Prezentarea Caracteristicilor Comportamentului Consumatorilor In Cadrul Marketingului Financiar Bancardocx

=== Prezentarea caracteristicilor comportamentului consumatorilor in cadrul marketingului financiar bancar ===

Capitolul 1 :Prezentarea caracteristicilor comportamentului consumatorilor în cadrul marketingului financiar bancar

Marketing financiar bancar – concept și prezentare

De la apariția sa și până în prezent, conceptul de marketing a suferit o serie de modificari generate de schimbarea caracteristicilor generale ale economiei și piețelor, cât și a societații umane. (Dumitru I., 2004)

Cele mai importante teorii nou apărute privind caracteristicile schimbărilor economice, stau la baza internaționalizării afacerilor în economiile, ramurile și întreprinderile naționale. Clasificarea acestora se împarte în trei categorii :

Teorii ale comerțului exterior

Teorii ale investițiilor directe în străinătate

Teorii ale contractelor internaționale de transfer tehnologic (Pop N.Al., et al, 2011)

Domeniul financiar bancar face parte din gama largă a serviciilor având ca preocupare relațiile de piață, ce se ocupa cu rularea resurselor banești existente în economie.(Nițescu D.C.,2014)

Marketingul financiar bancar a luat amploare la începutul mileniului al treilea, până atunci ideea de marketing fiind asociată cu vânzarea bunurilor materiale. Treptat, delimitarea marketingului serviciilor financiare de cel al serviciilor tradiționale apare ca o etapă firească, ca o nevoie determinată de către modalitatea de gândire a consumatorilor, care încep să își modeleze nevoile și modul în care acestea sunt soluționate, acest act atrăgând după sine și oferta, dar mai ales ofertanții în ceea ce privesc serviciile bancare. Din dorința de a-și particulariza si personaliza serviciile, apar și multiple strategii pentru a atrage și a fideliza cât mai multi consumatori . (Cetina I., Odobescu E., 2007).

Instituțiile financiar bancare afectate de dinamismul economico-social actual, au apelat la o serie de strategii proprii marketingului pentru a găsi soluții eficiente în relatie cu piața. În viitor se privește abordarea acestui domeniu într-o manieră ștințiifică prin recondiționarea elementelor marketingului în domeniul bancar și chiar repoziționarea marketingului în sistemul decizional bancar.(Nițescu D.C.,2014)

Un alt factor încurajator al dezvoltării marketingului financiar a fost faptul ca un numar din ce în ce mai mare de firme apelează la serviciile de marketing, în condițiile în care costurile cresc, productivitatea stagnează și calitatea serviciilor prestate încep să se deterioreze (Cetina I., Odobescu E., 2007). Subliniem faptul că astfel apar concurenții, fiind un factor principal al dezvoltării marketingului financiar bancar. Pentru a diminua intensificarea competiției în domeniul prețului, se adoptă anumite strategii de marketing, in funcție de imaginea firmei, prestigiul acesteia și mesajul pe care dorește sa îl transmită.

Natura și rolul marketingului diferă în cazul serviciilor . Cu toate că atât marketingul serviciilor, cât si marketingul bunurilor au la bază identificarea nevoii de consum, marketingul are o influență mai mică față de achiziția serviciilor, decât asupra bunurilor. Mai mult de atât, în timp ce in cazul bunurilor materiale se poate influența preferința consumatorilor pentru o anumită marcă prin ambalaj, preț, sau promovare, în cazul serviciilor acest lucru fiind mai dificil de realizat.(Odobescu E., 2007)

Serviciile financiar bancare au, prin urmare, un marketing care le apartine, și care este important prin insuși faptul că le asigură creșterea, dezvoltarea, răspândirea, diversificarea , îngemănarea sau chiar supraviețuirea.

Carcteristicile principale ale conceptului de marketing bancar sunt :

Marketingul reprezintă imaginea firmei, creșterea vânzărilor și reclama.

