Punerea In Libertate a Persoanelor Private de Libertate

=== f5d9f3f5762e7805e069e10b2a4fc1f55b508ae9_133789_1 ===

PUNEREA ÎN LIBERTATE A
PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERATE

CUPRINS

Introducere

Punerea în libertate a persoanelor private de libertate

Procedura punerii în libertate a persoanelor private de libertate prin întreruperea executării pedepsei cu detențiunea pe viață, a pedepsei închisorii sau a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare

Introducere

Atât dreptul, cât si sociologia acordă o importanță considerabilă normelor și sistemului normativ si este explicabil să fie așa, deoarece reglementarea conduitelor individuale si colective reprezintă o problemă capitală, de care depinde, în mare măsură, ordinea si stabilitatea unei societăți, propriile sale structuri, precum și funcționarea instituțiilor fundamentale ale statului.

Nu există societate umană, indiferent de faza sa evolutivă pe scara istoriei, să nu manifeste interes pentru ordinea socială. Evident, pe fiecare treaptă de ascendență umană, ordinea presupune un alt tip de exigențe, ce se diferențiază de la o perioadă la alta, dar care au, în esență, un obiectiv fundamental: păstrarea și perpetuarea comunității respective.

Ordinea socială nu este un concept abstract; aceasta presupune un corpus de norme, reguli, prescripții și obligații, care reglementează conduita și comportamentele individuale și colective.

Normele și regulile sunt cele care dau sens și forță ordinii sociale, generând un proces intens de socializare a indivizilor.

Punerea în libertate a persoanelor private de libertate

Raportat la dispozițiile art. 89 din Ordinul nr. 432/2010 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind evidența nominală și statistică a persoanelor private de libertate aflate în unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor competența punerii în libertate a persoanelor private de libertate revine directorului locului de deținere cu condiția expirării duratei pedepsei închisorii, la termenul hotărât de instanța de judecată în cazul liberării condiționate, precum și la orice altă dată hotărâtă de organele judiciare competente în situațiile anume prevăzute de lege, comunicând despre acest fapt organului judiciar competent.

La eliberare, persoanelor private de libertate li se va înmâna biletul de liberare precum și toate documentele personale.

Din punct de vedere procedural, legislația în materie, face mențiunea că punerea în libertate se va consemna, de către șeful de tură, într-un registru de evidență a punerii în libertate a persoanelor condamnate, registru ce se regăsește în Anexa I a prezentei analize.

Pentru punerea în libertate a persoanelor private de libertate la încetarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, lucrătorului de evidență îi revin o serie de obligații precum:

să verifice, zilnic, registrul de evidență a termenelor în vederea stabilirii persoanelor a căror pedepse sau măsuri educative urmează să expire sau să înceteze, urmând a lista tabelul nominal cu acestea;

să confrunte și să verifice exactitatea datelor din registrul de evidență a termenelor, tabelul nominal și documentarele penale în vederea stabilirii cu certitudine persoanele private de libertate care vor fi liberate;

să transmită, cu 24 ore înainte de liberare, tuturor serviciilor/sectoarelor din penitenciar, căruia îi revin sarcini în legătură cu punerea în libertate a persoanelor private de libertate, câte un tabel nominal cu persoanele private de libertate ce urmează să beneficieze de punerea în libertate;

să înscrie, în documentarul penal, la rubrica rezervată ieșirilor, data punerii în libertate, motivul liberării și localitatea în care persoana privată de libertate își are domiciliu;

să consemneze punerea în libertate în registrul de evidență a termenelor și registrul opis, în care se menționează și situația juridică;

să efectueze, în sistemul informatic, arhivarea datelor pentru persoanele private de libertate în cauză și listează biletul de liberare, comunicările către organele de poliție, centrele militare, instanța de executare, dacă este cazul și către Direcția Generală de Pașapoarte și Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administrației și Internelor pentru persoanele private de libertate de cetățenie străină;

să informeze/comunice Inspectoratului General al Poliției Române de Frontieră punerea în libertate a persoanelor care au fost condamnați pentru săvârșirea de infracțiuni care privesc trecerea frauduloasă a frontierei, care au legătură cu frontiera de stat sau cu infracționalitatea transfrontalieră;

să comunice Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog competent, în funcție de domiciliul persoanei liberate, punerea în libertate a persoanelor care au săvârșit infracțiuni care privesc traficul și consumul ilicit de droguri;

