Particularități DE Îngrijire A Pacienților CU Arsuridocx

=== PARTICULARITĂŢI DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU ARSURI ===

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

LICEUL TEOLOGIC BAPTIST ’’EMANUEL’’,

NIVEL POSTLICEAL

LUCRARE DE DIPLOMĂ

PARTICULARITĂȚI DE ÎNGRIJIRE A PACIENȚILOR CU ARSURI

Coordonator științific: Absolvent:

Dr.Pop Sorina Rodica Chende Flavia

Coordonator nursing:

Prof. Niculăescu Carmen

Cluj-Napoca

2015

Cuprins:

CUPRINS…………………………………………………………………………………………………………………….2

CAPITOLUL l. MEMORIU JUSTIFICATIV……………………………………………………………….3

Introducere ……………………………………………………………………………………………………….3

Scop si motivație…………………………………………………………………………………………………3

CAPITOLUL ll.NOȚIUNI REFERITOARE LA ARSURI……………………………………………4

2.1 Definiție……………………………………………………………………………………………………………… 4

2.2 Noțiuni sumare de anatomie si fiziologie………………………………………………………………4

2.3 Etiologie-factori favorizanți/predispozanți/declanșatori……………………………………….. 6

2.4 Fiziopatologie si morfopatogenie …………………………………………………………………………..7

2.5 Tablou clinic………………………………………………………………………………………………………..9

2.6 Tablou paraclinic……………………………………………………………………………………………….11

2.7 Diagnostic pozitiv ………………………………………………………………………………………………..12

2.8 Diagnostic diferențial…………………………………………………………………………………………..12

2.9 Evoluție ,complicații si prognostic………………………………………………………………………..13

2.10 Tratament-măsuri generale,tratament medicamentos,chirurgical și alternativ……..19

CAPITOLUL lll.ROLUL ASISTENTEI IN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ARSURI……………………………………………………………………………………………………………………………………25

CAPITOLUL lV.METODE ȘI MIJLOACE DE LUCRU………………………………………………30

PREZENTAREA CAZURILOR…………………………………………………………………………………..31

Cazuistica-CAZ 1 SI CAZ 2 ( fiecare cu plan de îngrijire)………………………………………..31

CAPITOLUL V. CONCLUZII…………………………………………………………………………………….55

ANEXE……………………………………………………………………………………………………………………….56

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………58

Capitolul l. Memoriu justificativ.

1.1 Introducere:

Viața oricărui om poate fi amenințată la un moment dat de o suferință apărută brusc,care-l aduce într-o situație critică,acută, ce trebuie rezolvată de către cadrele medicale cu rapiditate și multe cunoștințe.

Munca asistentei medicale presupune o muncă în echipă,unde asistenta medicală este ’’mâna dreaptă” a medicului.Această muncă în echipă,pentru a da rezultate foarte bune,cere din partea fiecărui cadru medical multă dăruire,dar în acelasi timp și multă responsabilitate, conștiință și competență profesională.

Această lucrare pune în evidență toate aceste calitați pe care orice cadru medical trebuie să le posede,iar arsura,o boală chirurgicală a întregului organism, este prilejul cu care orice asistent medical își poate demonstra competența profesională.

1.2.Scop si motivație:

Scopul pentru care am ales această temă pentru proiectul meu este de a descoperii și învăța cât mai multe despre îngrijirea pacienților cu arsuri. Această temă mi s-a părut foarte interesantă și foarte importantă în meseria de asistent medical,în plus am văzut câțiva pacienți care prezentau arsuri atât in realitate cât și la televizor sau pe internet și m-a impresinat foarte mult fiecare caz.

Îmi doresc ca prin acest proiect să invăț cât mai multe despre acești pacienți,să reușesc să îi ajut să depășească cât mai repede aceastăperioadă critică din viața lor și să îmi dau cât mai mult silința pentru a le ușura suferința.

Motivul pentru care am ales această temă pentru proiectul meu este faptul că arsura este o mare urgență chirurgicală care prin modul de corectitudine si rapiditate a măsurilor terapeutice de prim ajutor depinde viața pacientului.Cu cât măsurile terapeutice de prim ajutor vor fi aplicate mai rapid si mai corect,cu atât cresc mai mult șansele de viață ale pacientului.

Arsura este o boală patologică de neconfundat,o afecțiune complexă, care te obligă să fi responsabil,competent și conștiincios.

Acestea sunt câteva din scopurile si motivele care au făcut să-mi aleg ca temă pentru Lucrarea de diplomă ’’Particularități de ingrijire a pacienților cu arsuri’’.

Capitolul ll. Noțiuni teoretice:

2.1 Definiție:

Arsura reprezintă o boală chirurgicală locală și generală produsă de diferiți agenți vulnerabili,cu evoluție stadială bine definită și cu prognostic în funcție de mărimea și evoluția leziunii locale,de gravitatea complicațiilor și de precocitatea și corectitudinea tratamentului.

2.2 Noțiuni sumare de anatomie si fiziologie:

Pielea-este un imens câmp receptor datorită variatelor și numeroaselor terminații ale analizatorului cutanat care dă informații centrilor nervoși superiori asupra proprietații obiectelor și fenomenelor cu care organismul vine în contact.

Pielea este alcatuită din trei straturi principale:

Epidermul

Dermul

Hipodermul

Epidermul-este un strat superficial al pielii,este un epiteliu pavimentos stratificat de tip cornos.Are grosime variabilă.

Acest strat este străbătut de terminații nervoase receptoare,canale excretoare ale glandelor sudoripare și fire de păr.

Dermul- este situat sub epiderm și este format din țesut conjunctiv dens.

În acest strat se găsesc glandele sebacee,canalele de excreție ale glandelor sudoripare, foliculi piloși,mușchii firului de păr, rețeaua vasculară și receptori nervoși.

Hipodermul-este stratul profund al pielii și este format din țestut conjunctiv lax,este bogat în celule adipoase.

Acest strat constituie un depozit de lipide al organismului și contribuie la termoreglare prin limitarea termolizei.

În hipoderm se află glomeruluii glandelor sudoripare,nervi cutanați,câțiva dintre receptorii nervoși și rețeaua vasculară subcutanată.

Datorită numeroaselor și variatelor tipuri de receptori,pielea deservește mai multe sensibilități:

Tactilă

Termică

Dureroasă

1.Sensibilitatea tactilă,presională și vibratorie-are ca stimul deformarea tegumentului, superficială în cazul tactului, profundă în cazul presiunii,repetată rapid în cazul vibrațiilor.

Principalele tipuri de receptori tactili sunt:

Terminații nervoase libere:-sunt răspândite atât în epiderm căt și în derm,reprezintă receptori ai tactului,presiunii și a durerii.

Corpusculii Meissner:-se găsesc în mare număr în derm,în special în regiunile cu o capacitate crescută de a diferenția diferite obiecte (buze,degete,etc.),se găsesc mai rar în pielea trunchiului și lipsesc în tegumentul cu păr.

Discurile Merker:-sunt stimulate la atingeri puternice și se adaptează lent și doar parțial.Ele realizează transmiterea de impulsuri care apreciază proprietațile obiectelor cu care vine în contact tegumentul.

Corpusculii Vater-Pacini:-sunt situați în țesutul subcutanat, mușchii și articulațiile se adaptează repede,sunt stimulați de mișcări rapide.

Căile de conducere a sensibilităților sunt reprezentate de fibre care au corpul celular în ganglionii spinali sau cranieni.

2.Sensibilitatea termică:

Percepe temperaturi mai mari sau mai mici decât cele a organismului (cald sau rece).

Este provocată de grade diferite de caldură,pentru că frigul nu este o formă de energie.

Receptorii termici sunt mai numeroși la nivelul tegumentului mâinii și a feței și mai puțin la membrele inferioare.

Receptorii pentru cald sunt corpusculii Ruffini și cei pentru rece sunt corpusculii Krause și terminațiile nervoase libere din piele.

Fibrele care alcătuiesc căile de conducere a impulsurilor sensibilității termice,au originea în ganglionii spinali.

3.Sensibilitatea dureroasă:

Durerea poate fi declanșată de orice stimul foarte puternic care produce leziuni celulare.

Senzația de durere are o deosebită importanță pentru că semnalează prezența unor boli și ajută la diagnosticarea lor.

Receptorii pentru durere sunt terminațiile nervoase libere,aflate în tegumente și în alte structuri.

În tegumente,densitatea terminațiilor este mai mare decât în viscere,de aceea durerea cutanată are o localizare precisă iar durerea viscerală are caracter vag si imprecis.

Stimulii declanșatori pentru durere sunt reprezentați la nivelul tegumentelor de agenți mecanici,termici,electrici,chimici,iar la nivelul organelor interne de spasmul viscerelor cavitare,tracțiunea mecanică sau compresiunea,inflamatiile.

Durerea se insoțește constant de un răspuns afectiv neplăcut și o serie de reacții vegetative.

Durerea semnalează actiunea unor stimuli extrem de nocivi pentru organism,de aceea adaptarea la durere este foarte slabă.

Rolul pielii:

Pielea (tegumentul) are rol de:

A proteja organismul.

A elimina produșii toxici.

A regla temperatura organismului.

Este un organ de simț (la suprafața pielii sunt stimuli din care rezultă senzațiile de presiune,durere,frig,caldură).

2.3 Etiologie:- factori favorizanți/predispozanți/declanșatori.

Arsurile reprezintă o vătămare cauzată de căldura excesivă.În primul rând este afectată pielea,determinând distrugerea țesuturilor și coagularea sângelui in zona afectată.

Frecvența arsurilor: Cel mai frecvent,arsurile se intalnesc intre 20-60 de ani ca urmare a accidentelor caznice și de muncă,putin mai predominante la femei.Accidentele casnice sunt mai frecvente decât cele industriale.

