Povestea în Grădiniță, de la Text la Dramatizare”

=== adcd340a703778e6f65279a317efb2b512213d76_515471_1 ===

UNIVERSITATEA ,, BABEȘ-BOLYAI”- CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI STIINȚE ALE EDUCAȚIEI

SPECIALITATEA: PEDAGOGIA INVAȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

EXTENSIA VATRA DORNEI

,,POVESTEA ÎN GRĂDINIȚĂ, DE LA TEXT LA DRAMATIZARE”

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

LECTOR UNIV. DR. CORNELIA STAN

ABSOLVENT,

AGRIGOROAIE ( GRAMADĂ) ELENA-ZENICA

Valențe formative ale dramatizării în grădinița de copii

Introducere……………………………………………………………………………………………………………..pag.

IV. 1. Tema si ipoteza de cercetare ……………………………………………………………………………..pag

IV.2. Obiectivul cercetarii pedagogice ………………………………………………………………………..pag.

IV.3. Variabilele cercetării …………………………………………………………………………………………pag.

IV.4.Metode de cercetare …………………………………………………………………………………………..pag.

IV.5. Eșantioanele de cercetare ………………………………………………………………………………….pag.

IV.6. Descrierea etapelor de cercetare ………………………………………………………………………pag.

IV.7. Rezultatele cercetării ……………………………………………………………………………………….pag.

Valențe formative ale dramatizării în grădinița de copii

Cercetarea științifică reprezintă un proces creativ, critic, dinamic și continuu de cunoaștere, ce are drept scop explicarea, înțelegerea, optimizarea, inovarea, reformarea și prospectarea activității de instruire și educare.

Preșcolarii au o creativitate nativă, grație fie imaginației bogate, fie curiozității, plăcerii de a fabula, spontaneității specifice vârstei. Cu cât se oferă mai mult posibilitatea copilului de a fi spontan și independent, cu atât șansele ca acesta să devină o persoană creativă, cresc.

Prin urmare, dascălii sunt nu numai îndreptățiți ci chiar obligați să educe creativitatea specifică a copiilor. Cred cu toată convingerea în existența atitudinii pozitive a acestora față de educarea creativității, chiar dacă cercetările realizate de UNESCO relevă faptul că educatorii (cadrele didactice) se numără printre profesioniștii care se opun noului cu mai mare înverșunare decât specialiștii din alte domenii.

Practic, fiecare arie curriculară, activitățile extracurriculare ca și cele extrașcolare oferă oportunități în acest sens. Important este ca educatorul să aibă încredere în preșcolari, să le ofere ocazia de a-și exprima punctul de vedere, să-și asume responsabilități, să încurajeze si să creadă în capacitatea de autorealizare a fiecăruia, să aprecieze în mod deosebit individualitatea, să încurajeze și să recompenseze creativitatea, să insiste pe dezvoltarea motivației intrinseci. Și, dacă educatorul alternează metodele tradiționale cu cele moderne, interactive, brainstorming-ul (metoda de eliberare a creativității) problematizarea, sinectica, colajul, metafora și alte metode ce conduc la dezvoltarea gândirii divergente, cu siguranță rezultatele ar fi evidente. Important este să nu ne fie teamă să experimentăm, să acceptăm noul și să fim în primul rând noi înșine creativi.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada octombrie – decembrie 2016, timp de 3 luni.

IV. 1. Tema si ipoteza de cercetare

Tema de cercetare ,,Povestea în grădiniță, de la text la dramatizare”

Ipoteza de cercetare:

Utilizarea frecventă a jocurilor de dramatizare, în baza textelor poveștilor studiate la grădiniță, conduce la dezvoltarea limbajului oral și nonverbal, ca și la formarea unor trăsături de personalitate (încredere în sine, spirit de echipă, creativitate ș.a.).

IV.2. Obiectivele cercetarii pedagogice

-evidențierea importanței educației timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preșcolară;

-stabilirea nivelului inițial de pregătire al preșcolarilor prin teste inițiale;

-aplicarea unor modalități de antrenare a preșcolarilor în vederea pregătirii jocului de dramatizare;

-evidențierea progreselor copiilor în urma participării la jocurile dramatizate;

– înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de preșcolarii de la cele trei grupe experimentate și de control la testul inițial, formativ și cel final;

-evaluarea nivelului de imaginație a preșcolarilor.

