Metode, Tehnici Si Probe DE Audit

UNIVERSITATEA ROMÂNO–AMERICANĂ

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ȘI

INTERNAȚIONAL

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Conf .Univ. Dr. Emilia Gabroveanu

Absolvent:

Hagi Cristiu T. Teodora Alexandra

BUCURESTI

2016

UNIVERSITATEA ROMÂNO–AMERICANĂ

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN

ȘI INTERNAȚIONAL

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM

METODE, TEHNICI SI PROBE DE AUDIT

FINANCIAR-CONTABIL

PE EXEMPLUL PARC HOTELS SA

Coordonator științific:

Conf.Univ.Dr. Emilia Gabroveanu

Absolvent:

Hagi Cristiu T. Teodora

BUCURESTI

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 – CONSIDERATII PRIVIND AUDITUL FINANCIAR IN MEDIUL ECONOMIC ACTUAL

1.1 Istoricul auditului financiar

1.2 Auditul in contextul globalizarii

1.3 Necesitatea de audit in situatia financiara

1.4 Serviciile de audit financiar

1.5 Importanta utilizarii software-ului specific in activitatea de audit financiar

CAPITOLUL II – NORMALIZAREA NATIONALA, EUROPEANA SI INTERNATIONALA IN DOMENIUL AUDITULUI FINANCIAR

2.1 Abordarea generala a auditului financiar

2.2 Normalizarea internationala a auditului financiar

2.2.1 Reglementarea internationala a auditului

2.2.2 Standardele international de audit

2.2.2.1 Dezvoltarea standardelor internationale

2.3 Normalizarea nationala a auditului financiar

2.3.1 Piata de audit financiar din Romania

2.4 Standardele Organismului de Supraveghere a Contabilitatii Companiilor Publice

CAPITOLUL III – ELABORAREA RAPORTULUI DE AUDIT IN CADRUL PARC HOTELS SA.

3.1 Ansamblul hotelier……………………..

3.1.1 Brandul hotelului………………………………

3.1.2 Servicii ale hotelului………………………………

3.1.3 Departamentele si politica acestora……………

3.1.4 Spațiile și echipamentele specifice Front Office

3.2 1 Elaborarea raportului de audit financiar in cadrul hotelului Ramada Plaza

3.2.2 Programul computerizat al Front Office

3.2.3 Documentele operative si contabile ale receptiei

3.2.4 Servicii suplimentare

CAPITOLUL IV – ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI IN CADRUL PARC HOTELS SA

4.1.1.1 Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2012-2014

4.1. Veniturile totale realizate de Parc Hotels SA

4.1.2.1 Dinamica veniturilor totale in perioada 2012-2014

4.1.2 Rata rentabilitatii hotelului

4.2 Indicatorul numarul de turisti cazati in hotel in perioada 2012-2014

4.2.1.1 Indicatorul numarul de innoptari

4.2.1 Evolutia duratei medii a sejurului

4.2.2 Cheltuieli totale in activitatea hotelului Ramada

4.2.1.3 Dinamica cheltuielilor totale in perioada 2012-2014

4.2.3 Analiza SWOT a Hotelului

4.2.4 Starea actuala a pietei hoteliere din Romania

4.2.5 Metode de imbunatatire a calitatii serviciilor

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Rolul auditului financiar contabil ocupa un loc extrem de important in prezent, atat in controlul informatiei financiare cat si in informarea clientilor, furnizorilor, creditorilor si bancilor.

O intreprindere nu ar putea functiona in termeni normali fara un contabil profesionist si de incredere, care sa ofere informatii utile intreprinderii.

Recunoasterea valabilitatii informațiilor oferite de întreprindere este remarcabila deoarece producerea lor este emblema conducerii, iar terții nu le pot analiza decât după editarea situațiilor financiare. Terții necesita o justificare de încredere, deoarece contabilii, angajatii si managerii firmei pot obține beneficii furnizând informații false sau mai optimiste decat ar fi cazul. De aici rezulta rolul auditului financiar de a certifica situațiile financiare prin intermediul profesioniștilor contabili, care fiind recunoscuti public dau informatii plauzibile.

In aceasta lucrare, s-a dorit evidentierea importantei contabilitatii in orice tip de intreprindere, faptul ca suportul relațiilor dintre partenerii de afaceri îl constituie informația financiară, care se regăsește în conturile anuale ale fiecărui agent economic precum si bilantul contabil care trebuie sa confere o imagine cat mai clara si fidela asupra pozitiei financiare si a performantelor intreprinderii.

Lucrarea este inspirata dintr-un studiu practic realizat in cadrul hotelul Ramada Plaza Bucuresti. In primul capitol am scris despre auditul financiar in diverse contexte si domenii de activitate, despre istoria si necesitatea acestuia.

In al doilea capitol am vrut sa evidentiez importanta auditului si la nivel international, prezentarea standardelor internationale precum si importanta pietei de audit din Romania.

In al treilea capitol am vorbit in mare parte despre hotel, considerand importanta pozitionarea acestuia in vederea concurentei, respectiv indicatorii circulatiei turistice si cei economico-financiari.

Capitolul IV, acesta fiind si ultimul, analizeaza activitatea hotelului precum si analiza SWOT si analiza activitatii comerciale. De asemenea, am venit cu propuneri si metode de imbunatatire a serviciilor hotelului, avand in vedere inregistrarea unei scaderi a gradului de ocupare.

CAPITOLUL I – CONSIDERATII PRIVIND AUDITUL FINANCIAR IN MEDIUL ECONOMIC ACTUAL

1.1 Istoricul auditului financiar

Istoricul auditului financiar a fost introdus de catre laboratoarele anglo-saxone de specialitate contabilia, acum patruzeci de ani. Desi tinta care a administrat in prezent auditul, nu era prea cunoscuta la inceputul secolului al XX-lea, diferite tipuri de audit s-au intergrat in istoria inscrisa a comertului si finantelor.

Semantica cuvantului audit se trage din verbul latin “audire”, care semnifica “ a asculta”, a fost schimbat de catre practica anglo-saxona la inceputul anilor ’60, ceea ce semnifica in prezent intr-un sens strict, revizia, adica verificarea profesionala, examinarea, infaptuite pe baza unei informatii transmise de catre expertii specialisti, cu scopul de a exprima o parere independenta prin referirea la un standard de calitate. Intelesul incipient al cuvantului auditor a fost “the one who hears” semnificand “cel care aude” fiind corespunzator perioadei, deoarece inregistrarile contabilitatii guvernamentale erau incuviintate in urma unei lecture publice a conturilor.

Sub conduita conceptiei si insemnatatii sale generale, auditul se comporta ca o manifestare de control al analizei si corectitudinii performanțelor de tip financiar plecand de la ceea ce insemnau sintezele și conturile contabile, pentru care International Accounting Standard au construit baza de fundamentare a Normelor Internaționale de Audit de către organismele specializate ale Uniunii, avand in vedere cele mai importante realizări economice obținute precum si situația financiară la nivel global in comparatie cu situațiile ideale in perspectiva.

Fiind delimitat, acesta este sectorul de la care poate pleca definitia auditului. Se observa deci că auditul este o precautie a performanței, asadar, prin audit, se retine analiza profesională a unor detalii care exprima aprecieri independente si responsabile prin raportarea la un standard de calitate. Scopul oricărui tip de audit îl reprezinta și asigurarea calității și corectitudinii informațiilor in acelasi timp cu îmbunătățirea intrebuintarii acestora spre a atinge cele mai inalte performante.

Scopul unui audit al situațiilor financiare este acela de a acorda aptitudinea auditorului de a relata un principiu referitor la situațiile financiare, in cazul in care acestea sunt elaborate, sub toate ipostazele importante, potrivite rapoartelor financiare.

Divergenta cu privire la obiectivul unui audit financiar extern ar trebui observata din alte perspective, precum, perspectiva destinatarilor si perspectiva utilitatii. Asta din motivul ca principiul de audit trebuie văzută ca o atentionare asupra cursului afacerilor intrebuintate de directori și administratori, stabilita, în aceasta maniera, asociaților si actionarilor investitori. Această exigenta a standardului scoate in evidenta intr-un mod justificat pe relatarea unei pareri referitoare la situațiile financiare auditate. Asocierea de către auditor a componentelor specializate, investigarea atenta a acestora, se face pentru asigurarea necesarului de concluzii care să demonstreze ideea că informațiile detinute de situațiile financiare sunt invariabil prezentate sub infatisarea lor semnificativa dandu-i posibilitatea de a elabora un raport de audit potrivit. În felul acesta, auditorul are certitudinea că situațiile financiare nu vor fi neintelese de catre un utilizator interesat si vigilent să investească și numai pentru faptul că expunandu-și parerea, auditorul își va afilia numele cu situațiile respective.

Daca se constata ulterior publicarea unor situatii financiare sau daca se regasesc componente care relateaza cum ca acestea nu ar fi corecte, atunci auditorul va trebui sa ateste în fața organismului de reglementare și supraveghere a auditului statutar și în ultimă faza si in fata organelor judecătorești că a savarsit misiunea de audit intr-un mod corect si adecvat și că parerea se pliaza pe bilanturile corect formulate.

In legatura cu rolul auditului financiar, acesta se rezuma la analizarea si verificarea datelor financiare care au o utilitate interna precum conducerea dar si o utilitate externa, accea de a informa tertii, realizat cu scopul de a valorifica fundalul și de a permite increderea asupra acestor informatii.

Din ce in ce mai multi practicanti ai situațiilor financiare fac o confuzie între audit și contabilitate. Confuzia pleaca de la faptul că un mare procentaj din activitățile de audit au o strânsa legatura cu datele contabile, pe cand despre un auditor nu se poate vorbi decât dacă acesta detine cunostinte ale aspectelor contabile.

Contabilitatea prezinta informații estimabile pe care managementul reprezentantilor le utilizeaza pentru luarea hotararilor. Dezvaluirea acestor informații trebuie sa aiba in vedere felul în care detaliile contabile sunt reformulate in vederea onorarii regulilor si principiilor impuse de catre sistemul de raportare financiară; auditorul trebuie sa fie documentat in amanunt in legatura cu acestea.

Auditul este, asadar un domeniu practice, care sta la baza experientelor si cunostintelor din diverse domenii care ii pot permite asigurarea de cunostinte necesare in vederea interpretarii si colectarii probelor de audit. Contabilul sau expertul contabil, are un profil moral, si se pliaza principiilor si regulilor contabile, acesta avand capacitatea de a decize asupra conformării, facand referire si exprimandu-si punctual de vedere in legatura cu aceasta.

România, este tara care intra in categoria statelor in care profesia contabila si de audit, stabileste deciziile si practicile care trebuie sa fie urmate in auditul situatiilor financiare

În anii ’90, organizatiile specializate era singurele care erau informate si vorbeau despre standardele de audit. Mai precis, sintagme precum: „auditor financiar”, „standarde”. norme de audit financiar” „audit financiar”, au devenit cunoscute in vocabularul uzual datorita Legii contabilității nr. 82/1991, in special după publicarea Regulamentului de aplicare a acesteia în anul 1994.

Nasterea dezvoltarii si a aparitiei de contabil a fost urmată de constituirea organizațiilor pentru a-i apropia pe cei care o utilizau. In România, o multitudine de organizații profesionale reorganizeaza specialistii contabili, si anume: Camera Auditorilor Financiari din România, Camera Consultanților Fiscali, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.

În anul 1999 a fost elaborata Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) care conduce desfasurarea activitatii de audit financiar. Rolul acestei institutii profesionale face referire la autorizarea si coordonarea evolutiei specialitatii de audit financiar în România”.

1.2 Auditul in contextul globalizarii

In prezent, cuvantul “globalizere” are tendinta de a devein unul banal, in care tinde să devină unul banal, în care puterea si multitudinea concesiunilor economico-financiare au atins granite cu greu imaginate dar care se lovesc tot mai des in ultimii ani cu repercursiuni din cauza deciziilor economice influențate de mai multi factori de natură etică, profesionala; gratie rezultatului acestuia, raportul de audit trebuie să devina stalpul principal care să influenteze luarea deciziilor economice atât în cadrul societatilor si in special în mediul investițional, pentru asigurarea desfășurării corecte a fluxurilor operaționale la nivelul piețelor de capital, și a economiei mondiale în ansamblul său.

!!!!!Din nefericire, în urma valului de scandaluri și falimente al unor instituții financiare, în care auditorii au avut un rol mai mult sau mai puțin important, toate acestea au determinat o amplificare a eforturilor organismelor profesionale și de reglementare a activității de audit, de a analiza cauzele acestor fenomene, pentru a putea identifica și a impune o serie de măsuri care au rolul de a reface această lipsă de credibilitate care se manifestă din ce în ce mai pregnant în rezultatele muncii auditorilor.

Criza financiară si globalizarea au adus schimbari dramatice la nivel mondial, ceea ce implică o privire de ansamblu a modului în care va arăta mediul economic în viitor. Managementul companiilor trebuie să fie constient de modul în care acest nou mediu va avea un impact asupra profilul de risc al companiei, precum și viabilitatea strategiei sale și a modelului de afaceri. În același timp, auditorii trebuie să aibă în permanență în vedere principiile și reglementările Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), având în vedere domeniul potențial de aplicare și scara de conversie.