Patogenie: Modificările instalate la nivelul tegumentului în urma acțiunii căldurii constau in:

-degradare enzimatică-de la 46⁰C (leziuni ce apar până la 60⁰C și în scurt timp de expunere sunt reversibile)

-necroze de coagulare-peste 60⁰C

-caramelizarea glucidelor-peste 180⁰C

-carbonizare-peste 600⁰C

-calcinare la peste 1000⁰C

Clasificarea etiologică a arsurilor:

1.Arsuri produse de agenți fizici: a) arsuri prin căldură sau termice:

lichide fierbinți sau vapori supraîncălziți;

flacăra;

suprafețe încinse;

corpuri incandescente;

metale topite;

radiație termică;

b) arsuri electrice:

flama electrică;

diatermie aplicată incorect;

2.Arsuri produse de agenți chimici:- Arsuri produse de acizi-sulfuric,azotic;

– Arsuri produse de baze-soda caustică;

-arsuri produse de săruri și oxizi-Nitrat de Ag,Clorură de Zn,var nestins.

3.Arsuri atomice-mai rar

Pentru a aprecia gravitatea unei arsuri trebuie luați în calcul urmatorii parametrii esențiali: suprafața arsă și gradul de profunzime,vârsta,sex,boli însoțite,localizare.

2.4. Fiziopatologie si morfopatologie:

Clasificarea arsurilor în functie de gradul de profunzime:

Gradul de profunzime al arsurilor se apreciaza în funcție de cât de tare sunt afectate componentele structurale ale pielii și a structurilor subadiacente.

Arsurile sunt impărțite în patru grade:

Arsura de gradul l-este caracterizată prin distrugerea straturilor superficiale ale epidermului și are urmatoarele semne clinice:eritem,edem,hipertermie,usturime.

Arsura de gradul al ll-lea-este caracterizata prin distrugerea straturilor epidermice,pe porțiuni variabile ca întindere,membrana bază a epidermului rămâne intactă.Are următoarele semne clinice:flictena ’’albă’’ cu continut serocitrin,limpede,transparent,eritem accentuat,durere.

Arsura de gradul al lll-lea-degajarea energetică distruge întreg epidermul și ajunge in grosimea dermului lezând direct plexul capilar dermic intermediar.Se caracterizează prin:zona eritematoasă,sensibilă,dureroasă,situată pe o bază de edem masiv acoperit cu flictene cu conținut sangvinolent tulbure.

Arsura de gradul al lV-lea=escara dermică-sunt distruse epidermul și dermul în totalitate,iar musculatura,vasele și nervii sunt carbonizate.Culoarea arsurii variaza de la alb la negru în funcție de gradul temperaturii care a provocat arsura.

Clasificarea arsurilor în funcție de suprafața afectată:

Ca să putem face calculul suprafeței arse, există tabele de calcul în care se specifică pentru fiecare segment al corpului procentul acestuia față de suprafața totală a corpului.

Știind că suprafața palmei este de 1%,se pot calcula aproximativ procesele lezionale.Un procedeu mai exact este ’’regula lui 9’’ care se bazează pe faptul că toate părțile corpului pot fi evaluate prin cifra ’’9’’ sau multiplii acesteia.

Capul si gâtul-9%

Fiecare membru toracic-9%

Fiecare membru pelvin-18%

Trunchiul anterior-18%

Trunchiul posterior-18%

Perineul si organele genitale-1%

Evaluarea cât mai precisă a suprafeței arse are o importanța foarte mare.Se consideră că leziunile începând de la suprafața de 5% influiențează toate celelalte organe,fiind o boală generală,iar arsurile care depășesc 15% sunt generatoare de șoc.

2.5. Tablou clinic:

Semnele locale:

Arsura de gradul l-dureri vii,pielea ușor tumefiată,roșie,edemațiată,usturime,hipertermie;

(Arsura solara- arsura de gradul l)

Arsura de gradul al ll-lea-dureri foarte vii,edem masiv,flictene ’’albe’’ cu conținut serocitrin,transparent,eritem accentuat,edem;

(Arsura de gradul ll)

Arsura de gradul al lll-lea-dureri,eritem,flictene cu conținut tulbure,sangvinolent,culoarea fiind alb-cenușiu-gălbui fiind format de stratul bazal si dermul necrozat.Terminațiile nervoase sunt distruse iar din acest fapt uneori zona esteinsensibilă la atingerea superficială. .(Arsura de gradul lll)

Arsura de gradul al lV-lea-este caracterizată de escară dermică de culoare variată de la alb la negru în funcție de gradul de temperatură care a produs arsura.Sunt distruse vasele,nervii,musculatura.Regiunea este caracterizată de un edem masiv menținut sub tensiune.

(Arsura de gradul lV)

Variațiile de gravitate ale arsurilor depind de:

Semnele generale:

Arsura de gradul l care nu acoperăcea mai mare parte a corpului cât ăi arsura de gradul ll care acoperă mai putin de 10% din suprafata corpului nu prezintpă gravitate.Simptomele sunt urmatoarele: febră variabilă,tahicardie,tahipnee,inapetentă,uneori vărsături, semne care in scurt timp se ameliorează.

În cazul arsurilor mai grave semnele generale se modifica: în primele momente după producerea accidentarii,pacientul este orientat în timp și spațiu și poate furniza date exacte în legatură cu producerea accidentării apoi pacientul poate să devină apatic sau agitat,indiferent,cu facies palid,tegumente palide sau cianotice,limba uscată,sete intensă,transpirații reci si vărsături,respirație superficială și frecventă.

Daca există leziuni a căilor aeriene superioare pot apărea fenomene de:dispnee,tuse,expectorație,inclusiv fenomene de insuficiența respiratorie.

Puls tahicardic,ritmic,bine batut;

Tensiunea arterială este normală sau scazută;

Cantitatea de urină eliminată este normală sau scazută pănâ la anurie;

Tulburările de ordin nervos apar imediat după producerea arsurii datorită inhibitiei centrilor nervoși corticali si vasomotori prin impulsuri nervoase anormale venite de la nivelul arsurii;

Întârzierea aplicarii tratamentului determină agravarea semnelor ducând la aparția șocului caracterizat prin:

Hipotensiune arterială,puls bradicardic,moale,imperceptibil,filiform,

Cianoză,buzele si limba uscate,transpirații reci si abundente,

Hipotermie,anurie,vărsături uneori sangvinolente,

Apatie,indiferență,pierderea cunoștinței.

Variațiile de gravitate a arsurilor depind de:

Vârsta-copii au lipsă de elasticitate în fața agresiunii datorităimaturizării,iar bătrânii au lipsă de elasticitate în fața agresiunii datorită uzurii;

Sexul-determină la femei progresia arsurii datorită stărilor endocrine speciale (sarcină,pubertate);

Localizarea-leziunile capului și a gâtului sunt mai grave datorită afectarii directe sau indirecte a căilor respiratorii superioare.De asemenea,arsurile capului și a gâtului sunt mai grave datorită afectării organelor de simț și a căilor de respirație și alimentație;

Terenul-arsura este o boala agresologică a cărei evoluție ține de rezistența biologică a pacientului.Un factor crescut de agravare reprezintă apariția arsurii la un bolnav cu o boală cronică în evoluție.

2.6. Tablou paraclinic:

Prin examinarea în laborator a sângelui unui pacient cu arsură,se observă următoarele modificări:

-Creșterea numărului de eritrocite;

-Creșterea cantității de hemoglobină;

-Creșterea numărului de leucocite și trombocite;

-Creșterea raportului dintre elementele figurate și plasmă;

-Coagulare mărită-Timp de coagulare scăzut;

-Proteine plasmatice scăzute și modificarea raportului albumine-globuline;

-Creșterea ureei sangvine;

-Ionograma serică,rezerva alcalină,pH sangvin-scăzute,existând un anumit grad de acidoză;

Prin examinarea în laborator a urinei unui pacient cu arsură,se observă următoarele modificări:

-Oligoanurie cantitativ;

-Clor urinar scăzut;

-Uree crescută;

-Glicozuria și creatinuria crescute indică insuficiență hepatică;

-În sediment pot apărea frecvent cilindrii și eritrocite care dau semn ale leziunilor renale.

2.7. Diagnostic pozitiv (bazat pe principalele elementeclinice și paraclinice specifice arsurilor):

Arsurile usoare pe suprafețe mici (maxim 2-3% din suparafața corpului) pot fi tratate acasa,pentru cele profunde sau pe suprafețe mari este necesar consultul medical.

Problemele pe care pacientul cu arsuri le prezintă și pe baza cărora se pune diagnosticul sunt următoarele:

Dureri de intensitate diferită-acestea pot fi de la usturime până la dureri vii.

Alterarea tegumentelor și mucoaselor,respectiv:edem,eritem,flictene,escare.

Tahipnee,respirație superficială,tahicardie,HTA.

Vărsături,transpirații,deshidratare prin plasmoragie.

Sete intensă,limbă și piele uscate,oligoanurie.

Hipertermie variabilă.

Anxietate,agitație,apatie,indiferență,frică,teamă.

Grețuri,vărsături,inapetență.

Cianoză sau paliditate.

Apare dificultatea de a avea o buna postură și a se mișca.

Dificultate de a dormi și a se odihni.

Dificultate de a se imbraca si dezbraca.

Dificultate de a-și întreține igiena și a-și proteja tegumentele și mucoasele.

Dificultatea de a acționa conform propriilor convingeri și valori.

Dificultatea de a comunica.

Dificultatea de a se recrea.

Dificultatea de a se realiza.

Dificultatea de a acumula informații.

2.8. Diagnosticul diferențial:

Diagnosticul diferențial constă în compararea semnelor și simptomelor date de boală, prezentate de bolnav cu semne și simptome asemanatoare altor boli,în vederea înlăturării diverselor diagnostice apropiate. De asemenea,diagnosticul diferențial este o etapă care precede stabilirea diagnosticului pozitiv,mai precis idendificarea cauzei și naturii afecțiunii de care este afectat pacientul.

Diagnosticul diferențial în cazul arsurilor se face în primul rând între arsuri,adică se identifică tipul de arsură pe care îl prezintă pacientul în funcție de factorii care au declanșat arsura (arsura solară,arsura chimică,arsura termică,arsura electrică,etc.).

Diferența dintre arsura pacientului și alte afecțiuni se face cu următoarele afecțiuni:

Fotosensibilitatea medicamentoasă,

Dermatomiozita,

Lupus eritematos indus medicamentos,

Eruptia polimorfă la lumină,

Protoporfiria eritropoietică,

Dermatita artinică cronică,

Sindromul de șoc toxic.