IV.3. Variabilele cercetării

Variabila independentă este reprezentată de utilizarea jocurilor de dramatizare în activitățile de educarea limbajului.

Variabila dependentă e formată din:

Nivelul de dezvoltare a limbajului

Gradul de încredere în sine

Prezența spiritului de echipă

Nivelul creativității preșcolarilor.

IV.4. METODELE DE CERCETARE

Demersurile de cercetare pedagogică au la bază un sistem metodologic în componența căruia intră: experimentul pedagogic, metoda convorbirilor, ancheta pe bazǎ de chestionar, testul sociometric, studiul produselor activității de proiectare curriculară și analiza de conținut a produselor activității elevilor, observația directă, probele de evaluare, este metoda testelor, metode de analiză statistică ș.a.

Voi folosi :

Metoda observației (pe tot parcursul cercetării);

Metoda analizei produselor activității;

Metoda experimentului psihopedagogic ,desfășurat în trei etape: pre-experimentală, experimentală și post-experimentală;

Testul, proba psihologică

Ancheta pe bază de chestionar

Pentru a obține informații în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunoștințe și competențe ale acestora, cu comportamentele și gradul de implicare al lor în procesul educativ, am folosit ca instrumente de cercetare: testele pedagogice de cunoștințe, fișele de lucru, chestionarul. Aceste au fost adaptate conținuturilor vizate, particularităților preșcolarilor și obiectivelor urmărite.

Metoda observației este utilizată pe scară largă pentru investigare și culegere a datelor experimentale, respectându-se unele cerințe: formularea unui scop precis al observării, alcătuirea unui plan de observare, înregistrarea fidelă a datelor (video, audio sau clasică), clasificarea, compararea, raportarea și interpretarea datelor.

Observarea poate fi spontană, științifică, de explorare și de experimentare.

Observația a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitățile școlare cât și cele extrașcolare. Datele obținute au fost consemnate și folosite mai ales în analiza de caz.

Pentru evaluarea efectelor lipsei lecturării de povești copiilor preșcolari, am aplicat părinților un chestionar.

Ancheta pe bază de chestionar a presupus aplicarea chestionarului unui număr de 50 de persoane iar rezultatul centralizării arată că deși în procent de 100% copiilor le plac poveștile, doar 7% din părinți citesc sau spun povești copiilor zilnic, 50% săptămânal, 43% recunosc faptul că citesc sau spun povești copiilor foarte rar. În ceea ce privește solicitarea copiilor de a li se citi povești, procentele sunt următoarele:

-45% solicită zilnic să li se spună povești,

-43%,uneori,

-12% foarte rar.

Chestionarul cuprinde și întrebări referitoare la frecvența împrumutării cărților de la bibliotecă și achiziționări de cărți din librării. Respondenții afirmă că împrumută cărți foarte rar său deloc (3% imprumută cărți), iar pentru a cumpăra cărți, doar 25% intră lunar într-o librărie iar 75% și mai rar. Deși toți sunt convinși de valoarea educativă a cărților pentru copii și afirmă că toți copiii știu să răsfoiască o carte fără să o rupă, biblioteca lor conține puține cărți pentru copii (60%), multe 40%. Privitor la frecvența cu care sunt folosite expresii din povești de către copii, părinții afirmă că 61% folosesc frecvent cuvinte său expresii din povești, 28% , rar și 11%, deloc. Ar trebui să anexați chestionarul!

În urma studiului făcut și constatând că părinții nu se preocupă suficient de satisfacerea dorinței copiilor de a asculta povești ne-am înscris în proiectul național ,,Să citim pentru mileniul III”, sperând să compensăm lipsă de timp și interes a părinților pentru beneficiile aduse de povești în viața copiilor.

Metoda analizei produselor activității – constă în evaluarea și aprecierea diverselor produse ale activității copiilor, elaborate în acord cu tematica cercetării (caiete speciale, fișe, desene, machete, modelaje din plastelină etc.)

