Preamplificator Stereo cu Tda 1524 ( Corector de Ton)

=== 2ac572727b88822e75d89381b394dab9326fd22f_403364_1 ===

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

Centrul de Instruire pentru Comunicații și Informatică

,,DECEBAL”

PREAMPLIFICATOR STEREO CU TDA 1524

Îndrumător:

M.m.cls.I Adrian MAXIM

Absolvent:

Elv.cap. CCCCCCCCCCCC

Sibiu, 2016

Observații îndrumător

CUPRINS

INTRODUCERE 9

CAP. 1 DESTINAȚIA LUCRĂRII, GENERALITĂȚI, POSIBILITĂȚI DE LUCRU 10

1.1. DESTINAȚIA LUCRĂRII 10

1.2. SCOPUL REALIZĂRII LUCRĂRII 10

1.3. GENERALITĂȚI 10

1.4. PARAMETRI AMPLIFICATOARELOR 11

1.5. PRESCURTĂRI, NOTAȚII ȘI SIMBOLURI 12

CAP. 2 CORECTORUL DE TON TDA 1254A 14

2.1. CARACTERISTICI 14

2.2. FUNCȚIUNI PRINCIALE 14

2.3. PARAMETRI PRINCIPALI 15

2.4. ROLUL ȘI CONFIGURAȚIA PINILOR CIRCUITULUI INTEGRAT TDA 1524A 15

2.5. UTILIZARE 17

2.6. MODUL DE FUNCȚIONARE 17

2.7. CONSTRUCȚIA 18

2.8. VERIFICAREA 18

2.9. SCHEMA BLOC ȘI SCHEMA ELECTRICĂ 19

CAP. 3 ALEGEREA SCHEMEI 22

3.1. PROCURAREA PIESELOR 22

3.2. REALIZAREA ȘI VERIFICAREA SCHEMEI PE PLACA DE INCERCARI 22

3.3. MONTAREA PIESELOR 22

3.4. REALIZAREA SUPORTULUI MONTAJULUI 22

3.5. APARATE DE MĂSURĂ Șl CONTROL FOLOSITE 23

3.6. MODELARE ORCAD 23

Cap.4 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII 30

4.1 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII LA OPERAȚIUNILE TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE ȘI ASAMBLARE 30

4.2 NORME DE PROTECȚIE LA UTILIZAREA LUCRĂRII 31

CONCLUZIE 32

BIBLIOGRAFIE 33

ANEXE 34

INTRODUCERE

Lucrarea a fost realizată pentru studiul realizării și funcționării preamplificatoarelor de semnal cu CI TDA 1524.

Pentru realizarea lucrării am parcurs mai multe etape, pe care le-am descris mai jos:

În capitolul 1 am realizat o descriere a lucrării și totodată câteva generalități privind preamplificatoarele audio cu parametrii acestora.

Principiul de funcționare al circuitului integrat TDA 1524 este descris în capitolul 2. Pe lqnga aceasta sunt prezentați parametii cei mai importanți precum si caracteristicile de baza. La finalul capitolului se face o prezentare a constructiei si a schemei.

În capitolul 3 am întocmit listă de componente electronice și alte piese necesare la realizarea cablajului și pentru lipirea pieselor, precum și pentru realizarea carcasei.

În capitolul 4 sunt precizate operațiunile pentru verificare, reglare dar și aparatele de măsură utilizate.

Pe timpul realizării lucrării, s-au luat unele măsuri pentru prevenirea accidentelor care pot apărea în timpul lucrului cu aparatele electrice și s-a ținut cont de normele de protecție a muncii precizate în capitolul 5.

CAP. 1 DESTINAȚIA LUCRĂRII, GENERALITĂȚI, POSIBILITĂȚI DE LUCRU

DESTINAȚIA LUCRĂRII

Circuitele integrate de tip TDA 1524A sunt folosite in receptoarele TV mai sofisticate, cu sunet stereo compatibil HiFi si reglaje complexe.

SCOPUL REALIZĂRII LUCRĂRII

Lucrarea a fost realizata pentru studiul funcționarii circuitului integrat de tip TDA 1524A, vizualizarea și măsurarea parametrilor.

