Metodologia Cercetariidocx

=== Metodologia cercetarii ===

Capitolul 3

METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1. Scopul si ipotezele cercetarii

Scopul cercetarii de fata a vizat evaluarea atitudinilor profesorilor si parintilor asupra integrării copiilor cu CES în școlile de masă, precum și specificarea modului de asigurare a modalitatilor de sprijin a acestora.

Pornind de la acest scop,obiectivele urmărite în cercetare au fost:

OB.1. Identificarea atitudinilor profesorilor si parintilor fata de integrarea copiilor cu CES în școlile de masă/obisnuite;

OB.2. Analiza gradului de asigurare a unor modalitati de egalizare a sanselor si de adaptare scolara pentru copii cu CES( profesorul de sprijin/itinerant, curriculum adaptat, sprijin educational).

Ipoteza numărul 1: Atitudinea pozitivă a profesorilor si părinților determină un grad ridicat de integrare a copiilor cu CES in scolile de masa/obisnuite.

Ipoteza numărul 2: Un grad ridicat de asigurare a modalitatilor de egalizare a șanselor si de adaptare scolara pentru copiii cu CES faciliteaza integrarea scolara a acestora

3.2. Procedura de organizare a cecetarii si lotul de subiecti

Cercetarea de fata s-a derulat pe parcursul anului scolar 2013-2014,timp de 3 luni,in scoala generala Cocorastii Colt.

Procedura de lucru a presupus o perioadă de documentare, consultare teoretică a materialelor în domeniul ales, pe baza acestora realizându-se un plan de cercetare.

S-au realizat discuții prealabile cu participanții la studiu și s-au stabilit zile și ore potrivite pentru realizarea cercetării. S-au purtat discuții cu autoritatile școlii, cu parintii și copiii.

Au fost stabilite loturile de subiecti ce vor fi investigate . Astfel , lotul A a reprezentat lotul copiilor cu CES investigat , lotul B a reprezentat lotul parintilor copiilor cu CES investigat, iar lotul C a reprezentat lotul profesorilor investigat ce se ocupa de copii cu CES.

Lotul de subiecti a fost reprezentat de 17 profesori( institutori,profesori de sprijin) si 14 parinti care au copii cu CES.

Structura lotului de copii cu CES investigat a cuprins 7 elevi din grupa 0, clasa I si clasa a II-a, avand diagnostice de hipoacuzie ,retard usor si mediu etc.

Lotului de parinti investigat a fost reprezentat de 9 femei si 5 barbati , cu varste cuprinse intre 33 si 48 de ani .

Structura lotului de profesori investigat a cuprins 2 barbati si 15 femei, cu varste cuprinse intre 24 si 57 de ani.

S-au realizat chestionarele, conform cu teoriile investigate; s-au alcatuit instrumentele cu itemii corespunzatori.

S-a creat designul cercetarii și s-au stabilit pașii de urmat, s-au identificat variabilele, obiectivele cercetarii, ipotezele.

Având în vedere faptul că studiul prezent se referă la copii cu CES, considerentele etice au fost atent analizate. În primul rând s-au purtat discuții cu părinții și s-a cerut acordul acestora în a se realiza cercetarea despre ei și copiii lor. S-a cerut acordul și asupra metodei interviului și convorbirii.

S-au aplicat chestionarele (pentru variabilele independente) după care s-au realizat discuții cu copiii cu CES investigați pentru stabilirea gradului de integrare al acestora în școală (variabila dependenta).

Ulterior, după culegerea datelor, s-au analizat datele, s-au creat bazele de date, analizele statistice folosind programul S.P.S.S., iar la final s-au interpretat din punct de vedere psihologic rezultatele obținute.

Pentru analiza și interpretarea datelor în urma cercetării am folosit: S.P.S.S. („Statistical Package for the Social Sciences” traducându-se ca „pachet de programe statistice aplicate științelor sociale”) a fost elaborată în anul 1965 de către Universitatea Stanford din California.

Programul S.P.S.S. este unul dintre cele mai utilizate în analiza statistică a datelor și a evoluat până la versiunea 16, aria de aplicabilitate extinzându-se de la versiune la versiune, odată cu modul de operare și cu facilitățile oferite.

Programul este utilizat în foarte multe domenii: în marketing, în cercetarea experimentală, educație, sănătate etc.

În afară de analizele statistice posibile, programul are componente puternice pentru managementul datelor (selectare, reconfigurare, creare de date noi) și pentru 

documentarea datelor (există un dicționar metadata, care reține caracteristici ale datelor).

Se mai poate adăuga flexibilitatea privind tipurile dedate acceptate ca și modul de construire a rapoartelor.

Datorită popularității sale, aplicația S.P.S.S. se poate folosi ușor în cercetare, având utilitate practică ridicată.

Lotul A de subiecți

Tabel numarul 1. Particularitati ale copiilor cu CES investigați

3.3. Metode si instrumente de cercetare

3.3.1. Metoda chestionarului

Pentru a verfica ipoteza numarul 1 , am ales ca metoda de cercetare chestionarul.

S.Chelcea (1998) descrie chestionarul ca fiind o tehnică, un instrument de investigare cuprinzând un ansamblu de întrebari, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, scopul aplicării fiind determinarea din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.

Metoda chestionarului a fost aleasă în prezenta cercetare pentru avantajul său de a valoriza introspecția și pentru valoarea sa în măsurarea percepțiilor, atitudinilor și emoțiilor subiective.

Principalele dezavantaje sau limite al metodei chestionarului: atitudinea oamenilor poate fi schimbătoare și poată apărea tendința de fațadă.

În cercetarea prezentă, am construit două chestionare: un chestionar pentru parinti , identifica atitudinea parintilor fata de procesul de integrare a copiilor cu CES in scoala de masa, și un chestionar pentru profesori, idenfifica atitudinea profesorilor

Ca tip de chestionar, am optat pentru chestionare de opinii și atitudini, construite pe baza teoriilor și studiilor documentate anterior realizării cercetării.

Am ținut cont de regulile menționate în literatura de specialitate asupra metodei chestionarelor: exprimare clară, simplă, evitarea sintagmenlor negative, a negațiilor, evitarea sugestiilor.

Am realizat o scală în 4 trepte pentru a evita răspunsul de la mijloc, posibil dat de tendința de fațadă :

„1-dezacord total” ,

“2-dezacord parțial”,

„3-acord parțial” ,

„4 – acord total”.

Primul chestionar, referitor la atitudinea părinților față de integrarea propriilor copii în școala de masă, conține 16 afirmații referitoare la prezența copilului în școală și implicațiile aduse de acest aspect reflectate în atitudinea părintelui față de integrarea copilului său în școală.

Al doilea chestionar,cuprinde 16 afirmatii si se referă la atitudinea profesorilor asupra integrarii copiilor cu CES în școala de masă, cadrele fiind alese dintre cadrele școlii frecventate de aceeași copii.

