Potentialul Turistic al Zonei Baia de Aries

=== 017dfa968685acbc36ecbdc485a22a32b237cc1b_303467_1 ===

POTENȚIALUL TURISTIC AL ZONEI BAIA DE ARIEȘ

POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

CUPRINS

Introducere

Capitolul I CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND ACTIVITATEA TURISTICĂ

Turismul- concepte și trăsături

Forme de turism

Turismul în România

Turismul în județul Alba

Capitolul II INFRASTRUCTURA ȘI POTENȚIALUL TURISTIC AL ZONEI BAIA DE ARIEȘ

2.1 Căi de acces și mijloace de transport

2.2 Potențialul turistic natural

2.2.1 Relieful

2.2.2 Clima

2.2.3 Aspecte hidrologice

2.2.4 Vegetația

2.2.5 Fauna

2.2.6 Rezervații naturale

2.3 Potențialul turistic antropic

2.3.1 Vestigii istorice și monumente artistice

2.3.2 Instituții și evenimente cultural artistice

2.3.3 Biserici și mănăstiri

2.3.4 Etnografie și folclor

2.3.5 Dotări tehnico-edilitare, sociale, culturale, comerciale, sanitare

Capitolul III CĂI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN ZONA BAIA DE ARIEȘ

3.1 Forme de turism ce ar putea fi practicate în zona Baia de Arieș

3.2 Importanța parteneriatelor în dezvoltarea turismului la nivel local

3.3 Dezvoltarea activității turistice în zona Baia de Arieș printr-o promovare continuă

3.4 Dezvoltarea turismului rural și a agroturismului la nivel local

3.5 Identificarea posibilităților practice de înființare a unei pensiuni turistice în zona Baia de Arieș. Cadrul legislativ și sursele de finanțare

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea de față se dorește a fi una care să sintetizeze aspectele în ceea ce privește activitatea turistică din zona Baia de Arieș, o zonă în care mult timp a predominat activitatea de exploatare a resurselor naturale, mai exact metale. Odată cu restrângerea sectorului industrial, o variantă pentru relansarea acestei zone este activitatea turistică. Prin intermediul acestei lucrări doresc să realizez o analiză a situației actuale din regiune din punct de vedere al potențialului turistic natural și antropic, a capacităților turistice dar și în privința calității mediului.

Lucrarea este structurată în trei capitole, cu un conținut bine argumentat și sintetizat, pentru care au fost utilizate mai multe surse bibliografice. Primul capitol se referă la aspectele teoretice legate de turism, concepte, trăsături, și elemente generale legate de activitatea turistică din România dar și din județul Alba în mod special. Ca și bibliografie, la acest capitol vor fi folosite mai multe cărți de specialitate dar și enciclopedii sau ghiduri turistice. Capitolul secund îți propune să facă o analiză ceva mai detaliată a potențialului turistic al regiunii Baia de Arieș, după prezentarea aspectelor care țin de geografia fizică care vor fi prezentate din perspectiva importanței turistice vor fi prezentate și analizate obiectivele turistice antropice, incluzând aici și elementele care țin de etnografie și folclor, tradiții, obiceiuri.

Al treilea capitol se referă concret la soluții pentru dezvoltarea turismului din Baia de Arieș și propune câteva forme de turism care pot fi promovate și practicate aici dar și posibilitatea de a îmbunătății infrastructura turistică, fie vorba despre căi de comunicație, unități de cazare, alimentație sau agrement. Se vor prezenta în acest sens posibilități prin care zona turistică Baia de Arieș poate fi promovată pe piața turistică, felul cum autoritățile locale pot să sprijine acest program de dezvoltare. Un subcapitol este destinat prezentării unei inițiative private-model, de înființare a unei pensiuni turistice cu o clasificare superioară, modul legal prin care se poate face acest lucru dar și elementele legate de turism rural și agroturism, soluții reale care se pretează foarte bine pe profilul natural și uman al acestei zone, iar un alt subcapitol din acest capitol trei este destinat prezentării posibilităților de dezvoltare a regiunii prin intermediul investițiilor în agroturism, turism rural în general. În același timp se vor căuta soluții de ordin financiar de dezvoltare a zonei prin intermediul investițiilor, fixarea cadrului legislativ de înființare de noi unități de cazare în zonă.

Concluziile sunt prezentate la final și argumentate, fiind o consecință logică a analizei din cadrul acestei lucrări. Textul va fi susținut frecvent și de imagini alese cu multă grijă din diferite surse sau din arhiva personală. Se vor face permanent referințe bibliografice la sursele de informare utilizate la redactarea prezentei lucrări.

Capitolul I

CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND ACTIVITATEA TURISTICĂ

1.1 TURISMUL- CONCEPTE ȘI TRĂSĂTURI

Turistul – poate fi oricare om ce se deplasează de la domiciliu spre unul sau mai multe locuri sau obiective având ca scop recreerea, odihna, cunoașterea, realizarea de activități, altele decât cele pe care le îndeplinește în mod curent . În sfera acestei noțiuni se regăsesc atât drumețul cât și excursionistul. Potrivit Dicționarului Turistic Internațional, turistul este o persoană care “călătorește pentru plăcerea sa; orice persoană care, călătorind pentru propria-i plăcere se îndepărtează pentru cel puțin 24 ore de domiciliul său obișnuit, deplasările cu o durată mai mică fiind excursii”

Turismul – exprimă o activitate complexă, presupune deplasarea, staționarea de la câteva ore lamai multe zile, cu un scop care exclude realizarea de venituri. Definiția oficială a fost adoptată de către Organizația Mondială a Turismului din anul 1991 și se prezintă astfel: “turismul reprezintă activitățile efectuate de o persoană ce călătorește în afara mediului său obișnuit pentru o perioadă de timp nespecificată al cărui scop principal de călătorie este altul decât cel de a efectua o activitate remunerată în interiorul locului vizitat” .

Patrimoniu turistic – reprezintă un ansamblu de elemente naturale, sociale, economice, culturale dar și totalitatea amenajărilor (căi de comunicație, bază de cazare, odihnă, tratament, masă, amenajări pentru distracții și instrucție) destinate activităților turistice de pe un teritoriu. Spre deosebire de patrimoniu, fondul turistic se referă numai la obiectivele turistice, fără infrastructură.

Potențialul turistic – constituie ansamblul elementelor naturale și antropice de pe un teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând la realizarea unr activități turistice. P.Cocean (1996) definește potențialul turistic ca fiind rezultatul asocierii spațiale a fondului turistic cu baza tehnico-materială aferentă, iar G.Erdeli și I.Istrate (1996) definesc potențialul turistic ca fiind ansamblul elementelor naturale, economice și cultural istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism. Obiectivul turistic – este orice element natural, economic, social, cultural, care prezintă un interes de cunoaștere sau folosire de către o masă de oameni pentru care se înfăptuiește o activitate turistică, există două mari categorii: naturale și antropice.

1.2 FORME DE TURISM

Valorificarea peisajelor naturale și a bunurilor culturale reprezintă un proces istoric îndelungat. Primele resurse puse în valoare au fost cele montane, urmate de cele balneare și cele de litoral, ulterior au fost create condiții pentru valorificarea unor bunuri culturale, tot mai mult,mănăstirile, bisericile cu obiecte de cult deosebite devin puncte importante de atracție turistică.

În funcție de numite criterii bine delimitate se pot determina mai multe forme de turism:

1. Criteriul provenienței: delimitează turismul intern (populația proprie unei țări care se deplaseazăla nivelul teritoriului național), turismul internațional (deplasarea turiștilor în afara granițelor țării de origine, pentru un timp mai mare de 24 ore).

2. Criteriul volumului de participanți: din acest punct de vedere se deosebește turismul individual (practicat de persoane izolate dar și în familie, cu venituri bune), turismul de grup (mult mai solicitat, pot beneficia de anumite reduceri la tarife).

3. Criteriul modului de desfășurare: din acest punct de vedere există un turism organizat și semi-organizat (un rol important îl au agențiile de turism care asigură servicii complete, atractive), turism liber, neorganizat (clientul are libertatea de a-și alege propriul circuit sau destinația turistică).

4. Criteriul sezonalității: determinată de factorii climatici, de dotarea și calitatea serviciilor turistice determină un turism continuu (permanent), turismul discontinuu (sezonier, care la rândul lui este turism de vară și turism de iarnă, aici este inclus și turismul practicat la sfârșitul săptămânii), turismul liber (de circumstanță, asociat cu unele evenimente științifice, culturale, sportive).

