Principalele Aspecte Privind Marketingul Producției DE Lapte DE Vacă ÎN Condițiile S.c

=== ecd536f099dfe22d9e1ef6e474a0fefd00ca618b_490765_1 ===

PARTEA a II-a

CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 3

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRI ASUPRA PIEȚEI SI DISTRIBUȚIEI LAPTELUI DE VACĂ ÎN PERIOADA 2013-2016

3.1 Considerații generale privind piata

Laptele și produsele lactate au un rol important în alimentația populațiilor din țările europene. Funcționarea eficientă a pieței lactatelor a fost și rămâne o preocupare permanentă a comunității.
Laptele și produsele lactate dețin aproximativ 14% din valoarea totală a produselor agricole. Uniunea Europeană se situează printre cei mai mari producători și exportatori de produse lactate din lume.

România ocupă locul 10 după numărul de vaci și al 19-lea după producția totală de lapte în Uniunea Europeană, ceea ce arată că există un decalaj din punct de vedere al randamentelor medii per vacă. Organizarea Comună de Piața a laptelui și produselor lactate a întrat în vigoare în anul 1968, pe baza Reglementării Consiliului nr. 804/68, și a continuat să se consolideze și să se adapteze evoluției pieței. Numeroase reglementări au asigurat buna funcționare a pieței laptelui.

Principalele acte normative comunitare în domeniul de laptelui și produselor lactate sunt:

Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1782/2003 privind normele comune pentru susținerea directă în cadrul PAC a veniturilor producătorilor de lapte;

Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1787/2003 privind Organizarea Comună a Pieței în domeniul laptelui și produselor lactate.

Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1788/2003 pentru instituirea unei taxe în sectorul lapte și produse lactate.

Reglementarea Consiliului (CE) nr. 595/2004 privind stabilirea normelor de aplicare a RC nr. 1788/2003.

Produsele care sunt supuse Organizării Comune de Piața a laptelui și produselor lactate sunt:

laptele si smântâna proaspătă;

untul, laptele praf degresat;

brânzeturile și cheagurile de lapte;

lactoza și siropul de lactoză;

cazeina și diferitele alimente pentru animale, pe bază de produse lactate etc.

            Laptele este un aliment de origine animală foarte important pentru alimentația omului. Acesta conține substanțe nutritive care asigură dezvoltarea firească a organismului, chiar din primele luni de viață. Laptele este un lichid de culoare alb-galbui, cu gust dulceag și miros placut. În România este produs în special laptele de vacă și într-o cantitate mai redusă laptele de oaie, capră, bivoliță.

            Compoziția laptelui diferă în funcție de diverși factori, cum sunt specia, rasa, hrana animalelor, vârsta, etc.   Laptele conține proteine superioare proteinelor de origine vegetală, cu aceeași valoare cu a proteinelor din carne, cum sunt sunt cazeina, lactoalbumina si lactoglobulina. Glucidele din lapte sunt date de lactoză, care sugerează laptelui gustul dulceag. Lipidele sunt determinate prin gliceride, steride, fosfatide.

Sărurile minerale le găsim în lapte în cantități apreciabile, cum este calciul și fosforul care favorizează digestia. Laptele este unul din alimentele ale căror săruri minerale sunt foarte ușor absorbite de organism. O porție insuficientă de lapte și/sau produse lactate duce la dezechilibru de calciu. În lapte mai găsim săruri de magneziu, sodiu, potasiu, precum și fier, iod, etc. Importanța lor este remarcabilă pentru creșterea și dezvoltarea organismului uman.

Vitaminele din lapte reprezintă o sursă esențiala în alimentație. Laptele conține vitamine hidrosolubile (B1, B2, B12, C, PP) și liposolubile (A, D, E, K).

Indicii de calitate ai laptelui  sunt dați de: aspect, culoare, consistență, miros, densitate, continut de grăsime, aciditate.

Sc Panifcom SRL produce lapte proaspat, pe care il vinde catre SC LaDorna Sa.