GENERALITĂȚI

Preamplificatorul este primul etaj al unui amplificator audio care se conectează între sursă și amplificatorul de putere. În preamplificator au loc transformările principale suferite de semnal, ca nivel de tensiune (amplificarea tensiunii) și spectru (corecții ale caracteristicii de frecvență, reglaje de ton).

Calitatea preamplificatorului depinde în mare măsură de primul sau etaj. Acesta trebuie să asigure adaptarea la sursa de semnal folosită în condiții de nivel minim al zgomotului și într-o gamă dinamică corespunzătoare.

Preamplificatorul este partea care influențează cel mai puternic raportul semnal-zgomot, caracteristica de frecvență și factorul de distorsiuni într-un lanț de amplificare de audiofrecvență.

În practică există adesea și alte semnale numite semnale false care tind să interfereze cu semnalele dorite. Aceste semnale se numesc semnale de zgomot. Un obiectiv important în proiectare este realizarea unui bun raport semnal-zgomot, cu toate că zgomotul nu poate fi eliminat complet.

Un preamplificator sensibil și relativ putin zgomotos constituie o problema importantă dacă urmează ca la ieșire zgomotul să fie minim, deoarece orice zgomot din preamplificator este amplificat de fiecare etaj care urmează.

Din aceste considerente pentru intrarea de pick-up cu doza magnetică și microfon dinamic la care nivelul semnalului de intrare precum și raportul semnal-zgomot sunt minime, au fost prevăzute filtre de compensare care acționează prin intermediul sistemului de reacție negativă.

Amplificarea în tensiune este realizată de:

etajul de intrare care este de tipul emitor comun cu sarcină distribuită;

etajul de ieșire care este cuplat galvanic cu etajul de intrare si este de tip emitor comun.

Comutarea de la o categorie de surse de semnal la alta se face prin schimbarea atenuătorilor de intrare și a rețelei de reacție pentru ajustarea amplificării la nivelul corespunzător.

PARAMETRI AMPLIFICATOARELOR

În literatura de specialitate se întȃlnesc un număr foarte mare de caracteristici folosite pentru descrierea proprietăților electrice și de exploatare ale amplificatoarelor de audiofrecvența.

Principalele dintre aceste caracteristici sunt următoarele:

factorul distorsiunilor liniare si neliniare;

randamentul;

parametrii de intrare (impedanta, tensiunea, curentul si puterea, impedanta sursei de semnal audio);

parametri de iesire (puterea, tensiunea, curentul, impedanta de iesire);

raportul semnal – zgomot

valoarea maximală a parametrilor electrici.

Factorul (coeficientul) de amplificare (de putere, curent sau tensiune) este raportul dintre tensiunea (curentul, puterea) utilă de ieșire și tensiunea utilă aplicată la intrare. Factorul de amplificare de tensiune poate fi exprimat atȃt prin raportul însuși (V/mV sau V/mV), cȃt și logaritmic în decibeli. În ultimul caz se folosește uneori denumirea de cȃștig în tensiune.

Cȃștigul în tensiune este dependent de valoarea componentelor externe ale circuitului, de impedanța de sarcină, impedanța de intrare, tensiunea de alimentare, frecvența și temperatura.

Banda de frecvențe de trecere este domeniul de frecvențe în interiorul căruia factorul de amplificare directă cu cel mult ±3 dB față de cel măsurat la frecvența de 1KHz.

Spre exemplu, un amplificator audio cu redarea calitativa a vocii si programelor muzicale poseda un factor de amplificare invariabil in limitele ±3 dB pentru domeniul de frecvente de la Fl 16 Hz la Fh 30 Khz.

În afara benzii de trecere definită mai sus, în practică sunt folosite încă două noțiuni:

banda pentru cȃștig unitar este domeniul de frecvență la granitele căruia amplificarea devine egală cu unitatea, adică amplificatorul nu mai amplifică (tensiunea de intrare este egala cu cea de ieșire).

banda de putere este domeniul de frecvențe în interiorul căruia, la un factor de distorsiuni constant, puterea de ieșire variază cu cel mult ±3 dB față de valoarea la 1 kHz.

Caracteristica de frecvență dependența factorului de amplificare de frecvență, iar cea de faza-defazajul tensiunii de iesire fata de cea de intrare in dependenta de frecventa.

