Recuperarea Gleznei Posttraumatice

=== 2ed18bd78715ef6509c41004298fed7c74e335a1_510796_1 ===

Capitolul 3

REZULTATE

Datele obținute în urma cercetării vor fi prezentate în tabele și grafice centralizate:

tabele cu valorile obținute la testarea inițială și la testarea finală

tabele și grafice ilustrând numărul și procentul pacienților, care, la sfârșitul tratamentului au atins valori normale în ceea ce privește mobilitatea articulară, forța musculară și pacienți care nu au mai prezentat durere, edem și și-au reluat mersul normal.

Tabel nr.1 – valorile mobilității articulare, ale articulațiilor gleznei și piciorului la testarea inițială și la testarea finală:

Tabel nr. 2 – valorile forței musculaturii gleznei și piciorului la testarea inițială și la testarea finală:

Tabelul nr. 3 – situația bolnavilor, în ceea ce privește durerea, edemul și mersul, la testarea inițială și la testarea finală:

Tabel nr. 4

Exprimarea numerică și procentuală a pacienților, care au atins valori normale (5) ale forței musculare.

Tabel nr. 5

Exprimarea numerică și procentuală a pacienților, care au atins valori normale ale amplitudinii articulare.

Tabelul nr. 6

Exprimarea numerică și procentuală a pacienților, care, la sfârșitul tratamentului nu au mai prezentat durere, edem și și-au reluat mersul normal.

Primul obiectiv al tratamentului kinetic a fost reducerea durerii, prezentă la toți pacienții și s-a reușit la 75% din cazuri.

Se are în vedere eficiența crescută a procedurilor de electroterapie și hidrotermoterapie care influențează eficient scăderea durerii.

Din tabelele și graficele prezentate anterior, se poate observa evoluția bună a majorității pacienților , din punct de vedere al: mobilității articulare, forței musculare, dispariției edemului și durerii și al mersului normal.

În tabelele 4, 5 și 6 cu graficele aferente, se pot observa numărul si procentul pacienților care la sfârșitul perioadei de tratament au prezentat valori normale ale mobilității articulare, forței musculare și care nu au mai prezentat durere, edem și și-au reluat mersul normal. După cum se poate observa numărul acestor pacienți este mai mare decât al celor cu rezultate mai puțin satisfăcătoare.

În ceea ce privește pacienții care au obținut rezultate mai puțin satisfăcătoare, acestea s-au datorat vârstei înaintate a pacienților, a bolilor asociate pe care le prezentau și mai ales a interesului scăzut, a unor pacienți față de programul de recuperare.

În urma tratamentului efectuat am obținut rezultate bune, în concluzie tratamentul fizio-kinetoterapeutic a fost bine intocmit.

CONCLUZII

Se confirmă că:

Afecțiunile articulațiile gleznei și articulațiilor piciorului fac parte din afecțiunile cele mai importante datorită rolului acestora în mers și în ortostatism;

Afecțiunea articulației gleznei și piciorului survenită în urma unui traumatism nu este o boală evolutivă.

Susținerea și refacerea aparatului periarticular se realizează prin kinetoterapie, acesta fiind tratamentul cel mai fiziologic și funcțional care are ca obiect de lucru elementul motor al mișcării;

Tratamentul kinetic să fie cât mai precoce, să se urmărească continuitatea acestuia indiferent de evoluția bolii;

Kinetoterapeutul, în cadrul programului de recuperare, trebuie să plece de la un principiu major, și anume: “PRIMUM NON NOCERE” adică “în primul rând să nu faci rău și apoi să faci bine”;

Să se țină cont de către kinetoterapeut cu mare strictețe de etapele programului de recuperare;

Programele kinetice trebuie să fie minuțios abordate după o testare prealabilă care să fie cât mai corect efectuată;

Kinetoterapeutul să respecte întocmai indicațiile și contraindicațiile tratamentului balneofiziokinetoterapeutic;

Optimizarea diagnosticului și tratamentului;

Implicarea și cooperarea bolnavilor în cadrul programului recuperator;

Individualizarea tratamentului în funcție de: vârstă, sex și alte boli asociate;

Cooperarea interdisciplinară: chirurg – ortoped, medic recuperator, kinetoterapeut.

BIBLIOGRAFIE

● Baciu, C. (1981), Kinetoterapie pre și post operatorie, Ed. Sport-Turism, București;

● Baciu, C. (1977), Anatomia funcțională și biomecanica aparatului locomotor, Ed. Sport-Turism, București

● Baciu, C., (1975), Semiologia clinică a aparatului locomotor, Ed. Medicală București;

● Bocu, T., Tache, S., (2000), Elemente de profilaxie și terapie prin mișcare, Ed. Medicală UMF Cj.;

● Brătucu, L. S., (1994), Anatomie funcțională și biomecanică, Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca;

● Burghele, N (1978), Fracturile calcaneului, Ed. Medicală, București

● Cordun, M., (1999), Kinetologie medicală, Ed. Axa;

● Denischi, A., Medrea, O., Popovici N., (1964) Bolile piciorului, Ed. Medicală, București,

● Drăgan, I., Colab., (1981), Cultură fizică medicală, Ed. Sport-Turism, București;

● Drăgan, I. (1982), Medicina sportivă, Ed. Sport-Turism, București;

●Dumitru, D., (1981), Ghid de reeducare funcțională, Ed. Sport-Turism, București;

● F. Plas, E. Hagron, (2001), Kinetoterapie activă, Ed. Polirom;

● Ionescu, A., (1994), Masajul, Ed.All;

● Kiss I., (1999), Fizioterapia și recuperarea medicală, Ed. Medicală, București;

● Marcu ,V. (2001), Bazele teoretice ale exercițiului fizic în kinetoterapie, Ed. Universității din Oradea;

● Papilian V., (1998), Anatomia omului, aparatul locomotor, Ed. Bic. All, București;

● Pásztai Z., (2001), Kinetoterapia în recuperarea funcțională a aparatului locomotor, Ed. Universității din Oradea, Oradea;

● Petrescu, P., Poenaru, Dan, V. (1982), Piciorul sănătos și bolnav, Ed. Facla, Timișoara,

● Pop L., (1994), Curs de balneofizioterapie și recuperare medicală, Tipografia UMF Cj;

● Pop L., Colab., (2002) Evaluare clinică articulară și musculară, Ed. Medicală, București;

● Radovici, I, San-Marina E (1973), Recuperarea sportivilor traumatizați, Ed. Stadion, București;

● Robănescu, N. (2001), Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medicală, București;

● Rădulescu A., (1993), Electroterapie, Ed. Medicală, București;

● Sbenghe T., (1981), Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Ed. Medicală, București;

● Sbenghe T., (1987), Kinetologie profilactică terapeutică și de recuperare, Ed. Medicală, București;

● Tache S., (2000), Fiziologia aparatului locomotor, Ed. Medicală UMF Cj.