Radio Europa Libera In Republica Moldova. Istorie, Obiective Si Tehnici de Informaredocx

=== Radio Europa Libera in Republica Moldova. Istorie, obiective si tehnici de informare ===

MINISTERUL EDUCAȚIEI REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării

Departamentul Teoria și Practica Jurnalismului

RADIO EUROPA LIBERĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

ISTORIE, OBIECTIVE ȘI TEHNICI

DE INFORMARE

Teză de licență

Elaborat :

Voinu Valentina

Conducător științific :

Pentru Bogatu, conf.univ

CHIȘINĂU, 2016

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………..3

CAPITOLUL I: RARIO EUROPA LIBERĂ – ISTORIA CLIPEI LA MICROFON

I.1. Identitatea istorică a jurnalismului radiofonic prin prisma postului Radio Europa Liberă …………………………………………………………………………………………………………………….. 7

I.2. Ultimul deceniu comunist, prin scrisorile citite la Radio Europa Liberă……………… 13

CAPITOLUL II. TEHNICILE DE COMUNICARE ÎN PRODUCȚIA RADIO.

STUDIU DE CAZ – EUROPA LIBERĂ…………………………………………………………………….20

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI……………………………………………………………………………50

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………… ……………55

ANEXE……………………………………………………………………………………………………………………..57

INTRODUCERE

Informațiile, cunoștințele și cultura sunt elementele centrale pentru dezvoltarea și libertatea umană. Modul în care acestea sunt produse și schimbate în societatea noastră afectează modul în care percepem și înțelegem starea lumii. În ultimul deceniu au devenit din ce în ce mai evidente schimbările tehnologice, organizarea economică și practicile sociale din acest mediu, care au servit la generarea unor oportunității în ceea ce privește schimbul, organizarea și producția de informații.

Apariția electricității a declanșat o nouă etapă importantă în comunicarea de masă. Experimentele comunicațiilor fără fir au dus la inventarea unor mijloace de transmitere fara fir cum sunt undele electromagnetice. Acestea au fost punctul de pornire în dezvoltarea domeniului de radiocomunicații și apoi în cel al radiodifuziunii. Comunicare a devenit o dorință fidelă tuturor categoriilor sociale și s-a modificat pe măsura dezvoltării sociale, care nu ar fi fost posibilă fără treptele comunicării. Astfel, din această dorință în continuă creștere s-a născut presa.

Încă din 1777, Thomas Jefferson, numit și „ilustrul purtător de cuvânt al libertăților umane" spunea că „ Dacă aș fi pus în situația ca eu sa decid dacă trebuie să avem un sistem de guvernare fără a avea ziare, sau ziarele fără un sistem de guvernare, nu aș ezita să prefer varianta a doua”. Astfel, apare preocuparea dar și nevoia mai largă legată necesitatea de a consuma cât mai multe informații.

Jurnalismul radiofonic a luat dimensiuni mari deoarece a oferit temeiul și motivarea de a se informa despre fapte vremelnice, dar și despre fenomene importante care-i trezesc recții și atitudinii. Apariția Radioului Europa Liberă pe piața mass-mediei a constituit generarea unui promotor al valorilor și instituțiilor democratice prin diseminarea informațiilor factuale și a ideilor.

Situația în cauză a determinat alegerea temei respective spre a fi cercetată.

Actualitatea temei este deteminată de faptul că, în prezent asistăm la o luptă crâncenă între trusturile media din țara noastră, care se reflectă prin difuzarea unor infomații, unor fapte denaturate în mod intenționat. Există zone izolate fără curent electric, în care singura sursă de informare este radioul cu baterii. Astfel, universalitatea canalului permite, receptarea programelor unui post în orice punct de pe glob, în funcție de modalitatea de emisie și de transmisie. Un exemplu reprezentativ este Radio Europa Libera, post care transmite în 28 de limbii, ascultat în 20 de țări, în care presa națională este cenzurată, parțial liberă sau încă nematurizată.

Din acest motiv, ținând cont, că mass-media are un rol inestmabil privind informarea corectă, dar și formarea opiniei publice – se face impertuos necesară elaborarea unui studiu privind tehnicile și modalitățile de informare de către Radio Europa Liberă, despre universalitatea postului de radio și activitatea de producere și transmitere a materialelor audio de-a lungul istoriei, marcând un război ascuns pe calea undelor împotriva regimului comunist.

Scopul lucrării îl constituie modul cum sunt abordate și prezentate evenimenele de zi cu zi la postul de radio Europa Liberă, în perioada în care bună parte a instituțiilor de presă private s-au comportat adesea ca o portavoce a partidelor politice din țara noastră. Asfel, scopul impune următoarele sarcini:

Analizarea cantitativă și calitativă a metodelor de prezentare a știrilor, reportajelor, analizelor și altor materile;

Determinarea deosebirilor priorităților jurnalismului radio de celelalte aspecte ale jurnaluismului;

Analiza comparativă a mai multe produse mediatice pentru prezentarea stării de lucru a jurnalismului autohton;

Monitorizarea evoluției postului de radio din perspectiva parametrilor spațiali și temporali;

Estimarea practicii jurnalismului radio din Republica Moldova în contextul globalizării;

Experimentarea tezelor științifice printr-o natură analitică proprie;

Determinarea parametrilor acceptabili pentru o bună funcționare a instituției publice a audiovizualului;

Prezentarea și analizarea viziunilor cercetătorilor autohtoni și din străinătate asupra importanței istorice problemei.

Pentru realizarea scopurilor enunțate mai sus, am recurs la analiza produselor radiofonice ale Radio Europa Libere la nivel național și internațional, sistematizarea tezelor specialiștilor și procedeele privind obiectivitatea sau tendința de politizare a problemei date.

Procesul propriu-zis s-a bazat pe câteva criterii, care au fost pe larg aplicate în timpul elaborării acestui studiu :

Contextul care influențează formatele radio;

Dezvăluirea specificul și potențialul expresiv al fiecărui gen jurnalistic;

Aplicarea tehnicilor de analiză a mesajelor din domeniul jurnalismului radio;

Identificarea percepției consumatorilor a postului de radio;

Monitorizare evoluția limbajului radiofonic ;

Genurile jurnalistice cel mai des utilizate.

Acest studiu vine să elucideze importanța istorică a Europei Libere, în special în perioada în care mass-media era supusă total cenzurii și nu exista libertatea de exprimare. De altfel, aceasta este și noutatea studiului.

Suportul metodologic al studiului. Pe parcursul elaborării acestui studiu am apelat, în special, la metoda analitică de cercetare, drept o metodă științifică generală, care mi-a permis să determin trăsăturile esențiale ale problemei prezentate în studiu. În realizarea acestui deziderat am mers pe cercetarea calitativă a tuturor materialelor în care erau sistematizate obiectivele și tenicile, metodele de informare a publicului de către radiodifuzor, apelând la metode precum: analiza, sinteza, sistematizarea, precum și comparația dintre rezultatele obținute. Am utilizat și măsuri de cercetare cantitative, în scopul de a determina o serie de date factologice și ca urmare să le pot încadra în diferite scheme sau grafice.

Gradul de studiere a temei investigate. Istoria postului de radio Europa Liberă a servit subiect discutat în numeroase studii sau lucrări ale cercetătorilor din Europa Centrală și de Est și Occident. Prin urmare, cei din urmă au publicat cercetări compleze despre începuturile transmisiei Europei Libere în statele fost-comuniste, despre promovarea valorilor naționale în contextul cenzurii și modalitățile prin care radio Europa Liberă a reușit să devină principala punte de legătură dintre populațiile captive sub regimul comunist. Printre acestea putem menționa studiul Anei Bischof ” Voices of Freedom – Western Interference? : 60 Years of Radio Free Europe ” (2015), cel al lui A. Johnson ” Radio Free Europe and Radio Liberty: The CIA Years and Beyond ” (2010), și cel a lui Richard H. Cummings ” Radio Free Europe's "Crusade for Freedom": Rallying Americans Behind Cold War Broadcasting, 1950-1960 ” (2010). Referințe la tema studiului în presă găsim și la Madalina Ionescu ” Radio Europa Liberă nu mai emite în Romania, de la 1 august” (2008).

Mai multe cercetări despre istoria acestui post de radio au fost realizate și în România, cum ar fi: ” Fața necunoscută a „Europei Libere”„ de Emanuel Valeriu (2001), ” Basarabia și Bucovina la Europa Liberă „ de Lupan Nicolae (1989) sau „Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă„ Mihnea Berindei și Gabriel Andreescu (2014).

O serie de cărți relevante pentru acest studiu, au fost cele 11 volume ” Jurnal Săptămânal „ cu 52 de autori, cei care și-au descris câte o săptămână din viață la rubrica Jurnal Săptămânal, găzduită în fiecare sâmbătă de Valentina Ursu în emisiunea, „La sfârșit de săptămâna cu Europa Liberă”.

Noutatea științifică a studiului. Această lucrare se bazează pe cercetarea și sistematizarea datelor privitor la istoria, obiectivele și tehnicile de informare a radioului Europa Liberă atât în spațiul național, cât și în cel internațional. Originalitatea studiului constă în modalitățile de prezentare a tezelor științifice și noile viziuni proprii asupra jurnalismului național și internațional. Dacă prima parte a lucrării are caracter de informare generală istorică, teoretică prezentată și structurată într-un mod personalizat, atunci partea a doua se structurează pe problematica practică-metodică, care prezintă o sistematizare a materialelor într-o anumită perioadă de timp.

Structura lucrării. Teza ” Radio Europa Liberă – istorie, obiective, tehnici de informare„ cuprinde: introducerea, două capitole, care redau conținutul de bază al cercetării, bibliografia și anexele. Astfel, în introducere este argumentată actualitatea temei, sunt menționate scopul și obiectivele principale ale studiului, metodele de cercetare utilizate, este indicat suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării dar și gradul de investigație a temei.