5. Criteriul duratei de sejur: implică un turism de lungă durată (caracteristic persoanelor vârstă sau tinerilor, specific stațiunilor balneare și montane, poate ajunge și la o durată de 30 zile) , turism de durată medie (corespunde tratamentelor balneare și poate avea o durată între 21-30 zile), turism de scurtă durată (nu mai mult de 2-3 zile).

6. Criteriul mijloacelor de transport folosite: feroviar, rutier, aerian, naval și pedestru.

7. Gradul de mobilitate: turism de sejur, turism de circulație, turism de tranzit.

8. Motivația: pt recreere și odihnă, cultural-istoric, balnear, sportiv, cultural-religios, afaceri.

Toate aceste opt criterii generează anumite tipuri și forme de turism, dar cu siguranță că motivația este cea mai importantă, asociată fiind cu bugetul disponibil și resursa de timp liber.

1.3 TURISMUL ÎN ROMÂNIA

România este o țară cu valențe deosebite pentru turism, se remarcă un relief divers, pitoresc, o îmbinare armonioasă între munți, dealuri, podișuri și câmpii care se constituie într-un impozant ansamblu arhitectonic, pe care Nicolae Bălcescu l-a asemuit cu o cetate-simbol al rezistenței neamului românesc, o climă favorabilă în majoritatea regiunilor, o floră și faună care prin varietatea și bogăția elementelor asigură o ambianță biogeografică favorizantă pentru odihnă, drumeție, vânat și pescuit sportiv. La toate acestea se adaugă Delta Dunării cu originalitatea ei peisagistică, morfohidrografică și faunistică, unicat european, una dintre cele mai reprezentative și valoroase din punct de vedere turistic regiuni din România. Resursele balneare (apa mării, plaja, apele termominerale, nămolul sapropelic, bioclimatul marin) la care se adaugă obiectivele cultural-istorice fac din litoralul românesc al Mării Negre o regiune turistică care răspunde unor game largi de motivații turistice (odihnă, tratament balnear, sporturi nautice, navigație de agrement, pescuit sportiv, pelerinaje). De-altfel, resursele balneare ale României, emanațiile mofetice uscate, nămolurile sapropelice sau de turbă, apele minerale au plasat România în circuitul turismului balnear european și chiar mondial, multe dintre resursele balneare având calități comparabile și chiar superioare unor stațiuni renumite ca Vichy, Karlovy-Vary sau Baden-Baden.

Potențialul turistic antropic deosebit de apreciat, cu elemente de civilizație materială (vestigii istorice, monumente de artă și arhitectură, obiective istorice și social-culturale) dar și civilizației spirituale (obiceiuri, folclor, religie, ospitalitate, organizare comunitară).

Oferta turistică este completată de baza tehnico-materială specifică (baza pentru cazare și agrement, baza pentru tratament, alimentație publică, transport turistic) dar și de infrastructura generală.

România dispune de o bună rețea de căi de transport care acoperă întreg teritoriu național dar care trebuie modernizată pentru a face față normelor de circulație europene:

rețeaua de căi ferate: 11 300 km lungime, din care doar o 1/6 este electrificată.

rețeaua de drumuri rutiere: 72 800 km lungime, de interes național și european sunt cele mai importante pentru turism dar aici este nevoie de un program serios de modernizare.

rețeaua de căi aeriene: dezvoltată mult dupa 1990, cu modernizări importante.

rețeaua de căi fluviale și maritime: importante pentru turism sunt fluviul Dunărea si portul Constanța.

România dispunea la sfârșitul anului 2011 de 1 319 hoteluri, unde s-au cazat peste 1,2 milioane turiști străini (INS). Numărul total de turiști a depășit 6 milioane în anul 2010.

TURISMUL ÎN JUDEȚUL ALBA

În primul rând se vor prezenta pe scurt principalele atracții turistice ale județului Alba

Fig. 1.1 Harta turistică a județului Alba, sursa: harți.ro

Complexul carstic Scărișoara- Munții Bihorului: Peștera Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România, ghețarul are o vârstă de 4 000 ani, și un volum de 80 000 m3 .

Peștera Huda lui Papară: situată în Munții Trascăului, are o mare valoare științifică, aici se află cea mai mare colonie de lilieci din Europa, are o lungime apreciabilă de peste 5 200 m, dovezile arheologice atestă o locuire a acestei peșteri încă din Paleolitic.

Fig. 1.2-1.3 Impresionanta intrare în Peștera Huda lui Papară (stânga) și ghețarul de la Scărișoara sursa: wikipedia

Cheile Râmețului, situate pe valea Geaogiului, un peisaj pitoresc, relief carstic, conservă o serie de plante rare , are o suprafață de 150 ha, se remarcă prin sectoare de chei, abrupturi, turnuri, doline și peșteri de diferite dimensiuni.

Valea Arieșului, se desfășoară între Muntele Mare și Munții Trascăului, pe lângă peisajele deosebite, premise ale dezvoltării turismului în zonă, tradițiile și obiceiurile Țării Moților sunt păstrate aici în forma lor ancestrală.

Fig.1.4-1.5 Cheile Râmețului în imaginea din stânga și Valea Arieșului în cea din dreapta, sursa:google earth

Detunatele: situate în Munții Metaliferi, rezervația cuprinde coloane de bazalt prismatice, formate în urma răcirii lavelor vulcanice.

Cetatea Alba-Iulia: are o suprafață de 70 ha, concepută după sistemul Vauban, cu un fort central și 7 bastioane; a fost construită în 24 ani începând cu anul 1714, prezintă trei porți monumentale iar lungimea zidurilor atinge 12 km.

Fig.1.6-1.7 Cetatea Alba Carolina (imaginea din stânga, vedere aeriană) și Codex Aureus din Biblioteca Batthyaneum (imaginea din dreapta), sursa: viziteazaalbaiulia.ro

Palatul Principilor (Alba-Iulia): o clădire impresionată, aici pentru o scurtă perioadă și-a avut reședința Mihai Viteazu; construcția a început de la sfârșitul sec.XIV fiind destinată inițial a fi reședință episcopală, a suferit mai multe distrugeri, a fost refăcută complet în sec.XVII. Biblioteca Batthyaneum (Alba-Iulia): adăpostește titluri de o mare valoare științifică, amintim numai Codex Aureus (manuscris-sec.VIII), Palia de la Orăștie (1582), Noul Testament (1648).

Muzeul Unirii (Alba-Iulia): adăpostește peste 18 000 piese; se remarcă Sala Unirii unde în data de 1 decembrie 1918 a fost citită hotărârea solemnă a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, proclamând Unirea Transilvaniei cu România .

Biserica evanghelică (Sebeș): ridicată pe locul unei vechi biserici romanice din sec.XIII.

Cetatea Sebeșului: din sec.XIV-XV, zid de incintă, vestigiile turnurilor de apărare din vest și nord. Biserica ortodoxă (Teiuș): datează din sec.XVI, obiecte din sec.X-XI, atestă continuitatea românilor. Castelul din Blaj: monument istoric din sec.XVIII, ziduri groase de 1 m, reședință feudală; muzeu. Castelul din Cetatea de Baltă: monument de arhitectură medievală, funcție de locuință, sec.XVII. Monumentul de la Mirăslău: ridicat în amintirea luptei din 1600 dintre Mihai Viteazu și generalul Basta; cimitirul eroilor căzuți în anul 1944 în al doilea Război Mondial.

Fig.1.8-1.9 Sala Unirii (stânga) și Castelul Cetatea de Baltă (dreapta), sursa:albaturism.ro

Statuia ecvestră a lui Avram Iancu (Câmpeni): centru important al Revoluției din 1848. Bustul lui Horea (Albac): operă a sculptorului R.Ladea, ridicat în comuna unde s-a născut Horea. Casa memorială Avram Iancu (Avram Iancu): obiecte ale lui Avram Iancu, arme, documente, fotografii; este de-alfel, comuna natală a marelui revoluționar român. Muzeul Minelor din Roșia Montană: galeria romană, scule vechi, lapidariul, instalații miniere. Mocănița Abrud- Vidolm: trenuleț de munte, are ca stații Roșia Montană sau Abrud și Câmpeni.Târgul de Fete de pe Muntele Găina: are loc în data de 20 iulie în ziua de Sf.Ilie, sărbătoare care are loc pe Muntele Găina, cu o altitudine de 1 484 m. Portul popular al Buciumanilor: se remarcă prin ineditul formelor imprimate. Dansul popular “Țarina de la Abrud”: păstrat în forma autentică din perioadele istorice.