Caracteristica de frecventa-faza sumeaza caracteristicile de frecventa si faza in domeniul de variatie a frecventei de la 0 la Fh. Aceste caracteristici, cat si cea de amplificare (dependenta tensiunii de iesire de cea de intrare) determina distorsiunile liniare si neliniare ale amplificatorului in gama de frecvente de operare. Dupa cum se stie, la un amplificator real amplificarea depinde intotdeauna de frecventa tensiunii sinusoidelor la intrare, mai ales daca frecventa are o valoare foarte mare sau foarte mica. In rezultat au loc anumite schimbari ale tonului materialului sonor reprodus. Neliniaritatile de faza ale amplificatorului, datorita proprietatilor fiziologice ale auzului, nu sunt receptionate de catre ascultator, de acea nu sunt considerabile la proiectarea amplificatoarelor audio.

Distorsiunile neliniare sunt conditionate de neliniaritatea caracteristici dinamice a amplificatorului. Ele reduc inteligibilitatea, si falsifica sau intuneca imaginea acustica a materialului sonor supus amplificarii. De acea, s-a incercat sa se defineasca o masura a distorsiunilor neliniare, a gradului de deformare a semnalului de intrare. Pentru aprecierea cantitativa a distorsiunilor neliniare este natural sa se aleaga o masura care sa exprime valoarea armonicilor superioare in raport cu intreaga valoare a tensiunii de iesire. Aceasta masura se numeste factor de distorsiuni neliniare.

PRESCURTĂRI, NOTAȚII ȘI SIMBOLURI

CAP. 2 CORECTORUL DE TON TDA 1254A

Corectorul de ton este un preamplificator audio universal destinat amplificării semnalelor de nivel redus provenite de la un cap magnetic sau un microfon.

Poate fi ușor de construit prin utilizarea unui circuit integrat specializat realizat de firma Philips numit TDA.

Acesta este un preamplificator cu circuit de control al tonului care îl face util oricărui kit de amplificator de putere, pentru orice putere de ieșire dorită. Este foarte ușor de construit datorită faptului că utilizează circuitul integrat specializat Philips TDA 1524A. circuitul integrat menționat conține toare blocurile funcționale necesare pentru a furniza un factor de amplificare în tensiune de până la 20 dB, ±15 dB pentru controlul frecvențelor joase și înalte, echilibrarea canalelor, și controlul intensității sonore în functie de frecvență.

Deoarece utilizează controlul tensiunii se pot folosi potențiometre simple liniare care sunt mai iefine și reduc eririle de reglare. Circuitul permite utilizarea comutatoarelor sau a microprocesoarelor pentru a realiza reglările necesare, în cazul în care se dorește acest lucru.

TDA 1524A este un circuit integrat dezvoltat de către firma Philips .care asigură reglajele de AF (stereo) de volum și de ton pentru radioreceptoare și receptoare-TV stereo.

CARACTERISTICI

Construcție simplă;

Puține componente externe;

Zobot mic și distorsiuni reduse;

Reglarea volumului în funcție de frecvență;

Are capacitatea de a comanda cele mai multe tipuri de amplificatoare de putere.

FUNCȚIUNI PRINCIALE

Reglaje comandate in current continuu:

volum

balans

frecvente joase (BAS)

frecvente inalte

Poate forta comutarea pe optiunea ,,contur’’ (prezenta)

Asigura un zgomot mic de prelucrare a semnalelor AF

Nu necestita decat foarte putine componente externe

PARAMETRI PRINCIPALI

Alimentare în curent continuu: sursă de alimentare de 15 V c.c. sau de 12 V c.c.

Acumulator de 50 mA∙min

Tensiunea maximă de ieșire: > 300 mV, G = 20 dB > 3V RMS, G = 0 dB

Impedanța de ieșire: Z > 10 kΩ

Impedanța de ieșire: Z < 200 Ω

Răsounsul în frecvență: < 10 Hz pâna la > 50 kHz ± 1 dB

THD la 1 kHz: < 0,1 % la 1 V tensiune de ieșire

Raportul semnal/zgomot (S/N): > 80 dB, G = 0 dB

Frecvențe joase maxim/minin, ~ 15 dB la 50 Hz

Frecvențe înalte maxim/minim, ~ 15 dB la 15 kHz.