Primul capitol ”RARIO EUROPA LIBERĂ – ISTORIA CLIPEI LA MICROFON”, vine să prezinte identitatea istorică a jurnalismului radiofonic prin prisma postului Radio Europa Liberă, importanța istorică a radiodifuzorului, într-o perioadă în care libertatea de exprimare era sub cenzură totală.

Al doilea capitol, se prezintă în corespundere cu scopurile preconizate și reflectă rezultatele monitorizării postului de radio într-o perioadă de timp. Acesta are la bază o analiză detaliată atât calitativă, cât și cantitativă a genurilor jurnalistice și tehnicile folosite în realizarea și prezentarea acestora de către cadrul redacțional al postului radio.

Studiul este încheiat cu o serie de concluzii referitor la tema studiată și de un compartiment constituit din recomandări practice.

Capitolul I

I.1 Radio Europa Liberă – istoria clipei la microfon

I.1 Identitatea istorică a jurnalismului radiofonic prin prisma postului Radio Europa Liberă

„RADIO EUROPA LIBERĂ vă oferă LIBERTATEA de a fi mai informați și … mai înțelepți”

La începutul secolului al XX-lea, presa nu mai era doar un simplu instrument de comunicare sau pură informație. Atitudinea societății față de informație se schimbase și apărea deja nevoia zilnică de a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă în jur. Acest lucru se datorează unui set de conjuncturi social-politice care au motivat interesul crescând asupra noilor forme de transmitere a informației în masă.

Multitudinea canalelor de difuzare și receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă și, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică și, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în același timp s-au mărit și cantitatea, calitatea și viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere și accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar și prin aparitia altora. Computerizarea și folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spațiu și timp".[6, p. 213]

Chiar din primele zile de viață, când au fost descoperite undele și dispozitivele de captare ale acestora – radioul a fascinat lumea și a schimbat-o pe mai multe planuri: social, economic, militar, cultural, științific. Potrivit unui studiu UNESCO, realizat în anul 2014, radioul este cel mai răspândit mijloc de comunicare în masă din lume. Astfel că, peste două treimi dintre locuitorii planetei au acces la cele peste 40 000 de posturi de radio care emit în toată lumea. Primul post comercial de radio a început să emită în 1920. În zilele noastre, peste 4 miliarde de oameni au acces la un post de radio.

Inițial, oamenii foloseau radioul pentru a transmite diferite informații, însă el a crescut și a ajuns la un nivel în care putem vorbi despre un adevărat mediu de informare și entertainment. Nu putem numi o o singură persoană ca fiind „inventatorul radioului”, deoarece mai multe nume mari din știință și-au adus aportul la îmbunătățirea continuă a radioului, astfel încât acesta să ajungă așa cum îl cunoaștem la ora actuală.

Printre cele mai importante nume care apar în istoria radioului se pot aminti, însă, cel al inventatorului Nicola Tesla, apoi Guglielmo Marconi (care emite primele unde radio) și Reginald Fessenden, primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio. [7, p 12 ]

Cu toate acestea, în Republica Moldova fenomenul radiofonie a pătruns mai târziu, decât în alte țări. În anul 1993, colaboratorii Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Moldova înființează primul post de radio care a apărut în banda FM. Radio Unda Liberă, care a emis în 1994 pe lungimea de undă 102.7 FM, s-a dorit a fi o școală aplicativă pentru studenții, care au avut posibilitatea să prezinte buletinele de știri ale acestui post de radio, să realizeze reportaje în direct și emisiuni distractive sau muzicale. Totuși, acest post de radio a fost închis din lipsă de fonduri.

Înființate la doar cîțiva ani de la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, Radio Europa Liberă (REL) și Radio Libertatea (RL) au fost concepute de George F. Kennan (Departamentul de Stat al SUA) și Frank G. Wisner (Biroul pentru Coordonarea Politicii, devenită apoi CIA) cu scopul de a pune energia și aptitudinile emigranților est-europeni și ruși în slujba politicii externe americane. REL a început să emită în 1950 spre Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia și România.

Înființarea postului de radio Europa Liberă s-a pus în discuție într-un moment în care pe scena europeană aveau loc o serie de evenimente cu un puternicimpact politic și economic: instaurarea regimului comunist în Europa răsăritean și propaganda sovietică de la sfârșitul anilor ’40, blocada Berlinului, planul Marshall și apariția Cortinei de Fier între Europa Occidental și Europa Central și de Est. [9]

Sediul central al postului de radio a fost stabilit în R.F.G., în orașul München, pe baza unui contract semnat cu autoritățile vest-germane. Aici au funcționat redacțiile și studiourile de înregistrare pentru cele cinci secții naționale ale Europei Libere care au transmis emisiuni radio pentru România, Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria și Ungaria, cu peste 1000 de specialiști.

Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe) a fost înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Radio Free Europe a fost ramura responsabilă cu radiodifuziunea în numele acestei organizații. Sediul principal a fost stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către Cehoslovacia. [11]

Inițial, REL a fost ajutată financiar de Congresul Statelor Unite, iar până în 1972 aceleași fondurile au fost alocate în cadrul bugetului destinat Agenției Centrale de Informații (CIA) a Statelor Unite. CIA a stabilit îndrumări generale și se implica zilnic în activitatea redacțională a secției centrale de știri. Fondurile alocate prin intermediul CIA au fost aduse la cunoștința opiniei publice abia în anul 1971. Aceste legături însă, au fost întrerupte, iar finanțarea postului de radio a fost preluată complet de Congresul SUA.

În paralel cu REL își desfăura activitatea un alt post de radio, destul de influent: Radio Libertatea (RL), care a fuzionat cu postul Radio Europa. Consolidarea și fuzionarea administrativă finală a acestor două posturi de radio s-a realizat în perioada 1975-1976, când a apărut noua corporație REL/RL, moment în care organizația este transferată în statul Delaware, sub forma unei instituții non-profit, subordonată Oficiului pentru Radiodifuziunea peste Hotare (Bureau for International Broadcasting, abreviat BIB), căreia îi era subordonat postul de radio Vocea Americii (VoA). După comasare numele posturilor de radio au suferit modificări, departamentele pentru diferite limbi și-au menținut denumirea inițială. Despre unificarea acestora avea să scrie și Securitatea românească, pentru care REL/RL avea să devină „marea obsesie”.

Potrivit acesteia, „unificarea celor două posturi de radio în 1976 și concentrarea întregului personal în sediul central de la München a constituit o încercare de a induce în eroare opinia publică, răspândindu-se ideea că aceste posturi au fost scoase de sub controlul CIA și că activitatea lor va fi atenuată substanțial atât prin reducerea personalului cu 30%, cât și prin statuarea unor restricții propagandistice și de funcționare, măsuri care nu au fost puse însă în aplicare”. [10]

Trei ani mai târziu, RL a început să emită spre Uniunea Sovietică în limba rusă și alte 18 limbi ale popoarelor subjugate de sovietici. Postul de radio Europa Liberă a apărut mai mult ca o necesitate, devenind în timp un instrument ideologic, se arată în studiul lui Arch Puddington, care demonstrează pe larg implicarea CIA-ului în formarea și dirijarea acestui post de radio.

În perioada în care la putere se perindau guvernele comuniste, pentru cei din spațiul european postul de radio "Europa Liberă" a reprezentat, unicul contact cu lumea din afară, singura sursă care difuza informații denaturate, cel puțin așa se crea impresia. Cu toate acestea, foarte puțini recunoșteau aceste lucruri la vremea respectivă, însă și mai puțini recunoșteau că

ascultă acest post, din cauza că trăiau într-un regim care nu oferea libertate și pluralism de opinii. Părintele spiritual al Europei Libere, George F. Kennan, a fost unul dintre cei mai vehemenți susținători ai campaniei anti-comuniste.

Potrivit afirmațiilor lui Puddington, care a fost el însuși director adjunct al postului Europa Liberă la biroul din New York în perioada 1985-1993, actualmente, vicepreședintele organizației pentru drepturile omului Freedom House, apariția acestor veritabile oaze de libertate pentru Europa de răsărit a fost un act de propagandă. Propagandă occidentală, de astă dată, cum o numeau comuniștii, cu oarece justificare, aparent. [9]

Primele transmisiuni radio ale postului radio Europa Liberă au fost în Cehoslovacia, pe 4 iulie 1950, cu un program cu o durat de 30 de minute. La acea etapă, un rol extreme de important pentru REL o are comunicatul de presă din 3 iulie 1950, care subliniază nu doar baza ideologică a programelor, ci și paravanul adevăratei sponsorizări a postului de radio:

„Inițiat și operat de Comitetul Național pentru o Europă Liberă, o grupare de cetățeni americani care nu dețin funcții oficiale, REL va emite pentru cele 80 de milioane de oameni care trăiesc în sclavie comunistă din Germania până în Rusia, prezentându-le povestea adevrată a libertății și democrației. Libere de orice constrângeri diplomatice, emisiunile vor fi tranșante” [9]

Într-o perioadă scurtă de timp, acest post de radio emite primele emisiuni și în Polonia, Ungaria, România și Bulgaria, iar peste 2 ani a început să transmita în Uniunea Sovietică. Scopul a fost de a oferi o presă liberă pentru Uniunea Sovietică și țările din Europa de Est, unde media a fost controlat de guvernele totalitare o perioadă îndelungată de timp. [9]

La apelurile pentru respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, regimurile comuniste au răspuns cu bruiaj, cu persecutarea celor care ascultau Europa Liberă, și cu atentate.

Autoritățile din țările comuniste, au încercat în mod regulat să bruieze emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât în 1988. Însă, în multe dintre aceste țări, ascultarea emisiunilor RFE devenise deja ilegală și trebuia făcută în ascuns. Au fost luate și măsuri 'active' în unele cazuri, doar pentru a combate activitatea emisiunilor. Astfel, în perioada 1965-71 un agent al organelor de securitate poloneze Służba Bezpieczeństwa a reușit să infiltreze un agent, căpitanul Andrzej Czechowicz în birourile postului Europa Liberă. [10]

Un caz la fel de răsunător este cel legat de Emil Georgescu, cunoscut redactor, realizator al emisiunilor ”Actualitatea românească”, care la începutul anului 1981 este asasinat de către Securitatea românească. Însă Georgescu a supraviețuit. Dar a murit la scurt timp după aceea în urma îmbolnăvirii de cancer.