Capitolul II

INFRASTRUCTURA ȘI POTENȚIALUL TURISTIC AL ZONEI BAIA DE ARIEȘ

2.1 CĂI DE ACCES ȘI MIJLOACE DE TRANSPORT

Teritoriul administrativ a comunei este străbătut de DN 75, la o distanța de 25 km de orașul Câmpeni, 105 km de Alba Iulia și 60 km de orașul Turda; calea ferată îngustă cu numărul 112, Turda-Abrud, care asigură legătura prin satele Brezești, Sartaș și Muncelu, dar care momentan nu este funcționabilă.

Rețeaua internă de drumuri se prezintă în condiții acceptabile asigurând un acces rutier rapid în diferite puncte ale orașului. Cu toate acestea investițiile sunt în continuare necesare și se desfășoară prin asfaltarea și refacerea anumitor străzi și porțiuni de străzi din infrastructura orașului. Lungimea totală a rețelei stradale a orașului Baia de Arieș dar și a localităților componente este de 14,2 km , din care în Baia de Arieș sunt 8,4 km. Din cei 14,2 km starea drumurilor se prezintă astfel:

modernizate: 2,7 km

nemodernizate: 6,7 km

comunale: 4,8 km

Fig.2.1 Legătura asigurată pentru Baia de Arieș cu restul țarii prin DN 75, sursa:arhiva personală

2.2 POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

2.2.1 Relieful

Orașul Baia de Arieș este situat într-o zonă montană, unitatea majoră de relief fiind Munții Apuseni, mai exact la contactul dintre Munții Trascăului și Muntele Mare.

Munții Trascăului, situați la sud de orașul Baia de Arieș, sunt alcătuiți din roci cristaline în partea lor nordică, benzi de ofiolite și fliș cretacic în partea lor centrală și în sud spre orașul Baia de Arieș. Pe lângă acestea apar bare și platouri calcaroase tectonizate . Modelarea a impus în relief creste, vârfuri (1 256 m în vârful Poienița), culmi și platouri aparținând la câteva suprafețe și nivele de eroziune, depresiuni, bazinete depresionare, chei și relief ruiniform. Muntele Mare. situat la nord de valea Arieșului, este alcătuit predominant din roci cristaline dar există și petece de calcare jurasice, altitudinile cele mai mari se încadrează între 1 500- 1 826 m, spre nord și nord-est prezintă culmi netede, văile sunt înguste și adânciiar unde acestea intersectează masele calcaroase apar chei pitorești.

Fig. 2.2 Relieful din imediata apropiere a orașului Baia de Arieș, imagine din satelit, sursa: google earth

Valea Arieșului se impune prin peisaje deosebite care reprezintă premisă pentru dezvoltarea turismului în această zonă, se remarcă în mod special, diferențele de nivel, culmile împădurite care mărginesc culoarul de vale, o regiune sălbatică încă prea puțin cunoscută și în consecință extrem de limitat valorificată turistic

2.2.2 Clima

Durata de strălucire a Soarelui este de aproximativ 1 800 ore anual. Radiația solară globală estimată este de sub 112,5 kcal/cmp/min. Temperatura medie anuală este situată în jurul valorii de 7-8 grade Celsius.Temperatura medie normale ale lunii iulie este 19,2 grade Celsius iar cea a lunii ianuarie este de -2,6 grade Celsius . Anual se înregistrează peste 50 zile cu iarnă efectivă, existând între 150-170 zile cu îngheț . Numărul de zile de vară variază între 20-50 anual. Număr de zile cu strat de zăpadă este de 30-50 anual. În privința circulației aerului, predomină circulația vestică, aerul se canalizează de-a lungul văii, viteaza medie a vântului fiind de 5-7 m/s.

2.2.3 Aspecte hidrologice

Râul Arieș, are o lungime de 164 km, se formează în munți din Arieșul Mare cu obărșie în Munții Bihor și Arieșul Mic care vine din estul vărfului Bihor. Cele două cursuri se unesc la Câmpeni cu un debit unit de 11,7 m3 /s, în aval de Câmpeni separă Muntele Mare de Munții Trascăului, apoi intră în Câmpia Transilvaniei cu debit de peste 23 m3 /s, pentru a se vărsa în Mureș. Izvorul este situat la o altitudine de 507 m iar gura de vărsare la 263 m altitudine.

2.2.4 Vegetația

Regiunea se încadrează în etajul pădurilor de fag, care se desfășoară între 800-1 200 m altitudine. Există și două subetaje,cel superior aflat în contact cu pădurile de conifere, cu caracter mixt, de amestec, implicând pe lângă fag și brad, molid, paltin și ulm de munte, în acest subetaj, stratul arbustiv este slab reprezentat. Subetajul inferior este alcătuit din fag cu paltin, ulm și mesteacăn. În acest subetaj, stratul arbustiv este alcătuit din vonicel, soc, alun, corn, sânger iar ocazional afinul.

Fig.2.3-2.4 Pădure de fag (stânga) și flori de soc, sursa: wikipedia

2.2.5 Fauna

Lumea animală este alcătuită din specii cu un areal larg ce cuprinde și spații întinse din celelalte etaje biogeografice. Există multe mamifere rozătoare (veverițe, șoareci, pârși), lupi, jderi de pădure, mistreți, căprioare, urși, dar și numeroase păsări (ierunci, cocoșul de mesteacăn), insecte concentrate mai ales în litieră și în substrat .

Fig. 2.5-2.6 Ursul carpatin (stânga) și cocoșul de munte în imaginea din dreapta, sursa: animalpedia.ro

2.2.6 Rezervațiile naturale

În imediata apropiere a orașului Baia de Arieș se află un fag cu o mutație natural, numit Fagul Împăratului. Fagul se află pe malul drept al râului Arieș, în amonte de Baia de Arieș, langă satul Muscelul.Bătrânii locului spun că acest fag ar avea o vârstă de peste 500 ani, legenda spune că la poalele lui s-ar fi întâlnit Avram Iancu cu Împăratul Austro-Ungariei. Acest copac are și o aură mistică, apa care se prelinge pe tulpina lui este considerată vindecătoare, de aici și a doua denumire a fagului, aceea de Pomul Fermecat . Prezintă un frunziș marcescent, se usucă iarna dar rămân atașate de ramuri, frunzele au o culoare brună.

Fig.2.7-2.8 Fagul Împăratului, un copac protejat prin lege, sursa: panoramio.ro

2.3 POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

2.3.1 Vestigii istorice și monumente artistice

Cetatea Alburnus Major- situată pe Dealul Cetății, cu rolul de a apăra localitatea și exploatările aurifere, aici au fost descoperite locuințe, morminte, unelte pentru minerit, inscripții care atestă locuirea milenară pe aceste locuri, cele 25 table cerate cu numele de Alburnus Major.

Fig.2.9-2.10 Ruinele cetății romane Alburnus Major, pe Dealul Cetății- Roșia Montană, și statuia lui Avram Iancu din Câmpeni,sursa:google earth

Alte obiective turistice de ordin antropic mai pot fi localizate și în localitățile apropiate orașului Baia de Arieș: Muzeul Mineritului și casele vechi din sec.XVIII-XIX din Roșia Montană, vestigiile mineritului antic-roman din comuna Lupșa, arhitectura veche, din lemn, a caselor de pe Valea Arieșului și monumentele ostașilor români din Câmpeni și Sălciua.

2.3.2 Instituții și evenimente cultural artistice

Muzeul Mineritului, din Roșia Montană, situat în apropierea exploatărilor miniere aurifere antice, interesante sunt galeriile romane lungi chiar și de zeci de km, unelte, dispozitive utilizate pentru separarea aurului de apă, acestea fiind alimentate artificial cu apa unor lacuri numite tăuri, numite șteampuri. Muzeul Avram Iancu din Câmpeni, casa unde Avram Iancu și-a avut cartierul general în timpul Revoluției din 1848. În sălile acestui muzeu este prezentată istoria străveche a vieții din Apuseni, iar cea mai importantă sală cinstește momentul Revoluției din 1848, prin arme, documente, imagini.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina, are loc vara, în ziua de 20 iulie, pe Muntele Găina

(1 486 m), este o sărbătoare tradițională a moților, cu rădăcini foarte vechi, de semnalat sunt frumoasele porturi populare, lazile de zestre sculptate și frumos colorate, corturile, dar și muzica, dansurile populare.