Relația cu clienții firmei trebuie să se bazeze pe respect, prietenie și pe o atitudine pozitivă

Marketingul financiar mizează și pe inovare, pe proiectarea de noi produse bancare care să vină în ajutorul clientului.

Marketingul se reflectă în poziționare, astfel ca banca trebuie să se diferențieze față de celelalte instituții financiare.

Marketingul reprezintă o analiză complexă și completă a pieții, având o activitate de planificare, implementare și control .(Odobescu E., 2007)

Practic, marketingul financiar bancar reprezintă un sector al economiei naționale, având ca obiect relațiile desfășurate în legatură cu mobilizarea și utilizarea resurselor bănești, apărut și dezvoltat în cadrul procesului de diviziune și specializare a muncii umane.

Agenții economici care acționeaza în cadrul sectorului financiar sunt defapt intermediari între instituțiile bancare, cei care au la dispoziție puterea bănească și purtătorii unor nevoi de astfel de disponibilitați. (Olteanu V., 2005)

Constituirea marketingului financiar bancar, fiind construit pe baza teoriilor nou apărute si noilor strategii puse în aplicare, se bazeaza pe 3 componente esențiale, care luate împreună, alcătuiesc conținutul său definitoriu:

Esența marketingului, ca element fundamental este reprezentat de orientarea spre client a tuturor acțiunilor firmei, prin utilizarea unui instrumentar ștințiific si desfășurarea unui set de activitați specifice.(Florescu C., 2007 citat in Olteanu V., 2005)

În acest fel, au apărut domenii relativ distincte, cu instituții specializate care determină prezența unei economii moderne, din care se detașează în mod special instituțiile financiar bancare. (Olteanu V., 2005)

Prin conținut și caracteristici, activitațiile financiar bancare fac parte din sfera mai largă a serviciilor (Ioncică M., 2000 citat in Olteanu V., 2005), grupate într-un sector distinct al economiei naționale. (Olteanu V., 2005)

’’Caracteristicile acestui segment sunt reflectate în cadrul unor concepte, tehnici și instrumente comune tuturor categoriilor de servicii. Dintre acestea cele mai importante sunt :

Marketingul serviciilor oferite

Marketingul interactiv

Marketingul intern firmei’’ (Olteanu V., 2005)

Pentru a sintetiza acest subiect, Dan Nițescu concluzionează : “ În concluzie, în domeniul financiar-bancar, marketingul înseamnă inovare, poziționare (delimitare de concurență), comunicare, dar si analiză completă a pieței, planificare a activității, implementare și control, dominate de atitudine tonică, atmosferă prietenoasă și … zâmbete. ”( Nițescu D.C., 2014)

Comportamentul consumatorului în domeniul serviciilor

Tindem să credem ca marketingul serviciilor are un rol decisiv în finalizarea vânzării, deoarece pentru a putea produce un serviciu avem nevoie de crearea fictivă în mintea consumatorului a imaginii perfecte care îl va determina să achiziționeze acel serviciu, însă când vine vorba de marketingul bunurilor materiale, avem nevoie de produs în sine pentru a putea convinge consumatorii sa îl achiziționeze.

‘’Abordarea unui concept strategic si folosirea marketingului in domeniul financiar bancar presupune:

Considerarea situației de pe piață la un moment dat

Cercetarea comportamentului de consum specific

Stabilirea obiectivelor de marketing

Fundamentarea și elaborarea strategiei de piață

Definitivarea componentelor mixului de marketing

Constituirea programului de marketing

Controlul activitaților de marketing’’ (Nițescu D.C., 2014)

Elaborarea comportamentului consumatorului are la bază înșiruirea de informații ce definesc conținutul deciziei de cumparare a serviciilor.