2.9. Evoluție,complicații și prognostic:

Evoluție

În evoluția unui pacient ars se observă patru etape,care diferă de la individ la individ și nu poti fi în totalitate delimitate:

Stadiul 1 (primele 3 zile): este perioada șocului combustional și este caracterizată prin mari dislocări hidroelectrolitice datorită apariției sindromului dedeshidratare,(hipovolemie,edem,hipoxie,oligoanurie) și a sindromului digestiv (vărsături,hemoragii) care pot agrava hipoxia,anemia,oligoanuria.

La sfârșitul acestui stadiu,bolnavul care are o evolutie favorabilă trebuie să aibă diureza restabilită,starea generală și probele de laborator trebuie să fie apropiate de normal.

Stadiul al ll-lea (primele 3 săptămaâni,între ziua 4 și 21)-evoluția este în funcție de profunzimea și suprafața pe care este întinsă arsura.

Pentru pacienții care au arsuri severe există o perioadă critică determinată de complicațiile care pot să apară,mai ales invazia microbiană și toxemică ce pot duce la septicemie sau la șoc septic și toxic.Această perioadă se mai numește și toxic-infecțioasă.

Dacă nu apar complicații,iar evoluția pacientului este favorabilă la sfârșitul acestui stadiu pacientul are vindecate arsurile de gradul l și ll,parțial cele de gradul lll,escarele totale luminate sau în curs de iluminare și atunci când este cazul pacientul poate fi pregătit pentru grefare.

Stadiul al lll-lea (primele 2 luni,între ziua 22 și 60)-este perioada în care șansele de vindecare cresc, de asemenea este perioada acoperirii chirurgicale sau aplicarea grefelor.

Stadiul al lV-lea – în această perioadă pacienții tratați corect sunt în convalescența timp în care leziunile locale se repară lent și de asemenea leziunile organelor interne.Pentru pacienții care nu au beneficiat de tratament adecvat si rapid este perioada desoc cronic postcombustional.Acești pacienți prezintă plăgi granulare întinse,denutriție severă,anemie,adinamie,stare septică cronică,modificări degenerative ale organelor parenchimatoase.

Complicații

Complicațiile arsurilor apar frecvent,mai ales în cazul unui tratament precar.Numărul și gravitatea arsurilor depind de:

Amploarea agresiunii termice,adică suprafețe sistemice induse de caldură

Arsurile sunt direct proporționale cu antecedentele bolnavului (vârsta,sarcina,etc.)

Arsurile sunt indirect proporționale cu efectul și rapiditatea tratamentului instituit

Complicațiile arsurilor po fi:-locale sau generale

-imediate sau tardive

Complicațiile imediate

Complicațiile perioadei

1.Edemul pulmonar acut reprezinta o consecința a reanimării exagerate a pacientului ars.Acestea apar in zilele 4-6.

Clinic:-in funție de gradele de suprâincarcare lichidiană sau de decedare a cordului drept,edemul începe să se manifeste cu tusă iritativă,raluri bronșice,turgescența jugularelor.

Tratamentul:-constă în reducerea cantității de lichide administrate pacientului,recoltarea de sânge venos paână la dispariția turgescențelor,administrarea tratamentului medicamentos (Furosemid),monitorizarea pacientului.

2.Rinichiul de șoc este consecința reanimarii insuficiente,dar de asemenea poate reprezenta și faza terminală de evoluție a pacientilor cu arsuri grave,urmată de deces.

Clinic:-oligurie,hiperpotasemie,hiperazotemie, pacientul nu poate menține un flux urinar continuu de 30-50 ml/h.

Tratamentul:-este în mare parte preventiv.Dacă apar sechele ale insuficienței funcționale vor fi mărite cantitățile de lichide și de diuretice osmotice prin administrare de Manitol.

3.Complicațiile gastro-intestinale:

Clinic:-inapetența,grețuri,tulburări de tranzit,hemoragii,ileus

Cauzele:- apar datorită hipoxiei,inhibiției secreției de mucus,exacerbarea florei microbiene,autodigestia mucoasei.Leziunile care se instaleaza pot să aibă mai multe forme:

La stomac și intestin: autoliza mucoasei ce determină leziuni intense,ulcerații,invazie microbiana cu anaerobi (cauza de septicemii),ileus și sindrom ocuziv;

La ficat: atrofie galbenă acută(citoliză) și hepatită autoimună;

La pancreas: citosteatonecrozaă edematoasă și hemoragie prin autoliză enzimatică.

4.Trombozele și emboliile:

Cauze:- hipercoabilitatea post-agresională catecolaminică,hemoconcentrația,hipofibrinogenia,edeme,deficit hemodinamic,acidoză,lezarea măduvei,soluții iritante sau puncțiile venoase repetate.

La pacienții arși trombii floteaza mereu în lumenul vaselor de sânge;maladia tromboembolică este prezentă întotdeauna,dar este diagnosticată clinic relativ rar ca embolie (de obicei pulmonară).

Tratament:

Heparinizare 200000 U.l/zi

Trasylol perfuzie continuă

Evitarea soluției hipertone perfuzabile

Asepsie riguroasa la locul pucțiilor venoase

Evitarea cateterelor de lunga durata și preferarea puncțiilor venoase.

Complicațiile perioadei ll

1.Infecția este complicația îngrijirii locale și a reanimării.Complicațiile pacientului cu arsuri depind de gravitatea arsurii,de mărimea ei și de îngrijirea plăgii.

Clinic:- tahicardie și polipnee,febră,se instalează oliguria și hTA,limbă prajită.

Terapia:-Septicemia,în oricare din fazele arsurii va fi tratată cu un nou șoc.Secvențele terapeutice obligatorii sunt:

Sânge integral,izogrup,izoRh

Antibioterapie țintită

Antienzime

Cardiotonice injectabile

Mijloace de creștere a imunității (gamaglobulina i.v)

Măsuri locale de limitare a extensiei și invaziei din plaga de arsura

Chimioterapie

Semne generale: febră,ileus paralitic

Semne locale: halou inflamator,supurație excesiva sub escare,colorația plăgii în cafeniu,etc.

Tratament:-tratarea șocului toxico-septic

-circumvalare,necroctomie,chimioterapice

2.Complicațiile traheostomieisunt leziunile și ulcerațiile traheale cu sau fără traheobronșite necrotice.Numărul complicațiilor se dubleaza la bolnavii cu canula menținuta mai mult de 5 zile.

Operația este de preferat să fie făcută preventiv și nu în caz de urgență cand s-au instalat fenomene de asfixie și există un edem cervical care îngreunează timpii operatori.

3.Complicațiile digestive:-aceste complicații devin mult mai frecvente decât în prima perioadă de evoluție.

4.Complicațiile plăgilor tratate cu topice:-dacă apar fenomene de alergie sau urticarie,ele pot fi tratate cu antihistaminice.Soluția de Ringer nu trebuie să lipsească.

5.Complicații trombolice:-În prima și a doua parte a bolii,tratamentul constă în administrarea de Heparina,Dipiridamol i.v,Dextan.Mobilizarea corectă a pacientului,masajul,kinetoterpia,prelungirea tratamentului antiagregant în doze mici (Aspirina,Trombostop) cu mult peste faza acută a bolii pot reduce aceste complicații.

6.Complicații urinare:-aceste complicații pot să nu apară dacă pacientul este reechilibrat volemic și electrolitic,monitorizarea diurezei fiind facută într-un sistem închis.Culoarea urinii are foarte mare importanță în aprecierea funcțiilor renale:

Roșie-hemoglobinurie;

Tulbure-pierdere de albumina;

Verde-neagră-septicemie cu pseudomonas;

Albă-cretoasă-fostfaturie masivă,semn al catabolismului osos.

7.Complicații hepatice:-Pacienții cu arsuri prezintăîntotdeauna un grad de insuficiență hepatică din cauza hipoxiei,blocarea sistemului histocitar de către toxinele microbiene și produsele de degradare,în capilarele hepatice,a sintezelor proteice și a factorilor coagulării.

Începand din ziua a șasea sau a șaptea,se vor administra pe lângă hidrolizante de proteine și hepatoprotectoare de tipul Argininei,Rocmabinei,Multiglutinului,Aspatofortului,vitaminelor (B,C).

8.Complicațiile neuropsihice:-La pacienții cu arsuri grave aceste complicații sunt regulate.Apar fenomene de depresie alterate cu nevroze de reacție,modificările de comportament și de caracter sunt întotdeauna prezente.Apar și modificări ale ritmului somn-veghe.

Mutismul,agresivitatea,delirul sunt modalități de evidențiere a complicațiilor,acestea dispar fără sechele după vindecare.

Complicațiile perioadei a lll-a

În general,complicațiile sunt aceleași ca și în perioada a doua,cu același prognostic și tratament.

Factorii de eșec ai grefării sunt:

Factori generali: hemoglobina mai mică de 8 g%,hematocrit mai mic de 35%,proteinemia mai mică de 4,5g%,raport albumine-proteine mai mic de 0,5.

Factori locali:

Absența unui tesut de granulație care să fie capabil să dezvolte muguri

Încărcătura locală microbiană peste 105 germeni/cm cub

Nerealizarea unui contact intim între grefă și patul primitor

Lipsa mobilizării segmentului grefat și nesuturarea grefei duce la forfecarea vaselor de neoformatie,ce penetrează grefa

Pansamente excesiv de compresive asigură o bună aplicare a grefei,dar va ischemiza grav segmentul respectiv.

Complicațiile perioadei a lV-a

1.Convalescența arșilor:

În perioada aceasta,se desfășoară fenomene de maturare a cicatricilor și fenomene generale de redresare sistemica,este posibil ca pacientul,extrem de fragil,să se poată decompensa la agresiuni minore:

Decompensări renale

Ulcerații ale cicatricelor mature

Tulburări ale circulației periferice

Tot în perioada aceasta apar și hepatitele post transfuzionale.