Sărbătoarea narciselor de la Negrileasa, comuna Bucium- spectacol de muzică populară, port popular, tinerii și cei vârstnici urcă în Poiana Narciselor pentru a se bucura de tot ceea ce reprezintă natura, pentru a admira narcisele, obiectele de artizat populare creații ale meșterilor locali.

2.3.3 Biserici și mănăstiri

Mănăstirea Lupșa- Mănăstire cu un trecut agitat, a fost la un pas sa fie distrusă de către generalul Buccow, în campania sa împotriva bisericilor ortodoxe, fiind oprit numai de o scrisoare a lui Petru Pavel Aron. Se remarcă biserica de lemn a mănăstirii, înscrisă pe lista monumentelor istorice a județului Alba, are hramul Sf.Nicolae și Înălțarea Sf.Cruci, datează din sec.XV (1429), refăcută în anul 1694. În naos sunt stilizate motive florare și geometrice, inscripții latine pe tavan .

Fig. 2.11-2.12. Biserica din lemn a Mănăstirii Lupșa în imaginea din stânga și interiorul acesteia în dreapta, sursa:wikipedia

Biserica de lemn “Învierea Domnului”- situată în Baia de Arieș, monument istoric din anul 1769 înscris în lista monumentelor istorice din județul Alba. Biserica cu hramul Sf.Gheorghe și Nașterea Fecioarei Maria- situată tot în Lupșa, din sec.XV a fost biserica unei vechi mănăstiri ortodoxe, iar din sec.XVIII a devenit biserica unei mănăstiri greco-catolice. Construcție în stil gotic, biserică tip-sală, întărită prin contraforți, turn-clopotniță din lemn ridicat în stil baroc în sec.XVIII.

2.3.4 Etnografie și folclor

Țara Moților, este una dintre cele mai bogate în tradiții și folclor din România, obiceiurile ancestrale sunt păstrate cu sfințenie poate cel mai bine dela noi din țară, poate doar în Maramureș să fie la fel de bine conservate. Unul dintre cele mai vechi cântece din Țara Moților se numește “Cântecul cununii de grâu” . Versurile sunt pline de voioșie și respect pentru cele sfinte.

Obiceiurile de muncă, botez, nuntă, înmormântare sunt extraordinare, spiritualitatea și tradiția au aici un cuvânt greu de spus în viața moților pentru mult timp. Colindele sărbătorilor de iarnă sunt cântate cu multă dragoste, sunt trăite efectiv. Satul moțesc este cu siguranță un punct de rezistență a spiritualității românești într-o Transilvanie tulbure. Moții sunt pricepuți lucrători ai lemnului, ei construiesc ciubere, donițe, mobilier din lemn, realizând a adevărată civilizație a lemnului. Satele din Țara Moților sunt îmbogățite de o serie de elemente străvechi, extrem de bogate din punct de vedere etnografic, elemente care se constituie în adevărate premise pentru turismul local. Amintim aici șura poligonală, colna și alte acareturi specifice culturii și civilizației rurale arhaice românești. Arhitectura populară, gospodăriile și casele tradiționale, arta populară dau valoare turistică extraordinară Țării Moților . La toate acestea se adaugă gastronomia, bucatele tradiționale, realizate cu aceleași rețete de sute de ani.

Fig. 2.13-2.14 Port popular din Țara Moților, expus la Muzeul Avram Iancu din Câmpeni, imaginea din stânga și Târgul de Fete de pe Muntele Găina în imaginea din stânga, sursa: www.Arieseni-Apuseni.ro

2.3.5 Dotări tehnico-edilitare, sociale, culturale, comerciale, sanitare

Numărul de locuințe este de 1 041 unități din care 680 apartamente , majoritatea conectate la rețeaua de încălzire centrală și alimentate cu apă potabilă. Satele din imediata apropiere a orașului își asigură căldura prin lemne, deși multe gospodării și-au instalat centrale termice individuale iar alimentarea cu apă pentru diferitele utilități se face din surse naturale verificate periodic prin buletine de analiză la un institut din Câmpeni. Liniile electrice subterane au o lungime de 3,7 km, iar cele aeriene de 23 km, existând 7 posturi de transformare. Se impune înlocuirea anumitor porțiuni din lungimea cablurilor care au o durată de utilizare depășită.

Comunicațiile sunt asigurate prin telefonia mobilă și fixă, în perimetrul orașului existând trei relee pentru acoperirea zonei cu semnal GSM. Releul de televiziune situat pe dealul Piatra Băii asigură receptarea semnalului TVR 1. Instituțiile administrative, cele financiar-bancare și utilizatori particulari au acces la internet prin cablu. Localitatea este deservită și de serviciul poștal.

Sistemul educațional este reprezentat de liceul dr. Lazăr Chirilă, cu o clădire în stare foarte bună, aici învață peste 800 elevi îndrumați de 60 profesori, în 16 săli de clasă. Școala gimnazială, situată într-o clădire în stare foarte bună, unde învață 378 elevi în 9 săli de curs cu 20 profesori angajați. Patru școli primare cu grădinițe la sate și o grădiniță separat, reprezentând un număr de 8 clase, 169 elevi, 10 cadre didactice .Casa de Cultură reabilitată în anul 2011, dispune de o sală mare de 300 locuri, o sală de conferințe de 60 locuri, vestiare-grupuri sanitare, sisteme audio-video. Biblioteca orașului a fost înființată în anul 1980 și adăpostește 6000 cărți.

Capitolul III

CĂI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN ZONA BAIA DE ARIEȘ

3.1 FORME DE TURISM CE AR PUTEA FI PRACTICATE ÎN ZONA BAIA DE ARIEȘ

Valorificarea peisajelor naturale și a bunurilor culturale reprezintă două dintre soluțiile relansării turismului local din Baia de Arieș. Resursele turistice naturale și elementele de ordin cultural au ovaloare excepțională și pot fi puse în valoare prin diferite forme de turism. Punerea în valoare a resurselor turistice montane a fost pentru zona Baia de Arieș, premisa principală de apariție și dezvoltare a turismului local și de dezvoltare a economiei. Valorificarea bunurilor culturale prin înființarea de muzee, colecții particulare, mănăstirile, bisericile cu obiecte de cult deosebite devin puncte de atracție turistică dacă sunt bine conservate și puse în valoare fără a fi degradate de intervenția umană. Punerea în valoare a obiectivelor turistice culturale, datorită dispersiei lor în teritoriu sunt necesare construirea de structuri turistice care săvinăîn întâmpinarea vizitatorilor. În zona Baia de Arieș există condiții reale să se diversifice formele de turism practicabile în strânsă corelație cu resursele existente. Posibilitățile de valorificare a resurselor turisticeau condus treptat la conturarea unor forme de turism principale practicate deja în zona Baia de Arieș sau care ar putea fi practicate pe viitor.

Turismul montan prin varietatea peisajului, posibilitățile de practicare a unor variate activități turistice constituie puncte de atracție ale zonei. Munții Apuseni din zona Baia de Arieș, sunt foarte pitorești, încă bine împăduriți, cu pășuni în zonele înalte, trasee turistice marcate care pot genera fluxuri turistice din categoria celor tineri, excursioniștilor dar și a cercetătorilor din diferite domenii.

Turismul pentru sporturi de iarnă, încă nu este prezent în această zonă acest tip de turism dar se pot face investițiile necesare, prin fonduri europene, alegerea unei porțiuni pe care poate fi trasată o pârtie, realizarea infrastructurii specifice turismului pentru sporturile de iarnă. Ridicarea unor spații de cazare adaptate schiorilor, instalații de transport pe cablu.

Turismul cultural- itinerant, poate fi cea mai importantă formă de turism practicată în zona Baia de Arieș, în funcție de categoriile principale de obiective culturale pot fi delimitate mai multe subtipuri de turism cultural istoric practicată aici: turismul religios, pelerinaje, etnografie, arheologie. Dispunerea obiectivelor turistice culturale necesită o rețea de căi de căi de comunicație bine pusă la punct.

Turismul urban, mai puțin pus în valoare în această regiune cu orașele Câmpeni și Baia de Arieș, aceste orașe păstrează încă anumite zone interesante, vechi, clădiri din secolele trecute cu o valoare arhitectonică deosebită, dar dezvoltarea funcției turistice este legată de calitatea managementului urban. Este necesar ca serviciile turistice să fie diversificate pentru segmente largi de turiști iar instituțiile culturale și muzeale, monumentele de arhitectură să se găsească în forme de conservare și funcționare optimă.