Atât în faza de precumpărare cât și în cea de evaluare, cumpărătorul ia decizia de a achiziționa serviciul, conform unui model. Deși se înceară implementarea acestui model, acțiunile consumatorilor sunt diferite, gândirea și percepția acestora rămânând în mare parte necunoscute. (Cetină I., Brandabur R., 2004). ”Marketingul serviciilor financiar bancare prezintă un specific aparte și datorită reglementării destul de puternice a domeniului. ”(Olteanu V., 2003). Această afirmație se referă la intervenția statului în cadrul piețelor de profil., fiind contolate de Banca Centrală.

Acțiunile de marketing ale companiei au un impact decisiv asupra deciziei consumatorului. Obiectivele programului de marketing sunt în dependență de relația pe care compania o are cu consumatorii. Aceștia evaluează serviciul comparând ceea ce consideră că au primit cu ceea ce se așteptau să primească. (Cetină I., Brandabur R., 2004)

În cazul serviciilor se formează un ciclu prin care consumatorul trece până la achiziție, dar și după aceea, în timpul utilizării serviciului achiziționat. Ca și urmare a acestor acțiuni, cea mai importantă etapă este aceea de recunoastere a beneficiului adus și de fidelizare a clientului care nu doar că va mai achizitiona respectivul serviciu, dar și va recomanda mai departe cunoscuțiilor. (Cetină I., 2007)

Comportamentul consumatorului de servicii financiar bancare se diferențiază în două componente de bază : comportamentul de cumpărare și comportamentul de consum.

Comportamentul de cumpărare al consumatorului este determinat de posibilitățile bănești, dar și totalitatea actelor, deciziilor și atitudinilor sale, care îl poate influența pe consumator că este cea mai bună alegere pentru el .

Comportamentul de consum al consumatorului este determinat de relația construită dintre client și instituția care oferă respectivul serviciu, încercându-se ca această legatură să fie una continuă. Aceste cereri pot fi sintetizate astfel :cererea unei noi nevoi specifice, solicitarea de informații suplimentare cu privire la un anumit serviciu, evaluarea variantelor oferite și evaluarea post cumparare a produsului global (Olteanu V., 2003)

1.3 Atitudinea – componentă principală în studierea comportamentului consumatorului

Indiferent de tipul procesului decizional de cumpărare, consumatorul este influențat de multiple variabile, care acționeaza in stransă dependență unele de altele. Aceste variabile acționează în direcții diferite și cu intensități diferite, iar structura lor este in permanentă schimbare.

Modul de acțiune a acestor variabile este dependent de permanenta dezvoltare a consumatorului, din punct de vedere uman, dar și în materie de preferințe.

De aceea, rezultatele studierii acestor caracteristici nu vor fi spectaculoase, dar oferă puncte de reper prețioase pentru intelegerea comportamentelor. Având în vedere că în această categorie se include și comportamentul efectiv, fiind observabil avem o abordare mai complexă a proceselor comportamentale într-o viziune sistemică, ceea ce permite atât importante acumulari pe plan conceptual, cât si satisfacerea trebuințelor oamenilor specializați de a obține informații structurate pentru fundamentarea deciziilor de piață. (Cătoiu I., Teodorescu N., 2003)

’Cele mai importante comportamente ale consumatorilor sunt:

Atitudinea

Procesul perceptual

Informația/Învățarea/Personalitatea

Motivația

Comportamentul efectiv

Sursa: Cătoiu I., 2003

Atitudinile se formează în primul rând printr-un process de învățare, dar și prin alte elemente care nu pot fi observate, ci deduse. În ceea ce privește consumatorul, cele mai importante influențe sunt de natură cultural și social, aici intervenind familia, cunoștințele și prietenii, dar și o contribuție semnificativă o are personalitatea individului. Până în acest moment nu s-a reușit descrierea sau explicarea acestui comportament pe baza unor modele.(Cătoiu I., 2003)

Acestui comportament i-au fost alocate trei dimensiuni:

Dimensiunea afectivă, care studiază dispoziția față de un anumit obiect social; aceasta poate fi favorabilă sau nefavorabilă .

