Proiectarea Didactica a Evaluarii Notiunilor de Vocabular la Clasele Primaredoc

=== Proiectarea didactica a evaluarii notiunilor de vocabular la clasele primare ===

PROIECTAREA DIDACTICĂ A EVALUĂRII NOȚIUNILOR DE VOCABULAR LA CLASELE PRIMARE

Programele școlare actuale sunt focalizate la Limba și literatura română asupra formării capacităților fundamentale de comunicare, având intenția de a deschide drumul în viață al elevului prin formarea de competențe. Se impune în acest sens structurarea unei metodologii specifice, concretizate atât în tipologia activităților, în modul de configurare al unității de învățare, a lecțiilor și a secvențelor didactice.

Astfel, până la planificarea activităților de predare –învățare – evaluare și cea propriu zisă a evaluării, pașii construcției unor instrumente de evaluare sunt precedați de parcurgerea documentelor curriculare, trec prin planificarea calendaristică anuală și semestrială, se continuă cu cea pe unități de învățare în care se înscrie în general lecția vizată.

Propunem în continuare câteva modele de abordări ale evaluării vocabularului la orele de Comunicare în limba română specifice claselor pregătitoare până la clasa a II-a, respectiv Limba și literatura română la clasele a III-a și a IV-a prin parcurgerea tuturor pașilor care stau la baza evaluării. Ținând cont de faptul că noțiunile de vocabular fac parte integrantă din unitățile de învățare și nu constituie unități de învățare distincte, vom aborda problema ca atare, punând accent pe vocabular.

Plecând de la realizarea unei planificări calendaristice și a unei unități de învățare la clasa a III-a, utilizată pe parcursul anilor de activitate, vom elabora un proiect de lecție centrat pe recapitularea noțiunilor de vocabular învățate până la momentul respectiv și cu o exemplificare a unui proiect de lecție la clasa a III-a în regim simultan cu clasa I și un proiect la clasa a IV-a, cu exemplificarea unor fișe de lucru realizate pentru toate clasele primare, cu un model de operaționalizare a obiectivelor de evaluare pentru a elabora un test docimologic cu baremul de corectare care îl însoțește și cu interpretarea acestuia.

ȘCOALA PRIMARĂ BOTOȘENITA MARE

Anul școlar 2014- 2015

Clasa a III-a

Prof. înv. primar: Diaconescu Ancuța Maria

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Manual utilizat: Limba și literatura română ,Editura „Aramis”,2005

Autori T.Pițilă și C.Mihailescu

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

(fragment din planificare ce vizează exerciții de vocabular)

PLANIFICAREA PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE CLASA A III-A

SEMESTRUL I

1.UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : SĂ NE AMINTIM!

NR. ORE: 4

3.UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: TOAMNA

NR. ORE: 14

Inv. Diaconescu Ancuța-Maria

Școala primara Botoșenița Mare

PROIECT DIDACTIC

Data:

Clasa I

Aria curriculară: Tehnologii

Disciplina: Arte vizuale și abilități practice

Subiectul: Livada în anotimpul toamna

Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi

Scopul: consolidarea deprinderilor de utilizare a materialelor de lucru, dezvoltarea capacității de orientare în spațiul plastic;

Obiective:

La sfârșitul lecției elevii sunt capabili să:

O1.-să folosească instrumentele de lucru corect și cu îndemânare;

O2.-să enumere culorile folosite în compoziția plastică;

O3. -să compună un spațiu plastic folosind elementele de limbaj și amestecurile studiate;

O4.- să respecte indicațiile date pentru realizarea lucrării;

O5. -să recunoască linia ca element de limbaj cu rol de construcții și cu rol decorativ;

O6.-să evalueze lucrarea proprie și pe cele ale colegilor cu ajutorul criteriilor de evaluare;

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, observația, munca independentă;

Mijloace didactice: planșe realizate diferit cu ajutorul liniilor și a punctelor;

Forme de organizare: individual, frontal

Bibliografia: Educația plastică în învățământul primar, Rotaru Maria, Dumbravă Maria, Ed.Didactică și pedagogică, 1981;

Data:

Clasa: a III-a

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Subiectul: Toamna. Recapitularea unității de învățare

Tipul lecției: recapitulare

Scopul: recapitularea noțiunilor de vocabular dobândite și utilizarea lor în contexte noi;

Obiective operaționale:

La sfârșitul lecției elevii trebuie:

O1 – să răspundă la întrebări având ca suport textele studiate;

O2 – să stabilească valoarea de adevăr a afirmațiilor;