Un alt caz este legat de cea care conducea redacția RFE locală de la Paris, Monica Lovinescu. Cea din urmă a fost bătută crunt de doi indivizi palestinieni. În ciuda acestor atacuri de bruiaj și acte teroriste comandate de autoritățile care nu agreau viziunile libertine ale corpului redacțional, radio Europa Liberă continuă să emită în și mai multe țări.

Cu toate acestea, emisinile Europei Libere au biruit o ideologie infernală, au traversat ziduri, au bucurat inimile chinuite și au inspirat gânduri „subversive”, „reacționare”, „antirevoluționare”, „mistice”, „capitaliste” și „imperialiste”. Aceste gânduri au ajuns și la Părintele Ioan Cătălin Dragu Popian, care a avut onoarea să vorbească anii în șir la acel „microfon magic, în compania atâtor iluștrii fii ai adevărului”. Părintele Ioan Cătălin Dragu Popian a activat o lungă perioadă la REL și s-a ocupat de partea teologică-pastorală, de informația religioasă, ecumenică a românilor, fără nici un pic de politică.

„Emisiunile Postului de Radio „Europa Liberă” au existat de totdeauna în viața mea, direct și indiect. Veneau din Lumea cerească a Libertății, biruiau interferențele și zgârieturile țipătoare ale dușmanilor noștri care conduceau Țara și confirmau conștiința noastră, rămasă liberă și neotrăvită. Ne aduceau știri și ne întrețineau speranța Eliberării ”[1, p 11]

Aceste mărturii ne demonstrează cât de mult a însemnat pentru societatea română Radio Europa Liberă.

“ Românii care n-au înțeles nimic de politică, sau religie, cultură sau istorie, nu au dreptul să se plângă. În întunecoșii ani “50-“80 a existat „Europa Liberă”, care informa corect și exhaustiv. Nu exista posibilitatea de confuzie sau eroare.”[2, p 12]

Să transmită emisiuni radio pentru spațiul Românesc nu a fost niciodată ușor, mai ales în sfertul de veac în care a guvernat Ceaușescu. Creșterea din ce în ce mai mult tirania, răutatea și nebuniei lui, ceea ce a făcut necesară o abordare din ce în ce mai critică a emisiunilor difuzate în spațiul românesc. Acest lucru a fost realizat cu multă robulență de Departamentul Românesc al Europei Libere, care cuprindea o echipă redacțională extreme de talentată.

“ Dar de câte ori nu eram de acord, noi (Nicolae Stroescu-Stânișoară) știam că aceasta se întâmplă în cadrul comun al unor valori pe care le împărtășeam și al unui concept care ne era comun, despre rolul existenței Europei Libere și ce ar trebui să facem.Un fundamental asupra căruia noi doi eram de accord era că Radio Europa Liberă trebuie să fie pentru ceva, și nu doar împotriva a ceva, spunea jurnalistul Jim Brown” [2, p 10]

Radio Europa Liberă a fost și rămâne anticomunist pentru că este construit de fi prodemocratic. Adevărata probă a profesionalismului în jurnalismul radiofonic se făcea atunci, în perioadele lungi când părea că nu se întâmplă nimic, în orice caz nimic dramatic. În acele perioade, echipele redacționale trebuiau să sape mai adânc în resursele lor, să trateze fiecare eveniment ca ceva inedit, să rămână credincioși tuturor ascultătorilor lor și să transmit programe interesante. Privind în ansamblu, Radio Europa Liberă a reușit să-și mențină traiectorie la un nivel foarte înalt. Dintre cele peste 20 de birouri ale acestui post de radio din întreaga Europă, doar biroul românesc a cunoscut un success fenomenal, datorită unor oameni ca Nicolae Stroescu care au făcut acest lucru să fie realizabil.

"Aici Europa Libera" , a devenit un adevărat fenomen media la acea vreme poate chiar un un membru al familiei.

Radio Europa Libera devenise un : "Audiatur et altera pars" la propaganda regimului. În același timp, ascultătorii trăiau plăcerea înfruptării din "fructul oprit" și aveau senzația unei spaime dintr-o primejdie bine controlată. Presiunea propagandei regimului era atât de coplesitoare încât la momentul respectiv, nu mai sesizai că și alternativa Europei Libere căpătase aceleași reflexe, însă în sens contrar. Europa Libera era efectul totalitarismului asazis comunis. [10]

Studiul The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, publicat recent de o editură americană University Press of Kentucky, e poate primul studiu de acest gen care arată și demonstrează că radio Europa Liberă a avut un impact colosal asupra popoarelor, și a fost unul dintre instrumentele de succes a politicii Statelor Unite în timpul Războiului Rece.

Mai mult decât atât, în perioada anilor 1951-1956, toți cei care făceau parte din redacțiile Europei Libere, din mai multe țări consecutiv pregăteau multe manifeste care urmăreau să pregătească societate pentru a distruge și elimina într-un final, teroarea oficialilor comuniști. A fost o campanie îndrăzneață pentru acea perioadă, dar cu toate acestea campanie a avut un real succes. Însă, ce Europa Liberă nu a putut să împiedice, a fost persecuția exercitată de comuniști asupra celor descoperiți că asculta postul de radio respectiv. În Ungaria, implicarea Europei Libere a fost nefavorabilă și datorită faptului că staff-ul postului era altul: nu vestici capabili să-și controleze reacțiile, ci partizani unguri pentru care miza era personală, deci, mult mai mare.

În anul 2014, zece jurnaliști de la Radio Free Europe din Azerbaidjan au fost arestați și interogați de poliție, după ce a fost percheziționat sediului acestui post de radio, finanțat de către Statele Unite cu riscul de a fi închis.

"Poliția a luat cu forța 12 dintre jurnaliștii noștri pentru a-i interoga", a declarat duminică pentru AFP Kenan Aliyev, directorul Biroului Radio Europa Liberă din Azerbaidjan. Kamran Mahmudov, prezentatorul unei emisiuni zilnice la Radio Azadliq, serviciul azer al Radio Free Europe/Radio Liberty, a fost luat de poliție duminică dimineața "fără să aibă timp să-și pună măcar pantofii și haina", anunță postul într-un comunicat. ”[15]

Femeia de serviciu de la Birou a fost și ea arestată pentru a fi interogată de către Departamentul parchetului însărcinat cu infracțiuni penale grave, se arată în comunicat. Niciunul dintre angajații interogați ai postului nu a fost însoțit de un avocat, subliniază Europa Liberă. Unui avocat care reprezintă personalul Radio Azadliq i s-a interzis să-și apere clienții, deoarece acesta era necesar să fie interogat la rândul lui, adaugă aceeași sursă”[9]

De la prima emisie, postul radio Europa Liberă a devenit principala punte de legătură între populațiile captive din Europa Centrală, de Est și Occident. Grație fondurilor puse la dispoziție, secțiile Europei Libere care difuzau în teritoriul comunist, au putut fi constituite redacții care au beneficiat de mijloace de transmisie din ce în ce mai puternice și de ore de emisie zilnice în creștere. Astfel, audiența Europei Libere a devenit net superioară celei altor posturi radio occidentale ”[12]

Pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, radio Europa Liberă a reprezentat substitul presei libere, al opiniei necenzurate de care erau privați. Totodată, acesta a dat glas protestatarilor și disidenților din țările fost comuniste, care nu se puteau exprima liber la ei acasă.

În spațiul românesc Radio Europa Liberă, a fost cel mai important fenomen mediatic de până la 1989, și a jucat un rol determinant în istoria recentă a țării. Premisele pentru înlăturarea totalitarismului și orientarea spre libertate și democrație au fost pregătite, în mare măsură de Radio Europa Liberă.

Când a dispărut comunismul, a dispărut și postul Europa Libera. Tehnologia informațională a zdrobit sub "senilele sale" "anticile" metode de informare și ziarele își dau obsteșcul sfârșit.[10]

Un lucru regretabil este faptul că o parte din arhivele Europei Libere, în special din zona fostului bloc comunist, au fost preluate din inițiativa lui George Soros, care a considerat că se merită să se investească pentru ca aceste informați care vizează o întreagă istorie a Războiului Rece – să fie aduse în țările pentru care emiteau sectiile radio Europa Liberă. Pentru ca acesteaă arhivă să nu se piardă, George Soros a înființat, la Budapesta, o instituție ” Open Society Archives”. În acest scop, în anul 2009 a fost lansată o campanie socială „Radio Europa Liberă, Aici“ de către Institutul Român de Istorie Recentă și un grup de foști angajați și colaboratori ai departamentului românesc al Radio Europa Liberă, pentru a strânge suma de 300.000 de euro necesară digitalizării arhivei postului.

I.2 Ultimul deceniu comunist prin scrisorile citite la Radio Europa Liberă

”Aici Radio Europa Liberă!”

Celebrul jingle pe care ascultam în fiecare seară, în vremurile dictaturii comuniste, după ce ne asiguram că volumul aparatul de radio e dat suficient de încet ca să nu mă audă vecinul, îmi spune și astăzi directorul biroului Europei Libere la Chisinău, jurnalistul Vasile Botnaru.

Radio Europa Liberă a fost cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989, și a jucat un rol determinant în istoria recentă a țării noastre, asta o spun marii jurnaliștii care au crescut în universul informațional transmis pe undele herziene de către acest radiodifuzor. Emisiunile destinate României, inițiate în 1950, au încetat în august 2008.

Misiunea Radioului Europa Liberă a fost și este de a promova valorile și instituțiile democratice prin diseminarea informațiilor factuale și a ideilor. Este locul în care își dau întâlnire personalități cu opțiuni politice, temperamente și gusturi diferite, datorită cărora sunt puse în valoare principiile și idealurile după care se ghidează Europa Liberă de mai mult de 50 de ani.