Dimensiunea cognitivă, urmărind cunoasșterea sau ignorarea respectivului obiect

Dimensiunea conativă, arătând intenția clară de a acționa sau de a se comporta într-un anumit mod cu obiectul în cauză. ( Cătoiu I., 2003)

Cele trei comportamente ale atitudinii sunt strâns legate între ele, ceea ce determină următoarele elemente pe plan comportamental: atitudinile ramân stabile, atâta timp cât este menținută interdependența; este posibil ca unele atitudini să se schimbe, din vina diferiților factori ai pieței, care sunt în continuă schimbare, oferindu-i orientarea către un nou echilibru; căutarea unui nou echilibru prinde formă atunci când se ajunge la un nivel minim de contradicție. ( Cătoiu I., 2003)

Toate aceste elemente stau la baza proiectarii unei politici de marketing pentru un anumit serviciu, astfel că fiecare etapă este parcursă cu stictețe pentru ca în final să avem o opinie clară cu privire la serviciul prestat.

Capitolul 2

Analiza grupului ING în cadrul sistemului bancar romanesc

2.1 Sistemul bancar românesc

Domeniul financiar este unul dintre cele mai importante specializări ale marketingului, având ca obiect de activitate și de preocupare, valori materiale sau nemateriale, utilizate pentru diverse activități de schimb de bunuri sau de servicii, evaluarea diverselor plăți, operațiuni de creditare ori investiții pe termen scurt, mediu sau lung.

Acest domeniu nu este o ramură directă a marketingului, el trecând mai întâi prin filtrul marketingului serviciilor. Poate fi abodat din două perspective : în primul rand, fiind perceput ca un demers în mecanismele financiare ale unei întreprinderi pentru urmarirea rezultatelor înregistrate de aceasta, iar în al doilea rând, fiind perceput ca o specializare a marketingului în domeniul financiar, cum ar fi bănci, asigurari, burse sau piețe financiare.(Chirică L., 2012)

În România nu este un lucru nou faptul că cele mai multe bănci se bazează pe capitalul străin. Din cele 200 de bănci prezente pe piața românească în 1915, doar nouă fiind bănci mari, numite de Victor Slăvescu “marea finanță românească” și doar patru având capital românesc.

După 1990 sistemul bancar românesc a evoluat considerabil prin apariția băncilor private cu capital autohton și străin, primele bănci internaționale intrate pe piață putem numii : Banca Comerciala Ion Țiriac în 1991, ING Bank N.V. Amsterdam- Sucursala București în 1994, ABN Amro Bank România în 1995, Citibank România în 1996. (Bădulescu D., 2007)

Ulterior s-a implementat un nou sistem bancar orientat spre piață. S-a încurajat devoltarea băncilor cu capital privat și strain, lăsând fiecare instituție să se desfăsoare după reguli proprii, însă nu 100%, principalele norme fiind impuse de Banca Națională a României.

În anul 1998 legea bancară a fost modernizată, astfel că s-au punctat și reglementat anumite legi, cum ar fi Legea privind stutul Băncii Naționale și Legea privind falimentul bancar, urmând apoi o serie de reglementări și ordonanțe de urgență care au urmărit dezvoltarea și adaptarea la cerințele europene cu cele mai bune practici internaționale.(Cetină I., 2005)

În România, băncile ramân cei mai importanți intermediari financiari. La sfârșitul anului 2000, acestea dețineau 90 % din totalul activelor sistemului financiar autohton.

Dacă la începutul anilor 90 sistemul financiar era în continuă dezvoltare, existând 12 instituții bancare, crescând foarte rapid astfel că în 1998 ajungând la 45 de instituții bancare, iar din anul 2003 numarul acestora s-a redus la 38, ca urmare a proceselor de restructurare și fuziune a instituțiilor. (Cetină I., 2005)

2.2 Prezentarea ING Bank

ING Bank România face parte din instituția financiară internațională de origine olandeză ING Group, ce oferă servicii bancare, de asigurări și de management unui număr de peste 84 milioane de clienți individuali, companii și instituții din peste 40 de țări din Europa, America de Nord, America Latină, Asia și Australia.