Perioada de convalescență este influiențată de gravitatea leziunilor și complicațiilor înregistrate (1-3 ani),în acest timp pacientul va fi externat.Periodic,pacientul va fi supus unor investigații de laborator pentru suprimarea sau combaterea la timp a unor suferințe organice.Tot periodic,pacientul va fi supus unor mici intervenții chirurgicale pentru corectarea diferitelor infirmități fizice.

2.Șocul cronic post-combustional:

-această etapă nu este obligatorie și este de nedorit în evoluția bolnavului.În general,pacientul intră în această perioadă dupa 60 de zile dupa evoluția bolii,termenul putând fi devansat în funcție de dimensiunea și profunzimea arsurii.

Complicațiile tardive

Arsura este o boală generală,putând influiența toate organele.Suferințele în urma arsurilor pot să treacă fără sechele sau pot avea urmări definitive în organism.

Malignizarea cicatricelor post-combustionale

Caracteristicile clinico-evolutive ale cancerelor aparute pe cicatrici post-combustionale,sunt:

Întotdeauna este vorba de o arsură care a epitelizat spontan după o evoluție de lungă durată,mai precis după un tratament greșit condus

Distanța dintre accidentul care a produs arsura și cancer este mare,între 15-45 de ani.

Semnele sunt urmatoarele:hiperkeratozie,ulcerații

Prin tratament corect și grefarea rapidă a arsurilor grave se poate evita apariția cancerului cutanat,cancerului apărut pe cicatrici,cunoscut sub numele de ulcer Marjolain.

Prognostic

Prognosticul pacienților cu arsuri depinde de gravitatea și evoluția leziunilor locale,apariția sau nu a complicațiilor și de corectitudinea tratamentului.

În funcție de mărimea suprafeței arse și de profunzimea arsurii s-a elaborat un index prognostic (I.P.) cu ajutorul căreia se poate calcula prognosticul vital al bolnavului.

Indexul prognostic se obtine înmulțind suprafața arsă cu gradul de profunzime:

Ex: 20% arsuri gr.ll = 20 X 2 =40 I.P.

10% arsuri gr.lll =10 X 3 -=30 I.P.

5% arsuri gr.lV = 5 X 4 = 20 I.P.

Valoarea globală I.P. =90

Se consideră că:

La bolnavii cu I.P = 40 cu tratament corect arsurile evoluează fără determinări generale și fără complicații obijnuite;

La I.P peste 60 se consideră arsuri cu risc vital care necesită tratament general și local rapid și corect;

La I.P între 100-140cazurile de deces sunt frecvente;

La I.P peste 160 supraviețuirea este foarte rară;

În aprecierea prognosticului se va ține cont de:

Sex-femeile suportămai greu arsurile decât bărbații

Vârsta-arsurile la copii au consecințe mai grave și sunt mai greu de suportat decât la adulti

Boli asociate-diabet,etc.

Boli cronice-insuficiența hepatică și cardiacă

Localizare-arsurile de la nivelul capului, gâtului și organelor genitale sunt mai grave decât cele situate în altă regiune a corpului.

2.10.Tratamentul arsurilor:

l. Tratamentul în arsuri minore:

A. Tratamentul local

În cazul arsurilor ușoare,care nu necesită internare,tratamentul local în ambulator este următorul:

Se face toaleta plăgii arse, folosindu-se soluții antiseptice neiritante (clorhexidină în ser fiziologic,clorură de benzalconiu,hipoclorit de sodiu,povidone-iodine).Nu este indicat să se folosească soluții iritante sau coloranți.

Aplicarea unui pansament steril și a unor soluții antibacteriene cum sunt:neomicina-bacitracina,nitrofurazona,sulfadiazina argentică, povidone-iodine unguient.Pansamentul medicalizat trebuie să fie acoperit de o compresă sterilă apoi se aplică o fașă de protectie care are rol absorbant,de protectie mecanică și protejază împotriva bacteriilor,de limitare a edemului și a mișcarilor, în confortul pacientului.

Arsurile superficiale pot necesita uneori pansament ( arsuri întinse pe suprafețe mari,arsuri care dau o senzație foarte mare de disconfort, arsuri la copii mici).

Arsurile care cuprind în totalitate grosimea dermului de mici dimensiuni, care se tratează o perioadă ambulator,dupa dezinfecție și debridare se aplică pansamentul cu sulfadiazina argentică. Orice arsură tratată în ambulator care în decurs de doua sau trei săptămâni nu este complet vindecată sau nu dă semne de vindecare,necesită intervenție chirurgicală.

În cazul unor arsuri vechi,tratate incorect,suprainfectate sau tratate în servicii nespecializate,este foarte importantă prelevarea culturilor din plagă,apoi este nevoie de o toaletă riguroasă a plăgii,folosind soluții antiseptice,îndepartarea riguroasă a resturilor tisulare și a resturilor de unguiente aplicate.Schimbarea pansamentului se face zilnic,timp de doua sau patru zile,pe toată perioada cât plaga este intens exudativă.În absența suprainfecției, se obtine epitelizarea zonelor parțiale superficiale și detersia zonelor de escară,iar cantitatea de exudat scade.Asadar pansamentul poate fi efectuat la 48-72 ore.

B. Tratamentul general

Se face profilaxie antitetanică

Se va prescrie un antialgic usor:Paracetamol,Ibuprofen,Acetaminofen. Aceste antialgice vor fi administrate la interval de 4-6 ore,în doze adaptate vârstei pacientului.

În cazul plăgilor arse suprainfectate sau prezentate tardiv,dupa recoltarea culturilor se va administra pe cale orală Oxacilină,Claritromicină,Ampicilină

Indicații igienico-dietetice:

Menținerea unei poziții adecvate a segmentului afectat

Repaus

Indicații de reabilitare precoce

Hidratare orală suplimentară si evitarea alimentelor iritante

Continuarea tratamentelor în curs pentru pacienții cu afecțiuni cronice sau acute antecedente

Sedare usoară în cazul pacienților anxiosi

Indicații scrise oferite pacientului și familiei,chiar și ritmul de schimbare a pansamentului.

Arsurile,fie de orice fel de tip,necesită o grijă meticuloasă,chiar compulsivă ,pentru detalii și respectarea protocolului.

2. Tratamentul arsurilor moderate și severe în spital:

Cele mai esențiale elemente ale unui tratament eficace în arsurile medii si grave sunt:

Reanimarea hidroelectrolitică rapidă,eficace și adecvată

Prevenirea și controlul terapeutic al complicațiilor de fază acută

Prevenirea și controlul infecțiilor

Suport nutrițional și imun

Tratament local zilnic sau la două zile

Excizie sau grefierea precoce a arsurilor

Tratament chirurgical agrsiv,în arsurile extensive,care sunt profunde

Intervenția fizico și kinetoterapeutică și asistența psihosocială precoce și susținută,pe tot parcursul terapeutic

Participarea activă a familiei pacientului la procesul terapeutic

În cazul arsurilor ,durata spitalizării inițiale poate fi estimată la cate o zi pentru fiecare procent din suprafața corporală cu arsuri parțiale și două zile pentru fiecare procent de suprafață corporală cu arsuri în’’toată grosimea dermului’’.

Tratament medicamentos:

Fluide intraveniase:

În cazul celor cu irigare insuficientă a țesuturilor este necesară administrarea de soluții cristaloide izotonice. Copii cu arsuri care prezintă mai mult de 10-20% din suprafața corporală și la adulții cu mai mult de 15%, trebuie continuat cu resuscitarea formală a fluidelor și monitorizare. Aceasta ar trebui începută cât mai repede posibil înaintea spitalizării la pacienții cu arsuri mai mari de 25%. Formula Parkland poate ajuta la determinarea volumului de fluide intravenoase necesare în primele 24 de ore. Formula se bazează pe suprafața corporală și greutatea pacientului. Jumătate din fluide este necesar să fie administrate în mai putin de 8 ore,iar restul administrate pe parcursul următoarelor 16 ore.Acest interval nu este calculat din momentul în care începe resuscitarea,ci din momentul producerii arsurii. Copii au nevoie de fluide suplimentare care conțin glucoza. Pacienții cu leziuni produse prin inhalare au nevoie de mai multe lichide. Resuscitarea insuficientă cu fluide poate provoca probleme,iar supradozarea poate să fie dăunătoare. Formulele servesc doar drept ghid,iar perfuziile trebuie ajustate la un debit urinar mai mic de 30 ml/ora la adulți sau mai mic de 1 ml/kg la copii iar tensiunea arterială medie să fie mai mare de 60 mmHg.

În timp ce soluția Ringer este folosită adesea, nu este dovedit ca ar fi mai bună ca serul fiziologic.Fluidele cristaloide sunt la fel de bune ca și fluidele coloidale ,dar pentru că fluidele coloidale sunt mai scumpe ,ele nu sunt recomandate.Transfuziile de sânge sunt rareori recomandate. Ele sunt recomandate doar când nivelul de hemoglobina din sânge scade sub 60-80 g/L,datorită riscului asociat de a face complicații.Se pot plasa catetere intravenoase sub pielea arsă dacă este necesar sau poate fi folosită injectarea intraosoasă.

Îngrijirea rănilor:

Răcirea rapidă,în primele 30 de minute de la producerea arsurilor reduce adâncirea arsurilor și durerea,dar este necesară precauție deoarece răcirea excesivă poate produce hipotermie. Răcirea trebuie executată la apă rece cu temperatura de 10-25⁰,în nici un caz apă cu gheață,deoarece aceasta poate provoca leziuni.Arsurile chimice pot necesita un lavaj suplimentar. Curățarea cu apă și sapun,îndepărtarea țesutului mort și aplicarea de alifii sau pansamente sunt aspecte foarte importante în îngrijirea rănilor. Dacă există beșici intacte, nu e clar ce trebuie facut cu ele.Unele date parțiale sugerează ca ele să fie lăsate intacte.Arsurile de gradul al ll-lea trebuie reevaluate după doua zile.

În tratarea arsurilor de gradul l și al ll-lea,nu există date clare pentru a determina ce fel de pansamente trebuie aplicate.Este indicat ca arsurile de gradul l să fie tratate fără pansamente.În timp ce unguientele cu antibiotice sunt recomandate,există foarte puține date care susțin utilizarea lor. Sulfadiazina de argint (antibiotic) nu este recomandată deoarece poate prelungi perioada de vindecare a arsurilor. Nu există date suficiente care susțin folosirea unguientelor care conțin argint sau pentru a susține tratarea leziunilor prin presiune negativă.