Europa Liberă la care visam cu ochii deschiși la acea vreme și pentru care ne riscam libertatea, ascultând postul de la Munchen, ne-a zâmbit și nouă românilor la 1 ianuarie 2007, când România a devenit membru cu drepturi depline al marii familii europene, iar azi zâmbește și surorii de peste Prut – R. Moldova, dar și Serbiei. [14]

Serviciul în limba română al Radio Europa Liberă a început să transmită experimental pe 14 iulie 1950 și a devenit complet operațional la 1 mai 1951. Printre directorii departamentului au fost politologul Ghiță Ionescu, jurnalistul Noel Bernard și istoricul Vlad Georgescu, iar printre colaboratori s-au numărat personalități ale exilului precum Monica Lovinescu și Virgil Ierunca.

Pe lângă personalul acreditat la sediul central de la München, secția română a Europei Libere cuprindea dou subsecții, una la Paris și o alta la Washington. În plus, avea în componența sa și birouri cu corespondenți pentru România la New York, Londra, Roma, Viena, Atena și Tel Aviv. Analizate pe rând, subsecția de la Paris își avea sediul în 33, Avenue des Champs Elysee, etajul 3, iar studioul tehnic în 20, Avenue Ropp. Subsecția era condus de Monica Lovinescu, sprijinit îndeaproape de Virgil Ierunca, și se bucura de prezența unui grup de acțiune alcătuit din angajați și colaboratori. În ansamblul activitții Europei Libere, subsecția pariziană a constituit o poziție particular, adresându-se, în general, păturii intelectuale române, categorie social văzut ca fiind cea mai sensibil și receptivă la argumentele și mijloacele de comunicare în masă.

Redacția din SUA a secției române a Europei Libere își avea sediul la Washington și dispunea de angajați și colaboratori externi din rândul exilaților

români din SUA, Canada și alte țări, antrenați în acțiunile postului de radio. [11, p. 7]

Angajații și colaboratorii secției române a REL au creat o serie de relații cu cetățeni români care, pe timpul deplasărilor în străintate, îi vizitau la domiciliu sau la sediul postului de radio. Acest aspect avea o importanță considerabilă pentru activitatea personalului radioului, întrucât, în acest mod, puteau obține, de o manieră facilă, date și informații din țară.

Dacă tinerii ascultau cu precădere emisiunile muzicale, difuzate dimineața, chinuindu-se să prindă refrenele occidentale printre bruiaje, atunci cei maturi își lipeau urechile de radiourile învechite, dezmeticiți de realitatea pură pe care o auzeau, bucuroși că nu sunt singurii care văd nedreptatea în care trăiesc. [5, p 20]

O componentă de bază radioului era emisiunile culturale: „ Europa Liberă avea o autoritate enormă grație Moncăi Lovinescu și lui Virgil Ierunca pe partea de cultură. Ce se spunea la noi despre un scriitor, despre o carte era literă de lege. Dacă cineva era criticat sau evaluat ca activist de partid, era terminat. Dacă cineva era lăudat intra în categoria elitei”, își amintește Liviu Tofan. [2,p 13]

Peste 37 000 000 de ascultători și vizitatori permanenți ai site-ului Europei Libere din estul și sud-estul Europei, Rusia, țările din Caucaz, din Asia Centrală, din Orientul Mijlociu și din Sud-Este. Radio Europa Liberă deține o rețea de 23 de birouri locale, unde lucrează peste 2000 de jurnaliști. Acesta emite peste 1000 de ore săpămânal de la sediul central de la Praga, Republica Cehă și deține 240 de stații de radio afiliate în țările către care emite. [4]

Radio Europa Liberă a fost mai mult decât un simplu radiodifuzor, acesta a reprezentat o punte de comunicare a românilor de pe ambele maluri ale prutului cu cei din afara țării. Ei au fost și cei care au făcut adevărata istorie, cei care au crezut în puterea de informare a Europei Libere.

Din momentul constituirii, în anul 1950, postul de Radio Europa Liberă a devenit unica sursă de legătură și comunicare dintre oamenii deveniți captivi sub regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Emisiunile destinate României, inițiate în 1951, au avut audiență mare pe măsură ce regimul Ceaușescu înăsprea măsurile de control în întreaga societate și ataca ultimele spații de libertate, pe măsură ce societatea românească se vedea tot mai izolată, nu numai față de Occident, că și față de vecinii din țările „frățești”, pe măsură ce creștea mizeria materială și spirituală și se intensifica propaganda și dezinformarea. [5, p. 10].

După estimările făcute de specialiști în ultimul deceniu comunist, Radio Europa Liberă era ascultat de 80-90% din populația întregii țări.

La începutul anilor ‘60, la Europa Liberă au început să vină sute de scrisori. Potrivit unui raport al Consiliului Securității Statului din anul 1968, în anii 1962 și 1967 la redacția Europei Libere au ajuns peste 26.000 de scrisori din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria și România. Miile de scrisori parvenite la redacția postului de radio timp de mulți ani, vorbesc despre fapte, descriu evenimente, și nu sunt doar simple teorii privitor la regimul comunist.. Astăzi, aceste scrisori se impun ca o sursă unică documentară necesară pentru a înțelege complexitatea perioadei comuniste și post-comuniste. Scrisorile au fost extrase din transcrierile Europei Libere conservate în fondul personal și cel constituit de Mihnea Berindei la Bibliothèques de Documentation Internationale Contemporaine din Nantrre. (Anexa1)

În acest context, situația se alarmează pentru Securitatea și conducerea Partidului Comunist din România, când printre cei care trimiteau scrisori Europei Libere erau comuniști dezamăgiți, ilegaliști, activiști și persoane din cadrul aparatului de stat. Ansamblul acestor scrisori, puse una lângă alta, ca piesele unui puzzle, ne permite să reconstituim viața cotidiană și atmosfera acelor ani. Un reportaj veridic și terifiant totodată, scris la mai multe mâini, de mai multe voci, dar care formează un tot.[5, p. 19].

Privit ca principala și singura sursă de informație corectă, Europa Liberă a mai reprezentat și legătura celor din spațiul românesc cu lumea liberă, printre care câteva asociații pentru apărarea drepturilor omului din Franța sau Germania. Oamenii și-au căpătat încredere în acest mijloc de comunicare și-l simțeau ca un susținător, apărător sau chiar portavoce a poporului. Prin intermediul REL, românii au posibilitatea de a critica, de a protesta și de a se putea elibera de orice fel de frustrări.

„Postul de radio Europa Liberă a contribuit și contribuie în mod admirabil la crearea unei comunicări între noi, cei din România, cei care scrâșnim sub nedreptate și teroare fără a avea prea multe mijloace de a ne exprima, de a ne cunoaște între noi, de a ne recunoaște între noi nu după chipurile, ci după gândurile noastre. Pentru această muncă pusă în slujba noastră eu țin să vă mulțumesc tuturor colaboratorilor postului dumneavoastră” („Cosmina Cosmin” Cluj Napoca, scrisă la 16 mai 1982). [5, p. 22]

Cunoaștem deja că radioul este un mijloc de comunicare la îndemâna oricărui om. De aceea, atunci când se dorește fie manipularea societății, fie informarea corectă a acesteia asupra unor evenimente neprevăzute, autoritățile apelează la acest mijloc de comunicare. Cel puțin, așa au stau lucrurile în anul 1977, când evenimentele din această perioadă au dus la sporirea încrederii românilor față de Europa Liberă.

„ Datorită portului de radio Europa Liberă, pe care îl ascultă cu multă plăcere și interes aprope toți cetățenii șichiar milițienii, securiștii și membrii de partid, suntem la curent cu evenimentele din lumea întreagă. De asemenea, multe știri din propria țară nu le-am cunoaște dacă nu le-ar difuza postul de radio Europa Liberă”.(Un grup de 16 muncitori dintr-o fabrică bucureșteană, difuzată la 23 mai 1982[5, p. 20]

Multe dintre aceste scrisori erau adresate lui Nicolae Ceaușescu. Ele reprezentau dorința de a informa și speranța spre unele schimbări.

” Tovarășe Ceaușescu,

Pentru că în țara noastră critica nu se face decât de sus în jos, când avem ocazia, apelăm la bunăvoința postului radioEuropa Liberă ca să facem și critica de jos în sus („O voce din popor”, mai, 1984, difuzată la 3 iunie 1984). [5, p. 21]

La 4 martie 1977, când a avut loc cutremurul devastator din capitala României, secția direcției române a pus la dispoziție ascultătorilor atât din țară, cât și de peste hotare telefoanele Europei Libere pentru a se putea informa în mod direct despre soarta oamenilor prinși sub acest cutremur. A fost o dovadă de patriotism și respect din partea acestui radiodifuzor față de soarta oamenilor aflați într-o situație alarmantă.

În schimb, radiodifuziunea română de stat nu a dat nici o informație despre apariția acestui cutremur, motivând că au așteptat venirea lui Ceaușescu din Africa. Acest moment marchează nu doar începerea luptei pentru libertatea de opinie și informație, dar și mișcarea inițiată de Paul Goma întru susținerea drepturilor omului. Astfel că, Europa Liberă a îndeplinit un rolul de portavoce a mulțimii consternate și nemulțumite față de constrângerile impuse de Nicolae Ceaușescu. Mai mult decât atât, susținătorii regimului comunist din acea perioadă apelau la multe mijloace de a neutraliza și a împiedica difuzarea Europa Liberă, considerată o instituție care amenința pentru stabilitatea regimul din acea perioadă. În acest scop, organele de securitate au luat o serie de măsuri de informativ-operative împotriva Europei Libere:

Identificarea, obturarea și controlul canalelor de comunicare ale postul de radio cu publicul;

Neutralizarea persoanelor care ascultau, comentau și distribuiau informațiile difuzate la radio Europa Liberă;

Infiltrarea unor agenți din Serviciului de Securitate în cadrul de redacție;

Întreprinderea unor acțiuni ofensive, atât din țară, cât și din exterior, în scopul diminuării influenței Europei Libere;

Dezinformarea, compromiterea și anihilarea Europei Libere.