Deținând o poziție solida pe piața locală, este prima instituție financiară care a deschis o sucursală în România după anul 1989, fiind și prima bancă din România care operează la standarde europene.

Lansându-se în anul 1994, ca bancă de nișă, ING Bank s-a dezvoltat într-un ritm susținut, fiind astazi o bancă universală care oferă o gamă completă de produse și servicii potrivită tuturor categoriilor de clienți: persoane fizice, corporații și instituții financiare, deținând o rețea de distribuție de peste 200 unități bancare în România.

Din 1994 și până în prezent, ING Bank s-a dezvoltat operațiunile, prin diversificarea portofoliului de produse și al celui de clienți și prin extinderea teritorială.

https://www.ing.ro/ingb/ing-in-romania/despre-noi.html

ING Bank pune pret pe inovatie iar de-a lungul timpului a introdus în premieră pe piața din România o serie de produse și servicii:

primul furnizor de servicii bancare electronice – 1995

prima sindicalizare internațională – aranjor – 1996

primul furnizor de servicii de custodie – 1996 / bancă de depozitare – 1997

prima institutțe financiară în tranzacționarea cu titluri de stat

prima bancă straină care a deschis o rețea de sucursale în România – 1997

prima instituție financiară care a introdus Employee Benefits – 2000

prima instituție financiară care a introdus Private Wealth Management – 2001

prima instituție financiară care a lansat produse de tip pensii suplimentare – 2002

prima instituție financiară (bancă și asigurări) care a introdus un Serviciu Vocal Interactiv pentru clienții săi, atât persoane fizice cât și persoane juridice – 2003

prima instituție financiară care a introdus Self’Bank – 2004

prima instituție financiară care a introdus în România MasterCard cu tehnologia cip – 2006

prima soluție de Mobile Payment – 2008

prima bancă din România care oferă posibilitatea de reîncarcare a cartelelor de telefonie mobilă prin intermediul serviciului de internet banking – 2010

prima soluție în internet banking pentru plata facturilor prin scanare pe mobile – opțiunea FastPay – 2012

Sursă: https://www.ing.ro/ingb/ing-in-romania/despre-noi/istoric.html

Strategia de sustenabilitate și responsabilitate socială a ING este construită în acord cu domeniul de activitate, la nivel de grup, având, ca instituție financiară, rolul de a stimula dezvoltarea economică și actiivitatea financiară atât la nivel global cât și în plan local, în țările în care activează.

Strategia ING Bank România a început în 2012 un proces de dialog social pentru a afla care sunt așteptările și nevoile principalilor beneficiari locali. Urmărind trei direcții, ING Bank România și-a construit strategia de responsabilitate socială: educație financiară și anreprenoriat, educație pentru copiii din grupurile dezavantajate și dezvoltarea urbană. Toate proiectele derulate de bancă, precum și finanțările și sponsorizarile oferite partenerilor din sectorul neguvernamental, sunt strâns legate de aceste directii.

Totodata, banca își încurajează angajații să se implice activ în cauze sociale și să susțina comunitățile prin voluntariat.

https://www.ing.ro/ingb/ing-in-romania/responsabilitate-sociala.html

În anul 2001, ING a fost prima instituție care a oferit servicii de Wealth Management, urmând ca astazi să ofere clienților săi un pachet variat și complex de soluții financiare, servicii bancare atât pe piața locală cât și pe piețe externe, soluții în domeniul asigurărilor și asset management.

Indiferent dacă bancherul are toate soluțiile pentru a raspunde unei solicitari, echipa de specialiști ING Wealth Management oferă siguranță unei relații simple, ușoare și rapide.