În ipoteza în care împotriva persoanei ce urmează să fie eliberată a fost dispusă una din măsurile de siguranță prevăzute de legislația penală lucrătorului de evidență îi revine îndatorirea de a comunica acest aspect organelor competente în vederea îndeplinirii și supravegherii respectivelor măsuri după cum urmează: direcției sanitare din județul pe teritoriul căruia locuiește persoana pusă în libertate și față de care s-a luat măsură de siguranță a obligării la tratament medical ori a internării medicale și/sau organului de poliție din raza teritorială a domiciliului persoanei puse în libertate și față de care s-a luat măsura de siguranță a interzicerii de a se afla în anumite localități ori a interdicției de a reveni în locuința familiei pe o perioadă determinată.

O altă îndatorire ce intră în sarcina lucrătorului constă în introducerea în documentarul penal a documentelor primite de la celelalte sectoare din unitate, numerotarea acestora și certificare numărului de file existente.

De asemenea, va trimite la arhiva Administrației Naționale a Penitenciarelor fișa de evidență a persoanei private de libertate, cerute de legislație.

Nu în ultimul rând lucrătorului de evidență îi revine obligația de a întocmi biletul de liberare.

Se impune a face mențiunea că în îndeplinirea obligației prevăzută de art. 91 alin. 1
lit. g comunicările către organele de poliție se vor lista astfel:

în două exemplare, pentru persoanele private de libertate născute și domiciliate în municipiul București, ori sunt cetățeni străină sau apatrizi – un exemplar pentru Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția cazier judiciar și evidență operativă, iar celălalt la documentarul penal;

în trei exemplare, pentru persoanele private de libertate domiciliate în județul unde s-au născut, primul exemplar urmând a fi trimis Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția cazier judiciar și evidență operativă, cel de-al doilea va fi comunicat organului de poliție din raza unde s-au născut, iar cel de-al treilea va fi comunicat documentarului penal;

în patru exemplare pentru persoanele private de libertate născute într-un județ, dar cu domiciliul într-un alt județ. Actele se vor trimite astfel: un prim exemplar se va trimite Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția cazier judiciar și evidență operativă, cel de-al doilea organului de poliție în raza unde s-au născut, cel de-al treilea se va comunica poliției județene unde domiciliază persoana eliberată, iar ultimul va fi trimis către documentarul penal.

Dacă vorbim de punerea în libertate a persoanelor private de libertate înainte de expirarea duratei condamnării sau a încetării măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, potrivit prevederilor art. 93 din Ordinul nr. 432/2010 – legea specială în materie- se va proceda la verificarea autenticității actului și, ulterior, se va pune în executare cele dispuse de instanța de judecată.

Despre actul punerii în libertate va fi informată instanța de judecată și, după caz, instanța de executare.

În ipoteza în care adresele de punere în libertate au fost primite pe fax, procesul punerii în libertate se va realiza doar ulterior confirmării autenticității acesteia de către organul emitent.

În cazul persoanelor private de libertate de cetățenie străină ce urmează a fi puse în libertate numele acestora se va comunica, în scris, atât Direcției Generale de Pașapoarte cât și Oficiului Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administrației și Internelor înainte cu 15 zile de data expirării pedepsei închisorii sau a încetării măsurii educative a internării într-un centru de reeducare.

