexul cunoștințelor ce reprezintă procesul de învățare nu sunt asimilate ca fiind adevăratul scop al procesului, ci pentru a se reuși ulterior utilizarea acestora în cadrul asimilării unoi noi informații complexe, necesare rezolvării diverselor probleme ori îndeplinirii unor sarcini/activități de tip practic.

În cadrul procesului de evaluare a cunoștințelor ce sunt acumulate în cadrul procesului de învățare se pot distinge două situații, respectiv:

Perceperea cunoștințelor transmise

Înțelegerea cunoștințelor ce au fost transmise – se poate aprecia că procesul de învățare a atins pragul înțelegerii în momentul în care elevii:

-Au capacitatea de a eplica cunoștințele și informațiile pe care le însușesc

-Pot să aducă diverse argumente în susținerea acestor cunoștințe

-Pot să utilizeze aceste cunoștințe în mod corect, în diverse situați ((L.Cerghit et. all, (1994), Didactica, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp.43-44)

De asemenea, tot în n cadrul procesului dedicat verificării și aprecierii diveselor rezultate ale procesului de învățare, prin prisma cunoștințelor ce au fost acumulate de către elevi, se remarcă mai multe criterii, printre care amintim:

Volumul informațiilor ce au fost acumulate de către elevi

Capacitatea transferării acestor informații

Precizia cunoștințelor acumulate

Nivelul de actualizare a informațiilor dobândite

În vederea evaluării rezultatelor procesului de învățare, prin prisma cunoștințelor ce au fost acumulate de către elevi, se are în vedere fie examinarea acestora, fie aplicarea unor probe de cunoștințe, ce pot fi realizate în forme diverse.

În marea majoritate a cazurilor, aceste probe de cunoștințe nu au în vedere doar o verificare a conținuturilor informațiilor asimilate de către elevi, ci și:

Verificarea capacităților ce s-au format în cadrul procesului de învățare

Verificarea proceselor intelectuale

Analizarea unor detalii de natură emoțională ce pot fi sesizate pe parcursul procesului de învățare

În cadrul actualului sistem de învățământ, criteriul de bază în cadrul procesului de apreciere a eficienței calutății acestuia constă în dezvoltarea capacităților de tip intelectual, principalul obiectiv ce este urmărit în cadrul procesului de învățare constând nu doar în asimilarea de noi cunoștințe de către elevi, ci și în stimularea acestora în vederea utilizării cunoștințelor acumulare în rezolvarea diverselor activități/sarcini.

Rezultatele activității de învățare sunt direct dependente de:

Capacitatea de formare a diverselor aptitudini dedicate punerii în aplicare a cunoștințelor asimilate

Capacitatea de transferare a informațiilor asimilate în procesul de învățare

Capacitatea de proiectare a unor direcții dedicate rezolvării unor probleme/sarcini Kulcsar, T. (1978), Factorii psihologici ai reușitei școlare. București: Editura Didactică și Pedagogică, pp,23-24)

2.3 Cunoștințele

Prin cunoștințe se înțelege rezultatul de asimilare al unor informații, prin intermediul procesului de învățare (conform definițiilor incluse în Anexa n.r 1, p.4, din Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01, disponibilă la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01), accesat la data de 6.01.2017).

Cunoștințele includ conceptul faptelor, a teoriilor, a principiilor și a practicilor dedicate unui anumit domeniu de stuidu ori de muncă (conform definițiilor incluse în Anexa n.r 1, p.4, din Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01, disponibilă la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01), accesat la data de 6.01.2017), acestea putând fi atât teoretice, cât și faptice.

Cunoștințele pot fi exprimate prin intermediul mai multor descriptori, respectiv:

Cunoașterea limbajului specific

Înțelegerea limbajului specific

Utilizarea limbajului specific

Explicarea informațiilor

Analizarea diverselor informații (conform definițiilor incluse în Anexa n.r 1, p.4, din Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01, disponibilă la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01), accesat la data de 6.01.2017).