Certificarea informațiilor furnizate de auditori este, fără îndoială, cu adevăra semnificativă

dar pentru cunoașterea unui diagnostic general al unității, este necesară o analiză mai detaliata a mediului economic, a factorilor externi care efectuează activitatea companiilor, dar în același timp să funcționeze un sistem de raportare, care să conțină informații reale legate de situațiile financiare, mai exact existența unui management financiar performant care să asigure acționarilor și publicului larg o imagine cât mai fidelă a realității economice.

Mediul economic intern și internațional trece în momentul de față printr-o serie de

schimbări radicale, iar deficiențele sistemelor contabile utilizate reprezintă una din cauzele acestor schimbări. Interesele economice globale implică găsirea unor soluții prin care profesi contabilă în ansamblu, și cea de auditor în special, să satisfacă din nou necesitățile informaționale ale tuturor categoriilor de utilizatori.

Profesia contabilă și de audit diferă ca și structură de la o țară la altă. În unele state contabilii și auditorii sunt subiectul unor reglementări foarte stricte emise, de regulă, de puterea executivă și aprobate de puterea legislativă (țările de drept roman), pe când în alte state (ex. Statele Unite ale Americii) se autoreglementează.

Asadar, in Marea Britanie există mai multe genuri de profesioniști contabili autorizați, institute și asociații precum: Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), Chartered Institute of Management Accountatnts (CIMA), aceste organizatii sunt reprezentate de cerinte stricte (experienta practica si examene), un cod de etica strict dar si de un program de formare continua (updating) pentru membri.

In Franta, lucrurile sunt asemanatoare cu cele din Marea Britanie iar la nivelul Uniunii Europene persoanele care realizează auditul situațiilor finaciare trebuie să aibă autorizarea unor autorități relevante care pot fi reprezentate fie de organisme de interes public, fie de autorități guvernamentale.

1.3 Necesitatea de audit in situatia financiara

Auditului constă într-o abordare a întregii afaceri. Pentru a putea audita eficient situațiile financiare ale unei companii este necesară înțelegerea mediului economic în cadrul căruia își desfășoară activitatea entitatea juridică auditată, precum și presiunile și provocările cu care aceasta se confruntă. Astfel, este necesară o planificare a abordării auditului care să concorde cu mediul economic.

De obicei, are loc o estimare detaliată a nivelurilor de risc asociate cu diferite aspecte al activității societății și se pune accent pe acele zone unde există riscul unor erori sau îndoieli semnificative. Utilizarea acestor proceduri oferă siguranța că resursele entității juridice auditate sunt alocate în modul cel mai eficient, din punctul de vedere al costurilor.

Pentru a asigura calitatea activității auditorilor și a rapoartelor realizate de către aceștia, companiile trebuie să-i ofere informații reale, în timp util și complete. Între auditorii financiari și unitatea auditată trebuie să existe astfel o relație neîntreruptă, un dialog permanent. O bună relație între auditul intern și auditul extern este în mod clar necesara, deoarece contribuie în cele mai multe cazuri la o reducere a costurilor de audit. În funcție de calitatea auditului intern, auditorul extern poate folosi o parte din aceste rezultate, reducând volumul muncii depuse de auditorul extern. Funcția de audit intern s-a născut prin desprinderea unor activități din auditul extern. În realitate cele două funcții sunt diferențiate, dar în același timp, între acestea se identifică și relații de complementaritate. Auditul financiar extern realizează certificarea regularității, sincerității și

imaginii fidele a conturilor și a declarațiilor financiare finale, în timp ce auditul intern, efectuat asupra funcției financiar-contabile a entității evaluează sistemul de control intern al acestuia și prezintă recomandări și concluzii pentru îmbunătățirea funcționării acestuia, managementului unității.

Auditul financiar contabil este orientat spre verificarea respectării cadrului conceptual al contabilității (postulate, principii, norme și reguli de evaluare), general acceptat, a procedurilor interne stabilite de conducerea agentului economic (audit intern sau statutar).

Procedura reprezintă o înlănțuire logică de operațiuni, cu scopul de a atinge un anumit obiectiv. De asemenea, verificarea și certificarea reflectării în contabilitate a situațiilor financiare, imaginea lor fidelă, clară și completă pe întreg exercițiul financiar. Legea Contabilității nr. 82/1991 va fi aplicată împreună cu Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASC, Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale. Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere și prelucrare a datelor sunt bine stabilite și dacă se aplică în permanență.

Câmpul de aplicații nedeterminat al contabilității lucreaza în favoarea unei deontologii profesionale care răspunde la trei imperative: prudența, regularitatea și sinceritatea situațiilor financiare. Aceasta presupune o imagine fidelă a patrimoniului, a contului de profit și pierdere și a fluxurilor de trezorerie.

Asigurarea imaginii fidele depinde de respectarea principiilor arătate mai sus. Auditul financiar contabil este orientat spre verificarea respectării cadrului conceptual al contabilității (postulate, principii, norme și reguli de evaluare), general acceptat, a procedurilor interne stabilite de conducerea agentului economic (audit intern sau statutar).

Procedura reprezintă o înlănțuire logică de operațiuni, cu scopul de a atinge un anumit obiectiv. De asemenea, verificarea și certificarea reflectării în contabilitate a situațiilor financiare, imaginea lor fidelă, clară și completă pe întreg exercițiul financiar. Legea Contabilității nr. 82/1991 va fi aplicată împreună cu Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASC, Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale. Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere și prelucrare a datelor sunt bine stabilite și dacă se aplică în permanență.

Câmpul de aplicații nedeterminat al contabilității lucreaza în favoarea unei deontologii profesionale care răspunde la trei imperative: prudența, regularitatea și sinceritatea situațiilor financiare. Aceasta presupune o imagine fidelă a patrimoniului, a contului de profit și pierdere și a fluxurilor de trezorerie.

Asigurarea imaginii fidele depinde de respectarea principiilor arătate mai sus. Relevanta auditului financiar contabil se relateaza în sporirea credibilității informației din situațiile financiare, pentru viitoarele decizii ale utilizatorilor de informații. Faptul că verificarea bilanțului contabil se face de un auditor independent, un bun profesionist, cu calități morale deosebite are o importanta foarte mare la realizarea uneia dintre calitățile informației contabile, și anume credibilitatea ei. Pentru o firmă, auditul reprezintă si un punct de vedere critic de ansamblu pentru evaluarea unei situații financiar-contabile determinate.

Evaluarea critică a situațiilor financiare se face de un profesionist independent, care trebuie să-și îndeplinească misiunea fără a ține seama de posibile conflicte de interese existente între utilizatorii externi de informație și unitatea auditată. Utilizatorii de informație contabilă folosesc situațiile financiare pentru deciziile lor viitoare. De obicei, ei au interese diferite față de alții, precum: 1. Investitorii – prezenți și potențiali sunt interesați de riscul inerent al tranzacțiilor și de beneficiul adus de investițiile lor. Ei au nevoie de informații pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă acțiunile. Acționarilor nu le este indiferentă informația care le permite să evalueze capacitatea întreprinderii de a plăti dividende. Ei doresc o transparență totală cu privire la situația patrimoniului, mărimea profitului și modul de repartizare a acestuia. Pe de altă parte, obținerea de dividende cât mai mari va reduce sursele de finanțare necesare dezvoltării. 2. Salariații și sindicatele – Personalul angajat și sindicatele sunt interesate de informații privind stabilitatea și profitabilitatea întreprinderii lor. Ei au în vedere informații care le permit să evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remunerații, pensii, oportunități profesionale, specializări etc. 3. Creditorii financiari – sunt preocupați de informații care le permit să evalueze dacă întreprinderea are posibilitatea să ramburseze împrumuturile primite și dobânzile aferente la scadență. 4. Furnizorii și alți creditori comerciali – sunt interesați de informații care le permit să determine dacă sumele pe care le au de primit vor fi plătite la scadență. Creditorii comerciali sunt interesați pe o perioadă mai scurtă dacă nu sunt dependenți de continuarea activității întreprinderii ca principal client al firmei, interesați dacă își pot încasa sumele avansate.

1.4 Serviciile de audit financiar

Auditul financiar contabil este orientat spre verificarea respectării cadrului conceptual al

contabilității (postulate, principii, norme și reguli de evaluare), general acceptat, a procedurilor interne stabilite de conducerea agentului economic (audit intern sau statutar).

Procedura reprezintă o înlănțuire logică de operațiuni, cu scopul de a atinge un anumit

obiectiv. De asemenea, verificarea și certificarea reflectării în contabilitate a situațiilor financiare, imaginea lor fidelă, clară și completă pe întreg exercițiul financiar.

Legea Contabilității nr. 82/1991 va fi aplicată împreună cu Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASC, Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale. Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere și prelucrare a datelor sunt bine stabilite și dacă se aplică în permanență.

Câmpul de aplicații nedeterminat al contabilității lucreaza în favoarea unei deontologii

profesionale care răspunde la trei imperative: prudența, regularitatea și sinceritatea situațiilor financiare. Aceasta presupune o imagine fidelă a patrimoniului, a contului de profit și pierdere și a fluxurilor de trezorerie. Asigurarea imaginii fidele depinde de respectarea principiilor arătate mai sus.

Relevanta auditului financiar contabil se relateaza în sporirea credibilității informației si

situațiile financiare, pentru viitoarele decizii ale utilizatorilor de informații. Faptul că verificarea bilanțului contabil se face de un auditor independent, un bun profesionist, cu calități morale deosebite are o importanta foarte mare la realizarea uneia dintre calitățile informației contabile, și anume credibilitatea ei. Pentru o firmă, auditul reprezintă si un punct de vedere critic de ansamblu pentru evaluarea unei situații financiar-contabile determinate. Evaluarea critică a situațiilor financiare se face de un profesionist independent, care trebuie să-și îndeplinească misiunea fără a ține seama de posibile conflicte de interese existente între

utilizatorii externi de informație și unitatea auditată. Utilizatorii de informație contabilă folosesc situațiile financiare pentru deciziile lor viitoare. De obicei, ei au interese diferite față de alții, precum: 1. Investitorii – prezenți și potențiali sunt interesați de riscul inerent al tranzacțiilor și de beneficiul adus de investițiile lor. Ei au nevoie de informații pentru a decid dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă acțiunile. Acționarilor nu le este indiferentă informația care le permite să evalueze capacitatea întreprinderii de a plăti dividende. Ei doresc o transparență totală cu privire la situația patrimoniului, mărimea profitului și modul de repartizare a acestuia. Pe de altă parte, obținerea de dividende cât mai mari va reduce sursele definanțare necesare dezvoltării. 2. Salariații și sindicatele – Personalul angajat și sindicatele sunt interesat de informații privind stabilitatea și profitabilitatea întreprinderii lor. Ei au în vedere informații care le permit să evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remunerații, pensii, oportunități profesionale, specializări etc. 3. Creditorii financiari – sunt preocupați de informații care le permit să

evalueze dacă întreprinderea are posibilitatea să ramburseze împrumuturile primite și dobânzile aferente la scadență. 4. Furnizorii și alți creditori comerciali – sunt interesați de informații care le permit să determine dacă sumele pe care le au de primit vor fi plătite la

scadență. Creditorii comerciali sunt interesați pe o perioadă mai scurtă dacă nu sunt dependenți de continuarea activității întreprinderii ca principal client al firmei, interesați dacă își pot încasa sumele avansate.

1.5 Importanta software-ului specific in activitatea de audit financiar

ACL Software – Software pentru analiza datelor ce are implementate solutii proiectate special pentru audit.

Account Reconciliation Software – Reconcilierile contabile sunt critice pentru o afacere însă poate fi un efort obositor și dificil de monitorizat în mod eficient.

RecWizard amelioreaza aceste obstacole prin furnizarea unei localizari centrale pentru toate reconcilierile și instrumente simple pentru a finaliza rapid aceasta sarcina.

ActiveData for Excel – Adauga functii si functionalitati, de genul celor folosite de IDEA si ACL, care permit folosirea Excel la realizarea testelor de audit.

Audit Intelligence – furnizeaza o solutie automatizata care transforma situatiile financiare dintr-un instrument static intr-o interfata interactive ce permite profesionistilor sa investigheze dincolo de cifre. Prezinta intr-o maniera usor de inteles, in mod grafic si permite identificarea zonelor de interes sau evenimentele neobisnuite intr-o afacere, prin evidentierea modificarilor de structura, tendinte sau raporturi.