Turismul rural, poate fi incontestabil locomotiva turismului local, cu toate acestea puține sate, chiar la nivel național au fost integrate înanumite circuite turistice. Gospodăriile, fermele agricole dispuse să primească turiști nu sunt foarte multe dar aici se poate opera prin investiții serioase din fonduri europene cu un impact benefic asupra economiei locale dar și pentru protecția mediului natural.

Turismul de vânătoare, implică în primul rând evaluarea impactului asupra mediului natural, a populațiilor de animale cu interes cinegetic, apoi construirea unor cabane de vânătoare, iar ocoalele silvice pot organiza partide de vânătoare la cererea turiștilor.

Turismul pentru tineret, prin potențialul natural pitoresc, traseele montane, obiectivele turistice naturale și antropice, tradițiile foarte bine conservate pot atrage programe speciale pentru tineri, organizarea de excursii și tabere pentru elevi și studenți.

Turismul de sfârșit de săptămână, această formă de turism are o oarecare tradiție, fiind legată de nivelul mai redus al veniturilor turiștilor, care își pot permite doar scurte vacanțe de 2-3 zile. Dar susținerea acestei forme de turism se poate face prin amenajarea unor posibilități de agrement, unități de cazare și alimentație corespunzătoare.

Turismul ecologic și științific, se poate practica ca diversificare a acticităților turistice și de valorificare a altor resurse turistice. Mai este numit și ecoturism, care poate fi implementat și în zona Baia de Arieș, unde există întinse suprafețe forestiere, specii valoroase de plante și animale.

3.2 IMPORTANȚA PARTENERIATELOR ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI LA NIVEL LOCAL

În dezvoltarea turismului local se impune realizarea unor strategii bine puse la punct care să fie susținute de către instituțiile abilitate, prin parteneriate de lungă durată care să asigure finalizarea obiectivelor propuse. Succesul programelor turistice implementate nu poate începe fără educația și conștientizarea autorităților locale, a populației dar și a părților implicate.

Dezvoltarea resurselor umane, este al doilea pas, esențial pentru succes, pregătirea personalului angajat din diferite domenii, cazare, transport, agrement, pentru ca aceștia să asigure servicii de calitate. În acest sens se pot face parteneriate cu diferite instituții abilitate care pot asigura consilierea și pregătirea, eventual calificarea personalului.

Dezvoltarea afacerilor și dezvoltarea locală este pas absolut necesar pentru ca astfel cu o infrastructură pusă la punct, zona să crească ca valoare și prestigiu turistic. Deși rolul autorităților locale este fără îndoială foarte important, implicarea autorităților centrale, a instituțiilor turistice abilitate este decisivă pentru asigurarea succesului pe piața turistică.

Conservarea și protejarea mediului natural, este o premisă foarte importantă pentru dezvoltarea turistică locală, parteneriatele pentru mediu trebuie aici să fie prezente poate mai decisiv ca în alte cazuri, mediul fiind primul care îl întâmpină pe turist. Se pot face parteneriate cu Poliția, Ocolul silvic, organizații non.guvernamentale care să protejeze în primul rând pădurea și obiectivele turistice punctual, pentru că acestea sunt resursele turistice care asigură sosirea turiștilor aici.

Marketingul și promovarea zonei se poate face numai după ce sunt puse la punct în mare parte primii pași pentru organizarea activității turistice. Pentru produsul turistic se urmărește un marketing corect, acest lucru presupune oferirea clienților de informații complete și responsabile în legătură cu mediul natural și cultural din zonă. Parteneriatele pot fi utilizate în următoarele activități în acest sens:

dezvoltarea unor activități de cercetare a pieței naționale și chiar internaționale pentru întocmirea unei baze de date la care agențiile de turism să aibă acces

crearea unor oferte, a unor programe de specialitate pentru îmbunătățirea experienței turistice dar și pentru realizarea unui consum lent a resurselor turistice.

dezvoltarea sistemului de producție, pentru a facilita accesul acestuia pe piețele țintă.

promovarea produsului turistic poate fi făcută de autoritățile locale, de Ministerul Turismului, precum și prin asociațiile de dezvoltarea a turismului, a ecoturismului.

Dintre instituțiile, organizațiile care pot ajuta prin diferite parteneriate la dezvoltarea turistică a regiunii se pot menționa: administrația publică locală, regională și centrală, ONG-urile, instituțiile de învățământ, mass-media.

3.3 DEZVOLTAREA TURISTICĂ A ZONEI BAIA DE ARIEȘ PRINTR-O PROMOVARE CONTINUĂ

Promovarea activă este un element absolut necesar pentru atragerea de turiști în zonele vizate dar se face de regulă și de recomandat după parcurgerea unor etape absolut necesare legate de punerea la punct a infrastructurii generale și pentru turism. Pentru o promovare eficientă este nevoie de un program coerent și realist care să aibă de îndeplinit următoarele obiective:

îmbunătățirea imaginii produsului turistic din zona Baia de Arieș;

stimularea parteneriatului dintre sectorul public și cel privat

constientizarea rolului turismului încadrul economiei locale

stimularea cererii turistice și creșterea numărului de turiști

Programul de promovare activă a zonei turistice se poate realiza prin următoarele activități:

Participarea reprezentanților zonei turistice Baia de Arieș la manifestări interne și ulterior internaționale de profil, respectiv: expoziții, burse, târguri, festivaluri, conferințe, forumuri.

Realizarea de materiale de informare și promovare turistică

Realizarea de obiecte de reclamă, amintiri, protocol, suveniruri specifice zonei Țării Moților

Alte acțiuni pentru promovarea turistică a Țării Moțilorar putea fi: concursuri cu premii, acordarea de comisioane agențiilor de turism care promovează zona Baia de Arieș, coparticipări la evenimente speciale și actualizarea datelor turistice.

Investiții pentru deschiderea de centre de informare turistică

În derularea acestui program de promovare activă este necesarsă se țină cont șide următoarele aspecte organizatorice:

evaluarea rezultatelor obținute pe parcursul derulării programului;

analiza activității de promovare desfășurate;

analiza tendințelor cererii turistice;

analiza serviciilor și produselor oferite;

identificare de noi produse și noi servicii care pot fi oferite cu succes turiștilor;

stabilirea cheltuielilor, a bugetului disponibil pentru desfășurarea programului;

stabilirea cadrului organizatoric de realizare;

evaluarea impactului pe care îl poate avea aplicarea programului asupra zonei turistice

Problema esențială stă însă în eficiența actului de promovare, în condițiile în care, din păcate, agențiile de turism promovează mai mult destinații din afara României, atragerea de turiști către o regiune din România, fie ea și una de renume, Țara Moților,este o provocare. Localitățile din Țara Moților sunt cunoscute mai mult pentru minerit decât pentru vocația turistică, doar elementele tradiționale, folclorul și etmografia sunt valori recunoscute, acest lucru face ca rezultatele așteptate în urma promovării active să se lase poate așteptate. De aceea autoritățile locale și partenerii lor trebuie să știe că sarcina nu deloc una ușoară și următoarele măsuri se impun:

continuitatea mesajului promoțional este cel care de multe ori aduce rezultate nesperate și nu marimea grafică a acestuia.

trebuie ales un format potrivit mesajului promoțional care să fie apoi păstrat, de aceea trebuie ales cu grijă, să fie reprezentativ.

materialele grafice trebuie să fie de calitate, pornind de la calitatea hârtiei, culori, grafică, calitatea mesajului.

receptarea mesajului promoțional trebuie să fie eficient, astfel încât audiența-țintă trebuie să rețină prin un efort nu foarte mare zona turistică, elementele reprezentative și trebuie să trezească curiozitatea potențialului turist.

De foarte multe ori un slogan bine punctat și reprezentativ pentru localitatea sau zona respectivă poate face diferența. În cazul localității Baia de Arieș, a Țării Moților în general se pot folosi următoarele exemple de sloganuri promoționale:

“ Aerul cel mai ozonat îl găsiți la Baia de Arieș “

“ Petrece adevărata ta vacanță în Țara Moților “

“ Baia de Arieș- o localitate turistică pentru toate gusturile “

“ Țara Moților- locul perfect pentru vacanța mea “

“ Locul unde trecutul revine la actualitate- Țara Moților “

În consecință se impune abordarea următoarele obiective reale:

Creșterea atractivității zonei Țării Moților ca destinație turistică pe direcțiile cu potențial de dezvoltare: turismul montan, turismul cultural, turismul rural, agroturismul, ecoturismul.

