Nasterea Naturala Vs Nasterea Cezariana.alaptarea.depresie Postnatala( la Alegere)

=== 1449330f86623f216efad94591a1e25d32ba0213_365799_1 ===

NAȘTEREA NATURALĂ VERSUS NAȘTEREA PRIN CEZARIANĂ

CAPITOLUL 1. NAȘTEREA NATURALĂ VERSUS NAȘTEREA PRIN CEZARIANĂ – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

În ultimii ani, s-a remarcat faptul că nașterea prin intermediul operației cezariene a devenit o intervenție chirurgicală comună în Statele Unite ale Americii, unde aproape unul din trei copii vine pe lume astfel. Fenomenul este cu atât mai interesant cu cât în urmă cu mai puțin de 20 de ani, această rată a nașterilor prin operația cezariană în S.U.A. era cu aproape 70% mai redusă.

În S.U.A. rata nașterilor prin operația cezariană a depășit de două ori rata maximă ce a fost indicată de către O.M.S. (Organizația Mondială a Sănătății). De aktfel, Organizația Mondială a Sănătății a atras în repetate rânduri atenția cu privire la faptul că operația cezariană a devenit una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale ce sunt realizate la nivel global.

Declarațiile OMS au venit în contextul în care tot mai multe femei din întreaga lume optează să nască prin această metodă, O.M.S. subliniind că se impune o redefinire a atenției acordate nașterilor prin operația cezariană nu prin prisma eforturilor de atingeere a unei rate specifice, ci prin cea dedicată realizării acestei intervenții chirugicale doar în situațiile în care aceasta se impune din punct de vedere medical și nu din diverse alte considerente.

Conform informațiilor date publicității de către O.M.S., în momentul în care rata operației de cezariană se situează în jurul valorii de 10% la nivelul populației unui stat, se remarcă o diminuarea a numărului deceselor materne, ca și a deceselor nou-născuților. Când însă această rată a intervenției cezariene depășește valoarea de 10%, specialiștii OMS apreciază că nu mai există nici un fel de legătură cu ratele deceselor mamelor, respectiv ale bebelușilor.

Cazurile total diferite în care s-a intervenit prin operație cezariană, ca și profilul obstretic al viitoarelor mame fac deseori destul de dificil de stabilit o rată a intervențiilor prin cezariană în cadrul unor instituții medicale, de un real ajutor fiind modelul matematic C-model, dezvoltat de O.M.S. împreună cu câțiva colaboratori, prin intermediul căruia poate fi estimată rata cezarienelor la nivel de stat, respectiv instituție medicală.

Modelul le este deosebit de util cercetătorilor, ca și diverselor sisteme de sănătate în încercarea de a evalua atât utilitatea unei intervenții cezariene, cât și suprasolicitarea acesteia, din diverse motive. Modelul a fost deja pus în aplicare, la această oră existând o bază de date din 43 de state (cu 10.045.875 femei luate în evidență), el fiind implementat în mai mult de jumătate din acestea (22 state).

Conform studiului realizat de Francesca L Cavallaro, Giovanny VA França, Jenny A Cresswell, Aluísio JD Barros, Cesar G Victora& Carine Ronsmans, în câteva zeci de state din lume, între care s-au numărat și state din zone defavorizate, cu un nivel ridicat al sărăciei. Printre diversele concluzii ale specialiștilor se remarcă cea conform căreia numărul operațiilor de cezariană a crescut considerabil în ultimii ani, atât în statele dezvoltate, cât și în cele subdezvoltate din zona africană sau asiatică, procentul fiind considerabil prin raportarea la perioada anterioară anului 1997, după cum se remarcă din următoarele capturi:

Sursă captură – http://www.who.int/en

Sursă capturi – http://www.who.int/en

De asemenea, s-a remarcat faptul că, atât în cadrul statelor dezvoltate, cât și în cel al statelor defavorizate, cele mai multe cazuri de operații cezariene se înregistrează în rândul femeilor ce au o situație materială mai bună.