Tabelul 1 – Reprezentarea cunoștințelor aferente rezultatelor învățării, în funcție de nivel

Adaptare după conținutul Recomandării Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01 ( http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01)

În ciclul primar, în cadrul domeniilor de competență cheie (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf) ce au fost recomandate de către Comisia Europeană, pot fi remarcate următoarele categorii de cunoștințe (Octavian Mândruț, 2012, Proiectarea currcumului centrat pe competențe, Institutul de Științe ale Educației, pp.7-12)):

La comunicare în limba maternă:

Cunoștințe de vocabular

Cunoștințe de gramatică funcțională

Cunoștințe de texte literare

Cunoștințe de varietatea limbii

Cunoștințe de variabilitatea comunicării

La comunicare în limbi străine:

-Cunoștințe de vocabular

-Cunoștințe de gramatică funcțională

-Cunoștințe dedicate convențiilor de societate

-Tipurile principale de interacțiune verbală

-Cunoștințe de varietatea limbilor și aspecte culturale

La competențele matematice, competențele de bază științe & tehnologii:

-Numerele, structurile, măsurile

-Prezentările matematice fundamentale, operațiile fundamentale

-Înțelegerea conceptelor matematice

-Înțelegerea termenilor utilizați

2.4 Abilitățile

Prin abilități se înțelege capacitățile unei persoane de a pune în aplicare, dar și de a folosi diversele cunoștințe însușite, în vederea îndeplinirii unor sarcini, respectiv a rezolvării unor probleme (conform definițiilor incluse în Anexa n.r 1, p. 4, din Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01, disponibilă la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01), accesat la data de 6.01.2017).

Abilitățile dobândite ca rezultat al procesului de învățare pot să fie:

De tip cognitiv, ce includ:

-Folosirea gândirii logice

-Folosirea gândirii intuitive

-Folosirea gândirii creative

De tip practic, ce includ:

-O anumită dexteritate manuală

-Folosirea metodelor

-Utilizarea instrumentelor și a uneltelor (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01), accesat la data de 6.01.2017).

Abilitățile includ diverse tipuri aferente structurilor operatorii, respectiv nu numai anumite deprinderi, ci și capacitatea de a interpetare, respectiv de a rezolva diverse probleme (ibidem).

În cazul abilităților dobândite ca rezultat al procesului de învățare se sesizează descriptorii:

Reflecția critică

Reflecția constructivă

Aplicarea, transferul și rezolvarea problemelor diverse

Creativitatea și inovarea

Tabelul 1 – Reprezentarea abilităților aferente rezultatelor învățării, în funcție de nivel

Adaptare după conținutul Recomandării Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01 ( http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01)

În ceea ce privesc abilitățile elevilor, se remarcă:

Comunicarea orală și comunicarea scrisă în diverse situații

Colctarea și procesarea informațiilor

Folosirea resurselor vute la dispoziție

Monitorizarea comunicării proprii și adaptarea acesteia în funcție de situațiile constatate

Formularea și exprimarea diverselor argumente orale, ca și scrise

Abilitatea de a înțelege diversele mesaje orale transmise într-o limbă modernă

Inițierea, susținerea și încheiera unei conversații într-o limbă modernă

Învățarea unei limbi străine în mod informal

Aplicarea diverselor principii matematice de bază

Adoptarea raționamentelor matematice diverse

Înțelegerea demonstrațiilor matematice

Colectarea și procesarea diverselor informații

Folosirea informațiilor obținute în mod sistematic și critic, cu aprecierea relevanței

Diferențierea informațiilor reale de cele virtuale

Accesarea, explorarea și utilizarea diverselor servicii din mediul online

Abilitatea comunicării constructive, indiferent de context

Exprimarea unor puncte de vedere și înțelegerea celor exprimate de alții (Octavian Mândruț, 2012, Proiectarea curricumului centrat pe competențe, Institutul de Științe ale Educației, pp.7-12).

2.5 Atitudinile

În cadrul domeniilor de competență (http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf) recomandate de autoritățile europene se remarcă un complex de atitudini, dintre care, în cuprinsul prezentului subcapitol, se impun a fi menționate:

Apecierea diverselor calități estetice, în paralel cu dorința promovării acestora

Dezvoltarea interesului de relaționare cu cei din jur

Conștientizarea rolului pe care îl are comunicarea, ca și impactul acesteia la nivelul altor persoane

Nevoia înțelegerii limbajului și folosirea acestuia în contexte diverse

Aprecierea fenomenului diversității culturale

Interesul pentru comunicarea interculturală

Identificarea diverselor argumente în cadrul comunicării cu terțe persoane

Evaluarea gradului de validitate al argumentelor

Folosurea cu responsabilitate a diverselor mijloace de tip interactiv

Colaborarea în echipă

Încrederea în sine (Octavian Mândruț, 2012, Proiectarea curricumului centrat pe competențe, Institutul de Științe ale Educației, pp.7-12).