3.4.2. Metoda convorbirii

Pentru s verifica ipoteza numarul 2, am aplicat metoda convorbirii,o metoda care permite sondarea opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspirațiilor, conflictelor, prejudecăților, mentalităților, sentimentelor, valorilor, statutului profesional, dorințelor așteptărilor, idealurilor, etc.

Convorbirea este o discuție premeditată, angajată între cercetător sau psiholog și subiectul investigat, presupunând relația directă, de tipul față în față.

Avantajele metodei sunt date de posibilitatea obținerii unor informații numeroase și variate, direct de la sursă, într-un timp relativ scurt, precum și faptul că nu necesită aparatură sofisticată ori instalații speciale.

Dezavantajele provin din gradul destul de mare de subiectivitate atât al experimentului, cât și al subiectului și din eventuala lipsă de receptivitate determinată de lipsa de motivare a subiectului (Zlate Mielu, 2006).

Am dorit să surprind gradul de asigurare a modalitatilor de integrare al copiilor cu CES chiar de la ei înșiși.

Întrebările adresate copiiilor au fost stabilite anterior, dar au fost adresate și altele, suplimentar, ajutatoare sau de verificare.

Intrebarile s-au centrat pe urmatoarele aspecte :

–

–

–

3.4.Analiza si interpretarea rezultatelor

Pentru analiza și interpretarea datelor în urma cercetării am folosit: S.P.S.S. („Statistical Package for the Social Sciences” traducându-se ca „pachet de programe statistice aplicate științelor sociale”) ,fiind elaborat în anul 1965 de către Universitatea Stanford din California.

Programul SPSS este unul dintre cele mai utilizate în analiza statistică a datelor și a evoluat până la versiunea 16, aria de aplicabilitate extinzându-se de la versiune la versiune, odată cu modul de operare și cu facilitățile oferite.

Programul este utilizat în foarte multe domenii: în marketing, în cercetarea experimentală, educație, sănătate etc.

În afară de analizele statistice posibile, programul are componente puternice pentru managementul datelor (selectare, reconfigurare, creare de date noi) și pentru 

documentarea datelor (există un dicționar metadata, care reține caracteristici ale datelor).

Se mai poate adăuga flexibilitatea privind tipurile dedate acceptate ca și modul de construire a rapoartelor.

Datorită popularității sale, aplicația S.P.S.S. se poate folosi ușor în cercetare, având utilitate practică ridicată.

3.4.1. Prezentarea, analiza si interpretarea datelor

Din perspectiva ipotezelor lansate, în urma aplicării celor două 2 chestionare pentru părinți și profesori și a aplicării metodei convorbirii au rezultat anumite date statistice legate de loturile de subiecți investigate.

Testarea ipotezei numarul 1 :

A.Atitudinea pozitivă a părinților determină un grad ridicat de integrare a copiilor cu CES in scolile de masa/ obisnuite

Întrucât eșantioanele investigate in cercetare sunt mici ca număr, vom folosi un test neparametric pentru a afla ce fel de distribuție avem și, mai departe, ce fel de corelație putem folosi asupra datelor obținute cu ajutorul instrumentelor.

Astfel, aplicăm testul Kolmogorov-Smirnov și obținem tabelul numărul 3.6.:

Tabelul numărul 3.6. Testul Kolmogorov-Smirnov: compararea distribuțiilor pentru testarea condiției de normalitate a datelor

Pentru a vedea dacă distribuția este normală ne interesează din tabelul obținut valoarea lui Z (Kolmogorov-Smirnov) și valoarea pragului de semnificație.

Astfel, Z = 0, 244 pentru un prag de semnificație p >0.05 (0.091), ceea ce ne arată că testul este nesemnificativ, deci distribuția este normală.

Același fapt reiese și din calculul testului Z (Kolmogorov-Smirnov) pentru variabila “gradul de integrare al copiilor cu CES”: Z = 0,790, pentru un prag de semnificație p=0,03.

Deci testul este nesemnificativ, distribuția fiind normală.

Întrucât distribuția este normală pentru ambele variabile vom folosi corelația Pearson pentru a vedea legătura dintre cele două variabile.

Tabelul numărul 3.7. Corelația Pearson

Din tabelul de mai sus reiese că există o legătură semnificativă între cele două variabile,deorece pragul de semnificație este mai mic decât p<0.05 (p = 0, 001).

Legătura este una puternică (r este mai mare decât 0, 50), r = 0, 72.

Faptul că semnul corelației este unul pozitiv demonstrează că legătura între variabile este una direct proporțională.

Legătura puternic pozivită între cele două variabile demonstrează, din punct de vedere psihologic, faptul că atitudinea parinților copiilor cu CES față de integrarea acestora în școala de masă influenteaza integrarea copilului cu CES în clasa școlară.

Distribuția răspunsurilor părinților oferite pentru fiecare întrebare, în parte, din chestionarul adresat acestora este:

Tabelul numărul 3.8. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 1 a chestionarului

Din analiza statistica reiese că la întrebarea numărul 1 a chestionarului, 2 dintre părinți au ales varianta 3(acord parțial) și 12 au ales varianta 4 (acord total).

Parintii au incredere in reusita procesului de includere a copiilor cu CES intr-o comunitate avizata ,care recunoaste si se ingrijeste de nevoile lor.

Tabelul numărul 3.9. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 2 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 2 a chestionarului, 1 părinte a ales varianta 3 (acord parțial) și 13 au ales varianta 1 (dezacord total).

Parintii considera ca trebuie stanse multe acte pentru dosarul copilului.

Tabelul numărul 3.10. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 3 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 3 a chestionarului, 2 dintre părinți au ales varianta 3 (acord parțial) și 12 au ales varianta 4 (acord total).

Parintii au manifestat un nivel relativ ridicat de satisfactie fata de atitudinea profesorului vis a –vis de copii cu CES,observand chiar un plus de grija .

Tabelul numărul 3.11. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 4 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 4 a chestionarului, 1 părinte a ales varianta “3 = acord parțial” și 13 au ales varianta “4 = acord total”.

Parintii sunt deschisi ,isi manifesta frecvent dragoste a ,isi incurajeaza copiii,fara a folosi critici permanente ,pedepse,amenintari.

Exista o implicare consistent a familiei in supraveghere si educatie.

Tabelul numărul 3.12. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 5 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 5 a chestionarului, 3 părinți au ales varianta 3 (acord parțial) și 11 dintre parinti au ales varianta 4 (acord total).

Parintii considera ca invatarea trebuie adaptata la necesitatile copilului.Astfel, materiile studiate si numarul de ore trebuie adaptate problemelor de invatare pe care le are fiecare.

Tabelul numărul 3.13. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 6 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 6 a chestionarului, 1 părinte a ales varianta 3 (acord parțial) și 13 dintre parinti au ales varianta 4 ( acord total).

Parintii copiilor normali sprijina scoala in demersurile de incluziune si impartasesc valori commune precum tolerant si nediscriminarea,empatia si intrajutorarea.

Exista relatii foarte bune intre profesori,parinti si profesorul de sprijin.Domneste un climat de incredre,disponibilitatede a intelege si invata impreuna. Parintii mentin o stransa colaborare cu profesorul .