La începutul anilor ‘70, perenintatea activitatății postului de radio a devenit din ce în ce mai deranjantă pentru regim, ajungând până la Nicolae și Elena Ceaușescu. Un fost corespondent al Europei Libere în anii 1968-1990, Valeriu Emanuel în monografie „Fața Necunoscută a "Europei Libere", a prezentat o mulțime de probe care demonstrează faptul că șeful statului a luat măsuri drastice, ajungând și la eliminarea unor persoane cu statut important din cadrul Europei Libere. Mai mult decât atât, Securitatea a început o luptă în care au apelat la atentate, asasinări și chiar atacuri cu bombă.

În seara de 21 februarie 1981, teroristul internațional Carlos, angajat de regimul de la București, a detonat o bombă la sediul Europei Libere din München. Două persoane din zonă și patru salariați ai Europei Libere au fost răniți. În acest mod se încerca sabotarea postului.

„ Emisiunile Europei Libere au fost acel antidot pe care regimurile comuniste l-au urat cu o patima de-a dreptul patologica. Au fost, aceste emisiuni, oxigenul care ne-a ajutat sa nu ne asfixiem” spunea jurnalistul Vladimir Tismaneanu.

Radio Europa Liberă asigură o prezență substanțială în Republica Moldova și este frecvent citat în presa locală. Primele emisiuni pentru Republica Moldova sunt difuzate din anul 1991., Sunt transmise în limba română doar o jumătate de ora pe zi pentru ascultatorii din România, și doua ore pentru Republica Moldova. Din anul 2008 emisiunile pentru România și-au încetat activitatea și biroul REL din țara noatră este singurul emițător în limbă română.

Pe lângă faptul că este cel mai popular postul de radio internațional în Moldova, cu aproape 90 la sută dintre ascultătorii de creditare a programelor sale cu creșterea de înțelegere a evenimentelor curente.

În luna martie, 2015 Radio Europa Liberă se mută la casă nouă. În noul sediu jurnaliștii au posibilitatea să muncească într-un mediu mult mai confortabil și dotat cu mai multă tehnică. Dotat cu tehnică modernă, în biroul Europei Libere de la Chișinău a fost lansat și un studio TV.

„În afară de spațiu bine aerisit și luminat avem utilaje noi. Ideea este ca oamenii care lucrează pentru Europa Liberă să fie cât mai universali, să fie polivalenți, să poată să facă orice, în sensul ăsta avem studiouri și mini-studiouri mixate”, afirmă Vasile Botnaru, director Europa Liberă, Chișinău. [13]

Cei peste 20 de jurnaliști din cadrul redacției REL asigură un complex de emisiuni și publicații (inclusiv cele difuzate prin Internet), care corespund în mare parte faptelor.

Distribuția: Radio (AM, FM, UKV, cablu, satelit); TV; Internet (website, mobile, social media) ;

Acoperire: Radio Europa Liberă nu are o frecvență proprie de emisie, astfel că emisiunile pot fi vizualizate atât pe Internet, cât și în grila de emisie a afiliaților radio și TV.

Platforma radio: Retro FM – 225 minute săptămânal, Radio Moldova – 270 minute săptămânal, Jurnal FM – 450 minute săptămânal, Radiocomunicații – 660 minute pe săptămână în limba română și rusă.

Platformă TV: Moldova1- 460 minute săptămânal, ProTV – 60 minute săptămânal, Canal Regional – 460 minute pe săptămână în limba română și rusă.

Staff: 5 (Praga), 5 (Chisinau), 30 stringeri în Moldova și străinătate. 10 reporteri TV și alți 10 reporteri produc emisiuni radiofonice.

Din 2005, Radio Europa Liberă publică o colecție anuală Jurnale, bazându-se pe un program săptămânal în care moldovenii furnizează o perspectivă personală asupra principalelor evenimente interne și internaționale ale săptămânii. La începului acestui an, a fost lansat un nou volum al jurnalului Săptămânal realizat de Valentina Ursu. Este o monografie care prezintă o altă față a personalităților marcante din Republica Moldova. Cartea are 52 de autori, cei care și-au descris câte o săptămână din viață la rubrica Jurnal Săptămânal găzduită în fiecare sâmbătă de Valentina Ursu în emisiunea, La sfârșit de săptămâna cu Europa Liberă. O altă carte lansată astăzi este Realitatea cu Amănuntul care a ajuns la a noua ediție. Are mult mai multe povești, dar un singur autor, pe Iulian Ciocan. [11]

„Iată că an de an, câte 60-70 de autori au încăput în copertele unei ediții „Jurnal Săptămânal” la Europa Liberă. Acum trebuie să spun că au fost și țărani, și muncitori, și miniștri, și deputați care au acceptat să facă aceste notițe. Dacă astăzi se citesc cu interes, bănuiesc că peste 10 ani sau 50 se vor citi încă și cu mai mare interes”, a spus Valentina Ursu. [13]

În anul 2015, biroul de la Chișinău al postului de radio Europa Liberă a câștigat Premiul național de etică și deontologie profesională jurnalistică, acordat în premieră de Consiliul de Presă din Republica Moldova. Iar Vasile Botnaru, a dezvăluit secretul succeselor echipei sale: ”Rețeta e simplă: trebuie să scrii nu pentru mai marii zilei, atunci ești liber de ei, ești deontologic”. Aceste succese se datorează profesionalismului și dexterității de care dau dovadă întregul corp redacțional.

În 2014, corespondenții biroului Europei Libere de la Chișinău, Oana Serafim și ValentinaUrsu, au fost decorate cu Ordinul Național de Merit din România pentru contribuțiile aduse la bunăstarea publică și promovarea democrației prin jurnalism. În 2012 și 2013, șeful biroului Europei Libere de la Chișinău,Vasile Botnaru a fost votată printre cei 50 cei mai influenți moldoveni din țara noastră, decătre cititorii unei reviste VipMagazin. De asemenea, acesta s-a bucurat și de Ordinul Republicii" Moldova în 2009 pentru contribuțiile sale la liberă exprimare și a democrației.

În anul 2015, jurnaliștii Europei Libere au călătorit în peste 20 de localități, discutând cu localnicii despre problemele comunității lor și ale țării în cadrul campaniei „AICI este Europa Liberă. Împreună punem Moldova pe roate” în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, și Asociația Presei Independente.

Campania a developat o imagine diferită a Basarabiei, alta decât cea percepută în grabă la Chișinău, unde este deformată prin diverse filtre mediatice, spoită cu fard propagandistic. A fost o „scanare” a țesutului social și a stărilor de spirit din Moldova profundă, dar și o frumoasă aventură, care a atras un imens efort organizatoric și multă creativitate jurnalistică, oferind oamenilor șansa de a se auzi – cetățeni și autorități publice –, de a vorbi liber despre ceea ce îi frământă. O campanie media care a consolidat cultura democrației. Concluzia de la final, pe care am împărtășit-o cu toții, a fost că lucrurile se pot îndrepta în Moldova, dacă ne vom mobiliza și vom avea încredere. [14].

Important de reținut este faptul că în acea perioadă, nimeni nu putea realiza, chiar nici jurnaliștii și conducerea acestuia, ce înseamnă Europa Liberă pentru ascultătorii de pe continentul European. Cei care au locuit și au suportat ororile regimului comunist, au simțit încrederea și libertatea pe care le-au oferito în acele timpuri doar Europa Liberă. În acest sens, pot spune că Europei Libere a îndeplinit un rol terapeutic pentru asupritățile sociale. La ora actuală, Radio Europa Liberă este un loc unde se practicat presa liberă, după rigorile mass-mediei anglo-saxone. Ce a fost mai bun la Europa Liberă a fost rezultatul municii fiecărui om în parte

CAPITOLUL II

Tehnicile de comunicare în producția radio la Europa Liberă

Studiu de caz

Informația a fost și este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evoluția tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtițnere, varietate) la informație, cât și a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator și receptor de informație; astfel, el reușește să țină în permanentă legătura cu lume a exterioară și să-și coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui.

Multitudinea canalelor de difuzare și receptare a informației a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă și, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică și, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informație, dar în același timp s-au mărit și cantitatea, calitatea și viteza de transmisie a informației. În epoca modernă, viteza de transmitere și accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar și prin aparitia altora. Computerizarea și folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spațiu și timp. [7]

Radioul este puntea de comunicare dintre oameni și între națiuni. De mult timp nu mai este o noutate că radioul are un rol important în viața omenirii. El este prietenul de neînlocuit pentru oamenii de toate vârstele și nu ține strict de un anumit statut social.

Privită în ansamblu, mass-media din Republica Moldova la etapa actuală este într-o continuă stare de supravețuire, împusă să cerșească bună-voința, protecția și susținere celor aflați la putere. O asemenea situație am avut și în anii 2001, când la putere a venit Pardidul Comuniștilor. Acesta a încercat prin toate mijloacele să-și impună controlul asupra puterii a patra în stat, tentație care n-a ocolit nici un partid aflat la guvernare. Însă spre deosebire de alte perioade, acum mass-media moldovenească a făcut un pas înapoi. De aceea, este foarte bine să nuanțăm toate interesele ascunse ale instituțiilor mass-media din Republica Moldova.

În 2016 vedem o media care este interesată mai mult de supraviețuire și o poziționare cât mai bună pe piața informațională din R. Moldova, iar principiile etice au început să fie aplicate selectiv în descrierea și tratarea informației. Am ajuns la etapa în care factorul politic devine decisiv în dictarea sorții sectorului mass-media din 2016.

Unul dintre cele mai importante postulate ale statului democratic Republica Moldova este libertatea de exprimare. În măsura respectării acestui principiu de către instituțiile mediatice, putem spune cât de democratic este sau nu este statul nostru și cât de liberă este societatea.

În acest context, Radio Europa Liberă vine să aducă mai multă lumină asupra societății noastre. Pe lângă faptul că promoveze intensiv valorile și instituțiile democratice prin diseminarea informațiilor factuale și a ideilor, REL este echidistant, imparțial, liber și onest.