2.6 Competențele

Prin competențe se înțelege capacitățile dovedite de selectare, combinare și utilizare în mod adecvat a diverselor cunoștințe, atitudini, abilități și valori, cu scopul de a rezolva cu succes anumite situații de învățare, ca și pentru o dezvoltare personală și profesională în condiții de maximă eficiență și eficacitate (conform definițiilor incluse în Anexa n.r 1, p.4, din Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01, disponibilă la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01), accesat la data de 10.01.2017).

În cazul competențelor se remarcă următoarea catalogare:

Competențele profesionale – reprezintă capacitățile dovedite de selecție, combinare și utilizare într-un mod adecvat diversele cunoștințe, valori, abilități și atitudini, dedicate rezolvării ideale a unei situații de învățtare

Competențele transversale – reprezintă capacitățile care reușesc să transceadă anumite domenii, respectiv programe de studii, acestea fiind de tip transdiciplinar. În cadrul acestei categorii se remarcă:

Abilitățile de lucru în echipă

Abilitățile de utilizare a tehnologiei informației, respectiv a comunicării

Abilitățile de comunicare orală/scrisă atît în limba română, cât și într-o limbă de circulație internațională

Autonomia învățării

Luarea deciziilor

Rezolvarea diverselor probleme și situații

Spirit antreprenorial

Inițiativă

Dezvoltarea valorilor și respectarea acestora

În cadrul sistemului de învățământ românesc, introducerea ca și finalități educaționale a competențelor s-a realizat gradual, în perioada anilor 2001-2010 ((Octavian Mândruț, 2012, Proiectarea curricumului centrat pe competențe, Institutul de Științe ale Educației, p.5) astfel:

Anii 2001-20002 – sunt concepute primele programe dedicate competențelor pentru clasele XI-XII

Anii 2003-2004 – sunt concepute programele școlare dedicate competențelor pentru elevii din clasele a IX-a și a X-a, avându-se în vedere generalizarea sistemului de învățământ, prin includerea ciclului liceal inferior în cadrul învățământului obligatoriu

Anii 2005-2006 s-a avut ăn vedere revizuirea și elaborarea înr-o nouă formă a programelor școlare pe competențe pentru clasele a XI-a și a XII-a

Anul 2007 – s-a realizat la ciclul liceal generalizarea învățării pe competențe

Anul 2009 – s-au revizuit programele școlare aferente claselor de gimnaziu, fiind introduse în locul obiectivelor de referință, respectiv a obiectivelor cadru, competențele generale

După anul 2009 – atât pentru învățământul gimnazial, cât și pentru cel liceal a fost realizat curriculum axat pe competențe, fiind introduse noile programe școlare ((Octavian Mândruț, 2012, Proiectarea curricumului centrat pe competențe, Institutul de Științe ale Educației, p.5)

În conformitate cu prevederile articolului 68 din cadrul Legii Educației Naționale (Legea 1/2011, publicată în M.O. nr. 18/10.01.2011, disponibilă la adresa http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf, accesat în data de 12.01.2017), curriculum național dedicat învățămîntului primar și învățământului gimnazial are la bază un număr de opt domenii de competențe cheie, fiecare dintre acestea generând profilul formării elevilor. Se remarcă astfel:

Competențele de comunicare în limba română, ca și în limba maternă, în situația minorităților naționale

Competențele de comunicare în limbi străine

Competențele de bază de matematică, de științe și de tehnologie

Competențele digitale de utilizarea tehnologiei informației ca și instrument de învățare și de cunoaștere

Competențele sociale și competențele civice

Competențele antreprenoriale

Competențele de sensibilizare, competențele de expresie culturală

Competențele de a învăța să înveți (art. 68, Legea 1/2011, http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf, accesat în data de 12.01.2017)

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

L. Cerghit, I.T.Radu, Didactica, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Kulcsar, T. (1978), Factorii psihologici ai reușitei școlare. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Mândruț, O., (2012), Proiectarea currcumului centrat pe competențe, Institutul de Științe ale Educației

Sălăvăstru, D., (2009), Psihologia învățării, Iași Editura Polirom

Autori străini:

Capizzano, J., Tout, K., & Adams, G. (2000). Child care patterns of school-age children with employed mothers. Washington, D.C, The Urban Institute.