O3 – să identifice cuvintele care alcătuiesc familia lexicală;

O4 – să completeze propozițiile lacunare utilizând termeni indicați;

O5 – să despartă corect în silabe;

O6 – să realizeze corespondența între perechile de sinonime;

O7 – să alcătuiască enunțuri orale și scrise, folosind cuvintele date;

Metode și procedee: – conversația, explicația, exercițiul, munca independentă;

Mijloace didactice: manual, planșa, caietul, tabla;

Forme de organizare: frontal și individual;

Bibliografie:

Manual Limba și literatura română, clasa a III-a, T.Pițilă, Cleopatra Mihăilescu, Ed. Aramis, 2005;

Puiu, Veronica, Arghirescu, Aurelia, Limba română. Elemente de vocabular, Editura Corint, București;

Țibrian, Constantin, Exerciții de vocabular pentru ciclul primar, Ed. Tiparg, 2012;

Anexa 2.

FIȘA DE LUCRU

Toamna în imagini. Recapitulare

1.Răspunde la întrebări:

-De ce a început să plângă copilașul?

…………………………………………………………………………………………………

-Cum este tonul codrului când îi răspunde poetului?

…………………………………………………………………………………………………..

-Cine a luat acoperișul căsuței?

…………………………………………………………………………………………………..

2.Completează enunțurile:

Propoziția este alcătuită din ……………………..

Cuvintele sunt alcătuite din ………………………

La sfărșitul propoziției se folosesc următoarele semne de punctuație: ……..……, ………….., și ……..…..

3.Citește proverbul: O vorbă bună stinge focul mai repede ca apa.

Precizează numărul de cuvinte ale proverbului. ………..

Desparte în silabe cuvintele proverbului. ………….

4.Scrie A(adevărat) sau F(Fals) după cum consideri că sunt afirmațiile date:

__ Vocalele pot alcătui singure o silabă.

__ Sunetele a, e, i, o, u, ă, î, â se numesc consoane.

__ În fiecare silabă există cel puțin o vocală.

__ Consoanele se pronunță cu ajutorul unei vocale.

__Cuvântul gingășie are 8 sunete.

5. Unește cuvintele cu înțeles asemănător:

a căpăta

a se ridica

a se întoarce

curajos

cuminte

noroc

avuție

netemător

a primi

ascultător

a se înălța

a reveni

bogăție

șansă

6.Găsește cuvinte cu sens opus pentru:

Răutate – ………….. tinerețe -…………………..

Război – …………… curaj – …………………….

Viață – …………….. dimineață – ………………

7. Alcătuiește câte o propoziție pentru fiecare formă în parte:

– car (căruță): _________________________________________________________________

– car (a căra): _________________________________________________________________

– c-ar (că ar): _________________________________________________________________

8.Subliniați în textul de mai jos cuvintele care alcătuiesc o familie de cuvinte:

Mama mea e învățătoare. Ea învață copii de vârstă școlară să scrie și să citească. Le spune mereu elevilor săi că numai învățătura de carte îi face oameni adevărați. Ei știu că e bine să fii învățat. Meseria de învățător cere multă răbdare.

Inv. Diaconescu Ancuța-Maria

Școala primara Botoșenița Mare

PROIECT DIDACTIC

Data:

Clasa: a IV-a

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Unitatea de învățare: Sună clopoțelul

Subiectul: Cuvântul. Cuvinte cu aceeași formă, dar cu înțeles diferit

Tipul lecției: mixt (predare – învățare – evaluare)

Scopul: dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă prin utilizarea mijloacelor de îmbogățire ale vocabularului;

Obiective operaționale:

La sfârșitul lecției elevii trebuie:

O1 – să găsească cuvinte cu sens asemănător pentru anumite cuvinte;

O2 – să formeze familia lexicală a unor cuvinte;

O3 – să obțină cuvinte cu sens opus folosind prefixele “ne” și “in”;

O4 – să explice înțelesurile diferite ale cuvintelor cu aceeași formă din propozițiile date;

O5 – să formuleze enunțuri diferite cu cuvintele date, pentru toate înțelesurile cunoscute;

Metode și procedee: – conversația, ciorchinele structurat, explozia stelară, explicația, exercițiul, munca independentă;

Mijloace didactice: manual, planșa, caietul, tabla;

Forme de organizare: frontal și individual;

Bibliografie:

T.Pițilă, Cleopatra Mihăilescu, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a IV-a, Ed. Aramis, 2005;

Țibrian, Constantin, Exerciții de vocabular pentru ciclul primar, Ed. Tiparg, 2012;

Ivolschi, Silvia, Popiștașu, Ecaterina, Spiridon, Delia, Gramatica pentru clasele II-IV, Casa editorială Regina,, Iași, 2002;

Pamfil, Alina, Limba și literatura română în școala primară. Perspective complementare, Ed.Paralela 45, 2009;

Anexa 1

FIȘA DE LUCRU clasa a IV-a

1.Găsiți cuvintele cu înțeles asemănător pentru:

Zăpadă – …………….