ING Wealth Management România oferă cienților săi parteneriat pe termen lung, bazat pe cunoaștere, încredere si dialog, soluții personaizate, o comuicare transparenta și clară, elaborarea unor strategii de investiții adaptate nevoilor și obiectivelor clienților săi, expertiză și asistență permanentă oferite prin intermediul bancherului personal și variante investaționale ce pot oferi stabilitate financiară pentru diverse orizonturi de timp.

Echipa ING Wealth Management România deține premiul de „Cel mai bun serviciu de Relationship Management” în private banking din România, acordat de revista „Euromoney” în anii 2011 și 2012.

https://www.ing.ro/ingb/wealth-management/despre-wealth-management.html

‘’În urma evaluărilor, divizia Wealth Management ING Bank România a fost desemnată câștigatoarea categoriei “Relationship Management”, una dintre cele mai importante categorii ale studiului, fiind al doilea an consecutiv în care ING Wealth Management Romania castigă aceasta distincție.

Clienții ING Wealth Management România pot beneficia de pachetul STAR, un pachet ce reprezintă o combinație între:

un depozit clasic (1 lună sau 3 luni), dar cu o rată de dobândă atractivă, mai mare decât dobânda standard retail și

un fond mutual din oferta curentă ING Investment Management.

Caracteristici aferente pachetului:

suma totală care va fi plasată în pachet va fi împarțită 50% (depozit) – 50% (fond mutual);

în cadrul pachetului, moneda depozitului va fi aceeași cu cea a fondului mutual;

depozitele pot fi constituite pe termen de 1 lună sau 3 luni;

Beneficii :

dobânzi atractive la 1 lună si 3 luni

posibilitatea investiției într-o ofertă diversificată de fonduri de mutuale aparținand ING Investment Management (diversificare pe monede – RON, EUR, USD; diversificare pe clase de active – fonduri de acțiuni / fonduri de obligațiuni; diversificare geografică – din America de Nord, Europa, Asia Pacific, Orientul Mijlociu, piețe emergente)’’

Sursă: https://www.ing.ro/ingb/wealth-management/noutati.html

Capitolul 3

Cercetarea privind atitudinea studenților față de noul produs de creditare destinat exclusiv lor

3.1 Metodologia cercetarii

Cercetarea realizată este una cantitativă, urmărind reacția studenților cu privire la un produs de creditare pentru a acoperii nevoile financiare apărute în timpul studiului.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 100 de persoane, studenți în cadrul programelor de licență și de masterat din facultățile din România, fiind intervievate atât persoane de sex feminin, cât și de sex masculin, din mediul rural și urban care ar fi interesați de un astfel de produs.

Studiul s-a bazat pe oferirea unei alternative pentru demararea și finalizarea studiilor universitare. Se întâmplă în din ce în ce mai multe cazuri ca fondurile pentru plata taxelor de scolarizare sa fie alocate altor proiecte sau chiar inexistente.

3.2 Rezultate obținute

Conform cercetării efectuate, cei mai mulți respondenți sunt înscriși la programul de studiu de licență, în anul al treilea (66%), urmați de studenți din anul al doilea al ciclului de licență (19%), locul al treilea fiind ocupat de studenții înscriși la programele de master, anul întâi (7%), urmați de studenții programelor de licență anul întâi (5%) și de studentii de la masterat anul al doilea (3%).

Astfel că, cei mai interesați de un astfel de produs de creditare fiind studenții de la programele de licență anul al treilea, rezultatul înterpretându-se ca reționament la faptul că aceștia sunt interesați de continuarea studiilor la programele de masterat și că produsul ar fi un ajutor în plus pentru a-și îndeplini obiectivul.

Studenții fiind întrebați cum se descurcă în fiecare lună cu achitarea costurilor aferente studiului, cei mai mulți au răspuns că nu se descurca nici greu , nici bine (44%), al doilea răspuns fiind “greu” (27%) , la o distanță de doar un procent fiind răspunsul “bine”(26%), ultimul loc fiind ocupat de răspunsul “Foarte bine” dat de doar 3% din respondenți. Pentru varianta “foarte greu” nu a existat nici un răspuns.