Câteva soluții în acest sens sunt:

realizarea de circuite turistice care să includă și obiectivele turistice culturale;

abordarea unitară a informării și promovării turistice;

organizarea de evenimente culturale;

valorificarea turistică a mineritului antic, a galeriilor romane, a Mănăstirii Lupșa.

Îmbunătățirea infrastructurii și a cadrului instituțional al turismului în zona Țara Moților

Pentru ca aceste două obiective turistice să fie atinse promovarea trebuie să fie mai mult decât eficientă mai ales că zona nu este recunoscută ca una turistică. Inființarea unui centru de promovare turistică care să se ocupe numai de acest lucru ar fi un lucru salutar. Atribuțiile acestui centru sunt următoarele:

inventarierea resurselor turistice, alcătuind o bază de date care să fie reactualizată periodic

informarea generală asupra ofertei turistice și a atracțiilor turistice locale

realizarea, întreținerea și difuzarea pe Internet a bazei de date statistice pentru vizitatori, structuri turistice și agroturistice, instituții de cultură, educație și administrație locală.

realizarea rețelelor de puncte de informare turistică pe cuprinsul Țării Moților

conceperea, editarea și comercializarea materialelor publicitare: broșuri, pliante, ghiduri, albume, hărți, cataloage, casete audio, filme documentare, și alte materiale promoționale.

organizarea de evenimente expoziționale de turism pe plan local pentru atragerea de capital și de fluxuri turisti

Promovarea turistică prin mijloace grafice, pe hârtie sau electronice, prin mass-media, trebuie completată printr-o promovare locală, la fața locului, prin luarea unor măsuri, astfel:

amplasarea unor panouri informative la fiecare obiectiv turistic cu date generale de prezentare

amplasarea punctelor de informare în preajma principalelor puncte turistice care să distribuie hărți și broșuri.

Conceperea unui brand turistic și a unei strategii de comunicare, reprezintă parte a strategiei de promovare a turismului local. Alegerea unui brand scurt, clar concis este imperativă și la fel de importantă ca alegerea unui slogan. Iată câteva propuneri:

“ Țara Moților- Trecutul, aici”

“ Baia de Arieș- Renaștem pentru tine”

“ Țara Moților- pe urmele Crăișorului munților”

“ Valoarea noastră se măsoară în aur- Baia de Arieș”

3.4 DEZVOLTAREA TURISMULUI LOCAL ȘI A AGROTURISMULUI LA NIVEL LOCAL

La începutul acestui subcapitol îl citez pe actualul primar al orașului Baia de Arieș, interviu luat în anul 2009, dar probleme avute în vedere sunt încă de actualitate:

“Aș investi în agroturism daca aș fi om de afaceri. Deocamdată, nimeni nu a investit serios în acest domeniu la noi și din cauza faptului ca nu suntem cunoscuți. Aceasta ar fi una dintre alternative. Trebuie însa pregătit terenul pentru infrastructură și să valorificăm spațiile disponibile care pot fi adaptate la transformarea în hoteluri și moteluri. Din păcate, nu s-a prea făcut nimic în sensul acesta de către administrațiile anterioare și am ramas într-un fel defavorizați. Va trebui să promovăm zona și să ne facem cunoscuți însă acesta este un domeniu cu perspective de dezvoltare”, a precizat pentru citynews.ro primarul orasului Baia de Aries, Gheorghe Bora.

Valea Arieșului este cu siguranță una dintre cele mai dezvoltate regiuni din punct de vedere turistic, vorbind mai ales despre potențialul agroturistic existent dar și despre dotările existente deja care prin anumite programe și finanțări europene au prins contur. Munții Apuseni, munți pitorești, locuiți până aproape de înălțimile maxime, cu o zonă etnografică diversă, localități ca Sălciua de Sus, Sălciua de Jos, Rimetea, Albac, Avram Iancu sunt comori ale tradiției și etnografiei românești. în aceste gospodării tradiționale se pot vizita biserici de lemn, adevărate păstratoare ale comorilor moților, gospodării țărănești unice în lume, care conservă viața arhaică, munții Trascăului sunt recunoscuți pentru spațiile de cazare oferite în casele localnicilor.

Fig.3.1- Peisaj agroturistic din Țara Moților, și casă tradițioanală de moți de pe Valea Arieșului sursa: adrcentru.ro

Așa cum menționa în interviu primarului orașului Baia de Arieș în primul rând sunt necesare spații pentru cazarea turiștilor care vin să practice agroturismul. Implementarea agroturismului are efecte benefice asupra comunității locale și menționăm următoarele consecințe pozitive:

modernizarea rețelei stradale existente

asigurarea alimentării cu apă potabilă prin conducte

canalizarea asigurată în primetrele care au o mai mare densitate de construcții

realizarea unor mijloace de termoficare care să utilizeze resurse nepoluante

dezvoltarea activităților de prelucrare și comercializare a produselor agricol

În cadrul turismului rural și a agroturismului nu trebuie uitat impactul asupra mediului natural și construit dar și asupra comunității locale, din acest punct de vedere se delimitează:

Turismul și agrementul rural care pot să înlocuiască o agricultură nerentabilă

Turismul și agrementul rural ca și complementare agriculturii tradiționale

Bogăția patrimoniului de meserii constituie o invitație la la sejururi ceva mai lungi în regiune și la utilizarea structurilor de primire. Meseriile satului converg spre dezvoltarea turismului, spre retenția fluxurilor turistice către anumite regiuni, și vorbim aici de acele spații care pot să dispună de : expoziții și colecții etnografice, centrele tradiționale de prelucrare a lemnului, lecții demostrative făcute în fața turistilor. Meseriile tradiționale răspund cerințelor turiștilor pentru autenticitate. Dezvoltarea agroturismului, ea are la bază necesitatea găsirii de soluții pentru gospodăriile rurale, în sensul creșterii veniturilor prin valorificarea potențialului economic al acestora, dezvoltând serviciile de găzduire și de valorificare a produselor proprii și locale.

Celebra și recunoscuta ospitalitate românească poate fi valorificată prin agroturism, care astfel poate beneficia de spațiile de cazare din casele sătenilor. Prezintă un grad mare de complexitate, oferă servicii turistice, turiștii pot să participe activ la muncile din cadrul gospodăriei, de-asemenea bucatele sunt preparate exclusiv din produsele gospodăriei.

Dezvoltarea agroturismului în regiunea Baia de Arieș se poate face prin adoptarea următoarelor strategii:

Diversificarea ofertei turistice și a formelor de turism practicate

Promovarea meșteșugurilor tradiționale, a comerțului cu suveniruri, a artizanatului

Punerea în valoarea a tradițiilor și obiceiurilor populare

Diversificarea gamei de activități cu profil cultural-educativ

Organizarea și dotarea corespunzătoare a spațiilor de primire

Implicarea autoritălilor locale prin proiecte concrete finanțate din fonduri europene.

3.5 IDENTIFICAREA POSIBILITĂȚILOR PRACTICE DE ÎNFIINȚARE A UNEI PENSIUNI ÎN ZONA BAIA DE ARIEȘ.

CADRUL LEGISLATIV ȘI MIJLOACE DE FINANȚARE.

În vigoare este H.G.nr.31 din anul 1996 privind Metodologia de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului. Din prezenta hotărâre de guvern elementele care ne interesează sunt:

1.2. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului precede și constituie o condiție a eliberării autorizației de construire / desființare pentru obiectivele din domeniul turismului,

1.3. Avizul emis menționează categoria în care poate fi încadrat obiectivul, cu condiția respectării și a celorlalte criterii privind clasificarea pe stele și categorii a structurilor de primire turistice, și constituie premisa acordării ulterioare a categoriei.

2.1. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului se emite pentru:

2.1.1. documentații de urbanism și amenajare a teritoriului privind zone și stațiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente;

2.1.2. documentații tehnice privind amplasamentul, conformarea și funcționalitatea construcțiilor noi cu destinație turistică de tipul:

a) structuri de primire turistice:

– hotel, hotel – apartament, motel, vila, bungalou, cabana, sat de vacanta, camping, pensiune cu o capacitate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria de confort a acestora;

2.1.3. documentații privind funcționalitatea specifică a construcțiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcția turistică a acestora;

2.1.4. documentații privind construcțiile ce urmează a fi modificate structural și funcțional în scopul primirii unei funcționalități cu profil turistic.