Medicație:

Arsurile pot fi foarte dureroase,iar pentru ameliorarea durerii sunt disponibile mai multe opțiuni. Printre aceste opțiuni se numără analgezicele simple cum sunt: ibuprofenul,acetaminofenul și opioidele cum este morfina.Benzodiazepinele pot fi utilizate în plus față de analgezice, pentru a reduce anxietatea. În cursul procesului de vindecare, antihistaminicele,masajul sau stimularea nervoasă transcutanată pot fi folosite pentru a reduce pruritul.Antihistaminicele sunt eficace în acest scop doar la 20% din pacienți.Există unele date provizorii care susțin utilizarea gabapentinei,care poate fi rezonabilă în cazul pacienților a căror stare nu duce la ameliorare în urma administrării de antihistaminice.

Antibioticele intravenoase sunt recomandate înaintea intervențiilor chirurgicale în cazul pacienților cu arsuri pe suprafată mare,mai mare de 60% din suprafața corporală totală. Nu este recomandată utilizarea lor generală datorită preocupărilor cu privire la rezistența la antibiotice și la riscul crescut de infecții fungice.Există insăunele date provizorii care arată ca antibioticele pot crește rata de supraviețuire în rândul pacienților cu arsuri grave pe suprafață mare. Nu s-a constatat eficacitatea eritropoietinei în prevenirea și tratarea anemiei la pacienții cu arsuri. În cazul arsurilor provocate de acidul fluorhidric,gluconatul de calciu este un antidot specific și poate fi administrat intravenos și/sau local.

Tratamentul chirurgical al arsurilor:

În ultimii 25 de ani,concepțiile și practica în tratamentul chirurgical al arsurilor s-au schimbat fundamental.Supravietuirea pacienților cu arsuri extensive a fost foarte ameliorată de tehnicile de chirurgicalizare precoce.Intervențiile de excizare și grefiere se practică sub anestezie generală și necesită o cantitate mare de sânge compatibil pentru a fi transfuzat intraoperator și postoperator.

Există câteva tipuri de excizie ce pot fi practicate,și anume:

Excizie tangențială- introdusă în urmă cu 20 de ani,în SUA,constă în îndepărtarea succesivă,cu ajutorul cuțitului Goulian,a straturilor succesive de escară,până se ajunge în țesutul sănătos recunoscut la apariția sângerării.Necesită experiența chirurgului.Sângerarea este abundenta. Pentru a limita cantitatea de sânge pierdută se poate aplica garou la baza extremității afectate,dar,în acest caz,limita dintre țesuturile lezate și cele viabile este mai puțin evidentă. Respectând aceleași reguli,excizia tangențială poate fi practicată și cu electrodermatomul,dar acest procedeu nu este aplicabil în cazul zonelor cu arhitectură complicată (mână).

Excizia fascială-este rezervată arsurilor masive,subdermice.Se excizează în bloc țesutul necrotic,până la fâșie.Intervenția este mai rapidă, cu sângerare în cantitate mai mica, dar patul pentru grefiere nu este la fel de bun ca si cel pentru excizie tangențială. Un alt inconvenient major în excizia fasciala este reprezentat de modificările definitive ale conturului zonei arse, prin excizia țesutului celular subcutanat.

În cazul arsurilor parțiale,de profunzimi mari,cum sunt arsurile cu lichide fierbinți,frecvente la copii,atitudinea chirurgicală este flexibilă și nuanțată,cu tendința de a respecta intervalul primelor 12-14 zile,oferind organismului condiții generale și locale de a realiza epitelizarea spontană acolo unde este posibil.După acest interval se trece la excizarea escarelor restante,parcelarea și autogrefierea defectelor.Prezervarea țesuturilor viabile și realizarea intervenției într-un moment cand majoritatea leziunilor sunt vindecate (dar înaintea apariției plăgii granulate) dă rezultate foarte bune atât local cât și din punct de vedere al supraviețuirii.

Problemele tehnice cele mai grave și deciziile cele mai dificile privesc situația extremă a arsurilor predominant profunde,ce depășesc 60% din suprafața corpului,când rezerva de tegument ce poate fi folosită ca zona donatoare este în mod evident depășită de amploarea leziunilor,șocul postarsură este sever,prognosticul vital este rezervat,și depinde în mod cert de precocitatea tratamentului chirurgical.În aceste situații extreme,este absolut necesară utilizarea unor tehnici de acoperire tegumentară temporală.Acoperirea temporală a plăgilor excizate se poate realiza cu:

Allogrefe cutanate (tegument de la o altă persoană)-proaspete,crioprezervate sau prezervate în glicerol;

Allogrefe intricate cu autogrefe;

Heterogrefe (tegument de la o altă specie);

Substituienți cutanați semisintetici;

Culturi celulare.

În prezent,allogrefele se găsesc în marea majoritate în centrele de arsuri,resursa terapeutică cea mai frecvent utilizată în practică,pentru acoperirea temporală a zonelor excizate,în cazul arsurilor extensive.Allogrefele proaspete și cele crioprezervate sunt țesuturi vii,care se integrează și se vascularizează,în următoarele 2-4 săptămâni,acestea suferă procesul natural de respingere a țesuturilor non-self,ca în oricare caz de transplant,în cazul particular al arsurii,tratamentul imunosupresor menit să contracareze fenomenul de respingere nu este nici necesar,nici logic,de vreme ce oricum alogrefele trebuie îndepartate progresiv și înlocuite cu autogrefe cutanate (singura modalitate de închidere definitivă a plăgii).Pe masură ce starea pacientului se ameliorează și zonele donatoare proprii se vindecă sau devin abordabile,se procedează la înlocuirea alogrefelor cu autogrefe,de preferat înaintea instalării reacției de respingere.

În prezent,alogrefele conservate în glicerol 85% sunt frecvent utilizate ca pansament biologic,atât în arsuri masive excizate cât și în arsuri parțiale neexcizate,în special la copil.Glicerolul aderă la plagă dar nu se vascularizează,fiind progresiv îndepartat pe masură ce se produce vindecarea subiacentă în arsurile parțiale sau sunt înlocuite cu autogrefe în arsurile totale.

Obținerea unei structuri care să înlocuiasca definitiv tegumentul ars excizat,nu a fost înca realizată.Au fost realizați substituenți și matrice dermice,care însă necesită autogrefe sau acoperire cu culturi dermice autoloage la circa 3 săptămâni de la aplicare.În ciuda costurilor foarte mari,rezultatele clinice de etapă sunt destul de promițătoare,permițând,în condiții tehnice privilegiate, supraviețuirea unor pacienți cu arsuri de gravitate extremă.

Tratament alternativ:

Mierea a fost utilizată încă din antichitate pentru a ajuta la vindecarea plăgilor și poate fi benefică în cazul arsurilor de gradele unu și doi.Dovezile cu privire la aloe vera sunt de calitate scăzută.Deși poate contribui la reducerea durerii,iar o analiză a constat dovezi provizorii cu privire la reducerea timpului de vindecare,o analiză ulterioară,nu a constatat imbunătățiri ale vindecării în compoziție cu sulfadiazina de argint.

Există dovezi limitate conform cărora vitamina E ajută în privința țesutului cheloid sau cicatriceal.Untul nu este recomandat.În țările cu venituri reduse,până la o treime din arsuri sunt tratate cu mijloace care țin de medicina traditională,care pot include aplicarea de ouă,noroi,frunze sau balegă de vacă.În unele cazuri,intervențiile chirurgicale sunt limitate din cauza resurselor financiare insuficiente și a indisponibilității.Există alte cateva metode care pot fi utilizate în asociere cu tratamentul medicamentos pentru a reduce durerea și anxietatea,provocate de următoarele proceduri:terapia prin realitatea virtuală,hipnoză și abordari comportamentale ( tehnici de distragere).

Capitolul lll. Rolul asistentei în îngrijirea pacientului cu arsuri

Îngrijirea pacienților cu arsuri este bazată pe cunoașterea aprofundată a fondului fiziopatologic al bolii generale a arșilor și pe aplicarea unor metode terapeutice raționale,menite să asigure atât pe plan local cât și general condițiile necesare vindecării.

Fiecare etapă de evoluție a arșilor prezintă aspecte particulare de ordin general și local și în funcție de care se stabilește planul terapeutic care indiferent de momentul evolutiv al afecțiunii este în general și local,mergându-se pe ideea existenței concomitenței și simultaneității tratamentului general și local.Nu trebuie uitat faptul că de corectitudinea acordării primului ajutor și a primului pansament este legată toată evoluția viitoare a arsurii.

l.Acordarea primului ajutor la locul accidentului

1.Scoaterea victimei de sub actiuneaagentului vulnerabil-scoaterea victimei trebuie facută rapid,stingerea cât mai rapidă a flăcărilor prin acoperire cu,haine,paturi,prelate.Se acționează imediat imobilizand bolnavul,deoarece fiind cuprins de teamă are tendința sa fugă.Este absolut interzisă stingerea prin rostogolire prin nisip,pământ,stropire cu apă.

2.Asezarea victimei într-un loc curat,ferit de curenți și acordarea primului ajutor în funcție de starea bolnavului:

Dacă este nevoie se face resuscitare cardiorespiratorie.

Liniștirea bolnavului și calmarea durerii.În arsurile în care durerea este mare se administrează 1 fiolăMialgin sau Fortral intravenos.În lipsa acestora se poate administra Algocalmin injectabil sau per-oral acolo unde există toleranță digestivă.Se va nota ce s-a administrat,doza,ora și data accidentului.

În arsurile de gradul l cu suprafață mică este suficient ca pielea înrosită să fie badijonată cu alcool dublu rafinat și nu este obligatorie aplicarea pansamentului.

Nu se vor îndepărta hainele, decât dacă îndepărtarea lor se poate face cu ușurință,excepție fac doar bolnavii cu arsuri chimice sau cu lenjerie din material plastic care continuă să ardă,și arșii cu lichide fierbinți.