Principalii concurenti ai SC Panifcom Srl, pe piata laptelui sunt grupati intr-un top 10, de catre Ziarul Financiar, mai jos redam si noi tabelul:

Fig 3.1 Topul firmelor de pe piata laptelui. (Sursa Ziarul financiar, www.zf.ro)

3.2 Strategii de piata

S.C. Panifcom SRLare ca obiect de activitate producerea laptelui proaspat. În viziunea managerilor aceasta organizație se constituie în primul rând ca producator de lapte.

În vederea înlocuirii rasei neperformante de animale existente în zonă, a fost inițiat un program de achiziție a unei rase superioare (Bruna germană) care sa fie distribuită în zonă.

            Strategia generală a firmei este una de creștere prin concentrare. S.C. Panifcom SRL urmărește extinderea volumului de activitate prin:

Dezvoltarea pieței (se urmărește câștigarea unei părti mai mari din piața curentă prin extinderea relațiilor cu un număr mai mare de clienți, mărirea numărului mediu de unități de vânzare pe client).

Cresterea productiei (constă în îmbunătățiri cantitative, prin aducerea unor rase superioare de vaci, pentru cresterea productiei de lapte).

În cadrul acestor factori strategici managementul resurselor umane are ca activitate de bază recrutarea permanentă, ca și planificarea fiind crucială pentru a asigura cu forțe proaspete organizația.

La fel de important este managementul performanței, preocuparea pentru reținerea forței proprii (de munca), prin crearea de programe motivaționale, de evaluare și recompensare a performanțelor și de dezvoltare personală. Pentru aceasta, managementul resurselor umane trebuie să determine rata fluctuației personalului, să revada datele istorice privind fluxul de personal, să cunoască ce plecări voluntare sau pensionari vor fi in anul viitor, sa afle ce potențial concurent își va deschide operațiuni în zonă, pentru a putea crea o imagine cât mai realistă despre acțiunile ce le va avea de întreprins.

Industria alimentară este un domeniu de activitate în care influența factorilor de mediu (legislativ, politic, social, resurse umane, cultural) nu oferă constrângeri organizației, în schimb influentează recrutarea, selecția și celelalte activități ale managementului resurselor umane.

Oferta de Resuese Umane influentează direct recrutarea. Când piața este foarte competitivă, firmele sunt foarte pretențioase cu recrutarea și selecția, își refac politicile de salarizare și se concentrează pe metodele de menținere a personalului calificat. Când oferta este redusă, valoarea de utilizare este în creștere.

Organizațiile care țin cont de influența factorilor de mediu, adoptând o abordare rațională a planificării resurselor umane vor fi mai bine pregatite fața de competitori vor reuși să mențină și să înlocuiască personalul capabil să asigure succesul.

Strategiile de piață alese sunt următoarele:

Pentru categoria lapte vom alege strategia de creștere, bazându-ne pe faptul că o dată cu adoptarea normelor europene foarte mulți procesatori de lapte vor ieși de pe piață datorită faptului ca nu vor avea la timp implementate aceste norme. Intensificarea poate aparea ca urmare a intrării pe piața a unor firme din cadrul European (pe piața europeană există un exces de lapte pasteurizat) și chiar a preluării de către companiile internaționale a operatorilor locali. De aceea vom adopta și o strategie agresivă, firma dispunând de multe atuuri: notorietatea marcilor deținute în portofoliu, modul în care este perceput de către consumatorii români laptele proaspat pasteurizat.

Depozitarea laptelui

Depozitarea laptelui se face in incaperi frigorifice, la temperatura de 2 … 80C si umiditatea relativa de 75 – 78%. Incaperile in care se depoziteaza laptele trebuie sa fie dezinfectate fiind interzisa pastrarea laptelui in locuri insalubre.

In conditiile de depozitare aratate mai sus laptele trebuie sa-si mentina insusirile calitative 12 ore.