Tabelul numărul 3.14. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 7 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 7 a chestionarului toți părinții au ales varianta 4 (acord total).

Incluziunea este sustinuta de acceptul si sustinerea parintilor integrati.

Prin intermediul profesorului ,parintii descopera cum sa gaseasca si sa aplice solutii eficiente in rezolvarea problemelor pe care le intampina in educatia copiilor lor

Tabelul numărul 3.15. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 8 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 8 a chestionarului 5 părinți au răspuns 3(acord partial) și 9 dintre acestia au răspuns “acord total”.

 Parintii sunt de parere ca programele de intervenție și sprijin ar trebui să implice familiile la maximum. Ele ar trebui să fie construite astfel încât să satisfacă nevoile copilului în contextul larg al nevoilor familiei. Părinții ar trebui să fie recunoscuți ca fiind cei mai potriviți în relatarea istoriei, comportamentului și nevoilor copilului. Ei ar trebui să aibă acces total la informațiile educaționale și la “diagnosticele” copilului.

Tabelul numărul 3.16. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 9 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 9 a chestionarului 1 părinte a ales varianta 3(acord partial) și 13 dintre parinti au ales varianta 4 (acord total).

Parintii au observant cresterea motivatiei copiilor pentru activitatea de invatare.

Tabelul numărul 3.17. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 10 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 10 a chestionarului 1 părinte a ales variant 3 (acord partial) și 13 dintre acestia au ales varianta 4 (acord total).

Copiii manifesta un nivel sporit de adaptabilitate in scoala de masa .

Tabelul numărul 3.18. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 10 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 11 a chestionarului 3 părinți au răspuns alegand variana 3(acord partial) și 11 dintre acestia au răspuns alegand varianta 4(acord total).

Copiii cu CES reusesc sa dezvolte relatii de prietenie cu ceilalti colegi,lucru foarte important in dezvoltatea invatarii;se creeaza un mediu optim de invatare.

Tabelul numărul 3.19. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 12 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 12 a chestionarului 2 părinți au răspuns alegand variant 3(acord partial) și 12dintre acestia au răspunsalegand varianta 4 (acord total).

Parintii sunt de parere ca profesorul examineaza ce anume au invatat copii déjà, ce cred despre experientele anterioare in procesul de invatare si ce il motiveaza,astfel incat au o baza mai solida pentru introducerea acelor abordari ale invatarii care le corespund mai bine. Profesorii reusesc astfel ca procesul de invatare sa fie mai relevant si eficient pentru copii.

Tabelul numărul 3.20. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 13 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 13 a chestionarului 3 părinți au răspuns alegand variant 3(acord partial) și 11dintre acestia au răspunsalegand varianta 4 (acord total).

Colegii elevilor cu CES inteleg si promoveaza comportamentul de tip collegial si bazat pe tolerant,coeziune,empatie,intrajutorare.

In clasele incluzive ,elevii cu sau fara probleme,ajung sa invete impreuna ,dar si unul de la celalalt,iar dezvoltarea sentimentului apartenentei la un grup are un impact pozitiv foarte important asupra parcursului scolar al copiilor cu CES.

Exista activitati educationale bazate pe cooperare,soidarizare in indeplinirea unor sarcini de invatare/de lucru.

Tabelul numărul 3.21. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 14 a chestionarului

Din tabel reiese că 1 părinte a răspuns alegand varianta 3(acord partial) și 13 dintre parinti au răspuns alegand varianta 4(acord total).

Parintii sunt de parere ca experienta in scoala de masa ,la care merg si ceilalti copii ,este cea mai importanta forma de integrare ,o garantie pentru acceptarea sociala de mai tarziu.

Tabelul numărul 3.22. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 15 a chestionarului

Din tabel reiese că 2 părinți au răspuns alegand varianta 3(acord partial) și 12 dintre parinti au răspuns alegand varianta 4 (acord total).

Din punctual de vedere al parintilor ,prin procesul de informare si sensibilizare al societaii,membrii comunitatii dezvolta o noua intelegere si apreciere a diversitatii, sunt mai constienti de faptul ca toti oamnenii au nevoi unice . Copiii devin membrii participant ai comunitatii si contribuie la duna dezvoltare a acesteia.

Tabelul numărul 3.23. Distribuția răspunsurilor lotului B de subiecți la întrebarea numărul 16 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea 16 a chestionarului 3dintre părinți au răspuns alegand varianta 3(acord partial) și 11dintre parinti au răspunsalegand varianta 4 (acord total).

Pentru ca personalul didactic din scolile obisnuite sa faca fata provocarii legate de integrarea copiilor cu CES in scolile de masa ,parintii considera ca acesta trebuie sprijinit in activitatea la clasa prin prezenta unor cadre didactice specializate in abordarea copiilor cu CES.

B. Atitudinea pozitivă a profesorilor determină un grad ridicat de integrare a copiilor cu CES in scolile de masa/obisnuite.

Întrucât eșantioanele cercetării sunt mici ca număr, vom folosi tot un test neparametric (Kolmogorov-Smirnov) pentru a vedea ce fel de distribuție avem și, mai departe, ce fel de corelație putem aplica asupra datelor obținute cu ajutorul instrumentelor.

Astfel, aplicăm testul Kolmogorov-Smirnov și obținem tabelul numărul 3.24. :

Tabelul numărul 3.24. Testul Kolnogorov-Smirnov: compararea celor două distribuții pentru testarea normalității scorurilor

Pentru a vedea dacă distribuția este normală ne interesează din tabelul obținut valoarea lui Z (Kolmogorov-Smirnov) și valoarea pragului de semnificație.

Astfel, Z = 0, 440 pentru un prag de semnificație p >0.05 (0.032), ceea ce ne arată că testul este nesemnificativ, deci distribuția este normală.

Același fapt reiese și din calculul testului Z (Kolmogorov-Smirnov) pentru variabila “gradul de integrare al copiilor cu CES”: Z = 0,440, pentru un prag de semnificație p =0,33.

Deci testul este nesemnificativ, distribuția fiind normală.

Întrucât distribuția este normală pentru ambele variabile vom folosi corelația Pearson pentru a vedea legătura dintre cele două variabile.

Tabelul numărul 3.25. Corelația Pearson

Din tabelul de mai sus reiese că există o legătură semnificativă între cele două variabile, pentru un prag de semnificație mai mic decât p = 0, 005

Legătura este una puternică (r este mai mare decât 0, 50), r = 0, 65.

Faptul că semnul corelației este unul pozitiv demonstrează că legătura între variabile este una direct proporțională.

Legătura puternic pozivită între cele două variabile demonstrează din punct de vedere psihologic faptul că atitudinea profesorilor față de integrarea copiilor cu CES în școala de masă determină un grad ridicat de integrare al copilului cu CES în clasa școlară.

Distribuția răspunsurilor profesorilor oferite pentru fiecare întrebare, în parte ,din chestionarul adresat acestora este:

Tabelul numărul 3.26. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 1 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 1 a chestionarului, 3 dintre profesori au ales varianta 3 ( acord parțial) și 14 dintre profesori au ales varianta 4 ( acord total).