Dacă punerea în libertate are loc înainte de expirarea duratei condamnării sau a încetării măsurii educative a internării comunicarea către Direcția Generală de Pașapoarte și Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administrației și Internelor se va face chiar în ziua primirii adresei de punere în libertate.

Legea face mențiunea că, dacă prin hotărârea de condamnare a persoanelor private de libertate – cetățeni străini – la pedeapsa închisorii ori a detențiunii pe viață sau la executarea măsurii educative de internare într-un centru de reeducare s-a dispus expulzarea, la momentul comunicării către Direcția Generală de Pașapoarte și Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administrației și Internelor se va înștiința, telefonic și ulterior în scris, și inspectoratul de poliție pe raza căruia se află locul de deținere, precum și Inspectoratuluii General al Poliției Române, în vederea îndeplinirii formalităților pentru ieșirea acestora din România.

În cazul liberării condiționate ori grațierii restului rămas neexecutat din pedeapsă, pe formularul privind comunicarea punerii în libertate care se înaintează organelor de poliție, se va menționa numărul de zile rămase de executat, precum și codul numeric personal; aceleași mențiuni se fac și în cazul liberării ca urmare a întreruperii executării pedepsei.

Punerea în libertate a minorilor internați

Punerea în libertate a minorilor internați se dispune, de îndată, la expirarea duratei măsurii educative privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus liberarea minorului, precum și la orice altă dată hotărâtă de organele judiciare competente, în situațiile anume prevăzute de lege, cu precizarea în registrul de evidență a executării punerii în libertate, prin indicarea datei și orei de ieșire din centru.

Punerea în libertare a minorului din centrul educativ sau centrul de detenție se comunică familiei sau reprezentantului legal al acestuia.

Administrația centrului comunică punerea în libertate organului judiciar care a dispus măsura și, dacă este cazul, celui care controlează executarea măsurilor ce supraveghere și obligațiilor dispuse potrivit Codului penal.

Administrația centrului are obligația de a comunica persoanei vătămate punerea libertate a minorului la data executării în întregime a măsurii educative, în conformitare cu dispozițiile art. 404 alin. (6) C. proc. pen., la datele de contact furnizate de persoare vătămată în cursul procesului penal și transmise distinct de instanța de executare odată cu transmiterea hotărârii de condamnare definitive.

În cazul în care punerea în libertate a făptuitorului are loc înainte de împlinirea termenului de executare a măsurii educative, informarea persoanei vătămate o realizează organul judiciar ca-e a dispus liberarea sau, după caz, instanța de executare.

În cazul permisiunii de ieșire din centru, al desfășurării activităților de către minor, care se deplasează neînsoțit în exteriorul centrului, precum și în situația unei evadări, informarea persoanei vătămate o realizează organul de poliție sesizat de către administrația centrului.

La punerea în libertate, minorului i se efectuează un examen clinic general, rezultatul înscriindu-se în fișa medicală a acestuia, i se restituie bunurile și actele personale și îi sunt prelevate probe biologice, în condițiile legii, în vederea introducerii profilurilor genetice în sistemul național de date genetice judiciare.

În situația în care minorul nu dispune de mijloace bănești la punerea în libertate și are domiciliul sau reședința în România, Administrația Națională a Penitenciarelor îi va asigura contravaloarea transportului până la domiciliu sau reședință, la nivelul tarifelor practicate de Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” – SA.