3.3 Valorificarea laptelui la SC PANIFCOM SRL

3.3.1 Circuitul de valorificare al laptelui la SC PANIFCOM SRL

Laptele produs de către firma Panifcom este vândut către grupul de firme LaDorna.

Concentrarea pe acest brand este determinata și de schimbarea perceptiei consumatorilor asupra produselor lactate, interesul lor îndreptându-se spre produsele proaspete, sănătoase, atribute pe care le indeplineste SC Panifcom SRL.

Laptele și produsele lactate constituie alimente de baza în hrană omului, fiind considerate cele mai complete alimente naturale de origine animală, datorită compoziției complexe și echilibrate în substanțe nutritive, indispensabile bunei funcționari a organismului uman și animal.

Laptele este un aliment ușor digestibil, superior în ceea ce privește digestibilitatea față de celelalte alimente. Se menționează proprietățile terapeutice ale laptelui prin eficacitatea pe care o are laptele în tratamentul unor boli (de rinichi, gastrointestinale, etc.) datorită unor substanțe din compoziția laptelui cum ar fi lactoza și acidul lactic, care acționează ca antiseptici ai tubului digestiv, precum și însușirea de a fixa și de a face inofensive unele substanțe toxice pătrunse în organismul omului (Pb, Zn).

Laptele este un aliment cu compoziție chimică variată, diferențele datorându-se unor serii de factori cum sunt: specia, rasă, hrană, vârstă, condițiile de adăpostire, starea sanătății animalului, etc.

Componentele principale din lapte sunt: apa, grăsimea, substanțele colorante, gazele și corpurile imune (anticorpii).

conținutul în apă al laptelui de vacă este în medie de 87,5%, restul componenților în proporție de 12 – 13%, constituind substanța totală uscată din lapte. Apa este deci componentul predominant ce servește ca mediu de dispersie al componentelor laptelui.

Grăsimea din lapte se gasește dispersată sub forma de globule sferice, fiind constituită dintr-un amestec de gliceride. Gliceridele la rândul lor sunt formate dintr-o serie de acizi grași saturati (butiric, palmitic, stearic, etc.) și acizi grași, nesaturați (linoleic, oleic, etc.).

În grăsimea laptelui, în cantități mici se gasesc fosfatide, dintre care cea mai importantă este lecitina. În funcție de rasă, hrană, vârstă, îngrijirea și sănătatea animalelor, conținutul în grăsime al laptelui de vacă este în medie de 3,8%.

Datorită gradului mare de dispersie și punctului de topire apropiat de temperatura corpului, grăsimea din lapte prezintă un grad mare de asimilare (se asimilează complet: 93,6 – 96,1%).

Substanțele proteice se găsesc în lapte în proporție de 3,4% sub forma de:

Cazeină (2,8%)

Lactalbumină (0,5%)

Lactoglobulină (euglobulină și pseudoglobulină) 0,1%

Cazeina din punct de vedere chimic este fosfoproteida care se găsește în lapte în stare coloidală, prezentând însușirea de a se combina cu sărurile , îndeosebi cu fosfatul de calciu. Cazeina mai are proprietatea de a se coagula sub influența enzimelor (din cheag) sau a acizilor slabi (acid lactic). Însușirea cazeinei de a se coagula stă la baza obținerii unor importante produse lactate (iaurt, brânzeturi, etc.)

În funcție de raportul dintre cazeină și albumină + globulină, laptele diferitelor specii de animale se împarte în:

Lapte cazeic – care conține peste 75% cazeină (vacă, oaie, capră, bivoliță)

Lapte albuminic – care contine 40 – 50% cazeina. Laptele albuminic are randament scăzut la fabricarea branzeturilor.

Lactalbumina este o proteina usor asimilabila, cu o importanta fiziologica mare indeosebi pentru nou – nascuti, insa se gaseste in lapte in cantitati foarte reduse.

glucidele (zaharurile) din lapte sunt reprezentate prin lactoza, ce se gaseste in laptele de vaca in proportie de 4,7% si care confera laptelui un gust dulceag. Sub actiunea bacteriilor lactice are loc fermentatia lactica care sta la baza obtinerii unor produse lactate.