Bătrân – …………….

Medic – ……………….

2. Folosind silabele ne și in, încercați să obțineți cuvinte cu sens opus pentru:

Plăcut – ………………… Clar – ……………….

Liniștit – ………………. Vizibil – ………………….

Corect – ………………… Capabil – ………………

3. Alcătuiți propoziții în care cuvântul ochi să aibă sensuri diferite:

………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………….

4. Alegeți dintre cuvintele enumerate mai jos pe acelea care fac parte din familia cuvântului pădure:

-pădure, pădurile, pădurii, o pădure, păduros, pădurean, niște păduri, pădureancă, pădureț, păduri, a pădurii, împădurit, despădurit, împădurire, despădurire.

5.Subliniază cuvintele care se pronunță la fel, dar se scriu diferit din următoarele enunțuri:

Învățătorul s-a făcut bine înțeles de către toți elevii.

Bineînțeles, dânsul a lucrat foarte mult cu noi.

Niciodată nu s-a supărat pe mine.

Nici o dată nu mai e importantă ca ziua de naștere.

FIȘA DE LUCRU NR.1

CLASA I

1.Citiți textul cu atenție:

România

Sunt născută pe pământ românesc. România este patria mea. Ea este situată pe continentul Europa. Poporul român este un neam primitor. Mâncarea românească este neîntrecută în lume.

Mie îmi plac mult cântecele populare. Ele sunt o încântare pentru cei care le ascultă.

Costumul popular românesc este minunat. Cel mai mult îmi place ia. Ea este apreciată în toată lumea.

Pentru mine ROMÂNIA înseamnă ACASĂ.

Răspundeți la întrebările:

Cum se numește țara noastră?

______________________________________________________________________________

Pe ce continent este situată ea?

______________________________________________________________________________

Cum este poporul român?

______________________________________________________________________________

2. Subliniați în textul de mai sus cuvintele înrudite cu cuvântul România (ex. român).

3. Găsește cuvinte “prietene”:

Ex. pom – copac drum – …………………….

omăt – ……………… trist – ……………………..

câine – ………………. codru – ……………………

școlar – ………………. bucuros – ……………………

4.Alintă următoarele cuvinte:

Ex. cățel – cățeluș carte – …………………………

cal – …………………… urs – …………………………..

băiat – ……………………… păpușă – ………………………

pisică – …………………….. sanie – ………………………….

5.Găsește cuvintele „certate”:

Ex. repede – încet departe – ………………………

rece – ………………………. scurt – …………………………

negru – ……………………… curat – …………………………

bun – ………………………… mare – …………………………

6.Să compunem cuvinte noi:

Ex. NOR – ÎN + NOR = ÎNNORAT

ROȘU – ÎN + ROȘU = …………………..

VERDE – ÎN + VERDE = ……………………

GALBEN – ÎN + GALBEN = …………………

FIȘA DE LUCRU NR.2

CLASA a II-a

Cuvinte cu sens opus

1.Înlocuiește cuvintele subliniate cu cele din paranteză:

Ionela stă foarte aproape de școală. Ea se trezește târziu și merge încet spre școală. Fetița ajunge zilnic printre ultimii elevi din clasă. Doamna învățătoare o mustră mereu.

(devreme, repede, primii, laudă, departe)

Ionela stă foarte ………….de școală. Ea se trezește …………..și merge …………..spre școală. Fetița ajunge zilnic printre ………….. elevi din clasă. Doamna învățătoare o ………….. mereu.

2.Unește prin săgeți cuvintele cu sens opus

Sănătos subțire ieftin tânăr

Greu tulbure coboară scump

Limpede bolnav bătrân dușman

Gros ușor prieten urcă

3.Găsește cuvinte cu înțeles opus pentru următoarele cuvinte:

Sus – ….……………., lumină – …………………….., aproape – ………………………

Mic – …………………….., frumos – ……………….., dulce – ………………………..