Faptul că cei mai mulți dintre studenți au avut un răspuns indiferent, iar următoarele două locuri având procente aproape identice, 27%, respectiv 26%, denotă că cei mai mulți dintre studenți au o problemă în achitarea studiilor în anumite perioade ale anului, în perioada verii acestea fiind minime, iar în restul anului, mai ales în perioada examenelor costurile privind activitățile universitare cresc considerabil.

La întrebarea legată de venitul lunar alocat studiilor, mai mult de jumătate din studenții au răspuns că venitul lor este între 1001 RON și 1300 RON (51%), la o distanță semnificativă aflându-se răspunsul “Între 1301 RON – 1500 RON” (24%) și răspunsul “Sub 1000 RON”(23%). Doar 2% din respundenți au răspuns că suma utilizată lunar este peste 1500 RON.

Aceste procente justifică nevoia studenților față de acest produs de creditare, o sumă între 1001 RON și 1300 RON fiind relativ mică pentru a acoperi toate costurile cu cazarea, abonamente de transport sau materiale de studiu, ținând cont că o sumă semnificativă se alocă consumabilelor, iar suma “de cheltuială” fiind minimă sau chiar inexistentă.

Când au fost întrebați dacă un părinte/tutore ar fi dispus să garanteze, fără să implice veniturile, cei mai mulți respondenți au răspuns “Foarte probabil” (37%), urmat îndeaproape de răspunsul “Nici probabil, nici improbabil”(36%), locul al treilea fiind ocupat de răspunsul ‘’Puțin probabil’’(17%), iar ultimul loc fiind ocupat de răspunsul “Foarte mult probabil”(10%) . Răspunsul “Foarte puțin probabil” nu a fost ales de nici un respondent.

Având în vedere răspunsurile respondenților, se deduce faptul că studenții consideră că unul din părinți sau tutore ar fi dispus să garanteze pentru ei pentru a obține acea linie de credit, având încredere că aceștia își vor achita obligațiile în timp util fără a le face probleme.

Întrebați dacă ar fi dispuși să își achite datoriile maxim după 2 ani de la terminarea studiilor, un procent de 86% dintre studenți au ales varianta “Da, este normal acest lucru, în condițiile în care venitul îmi permite” și doar 14% din respondenți au răspuns nu pot garanta acest lucru.

Se pare că studențíi sunt conștienți de angajamentele pe care le-ar avea aplicând la un astfel de produs de creditare și că și-ar onora obligațiile în timp util, atâta timp cât se vor angaja în această perioada, ținând cont de faptul că suma care va trebui acoperită este relativ medie pentru perioada de 2 ani.

Legat de aspectele produsului, când au fost întrebați cât de mult ar fi influențați de plata sumei utilizate în 12 rate cu o dobanda de 0%, peste jumătate din respondenți au răspuns cu ‘’Foarte mult’’ (63%), urmat de răspunsul ‘’Mult’’dat de 28% dintre studenți, 8% dintre aceștia fiind indiferenți și doar 3% au răspuns cu ‘’Puțin’’.Varianta de răspuns “Foarte puțin” nu a fost aleasă de nici un respondent.

Pe baza răspunsurilor date de studenți, ne dăm seama de faptul că aceștia sunt încântați de acest aspect, ușurându-le gestionarea sumelor alocate pe fiecare lună și eșalonarea sumelor utilizate de pe linia de credit, astfel încât vor plăti lunar o sumă fixă, achitând doar ce au consumat, fără un comision în plus.

La întrebarea “Cum sunteți influențat/ă să achiziționați produsul de posibilitatea de a retrage numerar din linia de credit cu un comision minim?” cei mai mulți respondenți au răspuns cu “Mult”(48%), urmat de răspunsul “Foarte mult”(26%), locul al treilea fiind ocupat de răspunsul “Indiferent” dat de 14 % din respondenți, cel de-al patrulea loc fiind al răspunsului “Puțin”(11%) și doar 1% din respondenți alegând răspunsul “Foarte puțin”.