Sarurile minerale se gasesc in lapte in proportie de 0,7%, sub forma de saruri de fosfor, de calciu, de magneziu, de sodiu, de potasiu. De asemenea se mai gasesc: iod, fier, mangan, plumb, cupru, staniu. Sarurile inlesnesc formarea unui coagul corespunzator la branzeturi.

Vitaminele. In lapte se gasesc urmatoarele vitamine: A, D, E, B1, B6, B12, C, K, PP. Continutul de vitamine din lapte este mai bogat vara si mai sarac iarna.

Enzimele principale din lapte sunt: peroxidaza, catalaza, lipaza, amilaza.

Substante colorate (pigmentii) din lapte provin in majoritatea lor din furaje. Cele mai importante substante colorante sunt: carotenul si xantofila care dau laptelui si untului culoarea galbena. Lactoflavina imprima zerului culoarea caracteristica galben – verzuie.

Gazele. Laptele proaspat recoltat contine gaze dizolvate, care in timpul mulgerii si transportului se degaja partial iar la pasteurizare si fierbere, total. Laptele proaspat muls contine gaze ca: bioxid de carbon 50 – 70%; azot 20 – 30%; oxigen 4 -10%.

Corpuri imune (anticorpi). Laptele, mai ales in prima parte a perioadei de lactatie, contine o serie de anticorpi (antoxine, aglutine) care apara organismul nou-nascutului de actiunea microbilor patogeni.

Substanta uscata. Prin substanta uscata (reziduu uscat) se intelege totalitatea substantelor care raman dupa eliminarea completa a apei din produs si este constituita din: protide, grasimi, lactoza, saruri minerale si vitamine.

În cadrul acestei ferme mulsul vacilor de lapte se realizează mecanic înt-o sală de muls de tip Side by Syde. În sala de muls, vacile sunt așezate perpendicular, în unghi de 90° față de aleea de serviciu. Lățimea unui loc de muls este de 0,65 m iar intrarea și ieșirea vacilor din sala de muls se face în grup. Capacitatea acestor săli variază de la 2 × 8 și până la 2 × 20 locuri. Productivitatea muncii este mare, iar pentru o mai bună organizare a mulsului, se impune lotizarea vacilor în funcție de producția de lapte și de viteza de muls (fig 2.2 și fig. 2.3).

Fig. 3.2. Sală de muls de tip Side bySide

Fig. 3.3. Sală de muls Side by side

Fig. 3.4. Tanc de răcire a laptelui

Răcirea rapidă și eficientă a laptelui este singura metodă de a reține calitatea optimă a laptelui și de a obține cele mai bune prețuri. Acest tanc de răcire a laptelui are o bază ovală cu suprafața mare de răcire, astfel încât pot fi cuplate la compresoare de capacitate mare. Tancul include un capac rotativ care se deschide pe verticală, oferind un acces facil în interior (fig 2.4).

Laptele este foarte sensibil la impactul mecanic, cum este scăderea temperaturii, prin urmare, paletele agitatorului se învârtesc la viteză minimă. Paleta special concepută are rolul de a minimiza admisia aerului, pentru a evita formarea acizilor grași liberi și este nevoie de doar două minute pentru ca temperatura rece generată la baza tancului să fie distribuită în tot laptele.

Dupa ce este colectat in acest tanc, laptele este transportat de principalul client al firmei Panifcom, LaDorna cu cisternele acesteia din urma.