4.Alcătuiește propoziții cu aceste cuvinte.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

5.Completează spațiile punctate cu cuvinte cu sens opus, din următoarele proverbe:

a) Omul fără prieteni e ca stânga fără ………………………..

b) Învață la tinerețe, ca să știi la ……………………………..

c) Paza bună trece primejdia …………………………………

d) Buturuga mică răstoarnă carul ……………………………

6.În proverbele următoare subliniază cu verde perechile de cuvinte care se opun.

Rădăcina învățăturii e amară, dar rodul ei e dulce.

La plăcinte înainte, la război înapoi.

FIȘA DE LUCRU NR.2

CLASA a II-a

Cuvinte cu sens asemănător

1.Înlocuiește cuvintele subliniate cu cele din paranteză.

Cândva, un șoricel gri, mititel și temător la trezit pe mărețul leu din somn. Mânios, acesta îl prinse și vru să îl înghită.

(Odată, furios, cenușiu, mândrul, fricos, micuț)

……….., un șoricel ……….., ……….. și ……….. la trezit pe ……….. leu din somn. ……….., acesta îl prinse și vru să îl înghită.

2.Formează perechi de cuvinte cu înțeles asemănător:

Necesar – fereastră, util, cadou ………………..

Război – luptă, liniște, pâine ………………..

Spune – culege, alege, vorbește …………………

3.Alcătuiește câte o propoziție folosind cuvintele: necesar, război, spune.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4.Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru:

amic – ……………., fuge -…………….., drum – …………….., țară – ……………

5.În locul cuvântului supărată folosește cuvintele din paranteză și transcrie apoi textul.

Mama a venit supărată de la serviciu. Ea era supărată pentru că va intra în șomaj. Foarte supărată i-a povestit tatei ce se va întâmpla. Ea a fost supărată toată seara.

(necăjită, tristă, mâhnită)

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

PROIECTAREA TESTULUI DOCIMOLOGIC LA CLASELE PRIMARE

O proiectare adecvată a evaluării are la bază fără doar și poate o ierarhizare foarte clară a obiectivelor cadru, a obiectivelor de referință /competențelor de referință de la care învățătorul trebuie să plece în activitatea sa.

Obiectivele de evaluare sunt obiectivele cu un grad de specificitate care permite o măsurare educațională caracterizată printr-un grad suficient de obiectivitate pentru a fi validă și fidelă, deoarerece acest lucru se face pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare, a comportamentului observabil al celui evaluat, aflat în situația de evaluare sau de examinare. Instrumentele de evaluare sunt create pe baza unor obiective cu un grad de specificitate mai ridicat (sunt obiective operaționalizate, răspunzând celor trei întrebări clasice: ce se evaluează?; cum se evaluează? și cât se evaluează?), facilitând „măsurarea" performanțelor.

Formularea obiectivului de evaluare trebuie să satisfacă toate etapele următoare:

sa identifice un comportament vizat, pe care elevul trebuie să-l demonstreze;

să identifice cu claritate condițiile importante în care comportamentul se poate produce sau poate deveni vizibil, măsurabil;

sa precizeze un nivel al performantei acceptabile, prin enuntarea unui criteriu de reușită direct măsurabil.

Din perspectiva evaluării și examinării educaționale, există o diferență de esență între formularea (și eventual operaționalizarea obiectivelor procesului de predare-învățare, realizată de cele mai multe ori de către profesor, în cadrul planificărilor anuale, semestriale și zilnice) și operaționalizarea obiectivelor ca etapă esențială în crearea unui instrument de evaluare — acțiune specifica activității de evaluare sau de examinare.

Obiectivele care stau la baza creării unui instrument de evaluare, indiferent de natura acestuia (standardizat sau creat de profesor; folosit la evaluarea formativă sau sumativă etc.), trebuie să fie clar formulate în termeni operaționali, astfel încât să fie evident faptul că sunt măsurabile cu eficiența dorită. Obiectivele sunt un element-cheie în construirea instrumentului de evaluare, astfel încât calitatea și acuratețea operaționalizării lor sunt esențiale.

În continuare, oferim un exemplu de operaționalizare la disciplina Limba și literatura română. Primele două obiective (obiectivul cadru și obiectivul de referință) sunt preluate din documentul oficial în vigoare la clasa a III-a, unde am urmărit un parcurs al unei unități de învățare și realizarea unui proiect al unei lecții de recapitulare și au fost alese pentru a ilustra succesiunea normală în care trebuie să se situeze cele trei categorii de obiective. Obiectivele de evaluare formulate precizează ce, cum și cât trebuie să fie capabil să realizeze sau să performeze elevul. El poate funcționa, ca atare, atât la finalul clasei a III-a, cât și ca obiectiv al probei scrise pentru examenul de Evaluare națională la clasa a IV-a.