În exemplul de mai jos se remarcă cu destul de multă ușurință diferențele considerabile dintre ratele intervențiilor chirurgicale, pe intervale de ani, raportate la venituri diferite, respectiv:

Sursă captură – http://www.who.int/en

Conform datelor O.M.S., rata intervențiilor chirurgicale de cezariană s-a majorat considerabil în ultimii ani atât în cazul femeilor ce au suferit deja o astfel de intervenție, cât și în cazul celor care aduc pe lume pentru prima oară un copil.

De asemenea, aceeași situație s-a înregistrat atât în cazul copiilor ce s-au născut la termen, cât și în cel al copiilor născuți prematur, situația fiind similară și pentru femeile ce au avut o sarcină fiziologică, ca și pentru cele a căror sarcină prezenta un risc crescut pentru făt, ori mamă.

Toate acestea nu fac decât să demonstreze faptul că rata intervențiilor chirurgicale de cezariană depinde foarte mult de obiceiurile cadrelor medicale din unitatea medicală în care are loc nașterea, ca și de statul de origine al femeii însărcinate, la care se adaugă nu doar preferințele femeii însărcinate, ci și diverșii factori de natură socială, dar și culturală.

În urma studiilor realizate s-a stabilit și faptul că rata intervențiilor chirurgicale de cezariană este direct proproțională cu numărul intervențiilor chirurgicale realizate la femeile însărcinate ce prezintă un risc redus de cezariană.

Specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății atrag atenția asupra faptului că în domeniul beneficiilor conferite de intervenția chirurgicală de cezariană, acestea sunt direct influențate de absența/prezența diverselor indicații medicale, ele fiind destul de reduse în situația unei sarcini calatogate ca fiind cu risc scăzut. Demn de menționat este faptul că în aceste cazuri se remarcă riscuri mult mai mari pentru viitoarea mamă, asociate direct intervenției chirurgicale de cezariană.

Specialiștii O.M.S. susțin că reprezintă un motiv de îngrijorare efectele generate de unele boli cronice ale copiilor, ca și complicațiile ce pot fi generate ca urmare a intervenției chirurgicale, ce se remarcă cu precădere în cazul placentei.

Datorită faptului că tot mai multe femei optează pentru intervenția chirurgicală de cezariană, în detrimentul nașterii naturale, chiar și după o primă naștere realizată tot printr-o intervenție chirurgicală, riscul aparițiilor diverselor complicații crește în mod exponențial, motiv pentru care în S.U.A. prevenirea intervențiilor chirurgicale de cezariană în cazul femeilor însărcinate ce prezintă un risc diminuat a devenit o prioritate națională.

În cursul anului 2013, mai multe organisme și organizații ce au o anumită implicare în cadrul procesului nașterii, și-au unit forțele în vederea elaborării unor măsuri și programe al căror principal scop constă în diminuarea ratei intervențiilor chirurgicale de cezariană în cazul femeilor ale căror sarcini prezintă un risc diminuat, respectiv sub procentul de 15 %.

Din păcate inițiativa este încă în faza inițială, specialiștii încercând să identifice nu doar elementele caracteristice distince dintre nașterea naturală și cea prin intermediul operației cezariene, ci și efectele pe care cele două nașteri le au asupra femeii, ca și a nou-născutului.

În ciuda proiectului ce a fost deja derulat, în cursul anului 2014, conform datelor date publicității de către Organizația Mondială a Sănătății, Centrul Național al Statisticilor în Sănătate din S.U.A. a informat cu privire la noua rată a intervenției chirurgicale prin cezariană, ce a depășit pragul psihologic de 30%.

Organizația non-profit Childbirth Connection (care a fost înființată încă din anul 1918 sub denumirea de Maternity Center Association), ce are drept scop îmbunătățirea îngrijrii materne pentru femei și familiile acestora, prin intermediul cercetării, dar și al educației, este recunoscută pentru rezultatele deosebite obținute de-a lungul timpului în domeniul îmbunătățirii calității diverselor îngrijiri medicale.

În vederea promovării nașterii naturale, ca și pentru informarea femeilor însărcinate cu privire la beneficiile acestei nașteri și implicațiile unei intervenții chirurgicale de cezariană, Childbirth Connection a derulat diverse campanii cu privire la consilierea femeilor în domeniul nașterii și implicit al luării deciziilor informale privind modalitățile de naștere.