Jurnaliștii Europei Libere sunt comentatorii faptelor prezentului, ai ”istoriei imediate”. Ei reușesc să înregistreze, să transmită, să întrerpreteze și în final, să supună atenției publicului subiectele care intercalează cu activitățile zilnice ale oamenilor. Jurnalistul de la Europa Liberă nu este unul care să respecte tiparele convenționalismului. Acesta și-a ”impus” dreptul de a se implica în scrierea ”istoriei imediate” a societății moldovenești. El reușește să stopeze istoria faptelor în timp. Lucrul care se datorează capacităților de a-și valorifica neliniștiile proprii, reflexiile gândului, astfel ca munca de selectare-redare a faptelor să fie una impecabilă.

Prin această stopare a informațiilor, jurnalistul de la REL este implicat în revitalizarea istoriei faptelor la microfon atât ca persoană umană, cât și ca profesionist.

Radio Europa Liberă „lucrează” la nivelul conștientului și al percepțiilor imediate. De aceea, aici informațiile sunt prezentate sub o formă specifică pentru ca ascultătorul să nu teoretizeze avantajele audiției radio, dar să perceapă ușor, comod și într-o permenentă diversitate informațiile care-i sunt transmise.

De la Marea Baltică la Marea Neagră, din Rusia pînă în Asia Centrală și Golful Persic, țările se luptă să depășească instituțiile autocratice, violările drepturilor omului, economiile centralizate, ostilitățile etnice și regionale, conflictele regionale și controlul asupra mediilor de informare.Stabilitatea în această regiune – bazată pe democrație și economiile de piață – este esențială pentru pacea globală. Bazate pe convingerea că prima cerință a democrației este un cetățean bine informat și clădind pe experiența a aproape jumătate de secol de radio surogat în această regiune. [12]

Pe lângă tehnicile specifice de informare a publicului într-un mod radip și corect, cei de la Europa Liberă și-au definit o serie de obiective:

Furnizarea știrilor obiective, analize și discuții asupra unor probleme locale și regionale cruciale pentru succesul transformărilor democratice și de piață liberă.

Consolidarea societățile civile prin proiectarea valorilor democratice.

Combaterea intoleranței etnice și religioase și promovarea înțelegerii reciproce între popoare.

Furnizarea unui model pentru mediile locale, ajutând la dezvoltarea profesionalismului prin parteneriate cu mediile de informare locale.

Alimentarea legăturilor strînse între țările din regiune și democrațiile din lume

Studiul dat se bazează pe analiza materialului empiric, pus în circuitul informațional în acest an. Pornind de la principiul tehnicilor de comunicare în producția radio, am supus analizei producția radio de la Europa Liberă, ceea ce presupune cercetarea și analizarea stării de lucruri din jurnalismul autohton la etapa actuală. De asemenea, informațiile din anii precedenții sunt utilizate doar pentru realizarea analizei evoluției problemei pe care o cercetez.

Pentru comparație, am selectat 2 produse mediatice realizate de jurnaliștii de la Europa Liberă, dar difuzate de către posturile afiliate. La conceperea studiului de caz s-a ținut cont de:

parametrii temporali: perioada de analiză a produselor media de la REL este de 30 de zile (20 martie- 20 aprilie);

parametrii spațiali: arealul de acoperire și distribuire este național și internațional;

specificul instituțiilor mediatice: presă audiovizuală și on-line;

specificul genului de presă: știri, informații, interviuri, corespondențe, reportaje, dezbateri.

În acest context, voi analiza întreaga grilă de emisie a postului de radio Europa Liberă. Cu toate acestea, voi supune unei analize minuțioase două emisiuni: Dis de dimineață cu Europa Liberă la Retro FM și Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru.

” Dis de dimineață cu Europa Liberă ” la Retro FM este un buletin informativ complex . De luni până vineri de la ora 6.30 la 6.45, la radio Retro FM sunt difuzate de știri, informații, interviuri și jurnale de corespondențe care reflect cele mai importante evenimente din Republica Moldova și din lume.

” Punct și de la capăt ” este o altă emisiune realizată și găzduită de Vasile Botnaru. O discuție în limba romănă și rusă, la masa rotundă, pe teme de actualitate. 30 de minute de opinii, păreri și propuneri ale unor experți, politicieni sau activiști civici din țara noastră. În cadrul acestei emisiuni au evoluat o serie de lideri de opinie din Chișinău, analiști politici și formatori ai curentului proeuropean care au prezentat ascultătorului ultimele evoluții ale procesului de integrare. Datorită caracterului degajat al acestei emisiuni, o serie întreagă de aspecte economice, sociale și politice ale integrării europene a statului moldovenesc au fost abordate, astfel încât cetățeanul obișnuit, dar și micul antreprenor, să se angajeze direct în schimburile economice și culturale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Pentru jurnalistul la microfon, informația transmisă e o existență care se află într-o legătură reciprocă în timp, spațiu, cadru social, cultural sau chiar cel psihologic. Această senzație de ”existență” este preluată în totalitate de către ascultător. Cel din urmă acceptă realitatea informațiile difuzate pe undele radio ca ceva indiscutabil ce nu merită a fi ignorate. Aici intervine și importanța jurnalitului de radio de a reflecta asupra ceea ce va vorbi, deoarece în așa mod va influența pozitiv sau negative auditoriul său.

În acest scop, jurnaliștii de radio își asumă riscul în fața ascultătorului lui de a-i transmite exact, rapid și într-un mod convingător despre complexitatea evenimentelor care se petrec în jurul lui.

Activitatea jurnaliștilor de la REL se bazează pe niște convingeri ferme și principii profesionale și morale inegalabile. Orice știre, reportaj, analiză sau interviu pornește de la cerința democrației, aceea de a avea un auditoriu bine informat, o societate civilă liberă în proiectarea valorilor democratice consolidate și un mediu jurnalistic pregătit pentru orice situație.

Majoritatea transmisiunilor de radio sunt un mijloc de informare și tot ceea ce auzim în cadrul acestora este ma întâi scris pe hârtie. În radio, timpul de emisie este prețios, iar ocaziile de a improviza sunt riscante. De aceea, este nevoie de oameni care au capacități de a studia foarte bine subiectele pe care să le înțeleagă suficient de bine pentru a relata despre cele întâmplate cu ușurință. Acest lucru caracterizează în totalitate jurnaliștii Europei Libere. Aceștia sunt interesați de evenimentele care un impact cât mai mare asupra unui număr mare de oameni, de personalitățile care sunt preocupate de problemele curente din societatea noastră, de fenomenele neobișnuite care au loc în întreaga lumea.

Junalistul de la Europa Liberă nu se limitează la anumite tipare, aceștia fiind înclinați să privească evenimentele dintr-o altă perspectivă, dintr-un al unghii și sub o altă viziune Emisiunea Punct și de la capăt a fost lansată în luna martie, găzduită și realizată de Vasile Botnaru. O discuție la masa rotundă, pe teme de actualitate care oferă informații si explicații de la personalității cu viziunii diferite.

Puncte tari

Subiectele emisiunii pornește de la nevoile informaționale zilnice ale auditoriului

Furtul milliardului de euro din cadrul Băncii de Economii, privatizarea aeroporului, hegemonia din sistemul fiscal, reformarea justiției, majorarea tarifelor la energie, etc ;

Promovarea valorilor democratice în rândul mai multor categorii de public

Libertatea, egalitatea în fața legii, transparența, toleranța, competiția dreaptă, egalitatea șanselor și egalitatea în drepturi;

Invitații emisiunii sunt personalități de success cu un real impact social

Nicolae Eșanu, viceministru al Justiției, Ștefan Gligor, membru al grupului de inițiativă PAS, Roman Chirca, directorul Institutului Economiei de Piață, Eugen Ghilețchi, economist la Institutul de Politici și Reforme Europene, Iurie Ciocan, președintele Comisiei Electorale Centrale, Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă.

Posibilitatea de a atrage publicul mai în vârstă.

Subiectele emisiunilor se direcționeață atât pe interesele tinerilor, cât și a celor mai în vârstă.

Formatul de programului este adaptat publicului commercial

30 de minute de emisie, în fiecare zi de duminică la orele 13:00.

Programul matinal Dis de dimineață la Retro FM însumează o serie de știri, interviuri, jurnale de corespondețe și agenda evenimentelor. În fiecare dimineață, timp de 15 minute sunt prezentate cele mai importante evenimente din țară și din lume. Cu toate că multe materiale pentru presa scrisă sunt asemănătoare cu cele din radio, totuși există câțiva factori care obligă jurnalistul de la microfonul Europei Libere să abordeze subiectele într-un mod ușor diferit:

Informații, nu explicații. Subiectele sunt communicate ascultătorilor într-un mod simplu, dar nu simplist. Durata fiecărui material în acest buletin de știri nu depășește 2-3 minute, în cazul știrilor 70- 90 de secunde. Datorită experienței, jurnaliștii de la REL oferă informațiile într-o formă bine structurată, fără a crea confuzii sau a lăsa loc de interpretări. ( Nadia Savcenko va respinge verdictul tribunalului rus care a judecat-o, oricare va fi acesta, a anunțat unul din avocații apărării Nicolai Polozov. Acesta a mai spus că Savcenko nu recunoaște tribunalul respectiv, și nici nu va face apel deocamdată. Procurorii de caz au cerut o condamnare de 23 de ani de închisoare. Savcenko neagă acuzațiile, spunînd că jurnaliștii ruși au fost uciși după capturarea ei de către rebelii pro-ruși în estul Ucrainei, și că acest proces este fabricat din motive politice.) [21]

Oportunitatea. Se lucrează în cicluri orare sau chiar mai scurte decât atât. Subiectele sunt prezentate într-o manieră care să contribuie la înțelegerea evenimentelor și a subiectelor, în mod clar, fără distorsiuni, și nepărtinitor.