Profesorii considera ca este nevoie de educatie incluziva deoarece copiii, indiferent de dizabilitate sau dificultatea de invatare ,au un rol de jucat in societate dupa terminarea scolii. Un inceput timpuriu in grupuri de joaca , urmat de educatia in scoli si colegii normale este cea mai buna pentru pregatire pentru o viata integrate.

Prin integrarea copiilor cu CES intr-o scoala de masa are loc o imbunatatire a atitudinii adultilor si copiilor fata de diversitatea cultural ,umana si etnica dintr-o comunitate.

Tabelul numărul 3.27. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 2 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 2 a chestionarului, 2 dintre profesori au ales varianta 3 ( acord parțial) și 15 au ales varianta 4 ( acord total).

Din table reiese ca majoritatea personalului care functioneaza la clase integratoare a participat la programe de formare,fapt ce le-a permis dezvoltarea competentelor in domeniu,reducand astfel numarul dificultatilor in activitatea la clasele in care sunt integrati copii cu CES.

Tabelul numărul 3.28. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 3 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 3 a chestionarului, 7 dintre profesori au ales varianta 3 ( acord parțial) și 10 dintre acestia au ales varianta 4 ( acord total).

Se considera ca are loc o intensificare a eforturilor pentru incluziunea copilului cu CES in scoala obisnuita, Se pune accentual pe schimbarea politicii scolare : eliminarea formelor de discriminare in ceea ce priveste scolarizarea copiilor cu dizabilitati, dobandirea unor valori precum deschidera in fata diferentelor, a tolerantei si respectul fata de celalalt.

Tabelul numărul 3.29. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 4 a chestionarului

Din tabel reiese că 4 dintre profesori au ales varianta 3 (acord parțial) și 13 dintre profesori au ales varianta 4 (acord total).

Elevul cu CES se adapteaza greu la relatiile interpersonale,de aceea parintii si profesorul trebuie sa joace rolul de mediator pentru a reusi stabilirea relatiilor armonioase si colegiale intre acesta si elevii normali.

Profesorii sunt de parere ca exista o tendinta favorabila de schimbare a atitudinii elevilor normali fata de copilul “diferit” (deficient) .

Tabelul numărul 3.30. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 5 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 5 a chestionarului, 6 dintre profesori au ales varianta 4 ( acord total) și 11 dintre profesori au ales varianta 3 (acord partial).

Exista o presiune din parte parintilor copiilor obisnuiti care doresc rezultate bune de la copii la diferite concursuri scolare si extrascolare .

Opiniile critice sunt prezente . Parintii au convingerea ca diferentele individulae incetinesc progresul copiilor obisnuiti.

Tabelul numărul 3.31. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 6 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 6 a chestionarului, 4 profesori au ales varianta 3( accord partial) și 13 au ales varianta 4 ( acord total)..

Cadrele didactice apreciaza ca timpul este o resursa mereu insuficienta pentru a se ocupa in clasa de toate nevoile copiilor cu CES,in contextul solicitarilor destul de presante ale curriculumului.

Tabelul numărul 3.32.Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 7 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 7 a chestionarului, 1 părinte a ales varianta 1 ( dezacoerd total), 2 dintre profesori au ales varianta 3 ( accord partial) și 14 dintre profesori au ales varianta 4( acord total).

Profesorii sunt de parere ca prin comunicarea eficienta cu familia ajunge sa o faca sa –si constientizeze rolul in educatia si integrarea cu succes a copilului cu CES.

Tabelul numărul 3.33. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 8 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 8 a chestionarului, 5 dintre părinti au ales varianta 3 ( acord parțial) și 12 dintre parinti au ales varianta 4 ( acord total).

Copiii cu CES,ca viitori adulti ,pot fi integrati in societate valorificand aptitudinile pe care le au.

Profesorii,sustin faptul ca exista legi in Romania care nu doar ca protejeaza copilul/elevul cu CES,dar ii ofera si suportul legal pentru a-l sprijini in viata . ( HG.Nr.1251/2005 , Ordinul MECTS nr.5574/2011 , Ordinul MECTS nr.5555/2011 ,Ordinul MECTS nr. 6552/2011 ).

Tabelul numărul 3.34. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 9 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 9, 2 dintre profesori au răspuns alegând varianta 3 (acord partial) și 15 dintre profesori au ales varianta 1 ( dezacord total).

Profesorii apreciaza ca exista un numar limitat de scoli care au devenit incluzive si au resurse necesare pentru a lucra cu elevii cu CES. Resursele materiale sunt insuficiente .

Tabelul numărul 3.35. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 10 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 10 a chestionarului, 4 dintre profesori au ales varianta 3 (acord parțial) și 13 dintre profesori au ales varianta 4 (acord total).

Profesorii apreciaza ca ,intr-o masura, prezenta copiilor cu CES afecteaza performantele scolare ale elevilor obisnuiti si altereaza climatul clasei .

Trebuie lucrat pe 3-4 niveluri , fiind o munca titanica,grea,ce presupune consum nervos,dar si timp fizic. Acest lucru ii determina pe profesori sa traiasca sentimentul lipsei de eficienta in ceea ce priveste activitatea lor .

Tabelul numărul 3.35. distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 11 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 11 a chestionarului, 5 dintre profesori au ales varianta 3 (acord parțial) și 12 dintre profesori au ales varianta 4 (acord total).

Profesorii de adapteaza nevoior elevilor , creeaza un sentiment de siguranta si incredere tuturor copiilor,in deosebi copiilor cu CES. Acestia dau dovada de competentaprofesionala in organizarea si desfasurarea activitatilor educative ,tact si multa rabdare.

Tabelul numărul 3.36. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 12 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 12 a chestionarului, 4 dintre profesori au ales varianta 3 (acord parțial) și 13 dintre profesori au ales varianta 4 (acord total).

Profesorii sustin faptul ca elevul cu CES poate fi complexat in fata colegilor din cauza ajutorului suplimentar care i se acorda si pentru ca nu face fata la acelasi nivel.

Tabelul numărul 3.37. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 13 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 13 a chestionarului, 2 dintre profesori au ales varianta 3 ( acord parțial) și 15 profesori au ales varianta 4 ( acord total).

Profesorii sustin faptul ca in predare , colaborarea este un mod eficient de sprijinire a profesorului care lucreaza cu copii cu CES. Pentru a crea conditii de invatare eficienta pentru toti elevii,prezenta in clasa a unui personal specializat care sa lucreze impreuna cu profesorul este deosebit de utila.

Tabelul numărul 3.38. Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 14 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 14 a chestionarului, 6 dintre profesori au ales varianta 3 ( acord parțial) și 11 dintre acestia au ales varianta 4 ( acord total).

Profesorii considera ca prin curriculum adaptat se pot stabili tinte individuale de invatare ,ori de cate ori este cazul , identificand si tinand cont de experientele si cunostintele anterioare ale elevilor.

Tabelul numărul 3.39. distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 15 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 15 a chestionarului, 5 dintre profesori au ales varianta 3 (acord parțial) și 12 au ales varianta 4 (acord total).