Obiectivul cadru:

1.Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiectivul de referință:

1.2 să deducă sensul unui cuvânt necunoscut prin raportare la mesajul audiat;

Obiectivele de evaluare:

O1. – Elevul trebuie să asocieze și să identifice cuvinte cu sens asemănător și sens opus în contexte cerute;

O2. – Elevul trebuie să utilizeze corect și creativ elementele de vocabular dobândite;

O3. – Elevul trebuie să sesizeze modificările textuale care se produc în context;

Exemplul anterior subliniază necesitatea corelării permanente a obiectivelor de evaluare formulate de către învățători în activitatea lor curentă, sau de către cei care proiectează instrumentele de evaluare, cu celelalte categorii de obiective aflate în documentele oficiale. Din perspectiva evaluării, operaționalizarea obiectivelor reprezintă un element esențial al proiectării instrumentelor de evaluare/examinare.

Obiectivele de evaluare și competențele de evaluat au caracter derivat în raport cu obiectivele/ competențele programelor școlare, în vigoare.

Pentru ameliorarea activităților evaluative considerăm că pot fi avute în vedere câteva măsuri dintre care mai importante sunt următoarele:

– utilizarea tuturor formelor de evaluare în activitatea de instruire-învățare pornind de la evaluare inițială, continuată printr-o evaluare formativă și finalizată printr-o evaluare sumativă pe baza informațiilor furnizate de evaluare se pot lua decizii și se pot aduce corecții modului de desfășurare a procesului instructiv-educativ;

– utilizarea tuturor metodelor de examinare a elevilor (orale, scrise, practice), plecându-se de la ideea că fiecare tip de evaluare posedă atât avantaje, cât și limite, ceea ce înseamnă că nici o categorie nu trebuie favorizată în detrimentul celorlalte, deoarece această atitudine ar influența negativ modul de desfășurare a întregului proces evaluativ;

-promovarea, în mai mare măsură, a unor modalități alternative de evaluare (proiecte, portofolii, autoevaluare etc.) cu scopul de a face evaluarea mai agreabilă și mai adaptată subiecților evaluați, fără să se pună problema ca prin aceste modalități alternative să se elimine evaluările de tip tradițional;

În acest sens pentru realizarea unui test docimologic trebuie avut în vedere conceptul de operaționalizare conform taxonomiei lui Bloom, prin utilizarea celor mai indicate verbe pentru operaționalizare, valabile pentru fiecare categorie taxonomică ar fi:

cunoașterea – a reda, a recunoaște, a transforma, a reorganiza, a prevedea;

înțelegerea – a reformula, a transforma, a reorganiza, a prevedea;

aplicarea – a utiliza, a aplica, a generaliza;

analiza – a diferenția, a compara, a distinge;

sinteza – a produce, a proiecta, a reuni, a crea;

evaluarea – a argumenta, a valida, a decide.

Un model de construire a unui test docimologic are la bază ceea ce este cunoscut în literatura de specialitate matricea de specificație. Aceasta este alcătuită dintr-un tabel cu două intrări care servește la proiectarea și organizarea itemilor dintr-un test docimologic, în care sunt precizate, pe de o parte, conținuturile care vor fi vizate, și, pe de altă parte, nivelele taxonomice la care se plasează obiectivele de evaluare. Deși practicienii pot considera menționarea acestora un artificiu inutil, ea este crucială în proiectarea unor teste docimologice (mai ales a celor sumative) de calitate, în condițiile în care se operează decupaje în obiectivele și conținuturile avute în vedere.

Liniile matricei de specificații includ elementele de conținut vizate, iar coloanele se referă la nivelele taxonomice le care vor fi măsurate performanțele elevilor în raport cu aceste conținuturi. Celulele tabelului, aflate la intersecția dintre elementele de conținut și nivelele taxonomice pentru nivelul cognitiv cuprind procentele de itemi (din totalul itemilor consacrați întregului test) ce vor fi folosiți în proiectarea testului. Alocarea celulelor care vizează terminologia de recunoscut sau de redat din memorie constând din terminologie, cu nivelul taxonomic achiziția informației, poate fi mai mare sau mai mică decât celula vizând rezolvarea de probleme, la nivelul taxonomic analiză (rezultată din întretăierea rândului conținuturilor constând din probleme cu coloana reprezentând analiza) etc.

Pentru unitatea de învățare de la clasa a III-a pe care am prezentat-o la începutul capitolului am avut în vedere construirea unui test docimologic care a avut în vedere un accent mai mare pe problemele de vocabular decât pe problemele vizate de unitatea de învățare respectivă.