Punerea în libertate a arestatului preventiv

La momentul punerii în libertate, cât și după punerea în libertate, arestatul preventiv dobândește o serie de drepturi nefructificate pe perioada detenției. Aceste drepturi sunt:

dreptul de a fi pus în libertate de îndată, care este întemeiat pe actul emanat de la judecător sau instanță și care este obligatoriu pentru conducerea centrului de reținere și arestare preventivă, care are obligația de a-l pune de îndată în libertate pe arestatul preventiv;

dreptul de a-i fi restituite sumele de bani cu care a intrat în locul de deținere sau care au fost primite prin mandat poștal pe perioada arestării preventive;

dacă în timpul arestării preventive persoana a devenit inaptă de muncă în urma unui accident de muncă, după liberare are dreptul la un ajutor social lunar. Regula este similară și în cazul constatării unei invalidități de gradul I sau de gradul II, dacă arestatul preventiv a avut o activitate în muncă de cel puțin 3 ani înainte de arestarea preventivă;

dreptul la reparație potrivit dispozițiilor art. 539-540 C. proc. pen., în cazul în care arestatul preventiv a încercat un prejudiciu moral și material ca urmare a măsurii preventive luate eronat de către organele judiciare.

Pe lângă aceste drepturi, arestatul preventiv care pe perioada aflării în locul de deținere a cauzat pagube materiale din vina sa și pe care nu le-a acoperit în timpul când a fost arestat sau la momentul punerii în libertate, va fi urmărit de către organele financiare locale ale administrației de stat de la domiciliul acestuia. încasarea acestor sume se face pe baza ordinului de imputare emis de conducerea centrului de reținere și arestare preventivă, care constituie un titlu executoriu.

Procedura punerii în libertate a persoanelor private de libertate prin întreruperea executării pedepsei cu detențiunea pe viață, a pedepsei închisorii sau a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare

Fără a intra în detalii se impune a menționa că executarea pedepsei cu detențiunea pe viață, a pedepsei închisorii precum și a măsurii internării într-un centru de reeducare poate fi întreruptă doar în cazurile și condițiile prevăzute de dispozițiile Codului de procedură penală.

Față de cele anterior precizate este important a preciza că Administrației locului de deținere îi revine obligația de a ține o evidență a întreruperii executării pedepselor privative de libertate, data la care trebuie să se prezinte persoana privată de libertate se menționează în registrul de evidență a termenelor. Totodată, evidența întreruperii executării pedepselor privative de libertate se ține și în sistem informatic.

Actuala legislație consacră faptul că, în ipoteza în care la expirarea termenului de întrerupere persoana pusă în libertate nu se prezintă la locul de deținere, administrației îi revine obligația de a trimite, imediat, o copie de pe mandatul de executare și de pe hotărârea judecătorească de internare, organului de poliție pe raza căruia acesta își are domiciliul, în vederea arestării.

Pe copia mandatului de executare sau pe hotărârea judecătorească de condamnare la măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se va regăsi menționat și restul rămas de executat din durata pedepsei sau a măsurii educative. Timpul cât executarea a fost întreruptă nu se socotește în executarea pedepsei.

Din dispozițiile Ordinului nr. 432/2010 reiese în mod expres că la momentul punerii în libertate prin întreruperea executării pedepsei privative de libertate, persoanei private de libertate i se va lua o declarație scrisă din care să reiasă, în mod clar, că a luat la cunoștință de data revenirii și locul de deținere unde trebuie să se prezinte la expirarea perioadei de întrerupere a executării pedepsei. Totodată, i se vor aduce la cunoștință, pe bază de semnătură, obligațiile impuse de instanța de judecată în conformitate cu prevederile legilasției procesual penale.

În ipoteza în care locul de deținere de unde a fost pusă în libertate cel privat de libertate nu coincide cu locul de deținere unde îi revine obligația de a se prezenta, dosarul individual va fi trimis celei din urmă unități, respectiv locului de deținere unde urmează să se prezinte.

Atunci când în perioada de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate cel condamnat a decedat, a fost grațiat sau a fost liberat condiționat dosarul individual va fi arhivat la locul de deținere de unde a operat punerea în libertate prin întreruperea executării pedepsei privative de libertate.

Este necesar a fi precizat faptul că pe biletul de liberare înmânat persoanei puse în libertate prin întreruperea executării pedepsei se impune a se regăsi mențiunea "întrerupere" și se va scrie citeț, cu majuscule unitatea unde persoana privată de libertate va urma să se prezinte la expirarea duratei de întrerupere.