BCOMM Audit Manager – Soft specializat pentru managementul auditului. Prin intermediul acestei aplicatii auditorul isi defineste o structura dinamica a dosarelor (permanent si curent) de audit pe care, ulterior, o poate reutiliza in cadrul mai multor misiuni de audit. Aceasta structura de dosar functioneaza ca si un sablon de lucru pe care se poate dezvolta orice misiune de audit fara a mai redefinii programul si foile de lucru. In acest fel auditorul isi defineste propria sa abordare si procedura de audit respectand cu rigurozitate standardele de audit. Gestionarea foilor de lucru si a tuturor elementelor dosarului se realizeaza printr-un sistem riguros de referentiere automata. Acest sistem nu permite dublarea referintelor pastrandu-se integritatea dosarului. Utilizand BCOMM Audit Manager se reduce cu peste 60% timpul necesar managementului dosarelor de audit si activitatile de referentiere si ordonare a dosarelor. Aplicatia functioneaza ca si o platforma-suport pentru echipa de audit, putand fi integrate in cadrul ei module (utilitare de audit specifice sectiunilor dosarului) dezvoltate si disponibile ulterior instalarii initiale.

CaseWare Examiner – Adauga o functionalitatea in IDEA care permite analiza log-urilor si altor informatii generate de sistemele Windows pentru a identifica abaterile de la politicile companiei, bresele de securitate, folosirea necorespunzatoare a sistemelor si alte informatii utile auditului si analizei managementului.

Capital Confirmation – Asigură faptul că auditorul controleaza procesul de confirmare și este utilizat de către auditorii externi și interni pentru îmbunătățirea și raționalizarea procesului de confirmare. În cazul în care clienții de audit furnizeaza un istoric al confirmarilor, oferă raspunsuri de la terți independenti în termen de 24 de ore.

Ciel Audit si Revizuire – Aplicatia este destinata auditorilor financciari si experitilor contabili, oferind un instrument alternativ pentru desfasurarea activitatilor de audit financiar si revizuire. Este orientat pe structura Normelor minimale de audit, la care CAFR a renuntat intre timp.

Data Pattern – Organizeaza evenimentele si tranzactiile de la datele contabile la cazurile profesionale.

DSL Limited – Adauga functionalitati in Microsoft Excel care cresc productivitatea auditului care foloseste foile de calcul Microsoft Excel.

Edgar Online Fundamentals – Permite tuturor accesul la informatiile publice in vederea analizei situatiilor financiare.

IDEA – Soft specializat de analiza a datelor ce are implementate solutii special proiectate pentru specialistii din audit.

Lumigent – Entegra Lumigent oferă o introspecție în modul în care datele sunt utilizate, cu o soluție completă pentru auditarea activitatii pe baza datelor stocate in bazele de date. Entegra este o soluție din clasa enterprise ce frunizeaza un mod eficient de monitorizare, verificare, investigare și raportarea privind bazele de date.

Pentana – Una din cele mai vechi soluții pentru audit ce vine cu o suită de aplicații dedicată: PAWS Audit & Risk Management Software, Pentana Vision, Retain Resource Planning Software si Financial Disclosure Checklists.

Saga Asistent Auditor – Bazat pe Normele minimale de audit emise de Camera Auditorilor, programul soft reprezintă un instrument practic de desfăsurare a activitătii de audit. Avand in vedere renuntarea la normele minimale, programul pare putin depasit. Pentru alte detalii, consultati manualul de utilizare.

The Number – Sofware pentru eșantionarea statistica.

TeamMate – liderul mondial in managementul auditului, TeamMate a revolutionat industria auditului ca urmare a reducerii dramatice a timpului necesar intocmirii si revizuirii documentatiei de audit.

Webfair – Webfair este lider al furnizorilor de solutii de performanță bazate pe management al calității, care permite organizațiilor să deruleze mai eficient colectarea și analizarea informațiilor despre calitatea vânzărilor și serviciilor, facilitati, sau rețeaua de furnizori, cu privire la standardele de performanță, de risc, calitate sau juridice.

CAPITOLUL II – NORMALIZAREA NATIONALA, EUROPEANA SI INTERNATIONALA IN DOMENIUL AUDITULUI FINANCIAR

2.1 Abordarea generala a auditului financiar

In sens foarte larg auditul, reprezinta o examinare, de catre o persoana independent, competenta, a fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare apartinand unei anumite entitati economice.

Activitatea de auditare a evoluat de la simpla corectare a abaterilor din documentele financiar-contabile, la aprecierea globala de fidelitate a rapoartelor financiare emise de un agent economic si, mai departe, la analiza critica a procedurilor utilizate la elaborarea acestora ca si a elementelor structural ale acestora.

Realizarea acestor obiective, insa, impune adaptarea cadrului legislativ national la cel european, fapt ce creaza premisele ca profesionistii contabili din Romania sa-si exporte prestatiilor in baza conventiilor reciproce dintre statele comunitare, asa cum prevede actul normativ de organizare a profesiei contabile in tara noastra.

Acest cadru legislative, normele europene de audit al conturilor agentilor economici s-au impus in cea mai mare parte a tarilor dezvoltate si urmeaza a se impune in celelalte, pentru a raspunde necesitatilor controlului legal, depasindu-se astfel, cadrul strict national al acestuia.

Denumirea de audit provine de la latinescul “audiere” care inseamna a asculta, a audia, iar verbul englezesc “to audit” este tradus prin a controla, a verifica, a inspecta. De fapt, termenul “audit”, de provenienta anglo-saxona are, in esenta, aceeasi conotatie ca si termenii de revizie, verificare sau control, dar i se asociaza, adesea, conceptele de calitate sau de rigoare, modernism, calificare.

Pe baza acestor elemente, si de la esenta in sine a activitatii, audit-ul este definit ca o examinare profesionala a unor informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea acestora la un criteriu (standard).

Notiunea de audit si-a facut intrarea in tara noastra dupa anii 1990, din dorinta de a conexa reglementarile romanesti privind economia din piata la reglementarile similar pe plan international si european.

Au aparut, astfel, auditul calitatii exercitat de expertii in domeniul asigurarii calitatii, formati de Centrul National de Formare, Consultanta si Management pentru Asigurarea Calitatii, in cadrul unor programe bilaterale cu Asociatia Franceza de Standardizare, sau cu Know-How Fund din Scotia, auditul financiar si altele.

Auditul financiar se defineste ca o examinare efectuata de un profesionist competent si independent, expert contabil, censor sau contabil autorizat, in vederea eprimarii unei opinii motivate, asupra: validitatii si corectei aplicari a procedurilor financiar-contabile interne, stabilite de conducerea intreprinderii; imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de intreprindere.

Conform IFAC (International Federation of Accountants), auditul financiar constituie forma cea mai inalta de asigurare pe care o poate da un profesionist asupra unei informatii, in opozitie cu misiunea de examinare limitata care nu presupune decat o asigurare negativa.

Auditul financiar reprezinta deci, un control independent al carui rezultat se consemneaza intr-un raport adresat agentului economic sau institutiei autoritatii care a mandate auditorul (expert contabil, contabil autorizat, cenzor) sau a contracarat cu acesta exercitarea acestei activitati.

Din definitia auditului financiar rezulta principalele obiective ale acestuia si anume: obtinerea unor avize si recomandari obiective privind evaluarea rezultatelor exploatarii si a respectarii politicii administratiei intreprinderii si asigurarea credibilitatii informatiilor; verificarea si cercetarea bilantului contabil annual. Analizand relatia imagine-realitate a situatiilor financiare, auditorul se refera, in cele mai multe cazuri, si la gestiunea intreprinderii, respectiv a agentului economic. In acest sens, din verificarea modului de conducere a gestiunii, auditorul poate sa constate daca intreprinderea este dotata cu un sistem propriu de control intern caracterizat prin cele doua functii principale ale sale: functia de control preventiv, formata din ansamblul masurilor organizatorice destinate, in principal, protejarii patrimoniului; functia de control ulterior, formata din ansamblul masurilor organizatorice destinata stabilirii modului de administrare si utilizare a mijloacelor economice si financiare. Aceasta functie a auditului intern mai este denumita, in unele cazuri, functia de autocontrol a gestiunii.

Asigurarea credibilitatii imaginii, reprezentata de sistemul contabil al intreprinderii prin conturile sale anuale, sau prin informatiile specific furnizate de acesta, se face, in urma aplicarii procedurilor si metodologiilor specifice auditului financiar-contabil, prin certificarea acestor informatii, de catre auditor, in calitatea acestuia de profesionist competent si independent.

Rolul principal al auditului financiar consta in cofirmarea veridicitatii unei informatii financiare tinuta sa raspunda la doua categorii de interese, una interna necesara conducerii in procesul de gestionare a proceselor si o alta externa, necesara informarii tertilor cu care intreprinderea se afla in relatii economice. In principiu, pornind de la o anumita necessitate, la un moment dat, rolul auditului financiar se poate manifesta in confirmarea oricarei informatii, insa, in modul cel mai elocvent, rolul sau se manifesta in activitatea de verificare si certificare a bilantului contabil anual.

Prin rezultatele sale, rolul auditului financiar contabil, este, in final ata de protejare a patrimoniului unui agent economic, cat si de asigurare a unei credibilitati majore, fata de parteneri, a informatiilor la care acestia au acces.

Activitatea de audit financiar se desfasoara pe baza prevederilor si a normelor legale care permit celor ce o exercita atat realizarea scopurilor prin punerea in lucur a tehnicilor adecvate cat si asigurarea ca opinia acestora, a auditorilor, va fi emisa in functie de criterii omogene, de apreciere.

2.2 Normalizarea internationala a auditului financiar

Normele internaționale care reglementează profesia de audit sunt de origine americană și aceasta se datorează faptului că S.U.A. este una dintre țările cu cea mai îndelungată experiență în domeniul auditului financiar. Comitetul internațional pentru practicile de audit (IAPC, creat în anul 1977) este o comisie permanentă a Consiliului IFAC care a primit misiunea și puterea de a publica în numele consiliului IFAC, recomandări și proiecte de recomandări privind auditul financiar și misiunile derivate. La nivel european, FEE, cu sediul la Bruxelles (care a luat ființă în anul 1989, prin regruparea UEC – Uniunea Europeană a Experților contabili și a rupului experților contabili ai CEE) a publicat recomandări în domeniul auditului prin comitetul de recomandări privind revizia contabilă (ASB – Auditing Statements Board). Alături de normele de audit prezentate, baza juridică la nivel internațional este întregită de prevederile Directivei a VIII – a a CCE privind condițiile de exercitare a controlului legal al documentelor contabile de sinteză, considerată o a treia concretizare a armonizării contabile europene. Obiectivele directivei sunt următoarele: armonizarea calificărilor persoanelor abilitate să efectueze controlul legal al documentelor contabile de sinteză; asigurarea unui nivel ridicat al cunoștințelor teoretice și a capacității de a aplica aceste cunoștințe în practica controlului legal; autorizarea pentru control legal atât a persoanelor fizice, cât și a persoanelor juridice. Ca o consecință a mondializării piețelor de bunuri materiale, a urmat mondializarea anumitor activități de servicii, printre care în particular auditul. Normele internaționale de audit constituie un ansamblu de practici de referință de natură să amelioreze calitatea informației financiare pe piețele internaționale. Ele servesc ca bază pentru dezvoltarea directivelor naționale în țări în care profesia contabilă este relativ redusă sau în curs de evoluție.

2.2.1 Reglementarea internationala a auditului

Prezentul Standard International de Audit (ISA) trateaza responsabilitatea auditorului de a lua in considerare legile si reglementarile intr un audit al situatiilor financiare. Prezentul ISA nu se aplica altor misiuni de asigurare in care auditorul este contractat in mod specific pentru a testa si raporta separate cu privire la conformitatea cu legile sau reglementarile specifice.

Efectul legilor si reglementarilor asupra situatiilor financiare variaza in mod considerabil. Acele legi si reglementari al caror subiect este o entitate, constituie cadrul legal si de reglementare. Prevederile anumitor legi sau reglementari au un efect direct asupra situatiilor financiare, prin faptul ca acestea determina valorile si prezentarile raportate in situatiile financiare ale unei entitati.

Alte legi sau reglementari trebuie sa fie respectate de catre conducere sau stabilesc prevederi in conformitate cu care entitatii i se permite sa isi desfasoare activitatea dar nu au un efect direct asupra situatiilor financiare ale unei entitati. Unele entitati activeaza in sectoare foarte strict reglementate (precum bancile si companiile chimice). Altele fac doar obiectul multor legi si reglementari care se refera, in general, la aspectele operationale ale activitatii (precum cele legate de siguranta si sanatatea la locul de munca si sanse egale de angajare). Neconformitatea cu legile si reglementarile poate avea drept rezultat amenzi, litigii sau alte consecinte pentru entitate, care pot avea efect semnificativ asupra situatiilor financiare.

Este responsabilitatea conducerii, cu supravegherea persoanelor insarcinate cu guvernanta sa se asigure ca operatiunile entitatii se desfasoara in conformitate cu prevederile legilor si reglementarilor, inclusiv in conformitate cu prevederile legilor si reglementarilor care determina valorile si prezentarile din situatiile financiare ale unei entitati.

Cerintele din prezentul ISA sunt instituite pentru a-l asista pe auditor in identificarea denaturarii semnificative a situatiilor financiare cauzata de necoformitatea cu legile reglementarile. Cu toate acestea, auditorul nu este responsabil de prevenirea neconformitatii si nu se poate astepta ca el sa detecteze neconformitatea cu legile si reglementarile.