În acest sens în urma studierii atente a conținutului acestei unități de învățare a rezultat următoarea matrice de specificație:

In continuare vom prezenta testul docimologic conceput și aplicat la clasa a III-a, care în același timp a devenit parte a cercetării acestei lucrări.

TEST CLASA A III-A

Rezolvați următoarele exerciții(36 puncte):

1.Încercuiește litera A sau F dacă răspunsul este Adevărat sau Fals(10pct):

a) A F Propoziția este o comunicare spusă sau scrisă.

b) A F Îi știu numele, dar am uitat pronumele.

c) A F Dialogul este convorbirea dintre două persoane.

d) A F Vocalele sunt sunete care se pronunță ușor, fără ajutorul altor sunete.

2.Leagă corespunzător cuvintele cu același sens(10pct):

Țară ascultător

Curajos a primi

A căpăta netemător

Cuminte patrie

3.Unește prin săgeți cuvintele cu sens opus(10pct):

Greu tulbure

Sănătos subțire

Limpede ușor

Gros bolnav

4.Subliniază cuvântul care are același sens cu cel dat(6pct):

Fular – carte, sobă, șal

Stomatolog – casă, dentist, avocat

Zăpadă – nea, ploaie, ușă

Răspundeți la următoarele cerințe(24puncte):

a) Înlocuiește litera subliniată pentru a forma cuvinte noi(8pct):

mal – ________

masă – _________

coș – __________

sare – __________

cot – __________

b) Întregește proverbele cu opusul cuvântului subliniat(6pct):

Buturuga mică, răstoarnă carul ………. .

Gură multă, treabă ………….

Paza bună, trece primejdia ………..

Completează familiile de cuvinte (cu ajutorul grupurilor de litere date)(10pct):

Rezolvați exercițiile(30puncte):

Colorează în careul alăturat cuvintele cu sens opus celor date(10pct):

1.tânăr

2.departe

3.mic

4.răutate

5.jos

6.vesel

7.bogat

8.mult

9.greu

Alcătuiește două propoziții cu cuvintele descoperite în careu(10pct).

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Alcătuiește un text de 5-6 rânduri cu titlul Bogățiile toamnei în care să folosești cuvinte cu sens asemănător următoarelor: arămii, cenușii, ramuri, reci, ceață (10pct).

_______________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Timp de lucru 45 minute

Se acordă 10 puncte din oficiu

BAREM DE CORECTARE TEST CLASA A III-A

Unitatea de învățare TOAMNA

1. a) A, b) F, c) A, d) A ………………………………………………..(4 x 2,5pct) 10pct

2. țară –patrie, curajos –netemător, a căpăta – a primi, cuminte – ascultător(4 x 2,5pct) 10pct

3. greu – ușor, sănătos –bolnav, limpede – tulbure, gros – subțire ………..(4 x 2,5pct) 10pct

4. fular – șal, stomatolog – dentist, zăpadă – nea ………………………….(3 x 2pct) 6pct

II. a) mal – mol, masă – casă, coș – con, sare – mare,cot – cor …………….(4 x 1 pct) 4pct

Se acceptă orice variantă corectă identificată de elevi.

b) mare, puțină, rea ……………………………………………..……………….(3 x 3pct) 9pct

c) identificarea corectă a oricărui cuvânt ……………………………………(22 x 0,5pct) 11pct

III.a) colorarea corectă a cuvintelor bătrân, aproape, mare, bunătate, sus, trist, sărac, puțin, ușor …

……………………………………………………………………………………………………… (10 x 1pct) 10pct

b) alcătuiesc două propoziții corecte cu termenii indicați mai sus ……………………(2 x 5pct) 10pct

c) Utilizarea termenilor cu sens asemănător (sinonime) ……………………………….(5 x 1 pct) 5pct

Realizarea textului logic și lizibil………………………………………………..……… 3pct 3pct

Utilizarea corectă a semnelor de punctuație și ortografie ……………………………… 2 pct 2 pct

Punctaj oficiu ………………………….……………………… 10pct

TOTAL ……………………………………………………… 100pct

METODOLOGIA CERCETARII

IPOTEZA CERCETĂRII

Cercetarea noastră a avut ca scop identificarea unor posibilități de îmbogățire a vocabularului prin metoda propusă de Alina Pamfil, aceea de abordare a vocabularului prin lectură intensivă, prin secvențe care să aibă loc într-o perioadă îndelungată comparativ cu metoda tradiționalistă de abordare a vocabularului prin secvențe consacrate exclusiv vocabularului care să fie evidențiate în urma evaluării.

