Proiect Clinica Ii

=== 6cb5fe4acb9b454909d571bc26a166a8a1429f45_605717_1 ===

Referat – Ghiță – Moara cu noroc

1. Introducere

Psihologia are un rol important în viața omului. Acesta trebuie să-și gestioneze în mod corect stările, sentimentele bazate chiar pe gândurile automate, schemele și distorsiunile cognitive pe care le influențează.

Gândurile automate: sunt acele gânduri care apar involuntar și automat în mintea omului când acesta se află într-o anumită situație. Aceste gânduri sunt grupate în scheme cognitive care au grad de generalitate mai mare.

 Schemele cognitive sunt convingerile pe care persoanele le au despre ei, despre lume si cei din jur. Există două tipuri de scheme cognitive: adaptative și dezadaptative. Anumite scheme cognitive dezadaptative sunt asociate cu vulnerabilitatea spre anumite tulburări sau probleme emoționale și/sau comportamentale. (David, 2006, pp. 24-44)

Distorsiunile cognitive sau erorile in gândire sunt: saltul la concluzii, suprageneralizarea, exagerarea sau minimizarea semnificației unor evenimente, personalizarea si gândirea de tipul totul sau nimic.În continuare se va rmări evoluția unui personaj literar, a cărui viață este influențată de tulburările mentale.

În continuare se va analiza pe larg, personajul ales, apoi pe scurt, se vor prezenta scurte concluzii argumentate din punct de vedere al argumentației psihologice.

2. Personajul Ghiță – din nuvela Moara cu noroc – de Ioan Slavici

Nuvela “Moara cu noroc” scrisă de Ioan Slavici este o operă de inestimabilă valoare în care omul se transformă de la principiile sănătoase ale vieții, la o dezumanizare a sa.

Tema nuvelei o constituie urmările negative, consecințele nefaste pe care setea de îmbogățire le are asupra vieții sufletești a individului și asupra destinului omenesc.

În derularea subiectului, nuvela “Moara cu noroc” este scena de confruntare a două personaje cu caractere puternice: cârciumarul Ghiță si Sămădăul Lică.

Personajul Ghiță suferă din pricina puternicei frământări legate de sărăcia lui, fiind străbătut de un sentiment de inferioritate. Râvnind, ca oricare om să trăiască mai bine, cizmarul Ghiță arendează hanul ”La moara cu noroc”așezat într-o poziție favorabilă. La început câștigul său este unul cinstit și iubirea pentru frumoasa lui soție Ana, îi alină neajunsurile. Ghiță este un om calm, pregătit să muncească din răsputeri și mai ales, să nu fie influențat de nimic altceva, în afara de soția pe care o iubea. Relațiile dintre cei doi sunt de o căldură înduioșătoare.

Sosit la han, Lică exercită prin cinismul său, o dominație fascinantă asupra celor doi proprietari și mai ales asupra lui Ghiță, al cărui caracter slab face concesii, se pleacă și cedează încetul cu încetul impulsurilor vieții.

Ghiță simte nevoia de a fi apărat, și de câte ori trec pe la han jandarmii conduși de Pintea Căprarul, acesta îi cinstește cu toată dragostea. Există o permanentă înfruntare între fondul cinstit al lui Ghiță și ispita îmbogățirii. Ghiță devine un nehotărât : are intenția de a pleca, apoi renunță, revine la aceeași idee și iar renunță.

Cârciumarul Ghiță, consideră că cea mai bună soluție este duplicitatea, dedublarea : ”Pe vrășmasul pe care nu-l poate birui, tot omul cu minte, și-l face tovarăș”. (Slavici, 2000, p. 45)

Ghiță, odată în patima setei de îmbogățire, implicit trebuie să se adapteze consecințelor distrugătoare ale acelei idei obsedante. El se neagă pe sine insuși, devenind de nerecunoscut. Căzut în mrejele acestei patimi, el acceptă la final, ca o necesitate, sancționarea lui drastică, pe măsura propriilor fapte. Acesta își pierde stăpânirea de sine, simțul măsurii și cumpătul. Nu știe când și unde să se opreasca, iar astfel ajunge pe marginea prăpastiei de unde căderea îi este fatală.