J Durlak, J. A., & Weissberg, R. P. (2007), The Impact of After-School Programs That Promote Personal and Social Skills im Frabutt & Clayton Voignier, (2011), Center for Youth, Family, and Community Partnerships University of North Carolina at Greensboro, Do after school programs reduce delinquency?

Halpern, R. (2002), A different kind of child development institution: The history of after-school programs for low-income children. Teachers College Record, 104, 178-211,

Halpern Robert, (2003), Making Play Work NY, NY: Teachers College Press

Helpern, Robert, (1999), Afterschool Programs fro Low-Income Children: Promise and

Challenges, The Future of Children Fall 1999 Vol. 2, Iss. 2

Honoré, C., (2008), Under Pressure: Rescuing Our Children From The Culture Of TYPEr-Parenting. Orion

Jordan, W., & Nettles, S. (1999), How students invest their time out of school: Effects on school engagement, perceptions of life chances, and achievement. (Report No. 29). Baltimore: Center for Research on the Education of Students Placed At Risk. (ERIC Document Reproduction Service No. ED 428

Lindsey, J., (2010), Quality After School Time: An Evaluative Study of the Eastside Story After School Program in Austin, TX, Applied Research Projects. Texas State University Paper

Mahoney, J., & Cairns, R. (1997), Do extracurricular activities protect against early school dropout? Developmental Psychology

Mahoney, J. L.Larson, R. Eccles, J. S. (2005). Organized activities as contexts of development: extracurricular activities, after-school and community programs. Lawrence Erlbaum Associates. Posner, J., & Vandell, D. (1999), After-school activities and the development of low-income urban children: A longitudinal study. In: Developmental Psychology, 35(3)

Reno, J., & Riley, R.W (2000), Working for children and families: Safe and smart after-school programs. Washington, DC: U.S. Department of Education Reisman, Eli, (2011), After School Matters: A Study of After School Programs in Pasadena and Options for the Future

Snyder, A. Howard N., Sickmund M, (1999), Juvenile Offenders and Victims: 1999 National Report (PDF). Office of Juvenile Justice and Delinquency Prevention. p. 65

Site-uri consultate:

http://lege5.ro/Gratuit/geztsobvgi/legea-educatiei-nationale-nr-1-2011

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/L272-2004-R.pdf

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_copilului.php

https://www.ncjrs.gov/html/ojjdp/nationalreport99/chapter3.pdf#page=15

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ce-au-patit-parintii-copiilor-abuzati-de-educatoare-in-gradinita-groazei-din-constanta-oamenii-sunt-indignati-de-decizie.html

https://web.archive.org/web/20120415133307/http://durhamnc.gov/ich/op/DPD/Documents/after_school_fact_sheet.pdf

http://www.temescalassociates.com/documents/resources/general/HxAfterschool.pdf

https://www.oxy.edu/sites/default/files/assets/UEP/Comps/2006/Reisman.pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32008H0506(01)

http://www.fen.ro/legea_educatiei_final.pdf

Acte normative:

Legea Educației Naționale – Legea nr.1/2011

Legea nr. 272/2004 vizând protecția și promovarea drepturilor copilului

Ordinul nr. 24/2004 al Secretarului de Stat al A.N.P.C. vizând aprobarea standardelor obligatorii minime dedicate centrelor de zi

Ordin al ministrului Educației, cercetării, tineretului și sportului – Ordinul nr. 5349/07.09.2011 ce are î vedere aprobarea Metodologiei privind organizarea programului denumit „Școala după școală”

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Europei 2008/C 111/01

Studiul „Making The Most Of SaS Program For Roma Children”