Profesorii sustin ca exista un numar redus de situatii de esec observate ,in care elevii cu CES trebuie sa fie reorientati catre invatamantul special.

Tabelul numărul 3.40.Distribuția răspunsurilor lotului C de subiecți la întrebarea numărul 16 a chestionarului

Din tabel reiese că la întrebarea numărul 16 a chestionarului, 2 dintre profesori au ales varianta 3( acord parțial) și 15 au ales varianta 4 (acord total).

Din perspectiva profesorilor , copii normali manifesta, in general, grija si toleranta fata de copiii cu CES,relatiile dintre acestia fiind deschise ,colegiale ,de respect si sprijin reciproc. Insa, exista si situatii de etichetare si prejudecati .

Din datele obținute până acum de la cele două loturi de subiecți (lot B părinții copiilor cu CES și lot C cadrele didactice) se pune întrebarea dacă între atitudinea părinților și profesorilor există o legătură, o relație ce poate influența gradul de integrare a copiilor în școala de masă.

O nouă ipoteză este : “Presupunem că există o legătură între atitudinea părinților și în atitudinea profesorilor asupra integrării copiilor cu CES în școala de masă”

Pentru a testa această nouă ipoteză putem aplica analiza ANOVA univariat:

Tabelul 3.40: ANOVA univariat, numărul de subiecți folosiți în testarea efectului de interacțiune dintre atitudinea părinților și atitudinea cadrelor didactice asupra gradului de integrare a copiilor cu CES în școală

Numărul de subiecți folosiți în cercetare pentru fiecare grup în parte determinat de nivelurile fiecărei variabile independente (factor) si categoriile fiecărui subgrup determinat de categoriile fiecărui model.

Tabelul numărul 3.42: Testarea efectului de interacțiune între atitudinea părinților și atitudinea profesorilor asupra gradului de integrare al copiilor cu CES în școală

Tabelul cu testul Levene reprezintă testul de omogenitate.

Din a treia linie a tabelului reiese că nu există un efect de interacțiune între cele două variabile independente dacă acestea își combină efectele atunci când acționează asupra variabilei principale.

Pentru un prag p mai mare decât 0, 05 , F (3) cu 3 grade de libertate = 2, 05.

Graficul numărul 3.8. Efectul de interactiune dintre atitudinea părinților asupra integrarii copiilor cu CES și atitudinea profesorilor asupra integrării acestora

Din grafic observăm că liniile reprezintă nivelurile diferite de acord asupra afirmațiilor referitoare la integrarea copiilor și se observă că nu există un efect de interacțiune între cele două variabile.

Interpretarea psihologică a datelor obținute

Faptul că nu există un efect de interacțiune între impactul dintre atitudinea părinților copiilor cu CES și atitudinea cadrelor didactice asupra integrarii copiilor în școala de masă, ar putea fi explicat prin faptul că cele două categorii de adulți ce au în grijă integrarea copiilor acționează din perspective diferite, deși atitudinile reieșite din prezentul studiu sunt ambele pozitive. Cadrele didactice se preocupă de integrarea copiilor cu CES dintr-o altă perspectivă decât părinții

Ipoteza numărul 3: Presupunem că există un grad ridicat de asigurare a mijloacelor de egalizare a șanselor pentru copiii cu CES în contexte incluzive

Ipoteza numărul 3 își propune identificarea gradului de asigurare a unor mijloace de egalizare a șanselor pentru copii cu CES în contexte incluzive de tipul: profesorului de sprijin, curriculum adaptat, atenție suplimentară din perspectiva părinților și a cadrelor didactice.

Măsurarea acesteia s-a realizat folosind întrebări din chestionarul aplicat cadrelor didactice:

“Acordati o atenție suplimentară copiilor cu CES.”,

“Sunt încântat de profesorul de sprijin din școală.”,

“Consider necesar curriculum adaptat pentru copiii cu CES”.

Tabelul numărul 3.43. procentul în care cadrele didactice consideră că este acordată o atenție suplimentară copiilor cu CES

Din tabel reiese că 29, 4 % dintre subiecții lotului C au răspuns folosind varianta 3(acord parțial ), iar 70, 6% au răspuns folosind varianta 4(acord total).

Graficul 3.9.Gradul în care este oferită o atenție suplimentară ca mijloc de integrare

Tabelul numărul 3.44. Gradul de mulțumire față de profesorul de sprijin

Din tabel reiese că 11, 8 % dintre subiecții lotului C au răspuns folosind varianta 3 (acord parțial, iar 88, 2% au răspuns folosind varianta 4(acord total).

Graficul 3.10. Gradul în care este mulțumit de profesorul de sprijin ca mijloc de integrare

Tabelul numărul 3.44. Procentul în care cadrele didactice consideră că este necesar curriculum adaptat în școli

Din tabel reiese că 35, 5% dintre subiecti sunt partial de acord că este îndeplinită condiția de necesitate în școli a curriculumului adaptat, iar 64, 7% sunt total de acord cu această afirmație.

Graficul 3.11. Gradul în care cadrele didactice consideră curriculum adaptat necesar în școli

Interpretarea psihologică a rezultatelor obținute

Ipoteza numarul 2 demonstrează că gradul de asigurare a modalitatilor de integrare a copiilor în școala de masă este ridicat. Profesorii din școală sunt mulțumiți de prezența profesorului de sprijin , de existent unui curriculum adaptat și consideră că se acordă o atenție suplimentară copiilor cu CES.

Capitolul 4

Concluziile cercetării

Un prim pas în incluziunea socială este incluziunea în educație. Înainte de orice, ea este o abordare strategică desemnată pentru a facilita succesul învățării pentru toți copiii. Școala de tip incluziv este o școală accesibilă, care se adresează tuturor copiilor, îi transforma în elevi și îi deprinde și abilitează cu elementele esențiale necesare integrării lor sociale.

Prezenta cercetare a evidențiat că atât atitudinea părinților copiilor cu CES, cât și atitudinea cadrelor didactice este una pozitivă față de integrarea copiilor în școala de masă.

La finalul acestui studiu, se poate afirma cu certitudine ca toți copiii care au alcătuit lotul A al cercetării au fost integrați cu succes în școala de masă.

Integrarea școlară a copiilor cu cerințe speciale este esențială pentru promovarea calității vieții acestora, accesul la educație asigurându-se indiferent de natura sau de tipul deficienței.

Activitǎțile desfǎșurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ, pedagogicǎ), metodele utilizate în dezvoltarea abilitǎților de comunicare, de scris-citit și calcul, au efecte pozitive asupra evoluției copiilor în ceea ce privește achizițiile cognitive, comportamentale și de socializare. Activitǎțile de consiliere a pǎrinților și cadrelor didactice de la clasa în ceea ce privește modalitatea de lucru și evaluare a acestor elevi cu CES, au dus la cresterea în timp a motivației elevilor și nevoia de rezultate mai bune, creșterea încrederii de sine și a imaginii de sine. Nu puține au fost cazurile de elevi cu CES care, depistați la timp și urmând programul de sprijin, au reușit sǎ depǎșeascǎ barierele interioare ale neputinței, dar și cele ale grupului de apartenențǎ (al clasei).