Consum ( pin 3): tipic 35Ma

Semnal maxim la intrare: tipic 2,5 Vef

Semnal maxim la iesire : tipic 3 Vef

Reglaj volum: -80…+21Db

Control joase: (40Hz):-19…17Db

Control inalte:( 16KHz): +15db

Separare intre canale: tipic 60Bb

Temperature de lucru: -30…..+80 0 C

ROLUL ȘI CONFIGURAȚIA PINILOR CIRCUITULUI INTEGRAT TDA 1524A

În figura 2.1 este prezentată capsula CI TDA 1524A. Circuitul integrat TDA 1524A este incapsulat in capsula de plastic DIL 18 ( SOT 102). Forma si dimensiunile sale sunt date in figura 2.1. Semnificația pinilor terminali este următoarea:

1- Intrare comanda in cc a semnalului: 0…4V

2- Pin de conectare a condensatorului de incapsulare a stabilizatorului de tensiune

3- Intrare- tensiune alimentare

4- Intrare canal R( dreapta)

5,6- bucla de reactie amplificator canal R

7- pin de conectare condensator decuplare canal R (dreapta)

8- iesire semnal amplificator semnal dreapta

9- intrare comanda in cc a frecventelor joase:0…4V

10- intrare comanda in cc a frecventelor inalte:0…4V

11- iesire semnal amplificator canal stanga(L)

12-pin de conectare condensator decuplare canal stanga (L)

13,14- bucla de reactie amplificator canal L

15- intrare canal L ( stanga)

16- intrare comanda in cc a balansului celor doua canale

17- intrare de comanda a optiunii ,, contur’’ care poate fi conectata sau nu

18-masa generala

Fig. 2.1. CI TDA 1524A

UTILIZARE

Circuitele integrate de tip TDA 1524A sunt folosite in receptoarele TV mai sofisticate, cu sunet stereo compatibil HiFi si reglaje complexe.

Un exemplu de utilizare este recepptorul TV Tensai TCT 253 BK

MODUL DE FUNCȚIONARE

Toate operațiile de procesare a semnalului sunt realizate în interiorul circuitului integrat TDA1524A, prin intermediul amplificatoarelor de tensiune comandate și prin intermediul filtrelor de tensiune controlate. Circuitul furnizează o tensiune continuă constantă de aproximativ 3,8 V la pinul 17, acesta fiind folosită de toare rezistențele variabile, în vederea sigurării unor tensiuni continue varialile coresounzătoare pinilor de control.

Detectarea curentului este folosită pentru asigurarea unui răspuns constant când R5 este conectată la pinul 17, iar controlul frecvențelor în funcție de volum este deconectat.

Condensatorii de 100 nF sunt folosiți pe fiecare potențiometru pentru a rejecta orice semnal alternativ de pe intrările de control. Condensatorii de 10 μF sunt utilizați pentru cuplarea atât a intrărilor cât și a ieșirilor, blocând semnalele de tensiune continuă. Rezistorii R1 și R2 au rolul de a asigura stabilitatea în cazul sarcinilor capacitive. R3 și R4 au rolul de a anula orice vârf de c.c. la conectorii de ieșire dacă se comută sarcina. C3 și C4 controlează amplificarea în funcție de frecvență, iar C18 și C19 au fost adăugați pentru a anula factorul de amplificare pentru frecvențe mai mari de 70 kHz. În anumite cazuri, amplificarea frecevențelor înalte la volum mic, poate cauza instabilitate în domeniul acestor frecvențe. În cazul de față acest fenomen nu mai constituie o problemă.

Condensatoarele C5, C16 și C17 asigură filtrarea sursei de alimentare. Dioda D1 realizează protecția circuitului în cazul conectării sursei de alimentare cu polaritate incorectă. LED –ul este indicatorul de conectare a sursei de alimentare și dacă nu este dorit, se poate renunță la el. De obicel el se montează pe carcasă. Dacă nu se utilizează un potențiometru de conectare, se poate utiliza un comutator extern la pinii de conectare P1, sau se poate conecta un întrerupător pe cablul dintre sursa de alimentare și preamplificator.