În paralel, Childbirth Connection a realizat și o complexă cercetare sistematică, ale cărei rezultate au fost fructificate în domeniul educației femeilor, prin implicarea activă a mass-mediei.

Specialiștii au concluzionat că s-a detașat în ultimii ani o modificare de natură culturală în cadrul credințelor legate de naștere, implicând idei preconcepute (și total învechite în societatea contemporană), precum :

Nașterea naturală este dăunătoare atât mamei cât și copilului

Intervenția chirurgicală de cezariană poate preveni diversele probleme ulterioare

Opțiunea alegerii intervenției chirurgicale de cezariană este mult mai sigură

Ca urmare a diverselor practici dramatice s-au constatat și modificările paralele, ratele intervențiilor chirurgicale de cezariană atingând în multe state, după cum deja s-a arătat, cifre record.

Marea majoritate a specialiștilor se arată îngrijorați de faptul că modificările majore ce au fost semnalate atât în practici, cât și în convingeri, s-au produs pe fondul unei absențe a beneficiului potențial ce ar fi putut fi generat de o analiză sistematică realizată asupra întregului complex al efectelor negative ce pot fi determinate de nașterea naturală sau de nașterea prin cezariană.

Diversele cercetări de tip convențional ce s-au realizat în ultimii ani în domeniu au constituit, din păcate, baza unor adevărate discuții în contradictoriu legate de avantajele sau dezavantajele celor două tipuri de naștere, fără a se analiza în profunzime și restul aspectelor induse de procesul nașterii atât asupra femeilor, cât și asupra nou-născuților.

Organizația Childbirth Connection consideră că femeile au capacitatea de a alege în deplină cunoștință de cauză în situația unei educații ce are la bază diverse dovezi științifice în domeniu, ca și a îngrijirilor acordate cu eficiență și responsabilitate de către cadrele medicale.

În vreme ce, în lipsa indicațiilor medicale pertinente, comitetul Colegiului Obstreticienilor din SUA susțin intervenția chirurgicală de cezariană, alte organisme și organizații (Federația Internațională a Ginecologilor și Obstetricienilor, Societatea Obstetricienilor și Ginecologilor din Canada, ca și Colegiul American al Asistentelor-Moașe și Confederația Internațională a Moașelor) pledează pentru nașterea naturală.

În acest context, s-a ajuns la o confuzie propagadă rapid la nivel global, motiv pentru care rata intervențiilor chirurgicale de cezariană variază în mod substanțial în raport cu statul de origine al femeii, de tipul unității medicale, de tipurile furnizorilor de servicii medicale, de natura cabinetelor medicale, etc.

Acestor decalaje li se adaugă și desele raporturi inexacte ce au fost date publicitășii de state în domeniul ratei cezarienelor, datele eronate, imprecise ori imcomplete mărind gradul de confuzie în cadrul opiniei publice.

În lipsa unei informații unitare și evaluate cu privire la toți factorii caracteristici celor două tipuri de nașteri, nu se poate vorbi de un consimțământ, respectiv un refuz în deplină cunoștință de cauză al femeilor însărcinate.

Organizația non-profit Childbirth Connection a reușit să realizeze o cercetare sistematică în cadrul căreia a comparat diversele efecte negative ale nașterii naturale, raportate la efectele negative ale nașterii prin intervenția chirrgicală de cezariană, rezultatele acesteia fiind incluse în cadrul unei broșuri dedicate nu doat femeilor din întreaga lume, ci și organismelor media, în vederea sensibilizării opiniei publice.

Cercetătorii Childbirth Connection au realizat cercetarea fără a lua în considerare rezultatelor studiilor anterioare realizate, obiectivele urmărite fiind diverse, inclusiv efectele sesizate asupra mamei, ca și a copilului, atâr pe termen lung, cât și pe termen scurt și mediu. De asemenea, s-au avut în vedere și impactul reflectat la nivelul sănătății fizice a femeii, ca și la nivelul sănătății mentale a acesteia. Nu în ultimul rând a fost analizată și relația stabilită între mame și nou-născuții acestora (în ambele cazuri), efectele de tip surogat fiind excluse din start.