În cazul minorilor, art. 100 din Ordinul 432/2010, consacră expres că dosarele individuale a celor puși în libertate prin întreruperea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare se vor păstra, separat, la centrul de reeducare de unde au fost puși în libertate

Dacă minorul este pus în libertate dintr-un penitenciar, reprezentanților penitenciarului le revine obligația de a trimite de îndată, dosarul individual la centrul de reeducare arondat.

Atunci când minorul față de care s-a dispus măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, care în perioada de întrerupere a executării pedepsei a împlinit vărsta majoratului, respectiv vârsta de 18 ani, se va solicita instanței de executare prelungirea internării însă numai dacă această măsură este necesară în realizarea scopului măsurii educative.

De fiecare dată când instanța de judecată admite o nouă cerere de întrerupere se va menționa, în registrul de evidență a termenelor și în sistemul informatic, noua dată de expirare a întreruperii executării pedepsei sau a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare.

Primirea persoanelor private de libertate prezentate din întreruperea executării pedepsei închisorii sau a măsurii educative se va realiza în mod obligatoriu în prezența șefului structurii evidență deținuți, căruia îi revine sarcina de a verifica legalitatea actelor de deținere, precum și existența și valabilitatea celorlalte documente din dosarul individual.

În cazurile în care se impun lămuriri suplimentare, în afara orelor de program șeful de tură va menține legătura cu directorul penitenciarului/centrului de reeducare și șeful structurii de evidență, în vederea asigurării legalității primirii.

În ipoteza în care persoanele private de libertate se prezintă la alte unități decât cele în care se află dosarele individuale, ulterior indentificării acestora, se va solicita trimiterea, de îndată, prin fax, a actului de de deținere în baza căruia se va efectua reprimirea în penitenciar.

Astfel, în situația anterior menționată dosarul individual se înaintează prin curier sau poștă în ziua imediat următoare.

Lucrătorului de evidență îi revine obligațica ca, în cazul persoanelor private de libertate primite după expirarea termenului de întrerupere a executării închisorii sau a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, să procedeze astfel:

să verifice documentarul penal pentru a constata dacă conține actele legale de deținere, actul de identitate și numărul de file;

să înscrie, în penultima pagină a documentarului penal, data reprimirii;

să facă mențiunea reprimirii în registrul opis și în registrul de evidență a termenelor;

să actualizeaze datele din sistemul informatic;

să verifice dacă minorul rearestat a împlinit vârsta de 18 ani în perioada întreruperii executării măsurii educative a internării și dacă instanța de executare s-a pronunțat cu privire la prelungirea sancțiunii;

să refacă calculul termenului la care încetează executarea pedepsei sau a prelungirii măsurii educative a internării, precum și al fracțiunilor prevăzute de lege privind liberarea condiționată, prin adăugarea timpului stat în libertate;

să trecă în registrul de evidență a termenelor, noul termen al expirării pedepsei închisorii sau a măsurii educative, al fracțiunii obligatorii de executat pentru liberare condiționată, precum și al expirării prelungirii măsurii educative a internării într-un centru de reeducare;

să facă modificările corespunzătoare în fișa de evidență a zilelor muncite;

să transmită instanței de executare noul termen la care urmează să înceteze durata pedepsei sau a sancțiunii.

Trebuie precizat faptul că ziua în care persoana privată de libertate a fost pusă în libertate și ziua prezentării sau rearestării, sunt considerate zile efectiv executate.

În ipoteza în care persoana privată de libertate ce s-a aflat în stare de libertate, ca urmare a întreruperii executării pedepsei închisorii ori a măsurii educative a internării, este condamnată sau sancționată pentru alte infracțiuni în perioada întreruperii, după reprimire, se procedează vor respecta procedurile anterior menționate urmate de punerea în executare a mandatelor sau hotărârilor judecătorești de internare emise pentru infracțiunile comise ulterior liberării.