Auditorul este responsabil de obtinerea unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare, luate ca intreg, nu contin o denaturare semnificativa, fie cauzata de frauda sau eroare. In desfasurarea unui audit al situatiilor financiare, auditorul ia in calcul cadul legal si de reglementare aplicabil.

Din cauza limitarilor inerente ale unui audit, exista un risc ce nu poate fi evitat, potrivit caruia unele denaturari semnificative din situatiile financiare nu pot fi detectate, chiar daca auditul este planificat si efectuat corect in conformitate cu ISA.

In contextul legilor si reglementarilor, efectele posbile ale limitarilor inerente ale abilitatii auditorului de a detecta denaturarile semnificative sunt mai ridicate, din motive precum: existent unui numar mare de legi si reglementari, care se refera in principal la aspectele operationale ale unei entiati, care, in mod obisnuit, nu afecteaza situatiile financiare si nu sunt captate de sistemele informationale ale entitatii, relevante pentru raportarea financiara; masura in care o actiune constituie o necoformitate reprezinta, in cele din urma, un aspect de determinat legal de catre o curte judecatoreasca.

Alte legi si reglementari care nu au un efect direct asupra determinarii valorilor si prezentarilor din situatiile financiare, dar cu care poate fi fundamental conformitatea in aspectele operationale ale entitatii, pana la abiliatea unei entitati de a-si continua activitatea sau de a evita penalitati majore (de exemplu, conoformitatea cu termenii unei licente de exploatare, conformitatea cu dispozitiile de reglementare aferente solvabilitatii, sau conformitatea cu cerintele de mediu); necoformitatea cu astfel de legi si reglementari poate avea, deci, un efect semnificativ asupra situatiilor financiare.

2.2.2 Standardele internationale de audit

Privind normele international, activitatile de audit intern trebuie sa raspunda la anumite criteria de calitate (caracteristici, atribute) care trebuie indeplinite de toti participantii. Standardele de calificare au urmatoarea structura: -scop, autoritate, si responsabilitati (standardul 1000), -independenta si obiectivitate (Standardul 1100); – competenta si constiinciozitate profesionala (Standardul 1200); -programul de asigurare si imbunatatire a calitatii (Standardul 1300).

Standardul 1000 (Scop, autoritate si responsabilitati)

Prevede scopul, definit clar in functie de natura activitatii, autoritatea auditului intern precum si ceea ce reprezinta independent si obiectivitatea misiunii, responsabilitatile auditorului intern, pentru fiecare etapa si obiectiv al misiunii, inclusive sistemul de subordonare si de raporatare.

Standardul 1100 – Independență și Obiectivitate

Activitatea de audit intern trebuie să fie independentă și auditorii interni trebuie să dea dovadă de obiectivitate în îndeplinirea responsabilităților ce le revin. Independența reprezintă libertatea în raport cu condițiile care amenință capacitatea activității de audit intern de a îndeplini responsabilitățile privind auditul intern într-o manieră nepărtinitoare.

Pentru a atinge nivelul de independență necesar îndeplinirii efective a responsabilităților privind auditul intern, conducătorul executiv al auditului are acces direct și fără restricții la conducerea superioară și consiliu.

Acest lucru poate fi realizat printr-o relație duală de raportare. Amenințările la adresa independenței trebuie gestionate la nivelul fiecărui auditor intern, misiuni, funcții și organizații. Obiectivitatea reprezintă o atitudine mentală imparțială, care permite auditorilor interni să execute misiuni astfel încât să privească cu încredere rezultatul muncii lor și să nu facă niciun compromis cu privire la calitate.

Obiectivitatea presupune caauditorii interni să nu se lase influențați de alte persoane în ceea ce priveșteraționamentul lor profesional asupra aspectelor de audit. Amenințările la adresa obiectivității trebuie gestionate la nivelul fiecărui auditor intern, misiuni, funcții și organizații.

1200 – Competență și conștiinciozitate profesională

Misiunile de audit trebuie efectuate cu competență și conștiinciozitate profesională. Cunoștințele, abilitățile și alte competențe reprezintă o unitate de sens colectiv care se referă la competența profesională pe care auditorii interni trebuie să o dețină pentru a-și îndeplini responsabilitățile profesionale cu eficacitate. Auditorii interni sunt încurajați să-și demonstreze competența prin obținerea unor certificări și calificări profesionale corespunzătoare, cum ar fi titulatura de Auditor Intern Certificat sau alte certificări oferite de Institutul Auditorilor Interni sau alte organizații profesionale similare.

1300 – Programul de asigurare și îmbunătățire a calității

Conducătorul executiv al auditului trebuie să elaboreze și să actualizeze un program de asigurare și îmbunătățire a calității, care să acopere toate aspectele activității de audit intern. Un program de asigurare și îmbunătățire a calității are rolul de a permite o evaluare a conformității activității de audit intern cu Definiția Auditului Intern și cu Standardele, precum și evaluarea aplicării Codului de Etică de către auditorii interni.

De asemenea, programul evaluează eficiența și eficacitatea activității de audit intern și identifică oportunitățile de îmbunătățire.

Monitorizarea continuă este o component foarte importanta din activitatea zilnică de supervizare, verificare și măsurare a activității de audit intern. Monitorizarea continuă esteîncorporată în politicile și practicile curente, utilizate pentru a conduce activitatea de audit intern și presupune folosirea unor procese, instrumente și informații considerate

necesare pentru a evalua conformitatea cu Definiția Auditului Intern, Codul de Etică și Standardele. Verificările periodice sunt evaluări realizate pentru a analiza conformitatea cu Definiția Auditului Intern, Codul de Etică și Standardele. Cunoștințe suficiente cu privire la practicile de audit intern presupun, cel puțin, înțelegerea tuturor elementelor din Cadrul Internațional de Practici Profesionale. Evaluările externe pot lua forma unei evaluări externe complete sau o autoevaluare cu validare independentă externă. Un evaluator sau o echipă de evaluare calificată demonstrează competență în două domenii: în practica profesională a auditului intern și în procesul de evaluare externă. Competența poate fi demonstrată prin combinarea experienței și cunoștințelor teoretice dobândite.

Experiența dobândită în organizații având mărime, complexitate, sector sau domeniu de activitate similare, precum și aspectele tehnice sunt mai importante decât o experiență relevantă, dar mai redusă. În cazul unei echipe de evaluare, fiecare membru în parte nu trebuie să dețină toate competențele; echipa în sine, ca întreg, trebuie să dețină calificările necesare. Conducătorul executiv al auditului aplică raționamentul profesional pentru a aprecia dacă evaluatorul sau echipa de evaluare au competența necesară. Independența unui evaluator sau a unei echipe de evaluare presupune ca aceștia să nu aibă un conflict de interese real sau potențial și să nu facă parte sau să se afle sub controlul organizației a cărei activitate de audit intern este evaluată.

Forma, conținutul și frecvența comunicării rezultatelor programului de asigurare și îmbunătățire a calității sunt stabilite în urma discuțiilor cu conducerea superioară și consiliul și au în vedere responsabilitățile activității de audit intern și ale conducătorului executiv al auditului, așa cum sunt acestea menționate în carta auditului intern. Pentru a demonstra conformitatea cu Definiția Auditului Intern, Codul de Etică și Standardele, rezultatele evaluărilor externe și ale evaluărilor interne periodice sunt comunicate după finalizarea acestor evaluări, iar rezultatele monitorizării continue sunt comunicate, cel puțin, anual. Rezultatele includ evaluarea făcută de evaluator sau de echipa de evaluare cu privire la nivelul conformității.

2.2.2.1 Dezvoltarea standardelor internationale

Incepand cu 14-26 octombrie 1946, în Londra a avut loc întrunirea de organizații naționale de norme din 25 de țări. Acolo s-a hotărat organizarea unei noi organizații, în care ISA (International Federation of the National Standardizing Associations) înființată în 1926 dar care și-a oprit activitatea în anul 1942 și UNSCC (United Nations Standards Coordinating Committee). Această nouă organizație numindu-se ISO, și-a preluat activitatea în data de 23 februarie 1947.

Organizația reprezintă peste 150 de țări, unde fiecare țară are un reprezentant. Limbile oficiale sunt engleza și franceza. Chiar dacă ISO se autodefinește ca organizație non guvernamentală, capacitatea sa de a elabora standarde care pot deveni referinte de legi – prin acorduri și tratate – face ca această organizație să fie mult mai puternică decât multe alte ONG-uri. Participanții au în compunere un organism de standardizare pentru fiecare țară membră la care pot participa și principalele corporații. ISO cooperează strâns cu Comisia Electrotehnică Internațională (IEC), care este responsabilă pentru standardizarea echipamentelor electrice și electronice.

Nucleul care a demarat dezvoltarea standardelor ISO atrage atentia asupra faptului ca "pentru ca un sistem calificat sa fie eficace, procedurile lui trebuie definite si dezvoltate intr-un mod coerent". Fapt pentru care incepand cu anii 50 in tarile puternic industrializate s-au alcatuit norme/standarde- bine documentate, continand majoritar specificatii tehnice- aplicabile pentru anumite sectoare de activitate. Aceste norme au fost pe parcursul timpului rafinate pentru a putea fi aplicate in fiecare tara pentru domeniile de activitate in cauza, sau chiar pentru toate domeniile de activitate, asa cum este cazul standardului de management al calitatii ISO 9001:2000," a world standard"cum a fost el perceput. Prin rafinare, aceste norme au evoluat de la o scala nationala la una internationala. Fapt pentru care standardizarea desi uneori vazuta ca o constrangere, ramane necesara pentru a asigura valoarea in privinta produselor si companiei in ochii clientilor.

Standardele Internationale pe care le dezvolta I.S.O. sunt foarte utile. Sunt utile pentru organizatiile industriale si comerciale de toate tipurile, guvernelor si altor organisme de reglementare, oficillilor comertului, profesionistilor pentru evaluarea conformitatii, furnizorilor si clientilor produselor si serviciilor in ambele sectoare: public si privat, si, in cele din urma, oamenilor in general in rolurile lor de consumatori si utilizatori finali. Standardele ISO sunt utile de asemenea protectiei consumatorilor si utilizatorilor in general de produse si servicii facandu-le viata mai usoara. Motivul pentru care lucrurile merg bine de exemplu sistemele, retelele, utilajele si aparatele functioneaza bine si sigur este de cele mai multe ori pentru ca ele sunt conforme cu standardele iar organizatia responsabila pentru miile de standarde care aduc beneficii societatii este I.S.O.

Pentru oamenii de afaceri, adoptarea pe scara larga a Standardelor Internationale, inseamna ca ofertantii se pot baza in dezvoltarea produselor si serviciilor pe faptul ca vor fi acceptate pe arii extinse in sectorul lor. Acest lucru la randul lui inseamna ca afacerile care adopta Standardele Internationale, sunt libere sa concureze pe mult mai multe piete din lume.

Pentru client, compatibilitatea tehnologica globala dobandita atunci cand produsele si serviciile au la baza Standardizarea Internationala, le ofera o gama mai extinsa de posibilitati, beneficiind totodata de efectele competitiei in randul ofertantilor. Pentru guverne, Standardele Internationale asigura bazele tehnologice si stiintifice care fundamenteaza legislatia cu privire la sanatate, siguranta si mediu.

Pentru tarile in curs de dezvoltare, Standardele Internationale reprezinta un consens la nivel global, reprezentand o baza importanta de know-how tehnologic. Prin definirea caracteristicilor pe care produsele sau serviciile trebuie sa le indeplineasca la intrarea lor pe o piata straina, Standardele Internationale, dau tarilor in curs de dezvoltare o baza pentru a lua o decizie buna atunci cand decid sa-si investeasca resursele, evitand pierderea acestora.

2.3 Normalizarea nationala a auditului financiar

In anii 1990, specialistii erau singurii care vorbeau despre standarde de audit și cunoșteau conținutul și aplicabilitatea noțiunii de audit. De exemplu, termeni ca: „audit financiar”, „auditor financiar”, „standarde sau norme de audit financiar” au pătruns în vocabularul nostru după adoptarea Legii contabilității nr. 82/1991, respectiv după publicarea Regulamentului de aplicare a acesteia în anul 1994. Primul moment al legiferării profesiei de audit financiar în țara noastră este anul 1995, când, în baza Hotărârii Conferinței Naționale a CECCAR nr. 3 din 23 octombrie 1995, s-a publicat o lucrare intitulată: „Norme de audit financiar și certificare a bilanțului contabil de 140 de pagini, care a apărut ca supliment la „Revista generală de contabilitate și expertiză”. Prin publicarea acestor norme s-a urmărit „acoperirea unui gol normativ-metodologic în domeniul auditului, precum și asigurarea unor reguli precise de lucru, aliniate la normele europene și internaționale privind auditul legal și contractual în vederea certificării bilanțului contabil la agenții economici”. Normele de referință ale auditului financiar sunt clasificate în lucrarea menționată astfel: norme contabile, respectiv normele comune tuturor celor care stabilesc, controlează și utilizează conturile; norme de audit propriu-zise, adică un ansamblu de reguli stabilite de autoritatea profesională la care se raportează auditorul în exercitarea misiunii sale. La rândul lor, normele de audit financiar se împart în: norme profesionale de lucru, norme de raportare a opiniilor și norme generale de comportament profesional.