Este interzisă orice manevră de tratament local (aplicarea de substanțe grase,ulei,vaselină,medicamente sub formă de pulberi).Arsurile vor fi acoperite cu pansament steril , cu cearșaf sau prosoape curate.

Este permisă aplicarea tratamentului local la locul accidentului doar în cazul în care transportul durează mai mult de două ore. Tratamentul constă ăn spălarea cu soluție de cloramină 2-4 %◦,bromocet sau rivanol și acoperire.Nu se vor sparge flictenele.Nu se vor administra lichide.Dacă victima solicită cu insistență,se vor administra lichide cu multă prudență și numai pentru a umezi gura.

2.Ingrijiri acordate în timpul transportului.

Transportul bolnavului trebuie realizat cât mai rapid cu mijloace corespunzătoare disponibile.

În timpul transportului senzația de sete se va calma prin umezirea gurii,dar nu se vor administra lichide per-oral deoarece supraincarcarea digestivă poate provoca vărsături.În cazul în care se impune instalarea unei perfuzii și nu este posibil,atunci se da apa sărată sau ceai.La cei cu arsuri peste 10-15% cand transportul se face cu salvarea și se prevede o durată mai mare de o oră,se montează o perfuzie cu glucoză 5% sau ser fiziologic.

În timpul transportului bolnavul va fi supravegheat permanent și se administrează oxigen.Dacă se constată o slabire a pulsului pacientului,va fi asezat cu capul mai jos decât restul corpului ridicând picioarele cu un sul.

În cazul arsurilor prin flacără pentru prevenirea edemului glotic,în perfuzie se va adăuga Romergan sau Algocalmin.

lll.Ingrijiri acordate în spital.

Măsurile de urgență comportă un ansamblu de proceduri medico-chirurgicale obligatorii,indiferent de starea pacientului și de momentul accidentării.

Atitudinea în camera de gardă

Sarcini autonome:

Înregistrarea datelor personale ale pacientului (culegerea din fișa de transport sau de la pacient dacă este posibil),tipul agentului cauzal precum și măsurile terapeutice preliminare.

Dezbrăcarea sub anestezic intravenos și îmbăierea.Suprafețele de tegument nearse se spală cu sapun sau detergent medical.Imediat dupa baie bolnavul va fi învelit cu cearșaf steril și transportat la sala de operație aseptică unde sub anestezie generală și în perfecte condiții de asepsie va fi facută toaleta primară.

Sarcini delegate:

Dacă nu s-au administrat sedative sau dacă acestea mai sunt necesare asistenta va administra Dilaudenatropină,Mialgin sau Fortral intravenos.

Pentru profilaxia antitetanică se va administra ATPA 0,5 ml și ser antitetanic 3000 U.

Atitudinea în sala de operație

Sarcini autonome:

Pregătirea fizică și psihică a bolnavului;

Asigurarea poziției pe masa de operație;

Pregătirea materialelor,instrumentelor,soluțiilor necesare;

Verificarea și supravegherea sursei de oxigen;

Supravegherea permanentă a bolnavului-puls,tensiune arterială,respirația,colorația tegumentelor;

Supravegherea perfuziei.

Sarcini delegate:

Administrarea de oxigen;

Puncționarea unei vene accesibile,recoltarea de sânge pentru examene de laborator,instalarea în continuare a perfuziei (glucoză 5%);

Servirea medicului cu materiale,instrumentele și soluțiile necesare efectuării toaletei primare care se realizează astfel: se spală suprafața arsă cu bromocet 1%,ser fiziologic cu apă sterilă și soluție sterilă de sapun până la îndepărtarea completă a corpilor străini din plagă.Se îndepărtează flictenele și conținutul lor precum și tegumentul sau restul țesuturilor arse,după care se badijonează cu alcool 70⁰-90⁰ care are acțiune anestezică și antiseptică.Se aplică apoi pansament steril uscat și se fixează cu feși sterile.Cand se observă semne de infecție locală pansamentul se face cu soluții antiseptice de cloramină 4%◦ sau rivanol 1%◦ dupa ce s-a recoltat secreție pentru antibiogramă;

În funcție de indicele prognostic estimat asistenta va instala sonda vezicală pentru urmărirea diurezei orare;

Transportul bolnavului în salon.

Îngrijirea și supravegherea bolnavului în salon

Stadiul l

Asigurarea condițiilor de salon-aerisit,curat,cu atmosferă umedă și caldă 22-24⁰ C,fără curenți;

Asigurarea confortului-pat confortabil pregătit cu cearșaf steril,mușama și aleză sterile;

Bolnavii arși cu risc vital sunt instalați la pat cu perfuzie intravenoasă și sondă vezicală din sala de operație.De asemenea acestora li se administrează oxigen prin sonda nasofagiană în ritm de 4 l pe minut cu intermitență;

Supravegherea cu foarte mare atenție a funcțiilor vitale și vegetative:puls,respirație,tensiune arterială,temepratură,diureză,colorația tegumentelor,aspectul faciesului,comportamentul,bolnavul aflându-se în perioada șocului combustional;

Asigurarea liniștei și a confortului în vederea obținerii unui somn eficient.

Reechilibrare hidroelectrolitică și volemică

Asistenta va administra prin perfuzie cantitatea de lichide calculată de medic în funcție de greutatea bolnavului și de suprafața arsă.Ritmul administrării în primele 24 h se planifică astfel încat în primele 8 h bolnavul sa primească 50% din cantitatea totală,apoi câte 25 % în următoarele perioade de 8 h.Soluțiile utilizate sunt: soluții cristaloide (ser fiziologic 9%◦),ser bicarbonat 8,4%,soluții glucozate,soluție THAM.În caz că nu se reușește asigurarea unui orar al diurezei satisfăcător se va administra diureticul prescris de medic:Manitol,Furosemid.În cazuri foarte grave cand nici după tratament diuretic energic nu se reușește,bolnavul se pregătește pentru dializă.

Cantitățile de lichide ce trebuie administrate pot varia în funcție de evoluția clinică,de examenele de laborator,cantitățile reale fiind apreciate în funcție de diureză,aceasta trebuind să fie 50 ml/h.

Asigurarea medicației-asistenta pregătește și administrează medicamentele prescrise: anticoagulante (Heparină),vitamine C1,B1,B2,B6,Trasylol,antibiotice,cardiotonice.

Administrarea sângelui-este indicată în cazul arsurilor intense (peste 20%) și profunde. Cantitatea de sânge administrat în primele 48 de ore poate ajunge până la 1250 ml,sânge izogrup,iar în urgențe până la determinarea grupului,sânge de grup ’’0’’,dupa care se continuă cu sânge izogrup.La cei cu arsuri sub 20% nu este indicată administrarea sângelui,în arsuri cuprinse între 20-40% pacientul va primi pentru 24-48 h o cantitate de sânge egală cu 20% din volumul său sangvin înainte de arsură,iar în arsuri de peste 40% bolnavul va primi o cantitate egală cu 20% din volumul său sangvin,în primele 12 h de la accidentare.

Urmărirea și îngrijirea generală în ziua a ll-a și a lll-a

Conduita terapeutică medicamentoasă și îngrijirile generale sunt cele aplicate obijnuit.Asistenta are un rol deosebit de important în susținerea moralului pacientului.Se vor urmări în continuare-starea generală,colorația feței,tensiunea arterială ,puls ,respirație, temperatură,diureza orară,bilantul hidric,acestea fiind semnele specifice ce ar indica eventualele complicații: se mențin interdicțiile alimentare și se vegheaza asupra măsurilor de asepsie.

Schimbul pansamentului atunci cand este necesar,pansamentele se fac sub Mialgin,Fortral sau anestezie generală.Se îndepărtează compresele, se aseptizează plaga și se aplică un pansament uscat sau îmbibat în soluție de cloramină 3-5%◦ sau antibiotice.Dacă plaga nu mai prezintă exudate și condițiile de microclimat permit,se poate trece la tratament local deschis.Foarte eficace sunt Bioxiteracorul și Sulfomilonul.

Un alt mijloc de tratament îl constituie baia cu diferiți detergenți care se face în instalații adecvate.Dupa baie se acoperă cu pansament și feșe sterile.

Este strict interzis sa se tusasca,sa se stranute,sa se vorbeasca deasupra plagii.

Îngrijirea bolnavilor în stadiul al ll-lea

Se acordă îngrijirile generale obijnuite în funcție de starea bolnavului,de rezultatele de laborator,de funcțiile vitale,temperatură,diureză.

Asistenta va efectua igiena individuală a bolnavului,îl va ajuta sau îl va controla:

Unghiile tăiate scurt,regiunile indemne spalate zilnic;se acordă atenție deosebită toaletei regiunii perineale și organelor genitale;

Se va schimba zilnic cearșaful steril.

Cand diureza s-a reluat,regimul alimentar va fi:hipercaloric,hiperproteic,normo sau hiperglucidic,hipolipidic cu adaos de vitamine și minerale.

Administrarea tratamentului:vitamine,la nevoie tratament simptomatic și în funcție de complicațiile apărute,tratament indicat.

Îngrijiri locale:pansamente zilnice (până în ziua 9)cu soluție de cloramină 4%◦ sau acid boric,rivanol.La nevoie pansamentu se desface în baie cu soluție de bromocet sau permanganat de potasiu.Acolo unde condițiile permit și transudatul și plasmoragia au încetat,se recurge la tratament deschis; pentru tratare locală se poate folosi Bioxiteracor sau Oxicort.

Îngrijirea bolnavilor în stadiul al lll-lea

În acest stadiu se aplică grefele.Dupa operația de aplicare a grefelor,primul pansament se face la 2-3 zile.Îngrijirea pacientului se continuă ca și în primul stadiu pe criteriul de bilanț hidric.Simultan,se urmăresc problemele legate de alimentație,creșterea rezistenței la infecții,igiena corporală și prevenirea sechelelor.