În realizarea evaluării, s-a avut în vedere sistemul de evaluarea cercetării, elaborat de către Centrul pentru Medicină bazată pe dovezi Oxford, studiile ce au fost incluse în cercetare fiind de tipul observaționale individuale, ca și studii sistematice dedicate cercetării observaționale.

După publicarea rezultatelor obținute în cadrul cercetării, Childbirth Connection a invitat toți specialiștii, cercetării, organismele și organizațiile medicale, etc să își exprime public punctele de vedere cu privire la acestea, mai multe de 20 de instituții (printre care enumerăm National Association of Nurses Practitioners in Women's Health, Lamaze International, American College of Midwives Nurses, Society of Teachers in Family Medicine și National Women's Health Network) exprimându-și acordului față de rezultatele cercetării.

Prin aplicarea diverselor principii specifice unei cercetări sistematice, în paralel cu identificarea complexului dedicat efectelor negative generate atât de nașterea naturală, cât și de nașterea prin intermediul intervenției chirurgicale de cezariană, s-a reușit evidențiaerea diverselor aspecte relevante în domeniu, în paralel cu definirea unui nou nivel al înțelegerii recercursiunilor ce pot fi determinate de cele două tipuri de nașteri.

Raportul final al organizației non-profit Childbirth Connection este unul deosebit de complex, acesta incluzând mai mult de 300 de rapoarte de cercetare ce au fost atent evaluate în vederea includerii și implicit a sumarizării în cadrul broșurii datel ulterior publicității.

Ca urmare a cercetării, au fost identificate diverse efecte adverse a căror probabilitate de apariție este strâns legată de tipul nașterii. Ca și concluzie finală, ca urmare a acestei cercetări, s-a desprins ideea susținerii cu tărie a nașterii naturale, efectele negative diverse ce au fost remarcate în cazul ambelor tipuri de nașteri urmând a fi expuse pe larg în cadrul capitolului următor al prezentei lucrări.

Situația în România

În țara noastră, intervenția chirurgicală de cezariană a fost practicată inițial ca urmare a eșecului nașterii naturale, ea fiind realizată numai în condiții obstreticale speciale, cum ar fi placenta praevia centrală, o disproporție de tipul cefalo-pelvic, o prezentație transversală, o anumită suferință fetală, ca și uterele cicatriceale, respectiv prezentația pelviană în cazul feților a căror greutate a fost estimată ca fiind peste 3500 g (ultimele două situații s-au remarcat cu precădere în ultimii ani).

În România, perioada sarcinii nu este considerată a fi una normală (cum și este), ci una de tip special, principala preocupare a femeilor însărcinate fiind legată de tipul nașterii, fără a se lua în calcul:

O dezvoltare a diagnosticului prenatal

Dezvoltarea medicinei fetal-maternale

Diagnosticarea unor potențiale malformații fetale – care acum se realizează cu o precizie deosebită

Diagnosticarea diverselor cazuri de suferință cronică intrauterină

Diagnosticarea anemiilor fetale

Acestea sunt de altfel și principalele cauze pentru care se recomandă extracția fătului înaintea termenului, extracție ce se realizează în marea majoritate a cazurilor prin intermediul intervenției chirurgicale de cezariană.

Dezvoltarea performanțelor în domeniul dedicat neonatologiei, ce determină o reanimare și implicit o recuperare a nou-născuților cu greutatea de 600 grame și vârsta de 23 săptămâni, ca și monitorizarea de tip cardio-tomografică ce poate fi realizată pe perioada derulării travaliului femeii însărcinate poate genera o creștere a numărului de nașteri realizate prin intervenție chirurgicală de cezariană în cazul statusului fetal de tip inert.

Prin simplificarea tehnicilor operatorii, ca și a utilizării diverselor anestezii de tip loco-regional, la care se adaugă metodele de combatere a durerilor post-operatorii, ce determină implicit o recuperare mai rapidă a femeilor după naștere, au generat ideea că intervenția chirurgicală de cezariană este mult mai ușor de suportat de femeile însărcinate și deci de preferat.

Trebuie precizat și faptul că dezvoltarea numărului intervențiilor chirurgicale de cezariană s-a produs și pe fondul unor factori non-medicali, mare parte din acestea depinzând de percepțiile pe care femeile însărcinate le au vizavi de calitatea actului medical, ca și a rezultatelor acestuia, ce sunt considerate ca fiind cu mult superioare în cazul nașterii prin cezariene, comparativ cu nașterea normală.