Calitatea sursei de alimentare este critică din punctul de vedere al zgomotului preamplificatorului. Un regulator integrat are rolul de a reduce sau chiar elimina brumul de alimentare din semnalul de ieșire. În cazul în care se dorește ca amplificatorul să fie utilizat cu o baterie de mașină sau altei baterii de 12 V, se poate renunța la stabilizatorul 7812 și pentru acesta se se conectează un conductor între intrarea și ieșirea acestuia. Nu se conectrează la masă! Acesta este necesar deoarece stabilizatorul trebuie să primească la intrare o tensiune cu 2 – 3 V mai mare decât tensiunea de la ieșire, pentru a-și îndeplini funcția de stabilizare. În orice caz, stabilizatorul nu este necasar în cazul alimentării de la o baterie.

Dacă se utilizează un alimentator, tensiunea sa de ieșire trebuie să fie de 15 V până la 18 V c.c. Deoarece cele mai multe alimentatoare sunt slab stabilizate, un alimentator cu o tensiune nominala de 12 V va furnixa în jur de 15 V la sarcini mici. Curentul rezidual al preamplificatorului este mai mic de 50 mA, astfel încât multe surse de 12 V nestabilizate pot fi utilizate în cazul in care se dispune de o astfel de sursă. Dacă corectitudinea polarității sursei este asigurată, se poate scurtcircuita dioda D1.

Dacă pentru amplificatorul de putere se utilizează o sursă de 15 – 20 V, aceasta se poate utiliza și pentru alimentarea preamplificatorului. În toate cazurile, trebuie măsurată tensiunea la ieșirea sursei de alimentare.

CONSTRUCȚIA

În primul se verifică dacă conecrorii RCA se potrivesc pe placa de circuit imprimat. Trebuie îndoite terminalele cu grija sau sa se dea găuri potrivite. Acest lucru trebuie făcut în primul rând, cu toate că fixarea conectorilor se va face mai târziu. Există cinci legăruri conductoare pe placă. Se realizează acestea. Apoi se plantează componentele cele mai mici, începând cu rezistorii și continuândcu soclul circuitului integrat. Nu se introduce circuitul integrat în soclu până nu se fianalizează circuitul implimat, inclusiv lipirea.

Regulatorul de tensiune se poate monta vertical sau se pot indoi terminalele și se poate prinde de placă. Nu necesită radiator. Se plaseză diodele și condensatorii, lăsând la urma potențiometrele și conectorii.

VERIFICAREA

Se verifică sursa de tensiune de curent continuu înainte de a o conecta la circuitul preamplificatorului. Se asigură că potențiometru de control al volumului este pe poziția corespunzătoare volumului minim. Apoi se va conecta o sursă de semnal la intrare și un amplificator de putere la ieșire, după care se crește volumul lent. Pentru o mică parte din cursa potențiometrului, nu va fi semnal la ieșire. Este normal datorita modului de funcționare al circuitului integrat. Apoi ar trebui sa se audă mizică. Se verifică funcționarea controalelor pentru joase, înalte și balans, având grijă ca volumul să nu ajungă brusc la valoarea maximă.

Se verifică și funcționarea comutatorului de control aintensității, având grijă că acesta este dependent de nivelul sonor și nu are efect la volum mare, după cum este proiectat să compenseze modul de percepere al sunetului de către urechea umană la niveluri joase ale volumului. Jumperul sau comutatorul trebuie pus pe poziția in care să se asigure un răspuns uniform.

Dacă nu exista nici un semnal la ieșire, trebuie reverificate conexiunile cu fire, pozitia tuturor componentelor și polaritatea diodelor, a condensatorilor electrolitici și pozitie circuitului integrat în soclu. Trebuie de urmărită corectitudinea lipiturilor în punctele de trecere, existența a punților de aliaj de lipire între trasee, în special între pinii circuitului integrat. Se verifica de asemenea valoarea tensiunii continue la bornele potențiometrelor (pinii 17 și 18 ai circuitului integrat), care trebuie șă fie intre 3,5 V și 4 V.

SCHEMA BLOC ȘI SCHEMA ELECTRICĂ

Circuitul este conceput ca un corector activ de volum și de ton pentru receptoarele radio, de televiziune și echipamente audio de staționare.

Toate funcțiile pe care le include pot fi controlate prin tensiune continua sau prin potențiometre liniare.