Caracterul tare dar totuși primitiv a lui Ghiță, se ciocnește violent, într-o atmosfera tragică impresionantă, cu o pătrundere psihologică surprinzătoare.

În calea spre atingerea idealului său, i se opun, mai întâi factorii de natură psihologică : lipsa stăpânirii de sine și a cumpătului apoi cei de natură fizică. Mulțumirea lui de sine, în momentul existenței sale cinstite, care era o cale firească de mulțumire a vieții, a fost adesea estompată de prejudecăți și distanțe sociale.

De la omul iubitor și cinstit, Ghiță a devenit aprigul și răzbunătorul propriului său destin, omorându-și soția (pe Ana) și jefuindu-l pe Lică, după care-și accepta propria condamnare, la eliberarea lui psihică. Ultime zvâcniri de viață ale Anei, sugerau totul față de el și ceea ce a reprezentata el, din momentul schimbării mentalității lui: ura și disprețul pentru soțul nedemn, setea de răzbunare dar și patima pentru Lică, după ce Ghiță din cauza tulburărilor acestuia.

3. Simptomele personajului Ghiță – criterii DSM5

Tulburarea de personalitate manifestată de Ghiță este de tip paranoid. Conform diagnosticării DSM5, acesta se încadrează în majoritatea trăsăturilor caracteristice, conform literaturii de specialitate. Neîncrederea și suspiciunea față de ceilalți și motivele lor debutează în perioada dultă cu o varietate de contexte.

Se pot observa cu certitudine suspiciunile neîntemeiate ale lui Ghiță că cei din jurul său îl exploatează (nu-i răsplătesc suficient serviciile oferite), îl rănesc (bogăția manifestată de Lică Sămădăul) sau înșeală (Ana care cade în patima iubirii pentru Lică Sămădăul). Toate aceste sări suspicioase îi produc o neîncredere în loialitatea prietenilor și a familie, ceea ce duce spre lipsa eventualelor destăinuiri ale lui Ghiță către acestea.

Ghița a fost ranchiunos, răzbunându-se pe soția Ana, chiar dacă el, prin atitudinea și manifestările sale, a trimis-o pe aceasta în brațele amantului, Deci, Ghiță are suspiciuni, la început neîntemeiate, legate de fidelitatea partenerului de viață și implicit, consideră că ise pune la îndoială reputație, caracterul și coroborat cu pasiunea pentru îmbogățire, reacțiile agresive și violente nu sunt prea mult asteptate.

4. Cauzele tulburărilor de personalitate a lui Ghiță

Printre problemele principale identificate ca fiind o cauze din categoria nosologice sunt : problemele ocupaționale (schimbarea modului existenția, de la cizmar la cârciumar, meserie în care tentațiile sunt diferite și mai mari) și problemele de relaționare cu soția Ana (pe care o iubește dar o respinge din dorința de a se dedica îmbogățirii).

Tulburarea de personalitate a lui Ghiță, definită ca un pattern stabil al propriilor trăiri afective și comportamentale , deviază semnificativ de la standardul culturii individului, fiind generalizat și inflexibil, generând distres și dizabilitate. (David, 2006, pp. 24-44)

Conform similitudinilor descriptive, tulburarea de personalitate a lui Ghiță face parte din grupa C pentru că include tulburările de personalitate tip evitant (persoana studiată ajunge să-și evite soția, prietenii), dependent (totul se rezumă la bogăție), obsesiv-compulsiv (face totul pentru bani, recurgând la furt, apoi la crimă). În decursul evoluției personajului se poate remarca teama de a pierde și anxietatea.

5. Bibliografie

David, Daniel (2006), Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Iași, Editura Polirom

Slavici, Ioan (2000), Moara cu noroc, București, Editura Herra