3.2. În vederea emiterii avizului Ministerului Turismului asupra documentațiilor privind construcții și amenajări din domeniul turismului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, se vor prezenta:

a) cererea de solicitare a avizului din partea beneficiarului;

b) certificatul de urbanism;

c) documentația tehnica de execuție – proiect în faza pentru autorizare de construire, care va cuprinde:

d) 1. piese scrise:

– memoriu succint pentru fiecare specialitate în parte;

– date și indicii care caracterizează construcția proiectata;

d) 2. piese desenate:

– planul cuprinzând încadrarea în teritoriu la una dintre scările: 1:10.000; 1:2.000; 1:1.000;

– planul de situație al imobilelor care fac obiectul avizării, la scara: 1:2.000 sau 1:1.000; 1:500; 1:200; 1:100, după caz, care va preciza:

– parcela cadastrală pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism;

– amplasarea tuturor construcțiilor care se vor construi sau care se vor desființa;

– accesele în incinta și în construcție;

– plantații, spații verzi;

– trasee de alimentare cu apa și canalizare;

– planurile tuturor nivelurilor;

– secțiuni care sa cuprindă cota zero, cotele tuturor nivelurilor, înălțimea acoperișului și pantele acestuia;

3.3.1. Pentru documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, analiza va avea în vedere elemente și criterii privind:

a) interconectarea intereselor generale ale zonei cu strategia de dezvoltare a turismului;

b) statuarea unei dezvoltări turistice durabile a zonei și a stațiunilor turistice;

c) zonificarea teritorial – funcțională care sa releve natura dominantă a activității de baza;

d) reglementări specifice stațiunii turistice și/sau zonelor funcționale din cadrul acesteia;

e) prevederi privind delimitarea zonelor aferente obiectivelor protejate, monumente istorice și de arhitectura;

f) prevederi privind delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitiva de construire, de extinderi de construcții, precum și alte situații, după caz;

g) prevederi de reabilitare, protejare și conservare a mediului, în funcție de principalele tipuri de resurse;

h) dezvoltarea sistemului de rețele tehnico-edilitare în corelare cu necesitățile rezultate din asigurarea

amplasamentelor pentru obiective turistice sau de alta natura în cadrul zonelor sau al stațiunilor turistice;

i) destinația terenurilor în funcție de zonele de interes turistic, funcțiuni admise și interziceri;

j) amplasarea construcțiilor în raport cu căile majore de circulație;

k) rezervarea terenurilor, legată de rezolvarea problemelor de infrastructura turistică, circulație rutieră, parcaje publice, cat și a celor aferente obiectivelor turistice;

l) prescripții legate de accesul la construcțiile turistice, precum și condițiile minimale de echipare edilitară, recomandări și prescripții vizând utilizarea unor materiale de construcții, finisaje exterioare inclusiv și, după caz, la acoperișuri și învelitori;

m) prescripții referitoare la terenurile afectate de funcțiuni de utilitate publica, specifice stațiunilor turistice;

n) protecția factorilor naturali din perimetrul zonelor și al stațiunilor turistice;

o) protecția construcțiilor turistice existente, precum și a celor supuse avizării în vederea autorizării de construire;

p) referiri asupra modului de utilizare a terenurilor prin evidențierea coeficientului de ocupare a acestora;

r) alte situații specifice stațiunii turistice în contextul unor precizări de detaliu privind prescripții și recomandări generale, precum și specifice zonei și/sau stațiunilor turistice.

Pentru început este prezentat proiectul de investiții, apoi prezentarea societății comerciale care dorește să înființeze pensiunea turistică. Motivarea amplasării pensiunii turistice în zona Baia de Arieș poate fi determinată momentan de turismul de tranzit dar pe viitor prin dezvoltarea turistică a zonei prin valorificarea potențialului agroturistic local, practicarea drumețiilor pe înălțimile montane învecinate sau punerea în valoare a galeriilor romane de exploatare a aurului.

Construirea unei pensiuni turistice în Baia de Arieș poate duce la creșterea gradului de valorificare a obiectivelor turistice prin includerea ei în circuite turistice care ar putea cuprinde Mănăstirea Lupșa, galeriile romane, muzeul etnografic, etc. Oportunitatea ridicării acestei pensiuni este determinată și de lipsa unei baze tehnico-materiale adecvate valorificării potențialului turistic. Prin construirea pensiunii vor fi asigurate 14 locuri de cazare, în 6 camere, din care 4 camere duble și 2 camere single, la care se vor adăuga încă 2 apartamente. Servirea mesei va fi asigurată de restaurantul care va fi organizat în aceeași clădire cu spațiul de cazare și ca avea 30 locuri. Pensiunea va fi clasificată la 3 margarete. Camere vor fi dotate corespunzător cu mobilier adecvat, la fel și restaurantul. Proiectul prevede amenajarea unei parcări, a spațiului verde din incintă, a căilor de acces. Suprafața totală este de 3 000 mp, din care spațiul efectiv construit va fi de 205 mp. În continuare se va face cercetarea geofizică a terenului, clădirea va fi ridicată pe fundații solide din beton, și va fi structurată astfel:

Parterul: acces, hol de primire mobilat cu gust, fotolii, măsuțe, plante decorative, hol de acces spre camere, scară de acces spre mansardă, cameră pentru centrală termică, spălătorie, trei camere de cazare și un apartament.

Mansarda: trei camere de cazare, un apartament, oficiu pentru depozitarea lenjeriei, hol și două loggi

Acoperișul va fi executat din țiglă de culoare roșie, scurgerea de pe acoperiș va fi făcută prin jgheaburi și burlane. Finisajele exterioare vor cuprinde fundațiile, tencuiala, vopsitorii lavabil alb, PVC, termopan. Finisajele interioare cuprind parchet laminat în camere, gresie-ceramică și faianță pentru băi, gresie în holuri și zugrăveli lavabile.

Prin construirea acestei pensiuni, se contribuie la creșterea valorii turistice a regiunii, se crează noi resurse financiare la bugetul local, oferă turiștilor care se vor caza aici posibilitatea de a se relaxa și a practica diferite activități specifice locului.

Dacă fondurile personale nu sunt suficiente pentru demararea sau finalizarea proiectului de înființare a unei pensiuni turistice există câteva soluții care să fie salutare, este drept că uneori birocrația este un impediment în accesarea fondurilor europene în demararea unor astfel de programe. În acest sens este bine de știut că sunt în derulare mai multe Programe Operaționale cu finanțare europeană din care pentru finanțarea turismului se pot menționa:

Programul Operațional Sectorial Creșterea competitivității economice

Axa prioritară 5, România- destinație turistică atractivă pentru turism și afaceri, are în vedere promovarea turistică dar și dezvoltarea rețelei de Centre de Informare și Promovare Turistică .

Programul Operațional Sectorial de Transport

Axa prioritară 2, are în vedere dezvoltarea infrastructurii naționalede transport în afara rețelelor prioritare TEM-T, vizează și infrastructura rutieră dar și cea feroviară.

Axa prioritară 4, are ca obiectiv minimalizarea impactului transporturilor asupra mediului.

Programul Operațional Sectorial de Mediu

Axa prioritară 1, se referă la repararea, extinderea și modernizarea rețelelor de distribuției a apei potabilă dar și pentru apa uzată

Axa prioritară 2, se referă la managementul deșeurilor și la reabilitarea siturilor contaminate

Axa prioritară 4, are în vedere implementarea sistemelor adecvate pentru managementul zonelor protejate.

Axa prioritară 6, oferă asistență tehnică pentru informare și publicitate

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Axa prioritară 1, implică educația și formare profesională în sprijinul creșterii economice, a dezvoltării societății bazată pe cunoaștere.

Programul Operațional Regional

Axa prioritară 1, are ca obiectiv îmbunărățirea infrastructurii publice regionale și locale, în speță reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri dar și a serviciilor de sănătate, sociale și de siguranță publică, dar și îmbunătățirea sistemului educațional

Axa prioritară 2, are ca principal obiectiv consolidarea mediului de afaceri regional și local, sprijinirea inițiativelor antreprenoriale.

Axa prioritară 3, se referă exclusiv la turism, restaurarea și valorificarea patrimoniului turistic istoric și cultural, valorificarea resurselor turistice naturale, creșterea serviciilor turistice de cazare și agrement.

Axa prioritară 5, sprijină activitățile de informare și publicitate

Programul Operațional Dezvoltarea capacității administrative

Axa prioritară 2, se preocupă de îmbunătățirea performanței serviciilor în administrația locală

Programul Operațional Asistența Tehnică

Axa prioritară 1, acordă sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor.