Caracteristicile stilului. Caracteristicile stilului materialelor de la REL au la bază cele patru exigențe – corectitudine, claritate, concizie și culoare. Acete C-uri constiuie cadrul pentru comentarea stilurilor folosite în redactătile radio. Una dintre trăsăturile stilului reprezintă punerea accentului pe caracterul imediat al materialelor. Știrile sunt scrise la timpul prezent și sunt scrise la minut.( Anchetatorii ruși au depistat cutiile negre ale avionului companiei Fly Dubai, care s-a prăbușit vineri, la Rostov, Președintele Barac Obama își continuă vizita în Cuba, Guvernul a aprobat un proiect de modificare a Constituției, spunând că acesta reflectă reformele din sistemul justiției menit să-i sporească acestuia independența și să excludă interferențe în activitatea procurorilor și judecătorilor.)

Structurarea materialelor

Este foarte important de a capta atenția ascultătorilor de la bun început. Cu toate acestea, prezentarea corectă a elementelor esențiale ale evenimentului sunt, uneori, mai importante decât captarea atenției ascultătorului. În acest scop, marea parte a materialelor informative de la pupitrul de știri a Europei Liberesunt scrise și ulterior sunt prezentate conform stilului unității dramatice. Această structură este compusă din trei părți: punc culminant, cauză și efect. Punctul culminant prezintă esența materialului și oferă ascultătorului date referitoare la ceea ce s-a întâmplat. A doua parte prezintă cauzele și circumstanțele producerii evenimentului. Și cea de-a treia parte oferă ascultătorului contextual și eventualele consecințe ale evenimentului pe termen lung.

Punct culminant

Premierul olandez a spus că autoritățile Olandei și-ar putea revizui intenția să ratifice acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană după referendumul olandez de miercuri, la care o majoritate solidă a alegătorilor au votat împotrivă.

Cauză

Potrivit rezultatelor preliminare, peste 61% dintre alegătorii care au participat la referendumul consultativ au votat împotrivă, iar participarea la vot a fost de 32%, suficientă pentru ca votul să fie validat. „La o prezență de peste 30 la sută, cu o marjă a victoriei atât de mare pentru tabăra Nu, e clar că nu se poate merge mai departe cu ratificarea acordului”, a spus premierul Mark Rutte într-o reacție televizată.

Efect

Respingerea acordului cu Ucraina de către olandezi este văzută drept o înfrângere serioasă a guvernului Olandei, în momentul în care această țară deține președinția Uniunii Europene.

Acest tip de structurare a informațiilor permite jurnalistului radio să conceapă un material unitar și indivizibil, în care fiecare element este determinant. Astfel, materialele sunt factuale, adică ele conțin fapte adevărate, evenimente care s-au întâmplat. De asemena, știrile sunt noutăți, care reușesc să răspunză nevoilor auditoriului de a fi la curent cu informațiile de ultimă oră. Astfel știrea de la Europa Liberă poate fi definită ca: prezentarea unor evenimente, fapte sau opinii recente, care intereseaza un numar semnificativ de oameni.

Elaborarea știrilor radio presupune existența informației, care este obținută de reporter prin observare directă sau apelând la alte surse. Există numeroase situații când reporterul nu trebuie să obțină informații suplimentare, dar nu are capacitatea necesară de cuprindere a întregului eveniment. În astfel de cazuri, jurnaliștii Europei Libere apelează la rețeaua de surse de informare interne, care includ cei 20 de reporterii de teren ai postului de radio, și sursele externe, care sunt formate în principal din corespondenții internaționali ai postului.

Buletinul informativ Dis de Dimineață cu Europa Liberă este alcătuit din știri, redactate după regulile impuse de specificul acestui canal. Spre deosebire de interviu și reportaj, în știri nu se conțin inserturilor, cu toate că acest lucru ar fi mai mult decât necesar. Cu toate acestea, subiectele care precedează știrile din buletinul de știri vin să completeze și să aducă un aport considerabil de informației.

După cum în radiojurnal sunt transmise mai multe știri, este important să nu începem toate știrile cu răspunsul la aceeasi întrebare. Acest principiu este respectat și în matinanul de la Europa Liberă. Știrile sunt selectate ținându-se cont de importanța factuală și de gradul de seama și de oportunitatea difuzări. „Știrea de deschidere” jurnalului este de maximă importanță pentru auditoriul și de obicei, sunt cele care vizează arealul național.

” Curtea Constituțională de la Chișinău a avizat pozitiv proiectele privind reforma justiției 30.03, Grigore Petrenco și Renato Usatîi sprijină protestul Platformei DA anunțat pentru 24 aprilie 31.03, Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație politică privind inviolabilitatea suveranității, independenței și neutralității permanente a R. Moldova” 01.04.

În unele cazuri, știrile care dețin înaintate sunt cele externe, deoarece evenimentele în cauză au un impact internațional extins:

”Comisia Europeană va propune țărilor din UE abolirea regimului de vize pentru cetățenii ucraineni CEDO a obligat România să achite despăgubiri victimelor reprimării violente a protestelor anticomuniste din 1989” 11.04, ” Prețul petrolului a atins cel mai înalt nivel din 2016, după anunțul privind o posibilă înțelegere între Rusia și Arabia Saudită de a îngheța extracția” 12.04,” Parlamentul Ucrainei a aprobat noul guvern condus de Volodimir Groisman” 13.04.

Aceste știri înregistrează un flux informațional continu. Potrivit Vasile Traciuc, în urma unor cercetărilor făcute de psihologi, s-au stabilit anumite limite în ceea ce privește capacitatea de concentrare a omului înprocesul de percepere a materialelor radio.Astfel că, subiectele mai mari, care depășesc 7-8 minute, obosesc ascultătorul și atenția îi poate fi ușor distrasă de alți factori sau influențe ale mediului în care se află. În acest scop se folosesc mai multe mijloace, care permit atragerea ascultătorului pentru a reține informațiile cuprinse într-un jurnal de știri.

În multe cazuri, atât în radiojurnalul ”Dis de dimineață cu Radio Europa Liberă”, câtși în alte emisiunii ale Europei Libere se folosesc așa numitele „virgule”, care îndeplinesc rolul de a permite ascultătorul pentru a fi în măsură să recepteze bine următoarea știre, interviu sau reportaj. În același timp, sunt utilizate și inserturilor de sunet, cu declarații sau relatări. Pe lângă vocile celor doi prezentatorilor, diferite după tonalitate, mai apar și alte voci – declarațiilor unor personalități, microinterviuri, jurnaledecorespondență, toate au rolul de a atrage și menține atenția ascultătorului.

Stirile sunt repetate in cadrul buletinelor de stiri din mai multe motive. In primul rand, pentru ca nu sunt retinute. Efemeritatea, marea deficienta a radioului, este remediata prin repetitie. In al doilea rand, pentru ca se schimba publicul. Este greu de presupus ca acelasi public sta sa asculte toate buletinele de stiri, oamenii avand preocupari diverse in diferite momente ale zilei. Un alt motiv este acela ca prin repetitie se atrage atentia asupra importantei unui eveniment sau fapt.

În fiecare buletin de știri există o alternanță între subiecte. Astfel că, materialele vorbite sunt alternate cu muzică, care, prin ritm, poate fi o continuare sau o replică a ideii materialului vorbit.fiecare conținând o douză de informație. Sunt sesizabile și pauzele foarte mici dintre materiale, care au scopul de a ține ascultătorul conectat pe recepție. Pauza fixat o durată maximă admisă pentru aceste pauze În emisie. Unele posturi au pauze de până la 3-4 secunde, iar altele de până la 6 secunde. Aceste pauze în emisie dau o anumită dinamicitate postului. Cu cât acestea sunt mai mici, cu atât programele devin mai dinamice și reușesc să capteze atenția publicului. Tot informație, însă, poate fi și zgomotul mediului ambiant de unde se face o transmisie, care ajută ascultătorul să-și formeze imagini auditive. Informație este și muzica folosită Între materialele vorbite.

În Republica Moldova, emisiunile Radioului Europa Liberă sunt transmise de mai bine de 20 de ani. Acestea sunt preluate de mai multe posturi radio și tv din țară, inclusiv de postul public de televiziune Moldova 1.

Principiile care reglementează activitatea jurnaliștilor din cadrul redacțional al Europei Libere:

Acuratețe. Asigură că toate emisiunile sunt produse corecte din punct de vedere al faptelor.

Imparțialitate. Informațiile sunt prezentate într-o manieră care să contribuie la înțelegerea evenimentelor și a subiectelor, în mod clar, fără distorsiuni, și nepărtinitor.

Analize, comentarii și editoriale. Toate emisiunile și publicațiile conțin informații generale și explicații care ajută publicul să înțeleagă mai bine semnificația și consecințele informațiilor relatate.

Ton de moderație și respect. Jurnaliștii păstrează întotdeuna un ton calm și moderat și promovează un model de discurs rațional, în respectul drepturilor omului al tuturor persoanelor.

Evitarea atitudinii părtinitoare. Întrega redacție sprijină democrația și drepturile omului comune statelor democratice. Totuși, nu se va face avocatul unor politici sau legislații specifice și nu sprijină sau se opun unor actori politici.

Conduita etică. Jurnaliștii Europei Libere păstreză în programele și publicațiile lor standardele etice cele mai înalte, preocupîndu-se să evite orice conflict de interese ori de apariție a lor, în relațiile cu persoane particulare, grupări, interese politice sau comerciale din zona de transmisie sau din afara ei.

A comunica înseamnă timp. De aceea, radio Europa Liberă este „un ecou al momentului” care oferă posibilitate ascultătorului de a fi informat rapid și corect. Potrivit lui Vincent Quivy, acest radiodifuzor prezintă trei calități definitorii:

Rapiditate. Informația ajunge la ascultător, în formă radiofonică, într-un timp scurt de la declanșarea evenimentului sau debutul unui fapt. Pe site-ul radiodifuzorului este disponibilă o nouă opțiune – „EUROPA LIBERĂ SMART TV”. Astfel că, ultimele știri pe televizorul pot fi accesate prin noua aplicație Samsung Smart TV a Europei Libere. Sânt disponibile programe audio și video în 16 limbi. De asemene, programele iOS și Android oferă acces la jurnalismul de calitate de la Radio Europa Liberă, cu un nou design pentru tablete și o calitate ameliorată a fotografiilor și elementelor multimedia.