Testul, proba psihologică. Această metodă am folosit-o atât în faza pre-experimentală cât și în faza experimentală, rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea  de a obține informații obiective asupra dezvoltării psihice și a pregătirii copilului pentru școală, din punct de vedere fizic, psihic, afectiv etc.

Experimentul  a constat  în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei mari. Experimentul se desfașoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului, pe care se experimentează, tehnica grupelor paralele (experimentala și de control), având aproximativ același nivel de cunoștinte, același număr de subiecți și fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei.

3.2. Eșantioanele de cercetare

EȘANTIONUL DE SUBIECȚI

În vederea urmăririi obiectivelor și a verificării ipotezei specifice formulate, am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 4 si 6 ani care au frecventat în anul scolar 2016-2017 grădinița. Cei 20 de copii supuși investigării noastre provin din grupa mare.

 Prima grupă, numită  Grupa A (grupa de control), este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 4 si 6 ani, din care 5 baieți si 5 fete de la Gradinița Nr. 3 Baia, Jud. Suceava. Din cei 10 copiii ai grupei A, 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni), provin din familii organizate cu relații armonioase, 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizată, copilul fiind încredințat mamei care nu s-a recăsatorit. Din cei 5 copii care sunt crescuți în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic. Din numărul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei, iar ceilalti au avut o frecvență redusă.

 Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii, 4 baieți si 6 fete de la Gradinița Bogata Jud. Suceava,  din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinți (care sunt plecați din țară) spre îngrijire bunicii.

Din prezentarea de mai sus reiese faptul că există diferențe între mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe, care au repercusiuni asupra dezvoltării comunicării și limbajului acestora.

Un număr de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradiniței și ceilalți 6 nu frecventează zilnic gradinița. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradiniței. Analiza efectuată a permis evidențierea faptului că influențele mediului educativ oferit de activitațile instructiv-educative din gradiniță, care respectă particularitațile de vârstă și individuale, sunt favorabile dezvoltării psihice a copilului.

Tabelul 3.1 Graficul nivelului de instruire al familiei

EȘANTIONUL

Activitațile de educarea limbajului au fost adaptate unitaților de învățare corespunzătoare temei saptamânii. Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguța cu doi bani"; dramatizări "Anotimpurile", "Greierele și furnica"; jocuri de stimulare a comunicării orale: "Povestește ce ai visat", "Povestește cum ți-ai petrecut vacanța"; jocuri de exersare a pronunției corecte: "Spune la fel ca mine", "Descoperă unde am greșit"; jocuri de realizare a abstractizării și generalizării: "Cum se numesc toate acestea la un loc", "Ghici la ce cuvânt m-am gândit"; jocuri pentru dezvoltarea imaginației "Hai sa facem o poveste’’.

IV.6. Descrierea etapelor cercetarii

Designul cercetării

Pasul 1. Identificarea și adaptarea jocurilor de dramatizare

Pentru identificarea jocurilor de dramatizare, alese pentru experimentul de față am recurs la consultarea unor resurse online, respectiv a unor lucrări de specialitate. Procesul de identificare a jocurilor de dramatizare s-a făcut și după ce am purtat discuții cu cadre didactice din mai multe școli, care mi-au oferit sugestii cu privire la jocurile utilizate la orele de limba română. În acest mod m-am bazat pe:

Surse științifice:

a) cărți:

b) articole de specialitate;

c) resurse online, care sunt dedicate cadrelor didactice.

– Cadre didactice, care au o experiență didactică variată și puncte de vedere diferite. Multe dintre cadrele didactice cu care am discutat au declarat că jocul de rol este unul motivat și că elevii nu se plictisesc. În plus, ei sunt mai receptivi și răspund mai eficient la sarcinile de la clasă, dar înțeleg și mai bine lecția și rețin informațiile transmise la clasă.

Pentru a purta discuții cu mai multe cadre didactice mi-am propus să vizitez o serie de 5 școli, atât din mediul urban, cât și din mediul rural. În plus am vizat și o serie de caracteristici:

Discuții cu cadre didactice: debutante, cu experiență de cel puțin 5 ani sau cu experiență de peste 5 ani.

Discuții cu cadre didactice din mediul rural și din mediul rural.

Discuții cu cadre didactice de gen feminin și gen masculin.