Pentru găsirea fondurilor necesare există 3 metode: solicitarea direct, cererea de finanțare organizarea de evenimente special. Factorii determinanți pentru succesul atragerii de fonduri: studierea potențialilor finanțatori, stabilirea strategiei de abordare a finanțatorilor, contactarea cu finanțatorii și comunicarea cu aceștia, solicitarea finanțării, reînnoirea solicitării, cunoașterea și aplicarea principiilor de bază ale marketingului, cunoașterea caracteristicilor mediului extern, elaborarea proiectului, implicarea întregii echipe, Efectuarea unui studiu de piață pentru strângerea de date utile. Unde căutăm fonduri?

La nivel local: activități de strângere de fonduri, Uniunea Europeană, Camerele de Comerț, căutarea pe internet, ziare, articole, publicații

La nivel regional: Ministere, Corporații, firme de succes, reprezentanțe diplomatice și de afaceri

Cum putem identifica potențialii finanțatori? Sursele de finanțare pot fi: interne, externe și mixte. Iată și tipurile de finanțatori: fundațiile individuale, ale corporațiilor, fundațiile comunitare, fundațiile mixte, agențiile și programele guvernamentale, programele internaționale, asociațiile religioase, alte instituții, organizațiile non-guvernamentale, firmele, persoanele particulare.

FONDURILE EUROPENE: instrumentele de pre-aderare PHARE, ISPA, SAPARDA, au fost alocate până în anul 2010.

INSTRUMENTE STRUCTURALE: în acest caz este vorba despre Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FERD), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune, Inițiativele comunitare, potențialii beneficiari fiind- Administrația centrală, Administrația locală, ONG-uri, Mediul de afaceri, Universități.

În obținerea unei finanțări foarte important este cum se realizează documentația, astfel elaborarea de proiecte de succes necesită:

Existența unei viziuni clare din partea solicitantului.

Stabilirea unei strategii de dezvoltare pe termen lung

Existența unor nuclee de proiecte

Ghidul solicitantului:

Eligibitatea proiectului: a organizației care solicită finanțarea, a partenerilor de proiect, a tipurilor de activități, a costurilor, a zonei de desfășurare a proiectului

Criteriile de selecție

Conformitatea

Documentația de proiect realizată întocmai este un atuu important în obținerea finanțării ea se poate structura astfel: titlul proiectului, sinteza proiectului, obiectivele proiectului, justificarea propunerii, planul de lucru cu activitățile (succesiunea activităților și delimitarea lor în timp, relațiile dintre activități, resursa de timp disponibilă, resursele necesare desfășurării acțiunilor, locul de desfășurare, resursa umană implicată cu responsabilitățile, detaliile de ordin tehnic), metodologia, rezultatele proiectului, impactul și efectele multiplicatoare, durabilitatea și bugetul.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma studiului realizat prin intermediul acestei lucrări, pot trage următoarele concluzii referitoare la starea de fapt, actuală din zona Baia de Arieș:

Zona prezintă un potențial turistic de ordin natural important, înălțimile montane, clima, pădurile de amestec, fauna cinegetică sunt tot atâtea argumente în favoarea dezvoltării turismului pe aceste locuri.

Potențialul turistic antropic prezintă de-asemenea o valoare deosebită, prezența vechilor exploatări miniere daco-romane, a lăcașelor de cult, cu Mănăstirea Lupșa ca principal obiectiv turistic de ordin religios, a muzeelor, a tradițiilor și obieciurilor ancestrale foarte bine conservate, folclorul, gastronomia sunt premise ale implementării unor programe turistice de bună calitate în zona Baia de Arieș.

Zona Baia de Arieș este cunoscută mai mult ca o localitate minieră decât una cu vocație turistică și devine o provocare schimbarea mentalității potențialilor turiști dar chiar și a localnicilor, a autorităților locale că această localitate împreună cu zona limitrofă poate să devină una în care turismul să fie principala activitate economică

Inițial centru industrial, la fel ca orașul Câmpeni sau Roșia Montană, și Baia de Arieș are mari carențe în ceea ce privește infrastructura turistică; unitățile de cazare clasificate sau nu sunt foarte puține și cele care sunt nu sunt conforme standardelor moderne.

Sistemele de transport sunt învechite, mare parte din rețeaua de drumuri este nemodernizată, căile ferate sunt destinate activității industriale dar nici macar acestea nu mai sunt funcționale

Mediul natural a fost destul de mult afectat de exploatările miniere dar după încetarea acestora se observă a îmbunătățire a situației, dinacest punct de vedere nu sunt impedimente, o grijă deosebită trebuie acordată păstrării peisajelor, interzicerea defrișărilor.

Prezența serviciilor de alimentație este una restrânsă, de calitate inferioară a unităților de desfacere, iar posibilitățile de agrement sunt extrem de limitate, poate doar la drumeție în acest moment.

Integrarea acestei turistică a acestei nu este o noutate, sepoate spune că zona Baia de Arieș, este una deja cunoscută din punct de vedere turistic prin tradițiile și folclorul Țării Moților, sau prin exploatările miniere de la Roșia Montană, prin Mănăstirea Lupșa sau prin Muzeul Mineritului tot de la Roșia Montană.

Îmbunătățirea activității turistice din zona Baia de Arieș, poate fi făcută prin câteva măsuri simple, caracteristice pentru o zonă inițial cu caracter industrial:

Implicarea mai activă a autorităților locale prin stimularea ridicări de pensiuni turistice și îmbunătățirea infrastructurii de transport, prin repararea drumurilor, construirea altora noi dar fără a afecta mediul natural, introducerea unor posibilități de agrement turistic, construirea unei pârtii de schi, punerea la punct a rețelei de poteci care să fie utilizată inclusiv de către ATV-uri sau pentru cicloturism.

Realizarea unui Centru de Informare Turistică care să ofere permanent informații turiștilor.

Asigurarea drumurilor de acces către principalele obiective turistice naturale sau antropice, la fiecare obiectiv turistic să existe panouri informative în trei limbi: română, engleză și franceză.

Organizarea de spectacole care să atragă turiști, folosirea tradițiilor, a folclorului, prin diverse activități de profil cu ajutorul autorităților locale și centrale, a celor cu profil turistic a unor programe turistice care să fie apoi diseminate prin cataloage, brosuri, participări la expoziții turistice.

Introducerea orașului în circuitul turismului montan, fie prin construirea unei pârtii dar și prin adăugarea instalațiilor pe cablu conexe, trambuline, patinoare artificiale, școli de schi și patinaj, saune, piscine acoperite, terenuri de minigolf, terenuri de fotbal, terenuri de tenis, săli de sport,stadioane, amenjarea punctelor de belvedere, discoteci, cluburi, baruri de noapte.

Conservarea, protejarea, ameliorarea mediului înconjurător în localitățile vizate de circuitele turistice.

Controlul efectelor activității turistice în vederea preîntâmpinării degradării mediului și resurselor turistice.

Utilizarea rațională a resurselor turistice naturale și evitarea degradării acestora.

Amenajarea, protejarea, conservarea monumentelor naturii, a vestigiilor istorice, a arhitecturii tradiționale.

Punerea în valoare a folclorului, obiciurilor,tradițiilorvechi românești precum și a tezaurului etnografic.

BIBLIOGRAFIE

CÂNDEA, Melinda., ERDELI, George., SIMON, Tamara.,România-potențial turistic și turism, Editura Universității, București, 2001

CUCU, Vasile., ȘTEFAN, Mihai., România-ghid atlas al monumentelor istorice, Editura Sport-Turism, București, 1979

IELENICZ, Mihai., COMĂNESCU, Laura., România-potențial turistic, Editura Universitară, București, 2006

IELENICZ, Mihai., PĂTRU, Ileana., România-geografie fizică, vol.1, Editura Universitară, București, 2005

IELENICZ, Mihai., România-geografie fizică, vol.2, Editura Universitară, București, 2007

***Dicționar turistic internațional, traducere și adaptare în limba română de Silviu.NEGUȚ, Editura Sport-Turism, 1980

***„Fișa Rezervației Naturale Cheile Râmețului”, anexă la Hotărârea Consiliului Județean Alba nr. 20/1995

*** Revista Mănăstiri Ortodoxe nr.145

www.adevarul.ro, Cioica S. Enciclopedia Țării Moților

www.albaturism.ro

www.Arieseni-Apuseni.ro

www.adrcentru.ro

www.baiadearies.ro

www.cisa.info.ro

www.viziteazaalbaiulia.ro

www.transylvania-authentica.ro

www.turistintransilvania.com

.