Îngrijirea bolnavilor în stadiul al lV-lea

În acest stadiu se află bolnavii cu arsuri grave de la început sau bolnavii la care lipsa de îngrijire a determinat o evoluție nefavorabilă.Tratamentul major impus este grefierea cât mai repede posibil.Tratamentul general de întreținere va urmări combaterea denutriției prin aport proteic și energetic parenetral și aport masiv de vitamine.Combaterea infecției și suprainfecției se va face prin mijloace igienice și profilactice.Este obligatorie urmărirea ulterioară pe o perioadă lungă până la recuperarea totală.

Tratamentul chirurgical-grefierea

Momentul optim de grefiere a arsului este indicat de modul de evoluție a plăgii.Plaga poate să primească grefa cutanată dupăce a eliminat complet escarele și cand toată suprafața ei este granulată cu muguri sănătoși,roșii,neexuberanți.Acest țesut reprezintă patul optim pentru prizagrefelor.După grefare se vor îngriji atât plaga grefată,cât și zona donatoare.

Capitolul lV. Metode și mijloace de lucru.

În îngrijirea pacienților, asistenta medicală are sarcina să îi supravegheze pentru a culegetoate datele privind starea generală și evoluția bolii acestora, comunicând medicului toate observațiile.În această lucrare am prezentat 2 cazuri.

Pentru întocmirea planului de îngrijire, am folosit ca sursă de informare pacienții, echipa de îngrijire, familiile și foile de observație ale pacienților.

Metode de lucru : comunicarea prin conversații, pentru culegerea datelor necesarecunoașterii problemelor pacientelor, a stării lor generale, a posibilităților și imposibilităților satisfaceriinevoilor lor personale. M-am folosit de anamneză, de examenul fizic și de datele de laborator, precum și de diagnosticul medical.După ce am avut toate datele necesare, le-am analizat și am reușit să stabilesc problemele de sănătate ale pacienților, atât sub aspect fizic, cât și psihic. Aceasta mi-a permis elaborarea unui plan de îngrijire care a ajutat pacienții să se adapteze schimbărilor ce au intervenit în starea lor.

Mijloace de lucru : am recoltat probele biologice ale pacienților pentru analizele de laborator, am însoțit pacienții la examinările paraclinice și le-am administrat medicația indicată demedic. În paralel, am pregătit psihic pentru operație și am susținut din punct de vedere moral pe tot parcursul internării.

Capitolul V. Prezentarea cazurilor.

CAZUL l

1.Culegerea datelor.

DATE FIXE

Nume si prenume: A.C.

Vârsta: 34 ani

Sex: F

Religie: Catolică

Naționalitate: română

Ocupația: salariată

DATE VARIABILE

Domiciliul: Gherla

Condiții de viață și muncă: bune

Gusturi personale: mancare bună

Mod de petrecere a timpului liber: vizionare filme,plimbări în aer liber,etc.

DATE ANTROPOMETRICE

Greutate: 60 Kg

Înălțime: 1,75 m

Grup sanguin: All Rh pozitiv

LIMITE SENZORIALE

Alergii: nu are

Proteze: nu are

Acuitate vizuală și auditivă: bună

Somn: insomnie

Mobilitate: impotență funcțională

Alimentație: normală

Eliminări: normale

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără importanță

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: apendicectomie la 18 ani.

MOTIVELE INTERNĂRII: Arsuri la nivelul feței, membrelor superioare,abdomen inferior,coapsa stângă,durere,impotență.

ISTORICUL BOLII: funțională,deshidratare,agitație,anxietate,prezența flictenelor cu conținut limpede și transparent,edem eritem accentuat,pielea nearsă palidă.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: arsuri prin flacără la nivelul feței,regiunea anterolaterală stângă a gâtului,membrul inferior stâng,antebraț drept,abdomen inferior,coapsa stângă,2/3 superior anterior și posterior-aproximativ 25%.

DATA INTERNĂRII: 25.02.2015

EXAMENUL PE APARATE:

Aparat respirator: Dispnee cu tahipnee R=21 r/min, torace normal conformat.

Aparat cardio-vascular: puls tahicardic 90 p /min TA=80/90 mm/Hg

Aparat digestiv: prezența senzației de vomă,abdomen dureros în regiunea inferioară datorită prezenței leziunilor (arsura).

Sistemul neuro-endocrin:ROT prezente, ficat și splină în limite normale.

Sistemul osos: orientată temporo-spațial.

Sistemul ganglionar-limfatic: nu se palpează.

Tegumente și mucoase: întreruperea continuității tegumentelor la fața,gât,membre superioare, coapsă,abdomen inferior.

2. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

OBIECTIVE:

PE TERMEN LUNG:

Pacienta să prezinte o stare de bine fizică și pshică.

Pacienta să nu ramână cu mutilări fizice.

PE TERMEN SCURT:

Pacientei să i se diminueze durerea.

Bolnava să beneficieze de îngrijiri de urgență pentru a fovoriza erupția plăgilor spre cicatrizare,fără apariția complicațiilor.

Pacienta să fie echilibrată volemic și hidroelectrolitic.

Pacienta să prezinte eliminări fiziologice.

Pacienta să aibă respirație și circulație normală și eficientă.

Pacienta să aibă un somn fiziologic și eficient.

PE TERMEN MEDIU:

Pacienta să se mobilizeze și să adopte posturi confortabile.

Plaga să evolueze spre cicatrizare fără complicații.

Pacienta să dobandească cunoștintele necesare recăpătării și menținerii sănătății.

CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

– pacienta prezinta o respiratie normala, FR = 17 respiratii / minut

– sonoritate pulmonara normala, tipul respiratiei→costal superior

– pulsul ritmic, regulat, amplu, FC = 75 batai/minut

– circulatie inadecvata, manifestata prin TA = 180/110 ;

2. Nevoia de a bea si a manca

– inainte de accidentul suferit pacienta avea o alimentatie corespunzatoare varstei ;

– reflex de deglutitie prezent;

– hidratare normala;

– masticatie dificila din cauza leziunilor de arsura de pe obrazul stang .

3. Nevoia de a elimina

– mictiuni spontane (diureza = aprox. 3000 ml./24 h.) ;

– tranzit intestinal normal ;

– transpiratii in limite normale ;

– prezenta menopauzei .

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

– tonus muscular relativ normal;

– dificultate in deplasarea normala ;

– resimte durere la nivelul membrului superior si inferior drept ;

– isi mentine echilibrul;

– piele hiperemica si edematiata in zonele afectate ;

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

-ore insuficiente de somn, alternarea ritmului somn-veghe se face noaptea la aproximativ 2 ore;

-treziri frecvente, atipiri in timpul zilei;

-somn agitat;

-ochi incercanati, tremuraturi ale mainilor.

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

-dificultate in a se imbraca si dezbraca, din cauza lezarii fizice prin arsura si a durerilor;

-dificultatea de a-si misca membrul superior drept;

-aparatul locomotor este integru, mobil, dar miscarea se face greoi datorita durerilor;

-dificultate de a se incalta si descalta;

-in primele zile de internare necesita ajutor la imbracare si dezbracare, ulterior este capabila sa o faca singura, dar cu mici dureri

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

-temperatura corpului = 38,2°C, dupa trei zile de tratament revine la normal;

-temperatura camerei-adecvata 21-25°C;

-tegumente caldute, piele rosie si fierbinte;

-prezenta sensibilitatii corpului la temperaturi scazute;

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele

-alterarea integritatii tegumentelor;

-mucoase alterate ( limba uscata );

-piele hiperemica, edematiata, cu edeme si vezicule in zonele cu arsura;

9. Nevoia de a evita pericolele

-vulnerabilitate fata de pericole;

-facies crispat, neexpresiv;

-durere;

-alterarea integritatii fizice ;

-este foarte ingrijorata de posibilele complicatii ale arsurilor.

10. Nevoia de a comunica

-acuitate vizuala si auditiva buna;

-sensibilitate tactila;

-posturi si gesturi normale;

-este orientata temporo-spatial si nu prezinta dificultati de vorbire;

-comunica eficient cu familia si este foarte receptiva la indicatiile medicului.

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

-pacienta are posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte;

-isi rezerva timp pentru rugaciune;

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

-pe plan social si familial da dovada de seriozitate si responsabilitate;

-vrea sa stie cat mai multe despre boala

13. Nevoia de a se recrea

-dificultatea de a efectua activitati recreative din cauza durerii si a pansamentelor;

-ii place sa asculte radioul si sa se uite la televizor;

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

-cunostinte insuficiente privitor la prevenirea accidentelor;

-are dorinta de a invata cat mai multe despre boli in general

Plan de îngrijire de urgență.

Aplicarea îngrijirilor

Plan de îngrijire post-intervenția primară.

Aplicarea îngrijirilor.

Aplicarea îngrijirilor.

Aplicarea îngrijirilor.

DATA EXTERNĂRII: 10.03.2015

STARE LA EXTERNARE:

Pacienta A.C. in vârsta de 34 ani se internează cu arsuri tegumentare la nivelul feței,gâtului,membrului superior stâng,antebraț drept,abdomen inferior,coapsa stângă,durere,impotență funcțională,anxietate.

În urma intervențiilor pacienta se externează vindecată,leziunile fiind complet cicatrizate.

Bilantul autonomiei:

Respirație spontană,liberă pe nas R=16 r/min.

Puls ritmic,bine bătut 68 p/min.

Se alimentează și hisratează corespunzator.

Eliminări spontane fiziologice.

Mobilizare activă,postura adecvată.

Somn eficient,odihnă.

Îmbrăcare și dezbrăcare active,aspect îngrijit.

Tegumente: zone hiperpigmentate în locul arsurilor de gr l și cicatrici hiperpigmentate la locul arsurilor de gr ll,tegumente nearse-integre,normal colorate.

Recomandari:

Evitarea efortului fizic 20 de zile.

Evitarea expunerii la soare,frig a zonelor epiteliale timp de 20 de zile.

Evitarea contactului cu săpun a zonelor epiteliale.

Se vor aplica creme sau unguiente nutritive pe zonele epiteliale.

Regim alimentar echilibrat-alimentație hiperproteică,hiperglucidică,normolipidică,vitamine.

CAZUL ll

1.Culegerea datelor.

DATE FIXE:

Nume si prenume: A.T.