Pentru școlile din mediul rural, din județul Suceava am recurs la un apel telefonic, iar ulterior datele cercetării au fost comunicate prin intermediul mailului. În plus, am purtat discuții cu cadre didactice din grupul organizat pe Facebook ,,Proiecte didactice inv. primar si prescolar – model”.

Majoritatea cadrelor didactice cu care am discutat au părut încântată de utilizarea dramatizării, în cadrul lecțiilor, chiar dacă multe dintre acestea nu au utilizat dramatizarea la clasă. Foarte puține au fost cadrele didactice care au declarat că nu au utilizat și că nu consideră că este necesar să utilizeze dramatizarea la clasă. În total am purtat discuții în acest sens cu 25 de cadre didactice. Doar 4 dintre acestea au declarat că nu sunt de acord, nu au utilizat și nu vor utiliza dramatizarea.

Pentru a avea o imagine cât mai completă despre eficiența jocurilor didactice am predat la ore, utilizând dramatizarea. Prin urmare, am recurs și la metoda observației.

Pasul 2: Testarea inițială a preșcolarilor incluși în experiment

Testarea inițială a fost realizată de mine. Scopul acesteia a fost acela de a înțelege nivelul preșcolarilor incluși în experiment și eficiența metodei de predare clasice comparativ cu predarea prin intermediul dramatizării.

Pasul 3: Analiza rezultatelor din cadrul testării inițiale

O analiză a datelor obținute după testarea inițială era necesară pentru a înțelege nivelul preșcolarilor, respectiv pentru a vedea cât mai concret care este cea mai potrivită metodă de predare la preșcolari.

Pasul 4: Utilizarea dramatizării

Cele 5 jocuri didactice au fost utilizate la clasă pe parcursul unei luni calendaristice. La finalul fiecărei ore de predare, utilizând metoda dramatizării, am recurs la o evaluare, care a durat 10 minute. Pe parcursul predării utilizării drmatizării, am constatat că preșcolarii erau mult mai activi și implicați la oră.

Pasul 5. Analiza și interpretarea datelor obținute

Datele obținute au fost interpretate și incluse în cercetarea de față, într-un mod sistematizat, astfel încât să corespundă cerințelor academice și să poată fi consultate și valorificate de cât mai multe cadre didactice.

Pasul 7: Transcrierea și editarea datelor

Ulterior acestui pas, am recurs la o consultare suplimentară a literaturii de specialitate, pentru a înțelege în ce măsură rezultatele obținute confirmă studiile ce specialitate consultate.

Pasul 8: Emiterea concluziilor și recomandărilor pentru îmbunătățirea demersului didactic la clasele primare, prin intermediul dramatizării

Emiterea concluziilor și recomandărilor pentru îmbunătățirea dramatizării este un demers obligatoriu al unui experiment de acest gen. Astfel, concluziile studiului vor putea fi consultate și valorificate atât de cadre didactice cu experiență, cât și de cadre didactice fără experiență, dar și de cercetători preocupați/ interesați de tema dramatizării la preșcolari.

ETAPA PREEXPERIMENTALĂ

În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării, am formulat ipoteza si am alcatuit eșantionul de subiecți, am ales metodele și tehnicile de cercetare, am aplicat testarea situației experimentale și a tehnicilor de cercetare, am înregistrat datele și am stabilit strategia desfășurării experimentului. Tot în aceasta perioadă am aplicat preșcolarilor din cele doua grupe testul de evaluare inițiala.

Evaluarea ințiala – a avut loc în luna noiembrie 2016

 A constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiză privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicării probelor ce au stat la baza cercetării noastre.

TEST  DE  EVALUARE INIȚIALĂ

Evaluare a cunoștintelor de limbaj

TEMA:  Traista cu povești

1.Item cu răspuns scurt.

Completează ce lipsește pentru a avea propoziția înteles.

"Este vicleană, șireată și dă iama la poiată."      1p

Item cu alegere multiplă

Scrie atâtea liniuțe câte cuvinte are propoziția și încercuiește cifra corectă:    1p

CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE.

 1                                                                                                    4

                                                                                                  5

Item de asociere

Unește personajele aparținând aceleiași povești:      2p

4. Item cu alegere duală    

       Spune ce este fals si ce este adevarat în propozițiile următoare:

–         "Fata babei a îngrijit catelușa bolnavă și a plecat mai departe".