2.3.1 Piata de audit financiar din Romania

Misiunea Camerei Auditorilor Financiari din Romania este de a construi pe o baza solida identitatea si recunosterea publica a activitatii de audit financiar din Romania, avand ca obiectiv principal dezvoltarea sustinuta a acesteia prin adoptarea si aplicarea Standardelor de Audit si a Codului Etic din domeniu emise de IFAC, care sa permita auditorilor financiari, membri ai CAFR, sa ofere servicii de audit financiar de o inalta calitate, in interesul publicului, in general si al comunitatii de afaceri, in special.

Obiective: Sa extinda intr-un mod continuu activitatea de audit financiar din Romania, asumandu-si responsabilitatea de a apara interesul public, cautand sa se asigure ca auditorii financiari, membri ai CAFR, respecta cele mai inalte standard profesionale si conduita etica dezvoltate pe plan european si international; sa reprezinte activitatea de audit financiar la nivel national si international si sa promoveze interesele profesionale ale auditorilor financiari, membri ai CAFR fata de institutiile statului si fata de organizatii profesionale nationale si international din domeniu; sa se preocupe ca serviciile de auditare a situatiilor financiare sa creasca calitativ, prin dezvoltarea in permanenta a sistemului de monitorizare si competenta profesionala, asigurandu-se ca membrii si stagiarii CAFR sa participle active la programele de pregatire si educatie profesionala organizate anual de Camera; sa se preocupe de dezvoltarea CAFR, de promovarea renumelui ei, de protejarea bunastarii si interesului acesteia, in beneficiul profesiei de auditor finanaciar din Romania; sa pastreze permanent conditiile adecvate pentru ca auditorii financiari, membri si CAFR sa isi exercite independent activitatea de auditor financiar; sa comunice in permanenta cu auditorii financiari, membri ai CAFR, pentru indentificarea necesitatilor acestora, pentru a raspunde lor intr-o maniera eficienta si in timp real, asigurandu-se astfel ca primesc sprijin care sa le permita sa satisfaca, la randul lor, cerintele clientilor pentru care lucreaza; sa promoveze activ si permanent cele mai bune practice profesionale pentru imbunatatirea serviciilor de auditare a situatiilor financiare si sa indentifice tendintele de pe piata de audit financiar romaneasca si internationala care ar putea avea impact asupra practicii profesiei si sa sfatuiasca din timp auditorii financiari pentru ca ei sa adopte conduia optima; sa se asigure constientizarea rolul Camerei Auditorilor Financiari din Romania si sa se promoveze cooperarea cu Consiliul pentru Supravegherea Publica a Activitatii de Audit Statutar, cu Ministerul Finantelor Publice si cu alte institutii ale statului, cu organizatii profesionale din domeniu care au ca obiectiv dezvoltarea profesiei contabile din tara; sa educe publicul asupra rolului si misiunii auditorului financiar, membru al CAFR si sa promoveze implicarea sa in toate ramurile activitatii profesionale.

2.4 Standardele Organismului de Supraveghere a Contabilitatii Companiilor Publice

Sistemul de supraveghere publică va fi guvernat de nepracticieni care au cunoștințe în domenii relevante pentru auditul statutar. Statele Membre pot permite, totuși, unei minorități de practicieni să fie implicați în guvernarea sistemului de supraveghere publică.

Sistemul de supraveghere publică va avea responsabilitatea finală pentru supravegherea: (a) aprobării și înregistrării auditorilor statutari și firmelor de audit; (b) adoptării standardelor de etică, sistemul de controlul intern al calității al firmelor de audit și al auditului; și (c) pregătirii continue, sistemelor de asigurare a calității și de investigație și disciplină; Auditorul statutar sau firma de audit va fi numită de adunarea generală a acționarilor sau a membrilor entității auditate.

* *

*

CAPITOLUL III – ELABORAREA RAPORTULUI DE AUDIT IN CADRUL PARC HOTELS SA

3.1 Ansamblul hotelier

Ansamblul hotelier de langa centrul expozitional Romexpo a fost infiintat la inceputul anilor ’70 si a apartinut, pana in anul 1989, Ministerului Turismului. Conform spuselor lui Arthur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara, hotelurile care se numesc acum Crowne Plaza, Ramada Parc si Ramada Plaza gazduiau un centru de calcul al ministerului, precum si cea mai mare scoala de pregatire in domeniu, din Romania. Cunoscut este faptul ca in aceste unitati de cazare stateau atat studentii, profesorii, cat si grupurile mari care veneau in Capitala, indiferent ca erau delegatii profesionale sau echipe de fotbal.

In urma unui proiect asistat de PNUD ( Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), in anul 1974 Hotelul Turist a fost dat in folosinta. Ceea ce aveau in plan prin acest centru de invatamant era imbunatatirea calitatii serviciilor turistice, caci astfel hotelul devenea loc de aplicatii practice pentru lucratorii din turism scolarizati.

Din anul 1998 unitatea apartine societatii S.C. Parc Hotels S.A, sub numele de Hotel Turist, categorie 1 stea. Insa din anul 2008, dupa o renovare majora a cladirii, hotelul se afiliaza lantului Ramada si devine Ramada Plaza Bucharest Convention Center, categorie 4 stele.

Ca si pozitionare pe harta descoperim zona de nord a orasului, mai exact pe Bulevardul Poligrafiei, nr. 3-5, in sectorul 1 al capitalei. Localizarea sa este considerata un factor important in alegerea oaspetilor, deoarece este foarte aproape de aeroportul International Henri Coanda- Otopeni, Aeroportul International Baneasa- Aurel Vlaicu, Gara de Nord sau centrul orasului. Totodata se afla la câteva minute de cateva puncte de atractie precum Casa Presei Libere, parcul Herăstrău, Muzeul Satului.

In apropierea hotelului Ramada Plaza mai regasim si Centrul Expozițional Romexpo, cat si o importanta zona de business a Bucurestiului, Centrul de Afaceri Băneasa.

Este cunoscut faptul ca hotelul devine prima alegere in randul oaspetilor atunci cand participa la târguri și expoziții, la conferințe și simpozioane, dar si pentru cei ce se deplaseaza in interes de serviciu, pentru loturile de sportivi din toata lumea, cat si pentru grupuri de turisti aflati in tranzit.

Hotelul Ramada Plaza este castigatorul trofeului Ramada 2009 Quality Award dintre toate hotelurile lanțului Ramada din regiunea EMEA, iar in anul 2013 a obținut medalia de bronz pentru calitatea remarcabilă a serviciilor prestate, titlu acordat de catre Wyndham Hotel Group, cel mai mare grup hotelier din lume.

3.1.1 Brandul hotelului

Ramada Worldwide este parte a Grupului Hotelier International Wyndham, cel mai mare grup la nivel international, prezent pe sase continente. Brandul Ramada a fost creat in 1954, iar in septembrie 2008 detinea peste 850 de hoteluri, in peste 25 de tari din lume.

Numele “ Ramada ” provine din limba spaniola si se traduce prin “ loc de odihna la umbra ”, de unde deducem faptul ca Hotelurile Ramada ofera clientilor armonia confortabila pe care si-o pot permite, un sejur in oricare din hotelurile Ramada oferind o experienta de neuitat.

In Romania, lantul Ramada se regaseste in cele 4 hoteluri din Bucuresti ( Ramada Bucharest Majestic Hotel, Ramada Hotel and Suites Bucharest North, Ramada Bucharest Parc, Ramada Plaza Bucharest Convention Center) si in alte orase precum Pitesti, Brasov, Sibiu, Oradea, Iasi. Hotelul Ramada Majestic Bucharest este primul hotel Ramada din Romania, S.C. MAJESTIC TOURISM S.A., societatea care are in proprietate si administrare acest hotel obtinand licenta de franciza in octombrie 2005. Pentru a obtine franciza este necesara indeplinirea tuturor standardelor cerute de lantul Ramada, pornind de la dimensiunea camerelor si a mobilierului, pana la detalii referitoare la dotarile cu echipamentele necesare pentru un hotel de business.

In organizarea activitatii unei unitati hoteliere se porneste de la conceptul de ospitalitate, mai exact satisfacerea nevoilor de adapost si odihna (cazare) si hrana (restauratie), dar si a altor necesitati impuse de statutul de turist.

3.1.2 Servicii ale hotelului

Intre cele doua servicii de baza, respectiv cazarea si restauratia, trebuie sa existe o legatura stransa, deoarece amandoua lucreaza in relatie directa cu oaspetele. Cazarea are urmatoarele atribute principale: este o suma de activitati; este intangibila; este produs si consumat in acelasi moment; consumatorul serviciului este si coproducator.

Astfel exista numai in momentul in care oaspetele este considerat beneficiar, iar in absenta sa serviciul de cazare nefiind altceva decat un teoretic potential.

Pe toata durata sederii oaspetelui trebuie sa avem in vedere cativa factori de maxima importanta: asigurarea securitatii vietii pasagerului si discretie; igiena absoluta a spatiului de inchiriat; functionalitatea dotarilor.

Al doilea serviciu hotelier de baza pe care il regasim in Ramada Plaza este restaurantul „ Red Pepper” . Intre orele 7:00 – 10:00 serveste ca salon de mic dejun, iar in restul zilei pana la orele 23:00, servind meniu „ à la carte “. La dispozitia oaspetilor se regaseste si barul “ Vanilla “, care dupa inchiderea programului de la restaurantul Red Pepper, sta la dispozitia oaspetilor 24 din 24, oferind chiar si room service.

3.1.3 Departamentele si politica acestora

Hotelul Ramada Plaza aparține unui complex format din două hoteluri și o bază de agrement, o parte din departamente sunt comune. Dintre aceste fac parte: departamentul marketing-vânzări, departamentul alimentație, departamentul tehnic, departamentul economic, departamentul resurse umane si multe altele.

Receptia reprezinta imaginea de baza a unui hotel, pentru ca isi desfasoara activitatea in mod permanent in relatie cu oaspetii, spre deosebire de lucratorii altor departamente, dar a caror activitate fiind indispensabila bunei functionari a hotelului.

Pentru că hotelul să funcționeze armonios, este necesar, chiar vital că diferitele departamente să-și înțeleagă unul altuia muncă, să coopereze și să comunice permanent între ele. Aceste politici sunt adaptate hotelului Ramada Plaza.

(Fiecare angajat trebuie să cunoască și să urrmărească cele șase angajamente)

1.Ready. I am ready to take care of my guests with a smile and great attitude. I am ready with my uniform and name tag. I am ready to help my co-workers.(Gata. Sunt pregătit/ă să am grijă de invitații mei, cu un zâmbet și cu o atitudine agreabilă. Sunt gata cu uniforma și cu ecusonul pe care scrie numele meu. Sunt gata pentru a-mi ajuta colegii de muncă.)

2.Anticipating. I am anticipating my guests' needs, thinking ahead, and providing great service because I know what they go through when travelling. (Anticipez. Anticipez nevoile oaspeților mei, am o gândire analitică, și furnizez multe servicii plăcute , pentru că știu prin ce dificultăți trec turiștii noștrii atunci când călătoresc.)

3.Making a connection. I am making a connection with guests by smiling, looking into their eyes, and using their name. I am making a connection with the right body language and a happy, caring tone in my voice. (Realizarea unei conexiuni. Eu fac conexiunea cu oaspeții, uitându-mă în ochii lor și folosindu-le numele. Eu creez o legătură cu limbajul trupuluiși folosesc un ton calm.)

4.Aware. I am aware of my hotel's amenities and services. I am aware of my hotel's surrounding area in order to give good directions and proper information. (Sunt conștientă. Sunt conștientă de facilitățile și serviciile hotelului. Cunosc zona în care se află hotelul dau informații adecvate pentru a îndruma corect turistul.)

5.Delightful. I am delightful and care about the little things my guests expect. I am delightful and never use the word "no" when I talk to my guests and co-workers. (Binevoitoare. Eu sunt binevoitoare și îmi pasă de lucrurile mici așteaptate de oaspeții mei. Eu sunt binevoitoare și niciodată nu folosesc cuvântul"nu" atunci când vorbesc cu oaspetii și cu colegii mei.)

6.Appreciative. I am appreciative, thank my guests often, and invite them to return. I am appreciative to be associated with Ramada and Ramada Worldwide. I am appreciative to my co-workers. (Apreciere. Îmi apreciez oaspetii, le mulțumesc de mai multe ori, și îi invit să revină. Apreciez să fiu asociat cu Ramada și Ramada Worldwide . Îmi apreciez colegii de serviciu.

Constructia Hotelului Ramada Plaza se desfasoara pe 15 nivele ( Subsol, Parter, Mezanin, 11 etaje si Penthouse ), avand urmatoarele functiuni: Subsol; Vestiare angajati, magazii, spalatorie – curatatorie, birou guvernanta, camera de arhiva a receptiei, grupuri sanitare angajati, ateliere departament tehnic, depozit centru spa. Parter: Hol de primire, receptie hotel, camera de bagaje, receptie centru spa, grupuri sanitare, bar Vanilla, restaurant Red Pepper, sali de conferinta. Mezanin: Birouri departament de vanzari, rezervari, General Manager, IT manager, PR manager, casierie, salarizare, resurse umane, etc.