În încercarea de a conchide putem afirma că, la nivelul legislației interne, există o procedura foarte bine stabilită de punere în libertate a persoanelor private de libertate procedură ce trebuie urmtă cu stictețe de personalul administrativ ce activează în cadrul penitenciarelor/a centrelor de reeducare.

BIBLIOGRAFIE

Doctrină

D. Banciu, Social si sancțiuni sociale, Editura Hyperion, București, 1992;

A. Popescu, Teoria dreptului, Note de curs, Universitatea Spiru Haret, București, 1992;

Bîrsan, C. Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C.H. Beck, București 2010;

Anexa I

REGISTRU DE EVIDENȚĂ A PUNERII ÎN LIBERTATE A PERSOANELOR

ARESTATE PREVENTIV

Volumul _

Început:

Terminat:

Nr. file =

Termen de păstrare PERMANENT

Inventariat sub nr. din

Semnificația coloanei P din tabelul de mai jos este următoarea:

P – Persoana care a făcut înregistrarea

______________________________________________________________________________

|Nr. |NUME, |ANUL|LUNA|ZIUA|ORA|Situația |Organul |Nr. |P|VĂZUT |

|crt.|PRENUME, | | | | |juridică |judiciar |bilet de| |DIRECTOR|

| |DATA | | | | |(Condamnarea,|care a |liberare| | |

| |NAȘTERII,| | | | |fapta, |dispus | | | |

| |PĂRINȚII,| | | | |nr. actului |punerea în| | | |

| |Cod | | | | |legal de |libertate,| | | |

| |numeric | | | | |deținere, |nr. act | | | |

| |personal | | | | |organ |din | | | |

| | | | | | |emitent) | | | | |

|____|_________|____|____|____|___|_____________|__________|________|_|________|

| 1 | | | | | | | | | | |

|____|_________|____|____|____|___|_____________|__________|________|_|________|

| 2 | | | | | | | | | | |

Anexa II

REGISTRU DE EVIDENȚĂ

A LIBERĂRII CONDIȚIONATE A PERSOANELOR CONDAMNATE

Început:

Terminat:

Nr. file =

Termen de păstrare PERMANENT

Inventariat sub nr. din

Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

C – Condamnarea și fapta

S – Starea de recidivă

P – Pus în libertate la data de

T – Termen de reiterare

______________________________________________________________________________

|Nr. |Data |Mod de |NUME, |C |S |Soluția |Hotărârea|Hotărârea| P|T|Obs|

|crt.|discutării|sesizare|PRENUME, | | |comisiei|primei |instanței| | | |

| | |al |DATA | | |și număr|instanțe |de recurs| | | |

| | |comisiei|NAȘTERII,| | |proces- |(nr. act,|(nr. act,| | | |

| | | |PĂRINȚII | | |verbal |din |din | | | |

| | | | | | | |data de) |data de) | | | |

|____|__________|________|_________|__|__|________|_________|_________|__|_|___|

| 1 | | | | | | | | | | | |

|____|__________|________|_________|__|__|________|_________|_________|__|_|___|

| 2 | | | | | | | | | | | |

|____|__________|________|_________|__|__|________|_________|_________|__|_|___|

| 3 | | | | | | | | | | | |

|____|__________|________|_________|__|__|________|_________|_________|__|_|___|

Anexa III

Nr. din 20…

CARACTERIZARE

NUME ___________________________ PRENUME _________________________________

Data nașterii __________________ Părinții _______________/________________

Domeniul educațional (programe, activități)

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

Domeniul asistării sociale (intervenție, programe)

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

Domeniul asistării psihologice (consiliere individuală, programe de tip psihoterapeutic)

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

Refuz de participare la activități și programe

__________________________________________________________________________

| CONCLUZII |

|

Președinte ____________________ Membrii