–         "Alba ca Zăpada a ajuns la casa piticilor".

–         "Scufita Roșie mănâncă lupul."              3p

Item de completare

Recunoaște povestea și completează verbal ce lipsește:

"Era limpede ca afurisita de cotoroanță încercă s-o păcălescă pe …………. să se vâre în ………….pentru a o închide acolo!… Căci de îndată ce ar fi fost acolo, ……..  ar fi închis cuptorul și ar fi lăsat-o pe biata micută să se…………. și apoi ar fi mâncat-o! Numai că………….. copil isteț, îți dădu numaidecât seama ce gânduri cocea………….și se prefăcu că-i nătângă și neîndemânatică."         3p

În cadrul acestei etape am introdus metode și tehnici noi în activitățile susținute la nivelul grupului experimental, am aplicat probe, am facut masurători și determinări. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezultatele și scorurile obținute de copiii cuprinși în cele doua grupe, neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educațional. Aceasta etapă s-a desfășurat pe parcursul semestrului I al anului scolar 2016-2017.

B. ETAPA EXPERIMENTALĂ

Activitățile incluse în cercetare

Pentru realizarea cercetării de față am recurs la utilizarea a cinci jocuri care erau focusate pe dramatizare, care au fost utilizate în procesul de predare de la clasă pe o perioadă de o lună.

Jocul 1

Scop dezvoltarea limbajului și recunoașterea emoțiilor

Jocul presupune spunerea unei povești, care descrie activitățile unui personaj (un ursuleț, ursulețul Martin, care derulează diferite activități și trece printr-o fază de întâmplări). Educatoarea spune povestea, iar copiii descriu pe rând (după modelul joculețului ,,Mima”) stările ursulețului.

1. Cum se trezește dimineața, ursulețul Martin deschide fereastra și se bucură de aerul proaspăt de afară. Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună = fericit/ bucuros

Varianta 2.

Copilul trebuie să imite inspiratul și expiratul ursulețului și emoția exprimată după ce acesta simte aerul proaspăt.

2. Ursulețul Martin ajunge în camera de zi, iar mama sa îi pregătește micul dejul, alcătuit dintr-un fagure cu miere (preferatul său). Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună =sătul/ fericit/ bucuros/ mulțumit

Varianta 2.

Copilul trebuie să imite bucuria de a mânca ceva bun, să se mângâie pe stomăcel.

3. Ursulețul Martin îi spune mamei că vrea să meagră în pădure după mure, iar mama sa îi spune că poate merge numai după ce face ordine în cameră. Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună=mâhnit, trist, năpăstuit

Varianta 2.

Copilul trebuie să imite tristețea.

4. Ursulețul Martin termină de făcut ordine și apoi se duce și îi spune mamei, mama îl mângâie și îl apreciază. Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună= mulțumit, relaxat, bucuros, vesel, bine

Varianta 2.

Copilul trebuie să aibă o față relaxată și să zâmbească cald.

5. Ursulețul întreabă din nou dacă poate să meargă în pădure după mure, iar mama îi spune că da, dar să se grăbească deoarece este anunțată ploaia. Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună= mulțumit, relaxat, bucuros, vesel, bine, bucuros

Varianta 2.

Copilul trebuie să imite grabă ursulețului.

6. Ursulețul culege mure în grabă și le mănâncă. Cum se simte ursulețil?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună=bucuros, grăbit

Varianta 2.

Copilul trebuie să imite graba, mestecatul murelor și bucuria pe care acesta o simte când mănâncă mure.

7. Pe ursuleț îl prinde ploaia și este ud, ușor disperat caută un adăpost. Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună=disperat, supărat, grăbit

Varianta 2.

Copilul trebuie să imite teama, graba de a găsi un adăpost.

8. Ursulețul găsește adăpost și se bagă acolo repede, liniștit că a scăpat de ploaie. Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună=relaxat, liniștit

Varianta 2.

Copilul trebuie să imite ușurarea.

9. Pe ursuleț îl prinde întunericul, aude tot felul de zgomote ciudate în pădure, i se face frică. Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună=temător, trist, speriat

Varianta 2.