3.1.4 Spațiile și echipamentele specifice Front Office

Responsabilitățile fiecărui post din Front Office (FO) (șef de recepție, asistent, recepționer, concierge, lucrător rezervări, casier, centralista telefonica, portar, curier-comisioner-bagajist, liftier etc.)

Pornind de la o idee inovatoare, Ramada Worldwide introduce „Ramada Service Culture Vision”, cunoscut printre angajati ca si programul „ I am… ”. "I am committed to creating caring experiences – every person, every time". ( Mă angajez cu grijă să creez o experiențe nouă –cu fiecare persoană, de fiecare dată).

• Coordonează activitatea sectorului de recepție, asigurând un climat de muncă echilibrat prin respectarea tuturor colaboratorilor și tratarea egală a subalternilor.

• Respectă și aplică legislația profesională națională, regulamentul intern de funcționare și regulamentul specific lanțului hotelier pe care le face cunoscute personalului din subordine, urmărind în permanentă modul lor de punere în practică.

• Stabilește turele de lucru ale personalului din subordine.

• Participa alături de Directorul General Adjunct și personalul resurse umane, la selecționarea personalului din compartimentul sau.

• Instruiește personalul din subordine asupra normelor tehnologice și comportamentale specifice activității recepției.

• Întocmește, împreună cu Directorul General Adjunct, procedurile operaționale ale activității recepției și ghidul practic de conduită profesională.

• Urmărește respectarea prevederilor sistemului informațional în ceea ce privește corectitudinea datelor înregistrate și circulația informației, estimând în permanentă eficientă tehncilor de comunicare.

• Promovează o politică de eficientizare a vânzării produsului hotelier, prin utilizarea sistemelor de distribuție cele mai adecvate, prin colaborarea cu agențiile de turism și instituțiile care pot furniza clientela.

• Preia comenzila de rezervare și le rezolva, ținând cont de posibilitățile hotelului.

• Stabilește modalitățile adecvate de contabilizare a serviciilor vândute clienților, facturare și încasarea contravalorii acestora.

• Organizează un sistem riguros de informare a clienților în legătură cu serviciile oferite de hotel, tarifele și prețurile practicate, orarele de funcționare, etc..

• Asigura stocurile de documente de evidență operativă și contabila.

• Colaborează cu sectorul de etaj în vederea închirierii judicioase a spațiilor de cazare și a creșterii gradului de ocupare a hotelului.

• Rezolva reclamațiile și ține cont de sugestiile oaspeților.

• Întâmpina la sosire și asista pe perioada sejurului clientela VIP și clientela casei.

• Se ocupă de primirea grupurilor organizate, stabilind camerele care urmează a fi ocupate și asigura transmiterea datelor grupului la etaj.

• Ține statisticile legate de numărul turiștilor, naționalitatea, tipul de tarif repartizat, gradul de ocupare, încasarea medie/zi/turist, clientela fidelizata .

• Controlează resursele financiare, materiale și umane în scopul eficientizării sectorului de care răspunde.

• Controlează ținută vestimentară a personalului din subordine și respectarea normelor comportamentale în relație cu clientela, colegii și superiorii.

• Păstrează secretele de serviciu și se îngrijește că și personalul din subordine să respecte acest lucru.

• Face propuneri de sancționare a personalului în cazul unor abateri repetate sau foarte grave.

• Propune modalitățile de perfecționare și specializare a personalului din subordine.

3.2 1 Elaborarea raportului de audit financiar in cadrul hotelului Ramada Plaza

În vederea executarii misiunii acordate de cei de la Adunarea Generală a Acționarilor, in urma demersurilor care s-au concretizat prin finalizarea contractului de audit financiar nr. J40/18126/1993 am lucrat la auditarea situațiilor financiare și inceperea raportului de audit financiar al Parc Hotels S.A., avand in vedere exercițiul finaizat la 31.12.2015 cu anexele respective, cu scopul de a indeplini misiunea încredințata am actionat la verificarea conturilor anuale, facand diligentele și controalele necesare, conform legilor, a normelor minimale de audit, raportate la standardele Internaționale de Audit.

Textul aferent scopului de audit care se refera la exercițiul financiar 01.01.2015-31.12.2015 a fost creat de auditor financiar cu functia de persoană fizică, membru al CAFR.

Garantarea referitoare la corectitudinea datelor aflate în situațiile financiare anuale ii corespunde societatii Parc Hotels SA.

Adunarea Generala a Actionarilor si ai tertilor interesati de a avea niste date corecte ale acestei societati se adreseaza raportului de audit.

Pentru a-și comunica opinia profesională si independenta corespunzatoare exercițiului finalizat la 31.12.2015 cu referire la situațiile financiare contabile întocmite Parc Hotels SA, auditorul s-a gandit la aceste situații financiare totale, raportate la OMFP nr.3055/2009, in coformitate cu directivele europene, in vederea obtinerii autonomiei Reglementărilor contabile. Auditul s-a lucrat în conformitate cu Normele minime de audit preluate de Camera Auditorilor financiari romani și ajustate in functie de Standardele Internaționale de Audit.

Pentru intocmirea parerii sale, auditorul a luat in considerare regulile etice care apartin responsabilitatii profesionale a auditorului, precum: autonomie, autoconducere, cinste, prestigiu, corectitudine, justitie,pricepere din punct de vedere profesional, precautie, confidentialitate profesionala.

Auditorul a mai luat in considerare și modul in care s-au realizat prevederile legale referitoare la insiruirea patrimoniului, ordonate prin OMF nr.2388/1995, Legea nr.571/2003-Codul fiscal – modificat și republicat și Ordinul MFP nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile ajustate cu directivele europene.

Stabilirea concluziilor auditului financiar are ca fundament conduite precum: chestionarul, sondajul, pragul de semnificatie.

Auditul a fost planuit încât realizarea concesiunilor de audit să autorizeze castigarea unei asigurări care sa afirme autenticitatea si credibilitatea situtiilor financiare. Intreprinderea atingerii acestei cauze s-a realizat datorita verificarii cu ajutorul sondajului a sumelor și datelor cuprinse în situațiile financiar-contabile. Asadar, am verificat masura respectarii metodelor, cunostintele și politicile contabile folositoare societății si am folosit certificări acordate de sistemul de organizare și funcționare a societății.

Primele instrumente de lucru în fundamentarea parerii, auditul a utilizat documentele afisate mai jos:

Bilanțul contabil încheiat la 31.12.2015 realizat cu privire la prevederile Ordinului MFP nr.3055/2009 și a ordonarilor fiscale în vigoare;

Contul de profit și pierdere început la 31.12.2015;

Subpunctele (de la nr.1 la nr.10) la data de 31.12.2015.

Aceste documente se regasesc in anexa raportului de audit dar in afara de acestea s-au mai utilizat si alte informatii si date despre client precum cele care se afla mai jos:

Informatii despre domeniu;

Schema;

Conturile bancare;

Conturi personale;

Magistratii și alti titulari si salariati;

Declaratii, constatari si conventii;

Pe durata efectuării misiunii rolului de audit au fost necesare numai informatii direct corespondente in legatura cu interesele urmarite. Ca rezultat al strabaterii tuturor pasilor enumerati mai sus, suntem de că auditul nostru reazlizeaza o bază ratională pentru formularea unei pareri independente si profesionale.

Situațiile financiare din fiecare an care au fost auditate se refera la tot parcursul anului 2015.

Responsabilitatea in legatura cu datele aflate in situațiile financiare ii revin entității auditate, si anume Parc Hotels SA.

Auditorul își va spune parerea din punct de vedere independent si profesional in legatura cu concluziile care reies din analiza totala a entitatii, precum si din analiza special realizata a situatiilor financiar-contabile efectuate la 31.12.2015.

Rezultatul principal ale conturilor expuse în bilanțul contabil realizat la 31.12.2015 au fost delimitate prin introducerea valabila a soldurilor finale corespunzatoare exercițiului financiar anterior.

Pe durata anului 2015 s-a folosit planul de conturi acordat prin Ordinul MFP nr.3055/2009. Capitalul social al Parc Hotels SA nu a avut nicio scadere pe parcursul exercițiului 2015.

Datoriile care depasesc termenul unui an la 31.12.2015 sunt în valoare de 73.464.967 lei, iar cele pe termen scurt, la aceeași dată au ca total 539.900 lei.

Valorile desfasurate și transformarea acestora din punct de vedere al: situației fluxului numerar, activele imobilizate, impartirea profitului, verificarea rezultatului din exploatare, situația datoriilor, principii, politici și metode contabile, situația referitoare la acțiunile și obligațiunile, structura manageriala, o mica analiză avand la bază indicatori economico-financiari prcum și alte detalii informative cu referire la entitatea auditată sunt mentionate în Anexa la prezentul raport. Observam că în exercițiul financiar încheiat la 31.12.2015, societatea auditată a desfasurat o Cifră de Afaceri netă de 39.870.488 lei și un profit net de 5.104.030 lei.

Pe durata lucrărilor de auditare s-a tinut cont de Normele Minimale de Audit asimilat de CAFR si in conformiatate cu Standardele Internaționale de Audit. Normele si standardele respective, revendica realizarea si planificare auditului cu interesul de a obtine o asigurare credibila ca situatiile financiar-contabile nu contin greseli importante.

Suntem de parere că auditul realizat are o bază acceptabile pentru a dovedi parerea noastra.

Parearea noastră este ca in situațiile financiar contabile pentru exercițiul 2015, întocmite de Parc Hotels SA, sunt relatate in mod corect locul financiar al societatii, rezultatele financiare ale acesteia dar si faptul ca numerarlul sunt în conformitate cu OMFP nr. 3055/2009 pentru a avea aprobarea Reglementărilor contabile in coformitate cu directivele europene și cu legislația fiscală cu privire la întocmirea situațiilor financiare anuale.

Societatea auditată a scos in evidenta corectitudinea rezultatelelor exercițiului 2015, date ce va fi necesar sa fie analizate in detaliu de catre managementul societatii cu scopul de a gasi rezolvare pentru creșterea performanțelor financiare.

Avand in evidenta faptul că auditul nostru este necesar pentru a demonstra pozitia financiara,

recordurile și schimbarile poziției financiare a societatii care sunt folositoare unei categorii vaste de utilizatori, in special Consiliului de Administrație și acționarilor în luarea deciziilor economice, demonstrand că s-au desfasurat corect prevederile OMFP nr. 3055/2009 in vederea aprobarii Reglementărilor contabile in conformitate cu directivele europene precum si luarea in considerare a situatilor financiare existente și prezentate in Parc Hotels SA.

La data de 31.12. Parc Hotels SA inregistreaza imobilizări necorporale în valore contabila de 83.422.594 lei, reprezentate în totalitate din programe informatice procurate din partea tertilor.

În perioada expertizată Parc Hotels SA a avut la baza diferite procedee de evaluare, pe categorii de stocuri:

1) Stocurile referitoare producției (materii prime, obiecte de inventar precum si diverse materiale) au fost analizate la intrarea în patromoniu, iar la ieșirea din patrimoniu, prin metoda primul intrat-primul ieșit-FIFO avand ca sura un program informatizat;

2) Stocurile din fabricatie în curs de folosire (produse, servicii si lucrari ce urmau a fi folosite) s-au verificat atât la stocare dar și la destocare în costuri efective complete;

3) Stocurile din producția fabricată (semifabricate, produse finite și produse reziduale) au fost analizate la ajungerea în stoc în ,,costuri standard” pentru a fi corespunzatoare cerintelor in mod periodic, iar la ieșirea din stoc, în costuri efective medii (‚,costurilor standard”) și a diferențelor de preț aferente stocurilor existente la 31.12.2015;

4) Stocurile aflate la terți vor fi evaluate în costuri istorice, precum, costuri efective de achiziție sau de producție;

5) Stocurile de mărfuri au fost analizate, la intrarea în stoc, în prețuri care includ TVA, iar la destocare în costuri medii de producție dar si de achiziție.

În exercițiul financiar 2015, activele imobilizate, în valori contabile brute, ale Parc Hotels SA s-au materializat în imobilizări corporale, financiare și necorporale care s-au desfasurat astfel:

Conform anexe bilant 2014

Creanțele S.C Parc Hotels SA la 31.12.2015 sunt prezentate, depinzand de vechime astfel:

Din verificarea structurii creanțelor, după apartenenta lor, a reiesit că principalii datornici ai Parc Hotels SA sunt clienții-beneficiari ai livrărilor de produse finite, acestia detinand o pondere de 34,4%. În perioada desfasurata numărul de salariați Parc Hotels SA a evoluat in felul urmator:

Schimbarile efectivului de personal pe parcursul perioadei mentionate au avut la baza pensionările anticipate, plecarile de acordul ambelor parti, pensionari de invaliditate, neexistand concedieri colective.