In ceea ce priveste relatia scoala –familie – comunitate , se are în vedere stabilirea (pentru clasele de început de ciclu) si mentinerea (pentru celelalte clase) a unei bune relatii de colaborare cu părintii / reprezentantii legali ai elevilor. Sunt organizate sedinte cu părintii si întâlniri individuale cu acestia cu scopul aducerii la cunostintă a situatiei la învătătură si frecventă a elevilor si pentru informarea privind activitătile educative desfăsurate de scoală. Se constată faptul că nu toti părintii au posibilitatea si disponibilitatea de a veni în întâmpinarea solicitărilor scolii, acest lucru datorându-se fie lipsei timpului, fie lipsei fondurilor materiale, fie în ultimă instantă dezinteresului fată de problemele copiilor lor si ale scolii.

In privinta atitudinii cadrelor didactice referitor la integrarea elevilor cu C.E.S., se poate afirma ca, dincolo de lipsa de informatie si de rezistenta fireasca la schimbare, nu se constata, in general, o opozitie fata de implementarea acestei actiuni. Comportamentele negative sunt mai accentuate in cadrul scolilor care nu au inceput integrarea decat in cadrul celor care au deja o anumita experienta in acest sens.

Cercetarea de fata scoate in evidenta faptul ca in ultimele decenii se acorda o importanta din ce in ce mai mare incluziunii copiilor cu dizabilitati in scolile de masa . Fiind un fenomen complex, constituie o provocare pentru institutiile implicate si pentru societatea in ansamblu si are drept consecinta nevoia de schimbare atat a mentalitatilor cat si a politicilor educationale.

Sistemul învățământului special oferă servicii educaționale care corespund nevoilor de dezvoltare și posibilităților de adaptare și învățare ale copiilor. Sistemul devine zi de zi tot mai deschis. Copiii cu deficiențe au acces în școlile publice și pot beneficia de servicii de sprijin care să le faciliteze acest tip de integrare. Reforma sistemului educației speciale este cu atât mai amplă cu cât aceasta trebuie să includă atât principiile noi abordate de școlile obișnuite, cât și principiile noi dezvoltate de educația specială din lume.

Analizând particularitățile specifice procesului de învățare a copiilor cu diferite tipuri de deficiență, se ajunge la concluzia că una dintre calitățile esențiale ale curriculum-ului școlar vizează un grad cât mai mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui copil să avanseze în ritmul său și să fie tratat în funcție de capacitățile sale de învățare. Pentru aceasta este nevoie ca formularea obiectivelor, stabilirea conținuturilor instruirii, modalitățile de transmitere a informațiilor în clasă și evaluarea elevilor să se facă diferențiat.

În scopul eficientizării procesului de învățare pentru elevii cu CES sunt invocate câteva repere fundamentale:

– învățarea interactivă care presupune folosirea unor strategii de învățare focalizate pe cooperarea, colaborarea și comunicarea între elevi la activitățile didactice, precum și pe interacțiunea dintre cadre didactice, cadre didactice și elevi;

– elaborarea în comun a obiectivelor învățării (educator – elev) deoarece fiecare participant la actul învățării are ideile, experiențele și interesele personale de care trebuie să se țină seama în proiectarea activităților didactice;

– demonstrația, aplicația și feedbeckul – orice proces de învățare (mai ales în cazul elevilor cu CES) este mai eficient și mai ușor de înțeles dacă informațiile prezentate sunt demonstrate și aplicate în situații reale de viață, existând și un feedbeck continuu de-a lungul întregului proces;

– modalitățile de sprijin în actul învățării – elevii cu CES au nevoie în anumite momente de un sprijin activ de învățare atât în timpul activităților desfășurate în clasă, cât și la activitățile din afara clasei, prin dezvoltarea unui parteneriat educațional cu anumite categorii de specialiști, cu familiile elevilor.

Educația integrată îi va permite copilului cu CES să trăiască alături de ceilalți copii, să desfășoare activități comune, dobândind abilități, indispensabile pentru o viață cât mai apropiată de cea a valizilor, pentru o adecvată inserție socială.

Scoala incluziva se dovedeste a fi o buna metoda de adaptare, o scoala axata pe incluziunea acelor copii, chiar grupuri, ce au fost anterior marginalizate si care implica in procesul de invatare si luare a deciziilor consilierii specializati, parintii si ingrijitorii.

Metodele utilizate in cadrul claselor icluzive imbunatatesc semnificativ performantele tuturor elevilor. Comparativ cu educatia din scolile sau centrele speciale, care prezinta riscul mentinerii copiilor si adolescentilor in afara societatii, scoala incluziva constituie un teren de pregatire ideal pentru viitoarea lor integrare sociala.

Un aspect foarte important este acela ca predarea in cadrul diversitatii presupune predarea pentru fiecare individ in parte. Luand in calcul interesele fiecarui elev,telurile si experientele sale facem, de fapt, un pas insemnat in educatia elevilor si integrarea lor in societate dupa terminarea studiilor.In plus, se poate spune ca diferentele dintre indivizi sunt mult mai pregnante comparativ cu cele dintre grupuri. Astfel, una dintre marile provocari careia trebuie sa ii faca fata un profesor este adaptarea stilului de predare astfel incat sa corespunde necesitatilor fiecarui elev in parte.

Scoala incluziva reprezinta o provocare pentru scolile obisnuite, insa nu trebuie privita ca o amenintare pentru performantele acestor scoli.Dificultatea integrarii elevilor cu nevoi speciale in clasele obisnuite poate fi depasita prin educatie, resurse didactice adecvate, sprijin si nu in ultimul rand credinta ca incluziunea este un drept scocial si moral ce nu poate fi negat nimanui.

Scoala incluziva presupune imbunatatirea sistemului educational pentru toti elevii prin schimbari ale curriculumului , ale modului de predare al profesorilor , schimbari in modul de invatare al elevilor, precum si in modul de interactiune al copiilor cu cerinte educative speciale cu colegii lor si invers.

Un factor important pentru incluziune il reprezinta abordarea pozitiva a acestui sistem de catre toti factorii implicati : elevi, cadre didactice, parinti si comunitate. Comunitatea educationala trebuie sa porneasca de la premisa ca fiecare copil are ceva bun, sa descopere acel ceva, sa-l accepte si sa-l exploateze in sens pozitiv.

Recomandări privind educația incluzivă a copiilor cu dizabilități

Diagnosticare și evaluare

Instruirea profesorilor

Educația incluzivă

Educația în instituții

Serviciile specializate

Finanțarea

Voi prezenta in continuare un STUDIU DE CAZ (subiect S. E. S., eleva cu cerinte educative speciale), obiectivele urmarite in activitatile desfasurate, strategiile didactice folosite in interventie.

STUDIU DE CAZ

I.Date personale:

1.Numele si prenumele:S.E.S.