3.3.2 Evolutia preturilor de vanzare al laptelui la SC PANIFCOM SRL

Tabel 3.1 Pret vanzare lapte catre LaDorna

Tabel 3.2 pret vanzare lapte prin automatele proprii

3.3.3 Cifra de afaceri,profitul brut si rata rentabilitatii la lapte la SC PANIFCOM S.R.L

Rɑtɑ rеntɑbilității еϲonomiϲе. Sе rеfеră lɑ еfiϲɑϲitɑtеɑ ϲu ϲɑrе sunt utilizɑtе ɑϲtivеlе

firmеi. Sе obținе ϲɑ rɑрort întrе rеzultɑtul nеt ɑl ехеrϲițiului și vɑloɑrеɑ ɑϲtivеlor totɑlе:

Rrе=

Rrе=5,565

O vɑloɑrе ridiϲɑtă ɑ rɑtеi rеntɑbilității еϲonomiϲе sе obținе рrin gеstionɑrеɑ еfiϲiеntă ɑ ɑϲtivеlor, ϲɑ dе ехеmрlu:

folosirеɑ unor еϲhiрɑmеntе tеhnologiϲе nеutilizɑtе fiziϲ și morɑl;

obținеrеɑ unui grɑd dе utilizɑrе ɑ ϲɑрɑϲităților dе рroduϲțiе ϲât mɑi ridiϲɑt;

еvitɑrеɑ unor imobilizări finɑnϲiɑrе fără justifiϲɑrе еϲonomiϲă: stoϲuri, ϲrеɑnțе еtϲ.

3.4 Distributia

3.4.1 Consideratii generale privind distributia

Sc Panifcom SRL comercializeaza sub marca proprie circa 14-15.000 l pe lună de lapte proaspăt, în automatele proprii din orasul Iași.

Restul laptelui este comercializat sub brandul LaDorna.

Pentru transportul laptelui se folosesc cisterne.

Transportul laptelui ambalat se face cu vehicule acoperite, curate, fara miros strain. Pentru transportul cantitatilor mari de lapte se folosesc autocisternele si vagoanele frigorifice. In timpul verii este indicat ca transportul sa se faca noaptea.

La depozitarea, transportul si desfacerea laptelui trebuie respectate deciziile, normele si instructiunile sanitare in vigoare.

3.4.2 Organizarea sistemului de distributie la SC PANIFCOM S.R.L

Logistica de transport.

Transportul vizează realizarea fluxului de materie primă reprezentând fluxul de ieșire al societaății.

Fiecare lot de livrare va fi însoțit de certificatele de calitate si conformitate întocmite conform dispozițiilor legale în vigoare.

Rutele sunt stabilite de reprezentantul departamentului de logistică, în funcție de destinația dorită. Stabilirea rutelor de transport se bazează pe rentabilitate, adică, pe baza raportului dintre valoarea transportului și lungimea traseului. Departamentul de logistică încearcă, pe cât posibil, să fixeze trasee de distribuție cât mai apropiate, ca și distanță.

În cazul în care trebuie parcurse distanțe mai lungi, vehiculele companiei sunt dotate cu sisteme GPS, care configurează rutele până la punctul de destinație.

3.4.3 Strategia distributiei laptelui de vaca la SC PANIFCOM S.R.L

Dezvoltarea bacteriilor este impiedicata de anticorpi, care actioneaza un timp limitat asupra bacteriilor. Perioada cat actioneaza anticorpii se numeste faza bactericida a laptelui (4 – 6 ore de la mulgere). Faza bactericida se poate prelungi prin racirea laptelui dupa mulgere.

Microflora laptelui este formata din:

Microflora normala (microorganisme saprofite)

Microflora anormala (microorganisme patogene)

Microflora normala este formata din bacterii, drojdii si mucegaiuri, care pot fi folositoarea sau daunatoare in industria laptelui.

a) Bacterii folositoare. Cele mai importante sunt:

Bacterii lactice: folosite la obtinerea diferitelor produse lactate (enzimele acestor bacterii descompun lactoza din lapte si o transforma in acid lactic)

Bacteriile propionice: folosite la fermentarea branzeturilor tari

b) Bacteriile daunatoare sunt:

Bacteriile butirice: provoaca balonarea si modificarea gustului acestora

Bacteriile de putrefactie: provoaca descompunerea substantelor proteice din branzeturi cu formarea unui miros neplacut

Defectele laptelui

Fiind un mediu favorabil dezvoltarii microorganismelor, laptele se poate altera usor. Microorganismele ce se dezvolta in lapte produc schimbari profunde in compozitia chimica a laptelui, influentand aspectul, gustul si mirosul.