În categoria acestor factori merită menționați :

O teamă de malpraxis – nașterea prin intermediul intervenției chirurgicale de cezariană este considerată ca fiind net superioară unei nașteri normale, mai ales în condițiile actuale, sesizabile în marea majoritate a unităților spitalicești din țara noastră

O teamă nejustificată a durerii resimțite pe perioada derulării travaliului aferent nașterii naturale, eliminându-se din calcule durerile ce sunt determinate de intervenția chirurgicală de cezariană

Percepția eronată conformă căreia fătul ar avea mai puțin de suferit în situația nașterii prin intermediul intervenției chirurgicale

Introducerea, începând cu anul 2014, a nașterii prin intervenție chirurgicale, la solicitarea femeii însărcinate

condițiile în care evoluțiile demografice în țara noastră au intrat într-un declin explonențial după anul 1989 (în anul 1990 s-au înregistrat un număr de 314.746 de nașteri), în cursul anului 2014 a fost atins minimul istoric de la căderea regimului comunist, înregistrându-se un număr de 198.216 nașteri (cu aproximativ 37 % mai redus, comparativ cu anul 1990).

Nu același lucru se poate afirma despre nașterile prin intermediul intervențiilor chirurgicale de cezariană, care în ultimii ani au cunoscut o creștere fără precedent, trendul fiind menținut la nivelul marii majorități a statelor din Uniunea Europeană și S.U.A.

În cursul anului 2012, conform datelor O.M.S. în România s-a înregistrat o rată a nașterilor de cezariană de 30,4%, valoare aproximativ egală cu cea înregistrată în state puternic dezvoltate:

Nu același lucru se poate afirma despre state precum Norvegia, Finlanda ori Croația, care respectă recomandările făcute de către Organizația Mondială a Sănătății în domeniul nașterilor prin cezariană, înregistrând rate optimale ale acestora:

Prelucrare conform datelor O.M.S.

În ultimii ani s-au remarcat și numeroase modificări de structură în cadrul indicatorilor demografici, respectiv:

Prelucrare conform datelor O.M.S.

Așa cum se remarcă, în intervalul celor 18 ani trecuți s-a înregistrat o creștere cu 9.3 % a numărului nașterilor ce au fost asistate de medici, în detrimentul nașterilor la care au asistat exclusiv numai moașele.

De asemenea, și rata nașterilor realizate prin intervențiile chirurgicale de cezariană a înregistrat o fluctuație deosebită.

În situația în care în cursul anului 1990 aceasta era de numai 4,99% (o rată ce era considerată ca fiind suboptimală, în raport cu recomandările O.M.S.), în cursul anului 2013 situația înregistrată a fost următoarea :

Prelucrare conform datelor O.M.S.

Așa cum se observă, rata cezarienelor în anul 2013, comparativ cu anul 1990, s-a majorat de aproape șapte ori (în anul 2005 aceasta depășise de cinci ori valoarea înregistrată în anul 1990), în cursul anului 2010 rata cezarienelor depășind cu aproape 30% numărul total la nașterilor:

Evoluția numărului nașterilor prin cezariană – Prelucrare conform datelor O.M.S.

Din păcate, țara noastră se înscrie și ea în trendul ascendent remarcat la nivel global în privința numărului de nașteri realizate prin intermediul intervențiilor chirurgicale de cezariană, cu precizarea că în România se continuă constant trendul descrescător înregistrat la nivelul natalității.

De asemenea, distribuția ratei cezarienelor la nivel național nu este una uniformă, acest aspect putându-se datora :

Tipurilor practicilor medicale

Numărului de spitale ori a clinicilor în care se realizează nașteri prin cezariană

Prezenței obstetricienilor, ca și a personalului calificat la nivelul diverselor zone

Practicii medicale diferite

De asemenea, se impune a se remarca nu doar aspectele medicale legate de nașterea prin intervenția chirurgicală de cezariană, ci și cea financiară, situație în care se remarcă un acces inegal al pacientelor la diversele îngrijiri de sănătate din domeniul nașterii.