Vârsta: 50 ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxă

Naționalitate: romană

Stare civilă: necăsătorit

Ocupația: salariat

DATE VARIABILE:

Domiciliul: Cluj-Napoca

Condiții de viață și de muncă: bune

Gusturi personale: dulciuri,cafea

Mod de petrecere a timpului liber: lectură,ascultat muzică

DATE ANTROPOMETRICE:

Greutatea: 90 Kg

Înalțime: 1,70 m

Grup sanguin: Blll Rh pozitiv

LIMITE SENZORIALE:

Alergii: nu are

Proteze: nu are

Acuitate vizuală și auditivă: bună

Somn: dificultate de a se odihni

Alimentație: normală

Eliminări: normale

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără importanță

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: fractură la gamba dreaptă la vârsta de 10 ani,hernie inghinală la 12 ani.

MOTIVELE INTERNĂRII: Arsuri la nivelul antebrațului și mâinii stângi,durere impotență funcțională,deshidratare,anxietate.

ISTORICUL BOLII: În urmă cu 2 ore,în urma unui scurtcircuit la un tablou electric,pacientul prezintă arsuri la nivelul antebrațului și mâinii stângi.

Pacientul solicită ambulanța care îl transportă la U.P.U CLUJ unde este internat de urgență.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Arsuri ale tegumentelor la nivelul antebrațului și mâinii stângi,impotență funcțională membru superior stâng,durere,agitație,anxietate.

DATA INTERNĂRII: 20.03.2015

EXAMENUL PE APARATE:

Aparatul respirator: dispnee cu tahipnee R=22 resp/min,torace normal conformat.

Aparatul cardio-vascular: puls tahicardic 90 p/min,ritmic,amplu,bine bătut, TA=135/85 mm/Hg.Alterarea circulației la antebrat și mâna stângă.

Aparatul digestiv: Abdomen suplu,elastic,nedureros la palpare.

Sistemul neuro-endocrin: ROT prezente,ficat,splină în limite normale.

Sistemul osos: integru.

Sistemul ganglionar-limfatic: nu se palpează.

Tegumente și mucoase: întreruperea continuității tegumentelor la nivelul antebrațului și mâna stângă datorită arsurii-prezintă flictene cu conținut tulbure tengnivolent,edeme,eriteme,escare.

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

OBIECTIVE:

PE TERMEN LUNG:

Pacientul să prezinte o stare de bine fizică și psihică.

PE TERMEN SCURT:

Pacientul să nu mai prezinte durere.

Pacientul să beneficieze de îngrijiri de urgență pentru a favoriza erupția plăgilor.

Pacientul să se alimenteze și hidrateze corespunzător în raport cu necesarul organismului și în limitele impuse de boală.

Pacientul să nu mai prezinte starea de anxietate în termen de 24 de ore.

PE TERMEN MEDIU:

Plaga sa evolueze spre cicatrizare fără complicații în 6 zile.

Pacientul să fie echilibrat psihic,să prezinte încredere în personalul de iîgrijire și în tratament pe toată durata spitalizării.

CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

– pacientul prezinta o respiratie normala, FR = 17 respiratii / minut ;

– sonoritate pulmonara normala, tipul respiratiei→costal superior ;

– pulsul ritmic, regulat, amplu, FC = 75 batai/minut ;

– circulatie inadecvata, manifestata prin TA = 180/110 ;

2. Nevoia de a bea si a manca

– inainte de accidentul suferit pacienta avea o alimentatie corespunzatoare varstei ;

– reflex de deglutitie prezent;

– hidratare normala;

– masticatie dificila din cauza leziunilor de arsura de pe obrazul stang .

3. Nevoia de a elimina

– mictiuni spontane (diureza = aprox. 3000 ml./24 h.) ;

– tranzit intestinal normal ;

– transpiratii in limite normale ;

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

– tonus muscular relativ normal;

– dificultate in deplasarea normala ;

– isi mentine echilibrul;

– piele hiperemica si edematiata in zonele afectate ;

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

-ore insuficiente de somn, alternarea ritmului somn-veghe se face noaptea la aproximativ 2 ore;

-treziri frecvente, atipiri in timpul zilei;

-somn agitat;

-ochi incercanati, tremuraturi ale mainilor.

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

-dificultate in a se imbraca si dezbraca, din cauza lezarii fizice prin arsura si a durerilor;

-dificultatea de a-si misca membrul superior drept;

-aparatul locomotor este integru, mobil, dar miscarea se face greoi datorita durerilor;

-dificultate de a se incalta si descalta;

-in primele zile de internare necesita ajutor la imbracare si dezbracare, ulterior este capabila sa o faca singur, dar cu mici dureri;

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

-temperatura corpului = 38,2°C, dupa trei zile de tratament revine la normal;

-temperatura camerei-adecvata 21-25°C;

-tegumente caldute, piele rosie si fierbinte;

-prezenta sensibilitatii corpului la temperaturi scazute;

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele

-alterarea integritatii tegumentelor;

-mucoase alterate ( limba uscata)

-piele hiperemica, edematiata, cu edeme si vezicule in zonele cu arsura;

9. Nevoia de a evita pericolele

-vulnerabilitate fata de pericole;

-facies crispat, neexpresiv;

-durere;

-alterarea integritatii fizice ;

-este foarte ingrijorata de posibilele complicatii ale arsurilor.

10. Nevoia de a comunica

-acuitate vizuala si auditiva buna;

-sensibilitate tactila;

-posturi si gesturi normale;

-este orientata temporo-spatial si nu prezinta dificultati de vorbire;

-comunica eficient cu familia si este foarte receptiva la indicatiile medicului.

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

-pacienul are posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte;

-isi rezerva timp pentru rugaciune;

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

-pe plan social si familial da dovada de seriozitate si responsabilitate;

-vrea sa stie cat mai multe despre boala.

13. Nevoia de a se recrea

-dificultatea de a efectua activitati recreative din cauza durerii si a pansamentelor;

-ii place sa asculte radioul si sa se uite la televizor;

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

-cunostinte insuficiente privitor la prevenirea accidentelor;

-are dorinta de a invata cat mai multe despre boli in general;

Plan de îngrijire de urgență

Aplicarea îngrijirilor.

DATA EXTERNĂRII: 26.04.2015

STAREA LA EXTERNARE: Pacientul A.T. in vârsta de 50 de ani se internează pe data de 20.03.2015 cu următoarele probleme: arsuri ale tegumentelor la nivelul antebrațului și mâinii stângi,impotență funcțională la membrul superior stâng,durere,agitație,anxietate. S-au asigurat măsuri de îngrijire generală,locală,intervenție chirurgicală.După 20 de zile de tratament pacientul se externează în stare vindecată,leziunile de gradul ll fiind complet cicatrizate.Pacientul poate să miște mâna și degetele fără dificultate.

BILANTUL ANATOMIEI:

Respirație spontană,liberă pe nas,ritmică R=18 r/min.

Puls ritmic,amplu,bine bătut, AV=74p/min.

Temperatura în limite normale.

Se alimentează și hidratează corespunzator.

Eliminări spontane fiziologice.

Somn eficient odihnitor.

Îmbrăcare și dezbrăcare activă,aspect iîgrijit.

Mobilizare activă,postură adecvată.

RECOMANDARI LA EXTERNARE:

Tegumentele prezintă plăgi cicatrizate hiperpigmentate și ușor proeminente la nivelul antebrațului și mâinii stângi,zona grefată are culoare roșcată apropiată de cea a tegumentelor din jur.

RECOMANDĂRI:

Evitarea solicitării excesive a membrului superior stâng.

Evitarea contactului cu săpun și detergent a zonelor epiteliului nou format.

Aplicarea de creme,unguiente nutritive și masarea regiunilor cicatrizate.

Prevenirea accidentelor.

Să contacteze medicul specialist dacă observă modificări la nivelul epiteliului nou format.

Capitolul V. Concluzii

În concluzie, îngrijirea unui pacient cu arsuri nu este o muncă deloc usoară. Asistenta medicală trebuie să fie conștientă de importanța îngrijirilor corecte și rapide deoarece de acestea depinde viața pacientului. În cazul pacienților cu arsuri ușoare și pe o porțiune mică a corpului îngrijirea și vindecarea se face ușor și într-o perioadă scurtă de timp.Dar,în cazul pacienților cu arsuri grave și pe o porțiune mare a pielii șansele de supraviețuire sunt mici datorită gravității leziunilor și riscului de apariție a complicațiilor.

Să ai în îngrijire un pacient cu arsuri nu este o muncă usoară,dar văzând rezultatele bune ale îngrijirii te vei bucura de efortul pe care l-ai depus,vei știi să apreciezi mai mult sănătatea și în același timp viața. Mulțumirea sufletească pe care o s-o ai când vezi pacientul vindecat și mulțumit de munca depusă de tine pentru a-l ajuta să își recapete sănătatea,sa își recapete sensul și rostul vieții.Cu toate acestea nu trebuie uitat faptul că trebuie să fii om și să fii uman!

Anexe

Bibliografie

Albu Ion – ,,Anatomia omului’’ 2007 (pagina 10-28)

Carmen Diana – ,,Protocoale și ghiduri în medicina de urgență’’,Editura PIM Iași 2007 (pagina 86-96)

Guyon – ,,Fiziologia omului’’ 2007 (pagina 30)

Lascar Ion – ,,Principii de chirurgie plastic și microchirurgie reconstructivă’’ 2005 (pagina 227)

Marcean Crin – ,,Trata de nursing.Îngrijirea omului sănătos și bolnav’’ 2010 (pagina 130)

Popescu Irinel – ,,Tratat de nursing’’,Editura Academiei Române 2008 (pagina 200)

Titircă Lucreția – ,,Ghid de nursing’’.Editura Viața medicală Românească București,2008 (pagina 19)

Titircă Lucreția – ,,Îngrijiri specifice acordate pacientilor de către asistenții medicali’’Editura Viața medicală Românească București,2007 (pagina 25)

Titircă Lucreția – ,,Urgențe Medico-Chirurgicale sinteze’’ 2013 (pagina 160-169)

Vasile Mihaela – ,,Semiologie medicală pentru asistenții medicali’’ 2012 (pagina 25-27)