Cercetarea noastră trebuie să răspundă întrebării: putem produce anumite modificări în sensul dezvoltării, îmbogățirii, activizării și vocabularului elevilor dacă utilizăm metode moderne care să reiasă în urma evaluării?

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivele cercetării propuse au fost următoarele:

Stabilirea potențialului vocabularului elevilor pentru desfășurarea cercetării;

Verificarea progresului înregistrat de elevi în privința activizării și îmbogățirii vocabularului elevilor;

Identificarea în practică a unor metode și procedee care că stimuleze creativitatea elevilor utilizând lectura intensivă care să ducă la schimbări importante în vocabularul elevilor;

Stimularea creativității vocabularului prin lectură proprie;

Valorificarea cercetării în activitatea didactică ulterioară;

METODE UTILIZATE ÎN CERCETARE

În activitatea de cercetare propusă am adoptat o cercetare bazată pe acțiune, bazată pe optimizarea activității educative la școală prin intervenții directe pentru a spori eficiența învățării.

Metodele utilizate pe parcursul cercetării au fost:

Metoda observației a avut la bază un plan de observație cu precizarea unor obiective care trebuie urmărite. Datele colectate au fost înregistrate în fișe speciale pentru a realiza diferențieri între clase, dar și între elevii clasei experiment.

Metoda testelor a avut ca scop verificarea prealabilă, intermediară, dar și finală pentru a exista un bagaj de informații care să permită măsurarea și evaluarea lor. Testele au urmărit să fie fidele, valide și să respecte sensibilitatea celor verificați.

Metoda experimentului a avut drept scop intervenția în realitatea experimentală prin înlocuirea metodei tradiționale de abordare a vocabularului prin secvențe special dedicate cu abordarea acestuia prin lectură intensivă și explicarea vocabularului în preambulul secvențelor de lectură.

Metoda de prelucrare și interpretare datelor a avut ca scop colectarea unui bagaj de informații atât cantitative cât și calitative care să dovedească evoluția vocabularului la cele două clase care au făcut obiectul cercetării. Ca forme de măsurare am folosit:

numărarea, clasificare și ordonarea

compararea (raportarea la cealaltă grupă)

întocmirea de tabele cu rezultate

întocmirea de grafice relevante

CERCETAREA PROPRIU ZISĂ ȘI ÎNREGISTRAREA DATELOR

Cercetarea propriu zisă s-a desfășurat pe parcursul anilor școlari 2013-2014 și 2014-2015 la clasa a III-a de la Școlile primare Botoșenița Mare, comuna Calafindești care funcționează în regim simultan cu un număr de patru clase, care a devenit clasa experiment, și la clasa a III-a de la Școala Gimnazială Părhăuți, comuna Todirești care funcționează tot în regim simultan cu clasa I, care a reprezentat clasa de control. Clasele aveau în componență un număr de 4 elevi pentru clasa experiment și 5 elevi pentru clasa de control.

Pentru desfășurarea cercetării am aplicat următoarea procedură, respectând bineînțeles programa școlară:

am aplicat la cele două clase un test inițial pentru verificarea nivelului elevilor;

am desfășurat activități de lectură intensivă conform obiectivelor propuse pentru a verifica ipoteza la clasa experiment, respectiv s-a mers pe metodele tradiționale de însușire a vocabularului la clasa de control;

am aplicat proba finală de control (test sumativ) pentru a determina noi rezultate în confirmarea ipotezei;

ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR INIȚIALE

Proba inițială a fost aplicată la sfârșitul clasei a II-a la ambele clase din materia parcursă în anul respectiv care s-a constituit ca test sumativ pentru anul școlar , respectiv 2013-2014.

Obiective operaționale propuse pentru testul inițial au fost:

O1- să identifice cuvinte cu același înțeles;

O2- să identifice cuvinte cu înțeles opus;

O3- să găsească însușiri pentru cuvinte date;

O4- să formuleze enunțuri cu sensurile diferite ale unor cuvinte date;

O5- să alcătuiască enunțuri cu cuvinte date;

O6- să găsească cuvinte noi după modele date;

O7- să alcătuiască propozițiile simple.

Itemii testului la clasa a II-a au fost:

1.Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru:

amic – ……………., fuge -…………….., drum – …………….., țară – ……………

2Găsește cuvinte cu înțeles opus pentru următoarele cuvinte:

Sus – ….…………………., aproape – ………………………

Mic – …………………….., dulce – ………………………..