Ținând cont de raspunsurile respondenților, aceștia urmăresc achiziția produsului cu un cost minim și costurile de servisare la fel sa fie minime. Aproape jumatate din studenții intervievați au răspuns cu “Mult” ceea ce denota faptul că îi interesează acest aspect, dar nu este factorul decisiv pentru achiziția produsului.

La întrebarea “Cum sunteți influențați sa achiziționati produsul de faptul că pentru sumele utilizate sub 100 Ron, să aveți comision 0 de rambursare?” peste jumatate din respondenți (58%) au raspuns cu “Foarte mult”, raspuns urmat la o distanță semnificativă de varianta “Mult”(29%), 10 % fiind indiferenți în ceea ce privește acest aspect și doar 3% având ca răspuns “Puțin”. Niciun student nu a raspuns cu “Foarte puțin”.

Și acest aspect influențează decisiv decizia de achiziție, urmărind cele mai mici comisioane aplicate pe termen lung.

Când au fost întrebați cât de mult sunt influențați de faptul că acest produs aplică cele mai mici comisioane de acordare de pe piață, cei mai mulți respondenți au răspuns că “Mult”(47%), locul al doilea fiind ocupat de raspunsul “Foarte mult” cu 32%, 15% dintre respondenți fiind indiferenți în ceea ce privește acest aspect, 4% alegând varianta “Puțin” și doar 2% alegând varianta “Foarte puțin”.

Cei mai mulți dintre studenți au ales varianta “Mult”, pe deoparte fiind conștienți că nu ar putea obține această linie de credit fără nici un comision de analiză a dosarului și faptul că acesta este minim îi influențează să achiziționeze, urmărind nevoia efectivă a acestui produs și beneficiind de avantajele oferite studenților.

La întrebarea “Cât de mult sunteți influențat sa achiziționați produsul dacă acesta are un comision de 4% de rambursat în fiecare lună pentru sumele utilizate?” studenții au răspuns în felul următor : cei mai mulți dintre ei au răspuns cu “Indiferent ”(41%), urmat de răspunsul “Mult” dat de 37% din respondenți, locul al treilea fiind ocupat de răspunsul “Puțin”(13%), urmat de răspunsul “Foarte mult”(6%) și “Foarte puțin”(3%).

Astfel că, acest aspect nu este un punct forte în decizia de achiziție a respondenților, aceștia nu iau în considerare, dar nici nu le este afectată decizia de achiziție în momentul aplicării sau apoi a liniei de credit.Acest aspect este tratat ca și condiție și este acceptată automat.

Când au fost întrebați cât de mult îi influențează numărul minim de acte necesare pentru a aplica, cei mai mulți respondenți au răspuns cu “Mult”(42%) , urmat de răspunsul “Indiferent”cu 20%, la diferență de un procent fiind răspunsul “Foarte mult”(19%), iar raspunsul “Puțin” având 15% și răspunsului “Foarte puțin” alocându-se doar 4%.

Studenții sunt reticienți în ceea ce privește timpul alocat pentru obținerea actelor necesare aplicării la această linie de credit și sunt încântați de faptul că numarul și rapiditatea obținerii actelor este în avantajul lor.

La întrebarea “Considerați că cest produs dedicate studenților este eficient?” cea mai mare parte a studenților u răspuns cu “Da, era necesar un astfel de produs”(85%), urmat de răspunsul “Nu consider că este strict necesar acest produs” (14%) și doar 1% consideră că acest produs este nefolositor.

Produsul dedicate studenților vine în ajutorul acestora și reacțiile positive nu întârzie să apară, iar nemulțumirile vin probabil din partea condițiilor de a aplica pentru această linie de credit, suma probabil mică acordată sau comisioanele aplicate.