În perioada mentionata, Parc Hotels SA a calculat pentru exercițiul financiar 2015 un impozit pe profit de 5.104.030 lei în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în vigoare.

3.2 2. Programul computerizat al Front Office

Cu 20 de ani de experiență in industria ospitalitatii și peste 1500 de soluții de gestiune instalatein hoteluri – boutique sau lanțuri internaționale, pensiuni din vârf de munte, complexuri pe malul mării- Bit Soft distribuie și recomandă soluțiile dezvoltate de Micros – Oracle Hospitality, lider mondial in domeniul ospitalității.

Pe baza experienței de lider mondial in produse și servicii IT pentru industria ospitalității, Micros oferă prin Opera un instrument de lucru complet rafinat și optimizat, cu o interfață de lucru inovativă, care nu necesită mult timp de training pentru că este intuitiva și ușor de folosit de către personalul hotelier.

Securizarea și stocarea profilelor de clienți ajută la simplificarea rezervările

or, la scurtarea procesul de check-in și să imbunătățirea experienței oferită clienților; task-urile operaționale și notificările despre oaspeți sunt și ele mai ușor de urmărit și gestionat, indeplinind mai rapid și cerințele celor mai exigenți clienți.

Acest sistem pune la dispoziția utilizatorului detalii cum ar fi tarife de sezon, rezervări de familie,secțiuni rezervate agențiilor de turism, multiple modalități de plată pentru clienti,grupuri și companii.

Programul deține o interfață grafică bogată și ușor de folosit cu funcții cuprinzătoare integrate, astfel incat printr-o singura operatie se verifica informatiile despre clientii hotelului, notele de plată, ocuparea camerelor etc.

3.2.3 Documentele operative si contabile ale receptiei

– Fisa de cazare

– Raport Shift Change ( obligatoriu la fiecare schimb de tura )

– Rapoarte și modul avansat de HouseKeeping (status camere: curate, murdare,gata de închiriat, camere în mentenanță);

– Raport camere inchiriate /guest in house

– Raport rezervari /arriving today

– Raport camere ce trebue sa elibereze –departing today

– Grad de ocupare

– Raport F&B: mini bar, guest in house ,meal plan (forecast), raport valoare mic dejun

– Note de plată

– Facturi fiscale

– Monetar casă de marcat

– Monetar incasare cash ron și cash valuta

– Raport inchidere Pos

– Rapoarte contabile inchidere de zi (night audit)

 daily management

 revenue summary

 daily payment summary

 payment list

3.2.4 Servicii suplimentare

Importanța serviciilor suplimentare este covârșitoare în atragerea și menținerea clientelei , fiind percepută de către client ca mijloc de diferențiere între diferitele hoteluri . Clientul trebuie informat prompt și corect despre serviciile suplimentare oferite de hotel , tarifele practicate, orarul de funționare și acest lucru pus în practică în cadrul hotelului Ramda Plaza prin mijloace de informare a clientului sub forma unor pliante aflate în fiecare cameră redactate în română, engleză, franceză.

Prin intermediul acestora clientul este informat cu privire la tarifele telefonice locale , interurbane ,internaționale pe zone de destinație , modul de folosire a telefonului, tarifele practicate pentruspălat/curățat/călcat, tarifele și serviciile oferite de Salonul de frumusețe tarifele pentru piscină, saună, fitness, masaj , prestate în cadrul Clubului , modul de conectare la internet , grila de programe TV.

Informarea corectă a clientului a însemnat pentru întreg complexul o creștere a ponderii veniturilor din serviciile suplimentare în totalul cifrei de afaceri a anului trecut și un mai mare grad de satisfacție al clienților, reflectat în creșterea numărului de clienți care revin la hotel pentru calitatea și diversitatea serviciilor prestate.

Marea majoritate a serviciilor suplimentare fără plată sunt prestate de către compartimentul Front Office (recepționer și curier) . În ceea ce privește serviciile suplimentare cu plata , acestea sunt prestate de către compartimente distincte: centrala telefonică , spălătorie-curățătorie, Beauty Salon, Club.

Pentru infromarea clienților , în camere se află o serie de reviste cu caracter internațional care prezintă orașul București , atracțiile turistice , evenimente , oportunități de afaceri sau de petrecere a timpului liber , restaurante , magazine , instituții , bănci , ambasade. Hotelul ae abonamente la căteva astfel de reviste , cum ar fi: București(Ce, Unde, Cand) , Bucharest in zour pocket, Info București. De asemenea , în fiecare cameră există căte un ghid Pagini Aurii , iar la recepție clienții au la dispoziție carte de telefon , mersul trenurilor , orarul avionaelor Taromși alte materiale informative.

Serviciile telefonice-convorbiri locale , interurbane , internaționale – se pot efectua direct de către client din cameră , fiind taxate automat cu ajutorul sistemului computerizat și postate direct pe folia camerei clinetului . Serviciile de transmitere a faxurilor și efectuare a copiilor xerox sunt disponibile în cadrul recepției hotelului.

Spălătoria și curățătoria aparțin complexului și prestează servicii atât cazați la Hotelul Ramada Plaza cât și celor cazați. Serviciile disponibile sunt spălat , călcat , curățat chimic , croitorie. Clienții își pot petrece timpul liber în incinta clubului dotat cu piscină acoperită , sală de fitness și aerobic , saună , masaj , opt terenuri de tenis.

* *

*

CAPITOLUL IV – ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI IN CADRUL SOCIETATII PARC HOTLES SA

4.1.1.1 Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2012-2014

Fiind considerat indicatorul fundamental al volumului activitatii unui agent economic, cifra de afaceri nu lipseste din nici un sistem de indicatori folositi in diagnosticarea si evaluarea economica a intreprinderii.

Analiza cifrei de afaceri este necesara pentru apreciererea pozitiei societatii in sectorul de activitate de care apartine si pe piata, a posibilitatilor acesteia de a lansa si a dezvolta diferite activitati intr-o maniera profitabila. In functie de cifra de afaceri se poate spune cat de importanta sau neglijabila este participarea societatii in sectorul de activitate sau pe piata. Analiza cifrei de afaceri se raporteaza permanent la pozitia strategica a firmei, o pozitie strategica favorabila caracterizand o intreprindere mai dinamica si mai profitabila decat alte intreprinderi din acelasi sector, o intreprindere fara forta strategica urmand a avea rezultate mediocre sau negative.

O intreprindere isi adapteaza operativ si elastic productia intervenind in structura activitatii si modificad ponderea anumitor produse in totalul productie si diversificand oferta de produse in functie de cererea produselor pe piata. Aceasta operatiune este necesara pentru a diminua riscul si gradul de incertitudine ce poata sa apara in comercializarea produselor sale.

In teoria manageriala a intreprinderii moderne, care implica o disociere crescanda intre proprietate si control, pozitia cifrei de afaceri in sistemul de performante eonomice este sensibil consolidat. In acest sens W. Baumol, remarca legatura dintre interesele generale ale managerilor, de care depinde politica generala a firmei si maximizarea cifrei de afaceri sau a vanzarilor.

Dimensiunea cifrei de afaceri are la baza doi parametri fundamentali:

-volumul si structura cererii;

-capacitatea de oferta a agentului economic.

Din analiza structurii cifrei de afaceri se observa cresterea acesteia continua in perioada 2012 crescand la 37.071.420 in anul 2013 si ajungand la 37.105.042 in anul 2014. La cresterea continua a cifrei de afaceri a contribuit si cresterea veniturilor, in principal, a celor din cazare.

4.1.1 Veniturile totale realizate de Parc Hotels S.A.

Venitul reprezintă afluxul de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creșterea capitalului propriu cu excepția sporurilor de la contribuțiile proprietății întreprinderii.

Rezultatele financiare sunt dimensionate în funcție de volumul cheltuielilor de producție și volumul veniturilor încasate. Veniturile totale provenite din realizarea cifrei de afaceri și alte venituri se compun din venituri brute ce rezultă din vînzarea și încasarea producției și veniturile realizate din alte activități. Venitul se evaluează la valoarea venală primită sau care urmează a fi primită scăzîndu-se rabaturile comerciale admise de întreprindere.

Se observa o pondere foarte ridicata a veniturilor din cazare (mult peste normele internationale in domeniu), mai ridicata decat veniturile din alimentatie si prestari de servicii si o crestere continua a tuturor veniturilor in perioada 2012-2014, venitul total fiind intr-o continua crestere pe parcursul anilor 2012-2014.

Dinamica veniturilor totale in perioada 2012-2014

4.1.2 Rata rentabilitatii hotelului

Se face analiza posibilitatilor hotelului de a realiza profit calculand:

–  Rata rentabilitatii comerciale (RRC) = profit brut / cifra de afaceri * 100;

–  Rata rentabilitatii financiare (RRF) =  profit net / capital propriu * 100;

Din analiza ratei rentabilitatii comerciale, se observa scaderea continua a acesteia, in anul 2013 avand o scadere neasteptata din cauza cresterii cheltuielilor in activitatea hotelului, a scaderii numarului de turisti si a gradului de ocupare.

Referitor la rata rentabilitatii financiare se observa o crestere a acesteia in anul 2014, fata de anul 2013, cu aproximativ 20%, fapt datorat cresterii capitalului propriu si a numarului de servicii prestate, dupa care aceasta a inregistrat o scadere foarte brusca, din cauza scaderii profitului net si a capitalului propriu.

4.2 Indicatorul numarul de turisti cazati in hotel in perioada 2012-2014

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulatiei turistice se folosesc: numarul turistilor, numarul mediu de turisti, numar zile-turist; durata medie a sejurului, incasarile din turism, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor dar si din cumularea informatiilor cuprinse in diferite documente statistice, calculandu-se efectiv la sfarsitul anului calendaristic, pe perioade mai mici, in functie de nevoile utilizatorului. Acest indicator se poate determina pe total circulatie turistica sau pe tipuri de actiuni, zone turistice etc.

Analizand variatia numarului de turisti total in perioada 2012-2014, se constata o scalare a acestuia, de la 7869 (in anul 2012) la 6649 (in anul 2013), pentru ca in anul 2014 sa creasca putin peste anul 2013, ajungand la 7654.

Din analiza numarului de turisti pe nationalitati se poate observa numarul mare de turisti cazati in hotel in perioada 2012-2014, in comparatie cu turistii romani care sunt in numar foarte mic. Acest fapt se intampla si datorita faptului ca Ramada Plaza este un hotel destinat in primul rand oamenilor de afaceri.

Mai exista si varianta ca oamenii de afaceri din Romania pot detine resedinte secundare daca nu locuiesc permanent in Bucuresti si ca turistii romani care vin in vacanta, de cele mai multe ori nu se cazeaza la un hotel de 4* din cauza situatiei economice si a gradului de trai si de salarizare foarte mici.

4.2.1.1 Indicatorul numarului de innoptari

Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică, indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în cameră.

Indicatorul de utilizare netă a capacității de cazare turistică in funcțiune exprimă relația între capacitatea de cazare în funcțiune și utilizarea efectivă a acesteia de către turiști, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărțirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică in funcțiune, din perioada respectivă.

Analizand valorile absolute ale fiecarui an cu valorile anului luat ca baza de comparatie se poate observa o scadere continua a numarului de innoptari de la 16500 in anul 2012 la 15390 in anul 2013 si iar o scadere in anul 2014, ajungandu-se la 14900. Se poate remarca scaderea semnificativa a numarului de innoptari in anul 2013.

De asemenea, se poate observa numarul mic al turistilor romani in comparatie cu cel al turistilor straini, observandu-se o mica crestere a acestora in fiecare an.

4.2.1 Evolutia duratei medii a sejurului

Durata medie a sejurului semnifica raportul numărului de turiști–zile la numărul de turiști participanți la acțiunile turistice organizate de titularii de licențe de turism.

In perioada analizata (2012-2014) nu pot fi obervate diferente cu mult schimbate de la an la an, cu exceptia anului 2013 in care a fost inregistrata cea mai mica medie totala de turisti.

De asemenea, se mai observa ca durata de sedere a turistilor straini este mult mai crescuta decat durata de sedere a turistilor romani pe durata analizata. Cea mai mare durata de sedere a turistilor romani a fost in anul 2014 (1,9), la fel ca si in cazul turistilor straini, respectiv 1,9.

4.2.2 Cheltuieli totale in activitatea hotelului Ramada

Cheltuielile totale se refera la sumele achitate sau calculate, in scopul achizitionarii de marfuri, a efectuarii aprovizionarilor, serviciilor si lucrarilor consumate, a comercializarii si desfacerii produselor necesare pentru desfasurarea completa a activitatii hotelului, de onorarea unor obligatii legale si de folosirea unor active patrimoniale, ce au rolul de a desfasura un proces economico-productiv sau comericale.

Se poate observa din analiza structurii cheltuielilor totale ca acestea au avut o crestere continua de la 19593990 in anul 2012 la 28905570 in anul 2013 pentru a se ajunge in anul 2014 la 45009978. Acelasi lucru se poate spune si despre cheltuielile din alimentatie, cazare si prestari servicii, chiar daca ponderea cheltuielilor din cazare si prestari servicii este mai mica decat cea a cheltuielilor din alimentatie 35,8% in anul 2012 si 46,9% in anul 2014.