2.Locul si data nasterii:31.01. 2004, Ploiesti ;

3.Domiciliul: Cocorastii Colt

4.Scoala si clasa in care a invatat:Scoala gimnaziala Cocorastii Colt ,clasa a II-a

II.Date familiale:

1.Ocupatia si locul de munca al parintilor:

Tatal:pensionar

Mama: casnica

2. Structura si componenta familiei:

a )parinti vitregi;

b) frati(surori)- un frate mai mic;

c) eleva este crescuta si de bunicii din partea mamei .

3.Atmosfera si climatul educativ:

– climat educativ necorespunzator din cauza conditiilor materiale/sociale la limita subzistentei(foarte precare);

– lipsa unor modele parentale familiale;

– interes din partea mamei in educatia minorei.

III.DEZVOLTAREA FIZICA SI STAREA DE SANATATE

– dezvoltare fizica normala;

– deficienta/dizabilitate mintala usoara.

IV.PARTICULARITATI ALE DEBUTULUI SCOLAR

Eleva nu a frecventat gradinita, prezentand urmatoarele incapacitati:

– lipsa motivatiei si a interesului de cunoastere;

– imprecizie in actiunile practice si mentale;

– verbalizare redusa a reprezentarilor si actiunilor;

– grad redus de independenta in procesele intelectuale;

– conduita neadecvata inceperii scolaritatii;

– anxietate in fluxul solicitarilor scolare.

V.PROCESELE COGNITIVE SI STILUL DE MUNCA INTELECTUALA

Tipul de dizabilitate:mintala usoara;

Dizabilitati asociate:devianta comportamentala,tulburari de atentie;

Dezvoltarea senzorial-perceptiva:nedescriminari perceptiv- vizuale si auditive;

Nivelul dezvoltarii psiho-motricitatii:

– reprezentari temporale reduse(nu cunoaste zilele saptamanii,anotimpurile etc.);

– slabe reprezentari spatiale (nu poate aranja corect in pagina, nu percepe detaliile, nu utilizeaza corect notiunile spatiale).

Gandirea

– intuitiv- concreta, la nivelul operatiilor concrete bazate pe material didactic si sprijin din partea adultului;

– analiza,compararea asigurate pe baza modelului prezentat;

Memoria

– mecanica,saraca,reproductiva,de scurta durata;reprezentari instabile ale memoriei vizuale si auditive;

Atentia

– tulburari de atentie;

– fluctuanta in functie de stimul si recompensa imediata;

– hiperactivitate uneori pentru actiuni personale in timpul activitatii scolare.

Imaginatia slaba,subdezvoltata,reproductiva;

– foloseste uneori minciuni pentru a atrage atentia celor din jur sau pentru a-si justifica atitudinile negativiste;

– procedeaza rutinier(cu automatisme), fara initiative.

Limbajul

– vocabular sarac,neactivizat,imprecis;

– dislexo-disgrafie:- nu desprinde mesajul global din comunicarea orala a invatarii

– nu percepe si nu discrimineaza auditiv si vizual fenomenele;

– imprecizie in scrierea semnelor grafice;

– nu poate formula enunturi proprii.

– tulburari de vorbire:sigmatism ,rotacism

– comunicare:-deficitara

VI.CONDUITA ELEVEI LA LECTIE SI IN CLASA(trasaturi de personalitate)

Afectivitatea

– instabilitate afectiva prin trecerea la afectivitate(prezenta numai fizic) la stari afective puternice;

– imaturitate afectiva(emotiile ii perturba activitatea);

Motivatia

– redusa(eleva este mult mai retrasa,rezervata,introvertrita, cu iesiri explozive, uneori prin manifestari comportamentale inadecvate);- lipsa increderii in fortele proprii;

– reactii dezadaptative;

– pozitive fata de persoane care acorda sprijin moral si material.

Aptitudini

– muzicale si practice(gospodaresti);

– lipsa aptitudinilor intelectuale(ritm lent, greoi, cu erori);

– lipsa aptitudinilor de comunicare si interrelationare cu colegii de clasa.

Nivelul maturizarii psiho-sociale

– tulburari emotional-afective;

– frustrari din cauza handicapului social;

– lipsa igienei corporale;

– lipsa igienei vestimentare;

– imaturitatea afectiva(dornica de afectiunea persoanelor adulte).

Recomandari psihopedagogice

– curriculum scolar adaptat;

– profesori de sprijin/itinerant;

– psihoterapii.

POTENTIAL DE INVATARE

Limba si comunicare

Ce stie:

– recunoaste majoritatea literelor mari fara suport imagistic;

– face corespondenta litera de tipar – litera de mana;

– citeste cuvinte mono si bisilabice;

– copiaza, transcrie corect o propozitie dezvoltata;

– scrie corect dupa dictare cuvinte mono si bisilabice;

Ce nu stie:

– nu cunoaste grupurile de litere;

– nu citeste idependent un text de mica intindere;

– vocabularul activ – foarte sarac;

– alcatuieste enunturi simple cu suport imagistic;

– nu cunoaste semnificatia semnelor de punctuatie;

– memoreaza poezii de mica intindere.

CE SE POATE REALIZA PE TERMEN SCURT

Obiective :

– sa invete grupurile de litere mari si mici, de tipar si de mana;

– sa-si corecteze scrierea;

– sa scrie corect si sa citeasca cuvinte care contin grupurile de litere;

– sa citeasca si sa scrie dupa dictare cuvinte formate din mai multe silabe;

– sa citeasca independent un text scurt;

– sa utilizeze in vorbirea curenta un numar cat mai mare de cuvinte noi;

– sa memoreze una sau doua poezii pentru serbarea scolara;

Matematica

Obiectiv pe termen lung(cognitiv)

1.3. – sa efectueze operatii de adunare si scadere cu numere naturale de la 0 la 100, fara trecere peste ordin.

Obiective terapeutice(formativ-educative):

– dezvoltarea gandirii(calculului mintal si scris);

– activizarea vocabularului matematic(terminologia);

– dezvoltarea capacitatii de concentrare a atentiei.

Obiective pe termen scurt:

– sa defineasca corect notiunile: termen, suma, descazut, scazator, diferenta;

– sa calculeze oral adunari si scaderi pana la 10 si pana la 100(cu sprijin);

– sa efectueze oral, calcule in concentrul 0-100: U+U; Z+Z; Z+U; U+Z; ZU+U;

– sa formuleze probleme pe baza de imagini, simboluri;

– sa rezolve probleme cu o singura operatie;

– sa utilizeze corect: „mai mult cu atat”, „marit cu”, „micsorat cu” ;

– sa utilizeze corect terminologia matematica in rezolvarea exercitiilor;

– sa scrie corect in coloana, in pagina;

– sa participe cu interes, marindu-si atentia divergenta;

– sa-si coordoneze activ miscarile psihomotrice(in folosirea materialului intuitiv);

– sa-si dezvolte memoria logica(reprezentarile mentale).