Copilul terbuie să imite teama ursulețului.

10 Ursulețul ajunge acasă, iar mama sa îl ceartă și îl pedepsește. Cum se simte ursulețul?

Varianta 1.

Copilul trebuie să spună=rău, trist, descurajat

Varianta 2.

Copilul trebuie să starea ursulețului pedepsit.

Jocul 2 Ridichea uriașă

Scopul jocului este acela de a exersa și testa abilitățile de lucru în echipă ale copiilor și spontaneitatea acestora. Copiii sunt dispuși în cerc iar educatoarea povestește întâmplarea cu ridichea urișă, iar copiii execută scenariul poveștii, imitând personajele.

Educatoarea descrie scenariul jocului. Bunicul este trimis de bunica ta să adune ridichii din grădină, însă când ajunge acolo găsește o ridiche uriașă. Încearcă să scoată ridichea, însă își dă seama că nu poate și apelează la ajutorul bunicii. Bunica e alătură, dar nici cu ajutorul acesteia nu reușesc să scoată ridichea din pământ. Astfel este rugat să vină în ajutor nepoata. Nepoata se alătură, dar nici cu ajutorul acesteia nu reușesc să scoată ridichea din pământ. Este solicitat ajutorul cățelului, Lăbuș. Acesta răspunde vesel, dar nici cu ajutorul acestuia nu reușesc să scoată ridichea uriașă. Se gândesc să o invite și pe Mița, pisicuța lor. Aceasta răspunde pozitiv, dar nici cu ajutorul acesteia nu reușesc să scoată ridichea din pământ. A mai rămaș pe margine șoricelul, care așteaptă să i se ceară ajutorul. Este chemat, vine în grabă, trag din răsputeri de ridiche și în cele din urmă reușesc.

La finalul acestei etape, preșcolarii vor fi rugați să continue povestea, jucând rolul ursulețului.

Jocul 3. Dacă aș fi o albinuță

Scopul jocului este acela de a-l ajuta pe elev să se exprime prin intermediul metaforelor. Asfel, profesoara formulează fraze, pe care fiecare copil trebuie să le completeze verbal, iar apoi să le imite. Jocul poate deveni mai complex, prin încurajearea copilului să spună ce animăluț ar fi mama, ce animăluț ar fi tata, fratele etc. În această etapă, educatorul își formează o opinie cu privire la imaginea copilului despre membrii familiei. Tot în această etapă preșcolarii sunt rugați și să imite gesturile personajelor sau să descrie prin gesturi, obiectele descrise verbal.

Educatoarea

Dacă aș fi o albinuță, aș fi….

Copilul

…. hărnicuță

Cum face albinuța?

Educatoarea

Dacă aș fi un greieraș, aș fi…

Copilul

… un leneș

Cum face greierașul?

Educatoarea

Dacă aș fi un cățeluș, aș fi….

Copilul

… prietenos

Educatoarea

Cum arată un om prietenos?

Educatoarea

Dacă aș fi un leușor, aș fi…

Copilul

…puternic

Educatoarea

Cum arată un om puternic?

Educatoarea

Dacă aș fi o floricică, aș fi…

Copilul

… o delicată

Cum este un om delicat?

Jocul 4 Inima este plină de culoare

Scopul jocului este acela de a-i determina pe elevi să se exprime creativ și să facă apel la sentimente și culori, apoi trebuie să imite sentimentul descris, atunci când se referă la diferite personaje (lupul, cățelușul, bunica, fratele, capra cu trei iezi etc). În etapa imediat următoare, preșcolarii sunt rugați să facă apel la memorie și să povestească întâmplări din viața personajelor, făcând apel la dramatizare.

Materiale necesare: hârtie, creioane colorate

Sentimentul meu pentru mama…..

Sentimentul meu pentru….

Sentimentul meu pentru sora mea….

Sentimentul meu pentru cățelușul meu….

Sentimentul meu pentru bunica….

Sentimentul meu pentru educatoare….

Sentimentul meu pentru un coleg….

Sentimentul meu atunci când văd un urs…

Sentimentul meu atunci când văd un șarpe…

Sentimentul meu atunci când văd o ciocolată…

Sentimentul meu atunci când văd o floare….

C. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ

Este etapa în care am înregistrat rezultatele obținute de cele două eșantioane de subiecți, grupa experimentală și grupa de control, am stabilit diferențele, am prelucrat statistic datele și am interpretat rezultatele. Această etapă am realizat-o la finalul lunii decembrie 2016.

Evaluarea finală

TEST DE EVALUARE FINALĂ

(evaluez cunoștintele dobandite în urma intervenției)

Cuprinde:

I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si dezvoltate      1p

I2 item subiectiv                                                                                        1p

I3 item obiectiv cu alegere multiplă                                                          1p

I4 item obiectiv cu alegere duală                                                              1p

I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora                                   1p

 Punctaj maxim 5 puncte

TEST

CUVINTE, SILABE, SUNETE 

I1 : Spune mai departe (proba orala)

                                    "Scufița Roșie se duce la…………"

I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propoziție.

I4 : Încercuiește cuvântul alcătuit din mai multe silabe și reprezinta silabele în casuță.

                            VÂNĂTOR                                            LUP  

Rezultate obținute la testul inițial:

Tabelul 3.1 Rezultatele cercetării testarea inițiala

Tabelul 3.2 Rezultatele cercetării testarea finală

Interpretarea rezultatelor:

                  Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte. Datorita faptului că asupra grupului experimental s-a acționat prin aplicarea de metode și procedee specifice și s-au realizat activitați, jocuri dramatice cu caracter stimulativ și de dezvoltare a limbajului, atât în anul anterior cât și în anul curent, regulat,  se pot observa diferențe semnificative a procentelor  calculate în urma punctajelor obținute.

  Aceste aspecte de diferențiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. Grupa de control este alcătuit din mai mulți copii proveniți din medii sociale defavorizate. La aceștia, rata frecventării gradiniței este scazută. În plus, ceea ce este mai important, nu s-a intervenit prin activitațile care au fost realizate la grupul experimental.

CONCLUZII

Poveștile stimulează afectivitatea, fundamentală în formarea caracterului moral. Repovestirile stimulează creativitatea, hrănesc dorința copilului de a se afirma, iar exercițiile de creație prefigurează debutul creațiilor literare.

Utilizarea dialogului ca dimensiune esențială a jocului dramatic a permis familiarizarea copiilor cu formule de adresare, elemente ale expresivității limbajului, învățarea unor replici.

Poveștile îi ajută pe copii să-și construiască structuri mintale, să stabilească raporturi de tipul:”eu”, ”altul”, ”ce e real”, ”ce e imaginație”, să perceapă raporturile spațiale și temporale:”demult”, ”departe”, ”aproape”,” înainte/după”, ”ieri/azi/mîine”.

Dramatizarea este un proces complex de exprimare a capacităților intelectuale ale copiilor, a stărilor afective, de exteriorizare a vieții sale lăuntrice. Prin dramatizare se împlinește nevoia de joc a copilului, rolul jucat de el oferindu-i valoare și fiind un prim pas în crearea unei imagini de sine pozitive.

Prin jocul de-a teatrul copilul va căpăta stăpînirea de sine necesară în procesul de construcție a personalității. Jocul dramatic este o școală a sincerității, a onestității, deoarece oferă posibilitatea copilului de a fi el însuși dar și personajul preferat; exersarea exprimării teatrale le formează o extraordinară capacitate de percepere, înțelegere și observare și explorare a simțului abstractizării.

Educatoare îndeplinește rolul de regizor și actor al propriului spectacol: spectacolul în care copiii sunt ceea ce vor ei să fie, în care timpul și spațiul se contopesc; când cortina cade peste aplauzele spectatorilor, un zîmbet strălucește pe fața fiecărui copilaș: au fost actori într-o poveste….

Aceștia au capacitatea de a empatiza cu personajele din poveste, de a le înțelege poveștile. Predarea prin intermediul dramatizării se eficientizează procesul de învățare, ipoteza fiind validată. Copiii sunt mai implicați și mai atenți la clasă. În plus, procesul instructiv este mult mai interactiv pentru preșcolari. Cu toate acestea, dramatizarea nu poate fi utilizată pentru predarea tuturor lecțiilor.