Comoditate percepției informației. Pe site-ul www.europalibera.org, este inclusă opțiunea de abonare la Podcasturile Europei Libere care oferă posibilitatea de a primi în mod automat fișiere audio pe care le soliciți. Acestea pot fi ascultate la computer sau încărcate pe orice player portabil. De asemenea, pentru cei care nu au reușit să obțină unele fișiere, le pot audia pe site și își pot crea un play list personal la care pot reveni oricând, datele pătrîndu-se o perioadă lungă de timp.

Diversitatea informațiilor. Informațiile difuzate sunt diferite, atât după domeniile de proveniență, cât și după arealul geografic. Ascultătorul este pus la curent cu cele mai noi informații din Moldova și din lumea din jur.

file:///C:/Users/xxx/Downloads/documents.tips_razboi-psihologic-fenomenul-radio-europa-libera.pdf

Concluzii și Recomandări

De-a lungul existenței sale, postul de radio Europa Liber și-a atins obiectivele și funcțiile stabilite la momentul înființării. Astfel, prin funcția de reprezentare, REL s-a transformat într-o portavoce a milioane de persoane din spațiul comunist, care doreau revenirea la valorile democratice. Funcția de reprezentare este intrinsec legată de cea de informare, desfășurat pe dou direcții. Pe de o parte, REL a căutat să informeze populațiile Europei de Est în legtură cu situația de pe teritoriul țării lor. Pe de altă parte, s-au adus la cunoștința puterilor occidentale, a opiniei publice, aspecte privind natura, practicile și consecințele regimului comunist. În lipsa unor canale interne de informare, altele decât cele ale propagandei comuniste oficiale, Europa Liber și-a asumat această misiune, de a oferi informații, care lipseau cu desvârșire în țările în cauză. Pe lângă acestea, REL a jucat și rolul de a păstra tradiția democratică, precum și de a delegitima regimul comunist. Mai mult, Europa Liberă, alături de exilul românesc în general, „a întreținut ideea unei Românii alternative, democratice și a reprezentat conștiința vie a națiunii. Rolul Securității, în acest context, era tocmai acela de anulare a României alternative care tăria în exil. Reprezentanții partidelor istorice democratice din perioada interbelică și-au continuat misiunea, păstrându-și identitatea politică în afara granițelor țării”

În concluzie, putem conchide că Radio Europa Liber „a rostit adevărul despre un sistem totalitar întemeiat pe duplicitate, amnezie și manipulare” Chintesența fenomenului Europa Liberă, „principala punte de legtur între populațiile captive din Europa Centrală și de Est și Occidental”, a fost suprins și de Nicolae Rădescu, ultimul prim-ministru democrat al României, în cadrul emisiunii inaugurale a postului: „Români! Razele luminoase încep să pătrund prin bezna ce vă apasă. Astăzi, pentru întâia oară după cinci ani, s-a deschis drumul liber spre voi glasurilor voastre. […] Prin el vom face să răsară ecoul gândurilor acelor ce au prins vânjos în mâinile lor steagul libertății. […] Noi, Americanii și Românii de aici, suntem prietenii și frații voștri. Americanii și Românii ne-am unit spre a vă trimite aceste emisiuni ale libertății.”

Existența unui climat modern în mass-media din R. Moldova ar presupune lipsa diviziunilor în interiorul presei după criterii politice și punerea la bază a profesionalismului și deontologiei meseriei. Doar atunci când nu va exista mass-media afiliate și neafiliate politic am putea conchide că avem un jurnalism de calitate și un climat mediatic modern și democratic. Recomandările survenite în urma realizării acestui studiu nu necesită un mare efort din partea autorităților publice, ci doar coerență și hotărâre:

Cunoașterea și respectarea legislației R. Moldova de către angajații autorităților publice și de forță în materie ce ține de asigurarea dreptului la informare și libertatea mass-media. În majoritatea cazurilor descrise în raport, abuzurile din partea structurilor de forță și nu numai, se datorează analfabetismului legislativ al autorităților, care se bazează mai mult pe indicațiile „șefului” decât pe prevederile legale.

Inițierea unei platforme serioase de discuții cu participarea atât a autorităților, cât și a mass-media asupra profitabilită- ții economice a presei și a încetării dependenței de donatorii politici. Situația dificilă sub aspect economic a massmedia din Moldova le face foarte vulnerabile 35 CARTEA NEAGRĂ A MASS-MEDIA MOLDOVENEȘTI în fața unor donatori politici care își impun propria lor politică editorială. Deși discuția respectivă a fost inițiată încă mai devreme de apariția acestui raport, aceasta a fost disparată, asemănându-se cu racul, lebăda și știuca. Prezența tuturor factorilor interesați, în special a autorităților publice, într-un format lucrativ, ar contribui la îmbunătățirea climatului mass-media din Moldova.

Neimplicarea politicului în spațiul mediatic din Moldova. Factorul politic oricum există în spațiul mediatic prin aprobarea membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului de către Parlament. Însă, într-un stat democratic, trebuie să existe autogestiune a acestui spațiu. Implicarea peste măsură a politicului în acest areal vorbește cât de democratic este statul. Aproape toate cazurile din raport se datorează, direct sau indirect, prezenței factorului politic și presiunilor acestuia. Prezența factorului politic și dictarea condițiilor acestuia duce la degenerarea climatului favorabil dezvoltării mass-media libere.

Îmbunătățirea calității studiilor pentru studenții de la jurnalism. Din cazurile consultate, reiese și o slabă pregă- tire a specialiștilor în jurnalism. Despre coduri de conduită, onoare și demnitate, profesionalism în realizarea muncii jurnalistice se învață în primii ani de facultate, iar ceea ce se predă la facultate ar trebui să ghideze ulterior munca zilnică a jurnaliștilor.

Pentru a stimula pluralismul intern al mass-mediei sunt necesare completări/ajustări ale legislației naționale, care ar asigura: contracararea apariției monopolurilor pe piața mediatică; contracararea apariției pozițiilor dominante și a concentrării proprietății pe piața mediatică; o concurență loială și o protecție reală a concurenței pe piața mediatică și cea a publicității comerciale; contracararea invaziei de produse mediatice străine în spațiul informațional autohton; stimularea produselor informaționale autohtone; independența și autonomia autorităților centrale de specialitate ce reglementează activitatea domeniului mediatic; independența reală a instituțiilor mass-media, pentru a le feri de ingerințele politice și economico-financiare, etc.

2. Este necesară elaborarea unei metodologii de evaluare a gradului de pluralism mediatic și, ulterior, utilizarea ei pentru măsurarea periodică atât a pluralismului mass-mediei la nivel de țară, cât și la nivel de instituție mediatică.

3. Este resimțită atât necesitatea cercetărilor științifice în domeniu, cât și necesitatea formării cadrelor de profesioniști care să stimuleze, în definitiv, pluralismul mediatic.

4. Având în vedere misiunea ce-i revine serviciului public de radio și televiziune în dezvoltarea pluralismului mediatic, acesta trebuie să devină unul de referință. În acest context sunt stringent necesare acțiuni corespunzătoare, atât la nivel de factori decizionali, cât și la nivel de instituție.

5.Dat fiind faptul că pluralismul mediatic este esențial pentru fortificarea democrației, dezvoltarea acestuia necesită un efort conjugat al tuturor părților interesate – autorități,

mass-media, societate civilă.

BIBLIOGRAFIE

Studii științifice:

Lumina Libertății. Predici, cuvântări, mesaje prin Radio Europa Liberă, București: Logos 94, 1976-1994, 308 p.

Nicolae Stroescu-Stânișoară. La răscruce. București: Jurnalul Literar, 1996. 400 p.

Voices of Freedom – Western Interference: 60 Years of Radio Free Europe. Praga: Arch Puddington, 2000, 234 p.

Iulian Ciocan. Realitatea cu amănuntul la Europa Liberă. Chișinău: 2008, ARC, 89 p.

Ultimul deceniu comunist în „Scrisori către Europa Liberă” 1986-1989. București: Polirom, pag 9-10.

Vasile Traciuc. Manual de jurnalism, vol I. Iași: Polirom, 1997, 176. pag. pag..159 – 160.

Edmond Nicolau. Radioelectronica pentru toți. București: Casa scânteii, 1972, 240 p

Mark Grigoryan . Manual de jurnalism. Chișinău: Centrul Independent de Jurnalism, 2008 “T-Par” SRL, 191 p.

Richard H.Cummings, Securitatea contra Radio Europa Liber, București: Adevărul Holding, 2011, p.13.

ACNSAS, fond Documentar, dosar D21/8, ff.36-39.

Andreea-Iustina Tuzu . Război psihologic: fenomenul Radio Europa Liberă. București: 2014.

Adrese electronice:

http://transilvaniareporter.ro/esential/istoria-undelor-cum-s-a-dezvoltat-cel-mai-popular-mijloc-de-comunicare/

http://www.romlit.ro/o_istorie_a_europei_libere

https://ro.wikipedia.org/wiki/Radio_Europa_Liber%C4%83

http://deschide.md/ro/news/divertisment/24272/Chi%C8%99in%C4%83u-Radio-Europa-Liber%C4%83-a-lansat-dou%C4%83-c%C4%83r%C8%9Bi-noi.htm.

http://www.europalibera.org/

http://trm.md/ro/social/echipa-de-la-chisinau-a-radio-europa-libera-s-a-mutat-intr-un-sediu-nou/

http://www.evz.ro/aici-radio-europa-libera-1082638.html

www.mediafax.ro

www.capital.roromania-dupa-20-de-ani-radio-europa-libera-inamicul-public-numarul-1-al-securitatii

http://documents.tips/download/link/manual-jurnalism-situatii-criza-guzun-stepanov

“Aici Radio Europa Liberă !” (II)