STRATEGII DIDACTICE FOLOSITE IN INTERVENTII

Metode si procedee:

– explicatia pe baza materialului intuitiv-concret;

– demonstratia pe baza de simboluri, pentru insusirea algoritmului de efectuare a calculului mintal, oral si scris, liniar si in scris;

– observatia pe baza de stimuli(dirijata);

– problematizarea – rezolvarea de probleme imagistice si actionale;

– exercitiul matematic si exercitiul – joc;

– fisa de evaluare;

– munca independenta;

– conversatia euristica;

METODE SI PROCEDEE TERAPEUTICE

– activitati ludice

– activitati de artterapie;

– activitati de ergoterapie;

– activitati psihoterapeutice pentru diminuarea tulburarilor de atentie si de comportament.

MATERIAL DIDACTIC

– numaratori, betisoare, planse, simboluri(puncte, bile, linioare, stelute, etc.), jetoane, tabla magnetica cu numere, manual.

PERIOADA DE INTERVENTIE

1 noiembrie 2014 – 20 noiembrie 2014

EVALUAREA

evaluare orala: –calculul mintal de adunare si scadere: U+U; U-U; Z+Z; Z-Z; Z+U; ZU-U; ZU-Z; ZU+ZU; ZU-ZU;

-folosirea limbajului matematic(„suma”, „termen”, „marit cu”, „descazut”, „scazator”, „diferenta”, „micsorat cu”);

-rezolvarea de probleme imagistice cu o operatie aritmetica.

evaluare scrisa: -exercitii de adunare si de scadere prin calcul liniar si in scris(cu material intuitiv sau cu degete);

-rezolvarea unor exercitii – jocuri pe fise de munca independenta.

Nevoi specifice ale copilului in cadrul familiei:

copilul are nevoie de o ingrijire si o supraveghere mai atenta din partea parintilor;

este necesar ca parintii sa manifeste o atitudine pozitiva fata de scoala, s-o aprecieze si s-o incurajeza pentru a invata;

se impune o organizare mai judicioasa a timpului petrecut de eleva acasa, sa existe un raport optim intre timpul de invatare si cel de joc.

Obiective:

Sensibilizarea parintilor fata de problematica si nevoile elevei;

Imbunatatirea colaborarii dintre parinti si scoala(cadru didactic).

Mijloace de realizare:

-discutii cu parintii;

-realizarea unor activitati scolare sau extrascolare la care sa participe si parintii(serbari, expozitii cu produse ale elevilor,excursii,concursuri sportive);

-intocmirea impreuna cu parintii a unui ,,orar’’pentru acasa.

Educatorul realizează cel mai bine care sunt problemele elevului în raport cu felul în care acesta își pregătește și își realizează temele de învățare. Informații despre stilul, ritmul și gradul de învățare a elevului le putem obține însă, cel mai bine, în activitatea de învățare în clasă. Invățătorul trebuie să-și planifice lecțiile / activitățile, după evaluarea inițilă a elevilor, ținând seama de obiectivele propuse de programă, dar și de condițiile concrete ale învățării în clasa sa, în școala în care activează și comunitatea de apartenență.

Bibligrafie

Alois Gerguț, Psihopedagogia persoanelor cu cerințe special. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura polirom, ediția a II-a, 2006

Alois Gherguț, Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, 2007

*** Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății (CIF)/OMS, Organizarea Mondială a Sănătății Geneva ,variantă în limba română cu sprijin UNICEF, București, Editura MarLink, 2004

Ecaterina Vrăsmaș, Dificultăți de învățare în școală- Domeniu nou de studii și aplicație, Editura V& I Integral, 2007

Ecaterina Vrăsmaș, Viorica Preda, Premisele educației incluzive în grădiniță, Editura Vanemonde 2010

Ecaterina Vrăsmaș, Simona Nicolae, Traian Vrăsmaș, Pași spre educația incluzivă în România, Martie 2008 Nicoleta Voicu, CEDU2000+, Letiția Baba, Fundația de Abilitare Speranța România, Raport cu privire la situația educației incluzive în România. Lucrarea este elaborată în cadrul Proiectului „Parteneriat pentru educație incluzivă, 2007-2009”

*** Dezvoltarea practicilor incluzive în școli. Ghid managerial, MEN și UNICEF, București, 1999

*** Cerințe speciale în clasă. Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor, UNESCO, 1993, versiunea în limba română cu sprijinul UNICEF, 1995

Radu Constantin, Psihologia copiilor cu deficiențe de învățare, CopyrightC1, 1999

Traian Vrăsmaș, Școala și educația pentru toți, Editura Miniped, 2004

Traian Vrăsmaș, Ecaterina Vrăsmaș, Monica Stanciu, Adina Codreș, Simona Nicolae Corina Murariu Botez, Letiția Baba, Florentina Gălbinașu, Incluziunea școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale. Aspirații și realități, Editura Vanemonde 2010

*** http ://www. caietesilvane. ro/indexcs.cmd=articol&idart=658

*** http://www.edu.ro/index.php/articles/c477)

Zlate Mielu, Fundamentele psihologiei,  Editura: Universitara 2006

Roger Daval et al.1967,121 in Chelcea S. 2004, p.150, Tratat de psihologie sociala  

ANEXE

Anexa 1

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

Prezentul chestionar este parte din cercetarea realizată de noi pentru o lucrare de licență asupra copiiilor cu nevoi speciale. Vă rugăm bifați în ce măsură sunt adevărate următoarele afirmații pentru dumneavoastră (1=dezacord total, 2-dezacord parțial, 3-acord parțial, iar 4=acord total):

varsta………

gen ……….

Anexa 2

CHESTIONAR PENTRU PROFESORI

Prezentul chestionar face parte din cercetarea realizată de noi pentru o lucrare de licență asupra copiiilor cu nevoi speciale.

Vă rugăm să bifați în ce măsură sunt adevărate următoarele afirmații pentru dumneavoastră (1= dezacord total, 2= dezacord parțial, 3=acord parțial, iar 4=acord total):

Funcția dvs: învățător/ profesor/profesor de sprijin/altă specializare

Gen: M/F

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1 – Problematica integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati

Delimitari conceptuale – din perspectiva legislativa

Scurt istoric privind atitudinea sociala fata de persoanele cu dizabilitati

Capitolul II – Modalitati de egalizare a sanselor pentru copiii cu CES

2.1. Analiza comparativa : modalitati de egalizare a sanselor in scolile speciale si in scolile obisnuite/inclusive conform politicilor educationale

2.2. Rolul familiei in integrarea si adaptarea sociala a copilului cu dizabilitati

2.3. Importanta mediilor de viata ale copiilor cu CES

Capitolul III – Cercetare privind evaluarea atitudinii adultilor implicati in educatia copiilor cu CES (cadre didactice si parinti )

3.1. Scopul si ipotezele cercetarii

3.2. Procedura de organizare a cercetarii si lotul de subiecti

3.3. Metode si instrumente de cercetare

3.4. Concluziile cercetarii

CONSIDERATII FINALE

Bibliografie

Anexe

Anexa numarul 1 – Chestionar pentru parinti

Anexa numarul 2 – Chestionar pentru profesori