Caracteristici:

Cȃteva componente externe necesare;

Zgomot redus;

Bass-ul poate fi accentuat cu un filtru trece-jos dublu-pol;

Gamă largă a tensiunii de alimentare.

În figura 2.2 este prezentată schema bloc a circuitului integrat CI TDA 1524A.

Fig. 2.2. Schema bloc CI TDA 1524A

Fig. 2.3. Schema electrică CI TDA 1524A

CAP. 3 ALEGEREA SCHEMEI

PROCURAREA PIESELOR

Piesele necesare realizării acestui montaj ne-au fost oferite de către cadrele didactice ale catedrei de formare și carieră din Centrul de Comunicații și informatică ”Decebal” în cadrul orelor de Lucrare de Maistru. Toate aceste componente au fost achiziționate de la EPSICOM S.R.L Craiova urmând ca eu să execut următoarele operațiuni:

verificarea numărului exact de componente și apartenența acestora cu schema primită.

verificarea funcționalității și valorii componentelor cu ajutorul unui ohmetru în vederea obținerii unui montaj corect.

REALIZAREA ȘI VERIFICAREA SCHEMEI PE PLACA DE INCERCARI

Pentru a mă asigura că schema este perfect funcțională am decis să o ansambez mai întâi pe o placă de test. Conectarea componentelor între ele pe placa de test am realizat-o cu ajutorul unor conectori speciali din cupru. După verificarea funcționării pe placa de test am curățat terminalele componentelor și le-am pregătit pentru a fi montate pe placa de cablaj.

MONTAREA PIESELOR

Lipirea terminalelor componentelor active și pasive (anxa 6), precum și a pinilor circuitelor digitale, am efectuat-o cu ajutorul unui pistol de lipit electric de 100W. Ca material de lipit am folosit fludor, iar pentru curățirea locului lipiturii de oxizi de cupru am utilizat sacâz. Astfel, am redus posibilitatea efectuării unor lipituri reci.

Montarea și lipirea componentelor s-a executat în ordinea crescătoare a volumului lor dupa schema de asamblare (anexa 3), după care, cu ajutorul unui sfic am îndepărtat terminalele componentelor.

REALIZAREA SUPORTULUI MONTAJULUI

Pentru a poteja lipiturile montajul, am realizat un postament din plexiglass transparent cu grosimea de 0,8 mm care are o lungime de 10 cm și o lățime de 9.5 cm. La acesta am atașat patru șuruburi pentru a-i realiza picioarele de susținere a machetei. Cablajul l-am ridicat pe 2 suporți din aluminiu cu lungimea de aproximativ 3 cm pentru a se putea face măsurători și pentru a se putea observa lipiturile și circuitul imprimat. După debitare, fasonare și găurire am curățat plasticul transparent cu detergent și am montat cablajul. Toate lucrarile pentru realizarea suportului ai fost efectuate în laboratorul tehnic.

APARATE DE MĂSURĂ Șl CONTROL FOLOSITE

Pentru testarea, reglarea și verificarea funcționării lucrării am utilizat următoarele aparate de măsură și control:

sursă de curent continuu 12V / 2A

osciloscop catodic

multimetru electronic

MODELARE ORCAD

Preamplificatorul a fos modelat în Ocad și simulat în Pspice. A fost utilizată schema prezentată în figura 2.3, schema rezultată fiind prezentată în figura 3.1.

Lista componentelor utilizate în schema din figur 3.1 este prezentată în tabelul de mai jos.

Fig. 3.1. Modelare Orcad schemă electrică CI TDA 1524A

Amplasarea componentelor pe placa amplificatorului este prezentat în figura 3.2.

Fig. 3.2. Amplasare componente CI TDA 1524A

Fig. 3.3. Rezistența de intrare CI TDA 1524A

Fig. 3.4. Curba control volum CI TDA 1524A

Fig. 3.5. Curba control volum CI TDA 1524A

Fig. 3.6. Curba bass control CI TDA 1524A

Fig. 3.7. Răspunsul în frecvență al controlului de ton CI TDA 1524A

Fig. 3.8. Curba nivel zgomot CI TDA 1524A

Cap.4 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII

4.1 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII LA OPERAȚIUNILE TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE ȘI ASAMBLARE

Legislația comunitară privind sănătatea și siguranța se împarte în trei categorii:

măsuri luate în sprijinul Directivei cadru 89/391/CEE ce conține prevederile fundamentale legate de sănătatea și siguranța la locul de muncă, directivă ce este la rândul ei susținută de directivele individuale.

măsuri luate în sprijinul Directivei cadru 80/1107/CEE legată de riscul de expunere la agenți chimici, fizici sau biologici.

măsuri născute din alte directive diferite de cele Cadru, în concordanță cu activitățile operaționale sau riscurile specifice ale unor grupuri.