3. Căutați trei însușiri pentru cuvântul:

primăvară:……………………………………………………

codru:…………………………………………………….

blană:……………………………………………………….

4. Alcătuiți trei enunțuri în care cuvântul “ochi” să aibă sensuri diferite. Precizați sensul

pentru fiecare exemplu.

5.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: pădurea, strălucește, roditoare.

6. Alintați cuvintele după modelul: broască – broscuță

Băiat – …………….

Păpușă – ………….

Rață – ……………

7.Alcătuiți propoziții după modelul dat:

Copilul cântă. – Copilul cântă frumos.

Ana stă. -…………………………….

Mama spală. – …………………………….

Daria aleargă. – …………………………

Descriptorii de performanță ce trebuiau atinși au fost:

Rezultatele la cele două clase au fost următoarele:

Tabel 1. Clasa experiment

Tabel 2.Clasa de control

În urma analizei tabelelor și a reprezentării grafice, constatăm că nivelul claselor este unul mediu, chiar scăzut. Deși probele au fost considerate de nivel mediu, elevii implicați în evaluare au greșit răspunsurile sau au încurcat răspunsurile. Mai mult, faptul că elevii aflați în clasa experiment au avut rezultate mai slabe, a impus necesitatea îmbunătățirii situației școlare și mai ales îmbogățirea și activizarea noțiunilor de vocabular pentru verificarea ipotezei.

În acest sens metodele și procedeele de predare-evaluare la clasa experiment au fost modificate, abordarea noțiunilor de vocabular făcându-se prin secvențe de lectură în clasă, dar și impunerea unor lecturi suplimentare pentru identificarea unor noi sensuri ale cuvintelor. De asemenea am utilizat metode moderne precum harta lexicală, banca lexicală sau listele lexicale.

ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR FINALE

Pe parcursul anului școlar 2014-2015, după finalizarea unității de învățare Toamna, de la clasa a III-a, și după aplicarea metodelor sus menționate am elaborat un nou test docimologic, mai complex care a avut în vedere cuvântul, familia lexicală a cuvintelor și mai ales noțiunile de vocabular învățate. Testul care a stat la baza analizei noastre este cel prezentat anterior împreună cu baremul de corectare.

Obiectivele testului de evaluare au fost:

O1. – Elevul trebuie să asocieze și să identifice cuvinte cu sens asemănător și sens opus în contexte cerute;

O2. – Elevul trebuie să utilizeze corect și creativ elementele de vocabular dobândite;

O3. – Elevul trebuie să sesizeze modificările textuale care se produc în context;

În funcție de aceste obiective am realizat și descriptorii de performanță ai testului, nu numai baremul de corectare propriu zis:

Tabel 3. Clasa experiment

Tabel 2.Clasa de control

În urma rezultatelor finale diagramele celor două clase arată astfel:

Urmărind evoluția elevilor din fiecare clasă diagramele arată astfel:

*Calificativele obținute au fost cuantificate astfel: S – 5-6, B – 7-8, FB – 9-10;

Făcând o analiză comparativă a datelor din tabele și din diagramele rezultate putem deduce următoarele:

deși numărul celor care au participat la experiment este mic, rezultatele sunt concludente;

se observă o menținere a valorii clasei de control, dar o creștere semnificativă a valorii clasei experiment care tinde să o egaleze pe prima;

elevii cu capacitate intelectuală s-au menținut în perioada experimentului;

elevii cotați mai slab au evoluat satisfăcător în urma aplicării unor stimuli externi precum lecturarea intensivă;

4.5. CONCLUZIILE CERCETĂRII

Din datele înregistrate la proba inițial și cea finală ne permitem să afirmăm că în urma desfășurării acestui experiment se confirmă ipoteza formulată : prin utilizarea unor metode moderne de studiu a noțiunilor de vocabular în lecțiile de predare-învățare vocabularul elevilor se îmbogățește mai mult dacă secvențele de vocabular ar fi folosite în preambulului lecturării; punem totuși semnul întrebării pentru cazul în care grupurile de elevi ar fi mai mari și ar învăța în clase liniare.

Interferând datele oferite de cercetarea noastră am constatat următoarele:

– folosirea unor metode alternative de însușire a noțiunilor de vocabular sunt clar benefice, ducând la posibilitatea cunoașterii;

– lecturarea intensivă și folosirea noțiunilor de vocabular în preambulul secvențelor de lectură ridică interesul elevilor spre cunoaștere;

– putem produce anumite modificări în sensul dezvoltării, îmbogățirii, activizării și vocabularului elevilor dacă utilizăm metode moderne care să reiasă în urma evaluării.