Defectele laptelui pot aparea atat in laptele muls proaspat cat si in timpul pastrarii lui. Principalele defecte ce pot aparea in lapte sunt:

defecte de gust si miros

defecte de consistenta

defecte de culoare

a) Defectele de gust si miros sunt urmatoarele:

gustul amar se poate datora unor furaje (pelin, lupin, turte oleginoase) precum si vasului in care a fost muls laptele

gustul acru se datoreaza formarii acidului lactic

gustul si mirosul de seu se datoreaza oxidarii grasimilor laptelui tinut la lumina

gustul metalic se poate datora patrunderii in lapte a unor cantitati mici de metal, provenite de la vasele de colectare slab cositorite

mirosul de balegar, de nutret apare atunci cand laptele a fost pastra mai mult timp in graj

gustul sarat se datoreaza imbolnavirii ugerului.

b) defectele de consistenta: sunt cauzate de actiunea unor bacterii (cele mucilaginoase imprima laptelui o consistenta vascoasa)

c) Defectele de culoare ale laptelui pot fi:

culoare rosie: se poate datora picaturilor de sange patrunse in lapte, in cazul unei afectiuni a ugerului sau a unei mulgeri defectuoase; acest defect se poate datora si actiunii unor microorganisme cromogene

culoare albastră: apare datorită activității bacteriilor cromogene precum și în cazul când laptelui i s-a adăugat apă în cantitate mare sau când a fost smântînit.

Laptele care prezintă defecte de gust, de miros sau de consistență și de culoare nu este admis în consum.

Pentru a apreveni și evita apariția defectelor menționate, este necesar să se dea o mare atenție transportului și depozitării acestuia. În acest sens se vor lua următoarele măsuri:

se va feri de lumină în timpul transportului și păstrării

buteliile nu trebuie să prezintă crăpături iar bidoanele trebuie să fie în stare bună, curate și fără miros, cu acoperirea interioară fără fisuri sau pete de rugină

vehiculele în care se face transportul laptelui trebuie să fie fără miros străin iar încăperile în care se păstrează trebuie să fie curate și răcoroase

Sc panifcom tine cont de toate aceste lucruri, de la mulsul laoptelui, racirea sa in tancurile proprii, pana la predarea acestuia catre principalul client Sc LaDorna Sa.

De asemenea aceste norme sunt mentinute si cand ne referim la laptele distribuit prin automatele proprii.

Valorificarea oportunităților pieței și finalizarea efectivă a activității întreprinderilor producătoare de bunuri este condiționată de ajungerea mărfurilor la consumatorii și utilizatorii finali, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute. În spațiul și timpul care separa încheierea producției de intrarea bunurilor în consum, se desfășoară un ansamblu de operațiuni și procese economice a căror orientare eficienta constituie obiectul logisticii comerciale.

O îmbunătățire a nivelului logistic (de exemplu, timp de livrare mai scurt și pregătire de livrare mai bună) înseamnă o curbă a costurilor progresiv crescătoare. Căutat este acel nivel logistic se rezolva costuri mai mari prin cifre de afaceri mai mari.

3.4.4 Distributia laptelui de vaca la SC PANIFCOM S.R.L. in perioada 2014 – 2016

In perioada 2014 – 2016 SC Panifcom SRL a produs o cantitate de lapte aproximativ egala cu 6 milioane litri anual (vezi tabel 3.1).

Tabel 3.3

Din toata cantitatea de lapte produsa in fiecare an, in jur de 14-15 000 l pe luna erau vandute in automatele proprii din Iasi, vorbim de aproximativ 170.000 litri pe an, restul sunt vandute grupului LaDorna.

Pentru transportul laptelui s –au folosit camioanele proprii, cu cisternele speciale pentru lapte.