Art.1. Se aprobă Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei în medii normale sunt obligatorii pentru toate activitățile cu acest profil și se difuzeaza celor interesați prin inspectoratele teritoriale de muncă și prin alți agenți autorizați de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. (Extras din ORDIN nr. 463/12.07.2001 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale)

Aceste norme de protecție sunt reglementate prin lege și ne obligă la respectarea lor pentru siguranța proprie și a celor din jur. Pentru evitarea diferitelor incidente am luat următoarele măsuri:

bancul de lucru se leagă la centura de împământare;

masa de lucru este acoperită cu material electroizolant;

alimentarea bancului se face prin separator;

în timpul lucrului personalul va sta pe covor de cauciuc;

siguranțele fuzibile se montează cu capac de protecție pentru a preveni arderile;

lipsa de tensiune se constată cu indicatorul de tensiune (aparate de măsură și control);

înainte de folosirea a.m.c. se verifică dacă acesta funcționează bine;

4.2 NORME DE PROTECȚIE LA UTILIZAREA LUCRĂRII

La folosirea lucrării se au în vedere următoarele condiții:

a se avea în vedere respectarea polarității corecte a alimentării circuitelor;

nu se execută verificarea prezenței tensiunii prin atingerea cu mâna;

se folosețte A.M.C. cu cordoane de măsură în stare bună de funcționare;

nu interveniți asupra componentelor, când este alimentat;

se recomandă să se evite mutarea pe suprafețe dure și bruscarea plăcii deoarece pot apărea fisuri în placa de circuit.

CONCLUZIE

Pasionații de electrotehnică pot sesiza cu ușurinta multifuncționarea acestui montaj simplu și totodata extreme de prețios în experimentele de laboratoare. Numarul de combinații realizate, divizarea rapida a semnalelor, reglajul fin în jurul unei frecvențe pe o divizare aleasă precum și domeniul larg de lucru îl fac să fie de nelipsit în laboratorul orcarui electronist

Cu ajutorul acestei lucrări doresc să fac dovada gradului de pregătire în urma absolvirii cursurilor acestei școli și să pun în evidență cele invățate în această perioadă.

Macheta realizată va fi folosită în laboratorul de elctronică pentru studiul generatoarelor de semnal sau pentru studiul semnalelor dreptunghulare cu parametrii specifici cunoscuți, unde sunt necesare pentru testarea, calibrarea și nu în ultimul rând pentru mentenanța altor aparate existente în laborator.

Totodată această lucrare poate venii în ajutorul oricui dorește să își construiască propriul său generator de semnal dreptunghiular, schema fiind destul de simplă, componentele au costuri mici iar lucrarea este destul de bine structurată pe capitole pentru a putea fi ințeleasă cu ușurință.

BIBLIOGRAFIE

Bodoevici, N.,Electrotehnică și măsurări electrice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.

Hoffman T.,Circuite electrice, Editura tehnică București, 1975.

Ion Mihail Iosif,Valentin P.Ganea,Radiofonie pentru tineret, Editura Militară, 1986

NORME DE PROTECTIA MUNCII M.Ap.N

Thomas L. Floyd,Dispozitive electronice, Editura Teora, 2004

ToacseGheorghe, Nicula Dan, Electronică digitală, Editura Teora, 2003

Vatasescu A.,Dispozitive semiconductoare, Editura tehnică București, 1978.

www.wikipedia.com

http://ham.aprs.ro/Cursuri/electronica/Capitolul%204.pdf

ANEXE

ANEXA 4

Fig. 4.8. Răspunsul în frecvență al controlului de ton CI TDA 1524A

Fig. 4.9. Curba nivel zgomot CI TDA 1524A

ANEXA 5

CARACTERISTICI PRINCIPALE CI TDA1524

ANEXA 6

LISTA DE COMPONENTE