Dinamica cheltuielilor totale in perioada 2012-2014

4.2.3 Analiza SWOT a Hotelului

Puncte forte:

– existenta unui personal tanar si bine pregatit, cu o noua viziune asupra calitatii serviciilor prestate;

– compartiment eficient de marketing-vanzari;

– raportul calitate/pret al serviciilor oferite foarte bun;

– ritmul rapid de innoire, diversificare si adaptare la cerintele clientilor, firmelor si oamenilor de afaceri;

– existenta unui restaurant rustic, cu specific romanesc, unde turistii straini pot intra in contact cu traditia romaneasca;

– existenta unui teren de tenis cu gazon sintetic pus la dispozitia clientilor;

Slabiciuni:

– nivel al tarifelor crescut comparativ cu tarifele practicate de concurenti;

– lipsa unor contracte mari,

– amplasamentul, este la un pas distanta de Romexpo si la 3 minute de Business Center Bucuresti, ceea ce poate insemna un nivel al zgomotului destul de ridicat;

Oportunitati:

– vecinatatea aeroportului international Henri-Coanda, incheierea unor acorduri si a unor contracte cu societatile de transport aerian;

– actele normative adoptate de du gvernul Romaniei privind protejarea concurentei, urmarindu-se astfel asigurarea unui cadru legal pentru desfasurarea unor acte de piata corecte;

– frecventa ridicata a cererii de servicii turistice;

– numarul mic al concurentilor directi in zona aeroportului international Henri Coanda;

-politica guvernamentala ce a favorizat investitiile in turism si dezvoltarea acestei ramuri a economiei nationale;

– potentialul mare al pietei turistice;

Amenintari:

– extinderea cu rapiditate a pietei hotelurilor de 4 stele, determinand astfel aparitia unor concurenti redutabili;

– procesul inflationist din economia nationala;

– lipsa unor parteneriate cu puternice societati internationale, cu lanturi hoteliere internationale;

– imaginea Romaniei este destul de nefavorabila in randul tarilor dezvoltate si al tarilor occidentale, aceasta influentand in mod direct numarul turistilor si al oamenilor de afaceri ce-si desfasoara activitati in tara noastra. Diagnosticul comercial ajuta la estimarea locului pe care hotelul il ocupa in cadrul pietei, evidentiind consecintele negative si pozitive, actuale si de viitor.

Sunt analizate urmatoarele elemente ale activitatii comerciale:

Pozitia hotelului si principalele caracteristici ale zonei unde este amplasat: Hotel Ramada este situat in capitala Bucuresti, in centrul comercial, financiar si cultural al acesteia, oferind cai de acces rapide spre toate zonele importante si posibilitatea practicarii unor diverse activitati; Serviciile oferite: Hotel Ramda pune la dispozitia clientilor 300 de camere dotate cu cele mai moderne facilitati, oferind conditii speciale pentru handicapati si nefumatori dar si 250 de locuri de parcare supraterane pentru a atinge noile standarde; Restaurantul Ramada ofera intr-o ambianta deosebita preparate culinare cu specific romanesc, turcesc si din bucataria internationala; Barul si Snack Barul ofera gustari calde si reci si o gama variata de bauturi si cockteiluri; room service-ul este la dispozitia clientilor 24h / zi; Business Center si Meeting Room oferite clientilor de afaceri, dar care nu cuprind serviciile necesare, sala de conferinta avand doar 20-25 de locuri, nefiind dotata cu instalatie de tradus automata si cu grup sanitar, fapt pentru care este cuprinsa in politica de modernizare a hotelului; pentru relaxarea clientilor hotelul mai ofera si un centru de intretinere, dotat cu sauna, masaj, coafura, frizerie.

In Romania, lantul Ramada se regaseste in cele 4 hoteluri din Bucuresti ( Ramada Bucharest Majestic Hotel, Ramada Hotel and Suites Bucharest North, Ramada Bucharest Parc, Ramada Plaza Bucharest Convention Center) si in alte orase precum Pitesti, Brasov, Sibiu, Oradea, Iasi. Hotelul Ramada Majestic Bucharest este primul hotel Ramada din Romania, S.C. MAJESTIC TOURISM S.A., societatea care are in proprietate si administrare acest hotel obtinand licenta de franciza in octombrie 2005. Pentru a obtine franciza este necesara indeplinirea tuturor standardelor cerute de lantul Ramada, pornind de la dimensiunea camerelor si a mobilierului, pana la detalii referitoare la dotarile cu echipamentele necesare pentru un hotel de business.

Structura clientelei: in Hotel Ramada Plaza majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri straini, fapt pentru care este si numit "hotelul oamenilor de afaceri", prezenta turistilor cetateni romani fiind in proportii foarte mici.

Nivelul tarifelor si preturilor practicate: Hotelul Plaza foloseste tarife in conformitate cu calitatea serviciilor oferite, avand in vedere prevederile Legii concurentei 21/1996 si Ordinul Ministrului Turismului nr.16/1997 privind aprobarea politicii tarifare in structurile de primire turistice, potrivit caruia tarifele se determina "in mod liber, pe baza cererii si ofertei si a calitatii serviciilor oferite". Tariful de cazare pentru o camera dubla ocupata in regim single (fara micul dejun), pentru un client pe cont propriu, este intre 100-200 USD, ceea ce reprezinta un tarif bun in comparatie cu competitorii din aceeasi categorie de incadrare. In acest sens putem da cateva exemple de tarife, pe care le practica hotelurile concurente: Hotel Bucuresti si Continental – intre 100-200 USD; Crowne Plaza, Inter-Continental, Lido si Sofitel – intre 200-300 USD; Hilton si Mariott – peste 300 USD;

Numarul de turisti si gradul de ocupare al Hotelului Ramada Plaza: numarul de turisti sositi in 2014 a suferit o scadere fata de numarul de turisti sositi in 2013, dupa care, in 2015 a avut o usoara crestere a acestora; gradul de ocupare a scazut continuu din 2013 pana in 2015 din cauza aparitiei pe piata a unor noi concurenti si pentru ca Hotelul Ramada Plaza nu apartine unui lant hotelier. Analizand numarul de turisti din Hotel Ramada Plaza pe nationalitati se poate observa ponderea mica a clientilor romani (aproximativ 3%), majoritatea clientilor fiind cetateni straini (97%).

Modul de promovare si comercializare a serviciilor Hotelului Ramada Plaza: se face la nivel destul de scazut, hotelul nedispunand de un compartiment de marketing. Totusi, hotelul isi face cunoscute serviciile prin pliante, pagina pe internet (destul de saraca in informatii), participari la targuri, aparitii in reviste de specialitate, contracte cu agentii de turism. Pentru a afla parerile clientilor in legatura cu serviciile oferite si calitatea acestora, exista chestionare in fiecare camera a hotelului.

Nivelul de stocare si aprovizionare al hotelului: se face intr-un mod bine organizat, existand spatiile si conditiile necesare din punct de vedere igienic precum si un subsol foarte spatios sectionat pe categorii de munca.

4.2.4 Starea actuala a pietei hoteliere din Romania

Piata hoteliera din Bucuresti totalizeaza acum 6.000 camere, un nivel inferior celui din tarile vecine. Cele mai multe hoteluri sunt cele de trei stele, care insumeaza peste 3.000 de camere, iar pe locul doi se afla hotelurile de lux, de 4-5 stele, unde exista 2.800 de camere. Restul sunt camere aflate in unitati turistice cu o stea, mostenite de la regimul comunist si nerenovate. In schimb, in ultimii doi ani marile lanturi internationale au investit in hotelurile de lux: Marriott, Hilton Hotels, Accor, InterContinental si Howard Johnson.

Oferta hoteliera din Romania este in continua crestere. Cu toate ca turismul de vacanta a ridicat mari probleme la nivelul acestui an, in ce priveste turismul de business ascensiunea este destul de spectaculoasa.

Tinand cont de o prezenta tot mai bogata a investitorilor straini si de o deplasare tot mai accentuata a oamenilor de afaceri in regiune, precum si de gradul mediu ridicat de ocupare al hotelurilor, de 60-70%, si investitiile in segmentul hotelier incep sa se simta. Potrivit jucatorilor pietei, investitiile vor ajunge la peste un miliard de euro, pe fondul majorarii investitiilor straine directe si al finantarilor din partea Uniunii Europene.

De asemenea, noi branduri si francize sunt asteptate pe piata, precum Four Seasons, Sheraton respectiv Radisson, in vreme ce altele isi consolideaza pozitia, cazul Accor care s-a imbagatit cu o noua marca (Novotel) alaturi de cele deja consacrate, Ibis si Sofitel. Ca trend general, pe piata se remarca investitiile in hoteluri de 4 stele, mai convenabile fata de cele de 5 stele, precum si o intoarcere catre zona cu tarife mici, hoteluri de doua stele. In acest caz, tarifele vor incepe de la 30 de euro pe noapte, iar acest tip de unitati sunt la moda in tarile UE.

O dovada a raritatii hotelurilor de categorie inferioara este tariful mediu practicat de hotelurile din Bucuresti, de 106 euro, care este peste media europeana.

Compania Continental Hotels, cel mai mare operator hotelier roman, are in vedere extinderea si modernizarea bazei proprii. In urmatorii patru ani, Continental pregateste investitii de circa 65 de milioane de euro pentru modernizarea sau constructia a 11 hoteluri, un sfert din fondurile necesare urmand sa provina din surse proprii.

Lantul Continental Hotels, alcatuit din 14 hoteluri, a incheiat in 2004 un parteneriat cu grupul francez Accor, proprietarul marcilor Ibis, Novotel si Sofitel, prin care cele doua companii au initiat crearea unei retele de hoteluri in toate marile orase din Romania.

Structurata in doua etape, dezvoltarea retelei va include modernizarea si constructia unor hoteluri marca Continental, Ibis si lansarea noului lant de doua stele, Continental Express. Astfel, in urmatorii patru ani, vor fi amenajate trei Hoteluri Continental de patru stele, la Sibiu, Timisoara si Cluj-Napoca, patru Hoteluri Ibis de trei stele la Sibiu, Tirgu-Mures, Timisoara si Brasov si va fi construit la Bucuresti proiectul pilot al noului concept de doua stele, Continental Express.

Totodata, compania va investi pentru modernizarea Hotelului Continental din Bucuresti, care va fi ulterior clasificat la cinci stele, si pentru derularea unor lucrari majore de modernizare la Hotelurile Continental din Suceava si Drobeta Turnu-Severin, clasificate la trei stele. Cifra de afaceri a Continental Hotels se situeaza in jurul valori de 25 de milioane de euro.

4.2.5 Metode de imbunatatire a calitatii serviciilor

Imbunatatea calitatii e o activitate continua si se obtine prin imbunatatirea proceselor. Actiunile preventive si corective imbunatatesc procesele dintr-o organizatie si sunt primordiale pentru imbunatatirea calitatii .

Crearea unui mediu favorabil imbunatatirii continue a calitatii este responsabilitatea si decizia ce-i revine managerului de varf, iar membrii colectivului de conducere orienteaza imbunatatirea calitatii comunicand scopurile si obiectivele. Ei isi vor imbunatatii constant propriul proces de munca incurajand un climat de libera comunicare , de apreciere a initiativelor proprii corespunzatoare , de munca in echipa si de respectarea individului, dand astfel mijloacele de imbunatatire a propriului proces de munca in cadrul organizatiei.

Calitatea serviciilor furnizate de o organizatie este determinata de satisfactia clientilor care beneficiaza de acestea si rezulta din eficacitatea si eficienta proceselor utilizate pentru a le crea si a le asigura mentinerea.

Imbunatatirea calitatii se obtine prin imbunatatirea proceselor. Orice activitate sau element al unei lucrari din cadrul unei organizatii compara unul sau mai multe procese. Imbunatatirea calitatii este o activitate continua, prin care se urmareste atingerea unor niveluri tot mai ridicate de eficacitate si eficienta a proceselor.

Eforturile de imbunatatire a calitatii ar trebui sa fie dirijate direct catre o cautare constanta a posibilitatilor de imbunatatire , mai degraba decat catre asteptarea unei probleme susceptibile de a evidentia aceste posibilitatii.

O cercetare a iesirilor proceselor micsoreaza sau elimina o problema care se manifesta. Actiunile preventive si corective elimina sau micsoreaza cauzele unei probleme si, in consecinta, orice manifestare viitoare a acestei probleme. Astfel, actiunile preventive si corective imbunatatesc procesele dintr-o organizatie si sunt primordiale pentru imbunatatirea calitatii.

Responsabilitatea si decizia de a crea un mediu favorabil revine managerului de varf . Numai datorita propriilor actiuni , constantei lor si dezvoltarii de mijloace , membrii conducerii isi pot comunica vointa si angajamentul necesar crearii unui mediu propice imbunatatirii calitatii. Membrii conducerii orienteaza imbunatatirea calitatii comunicand scopurile si obiectivele , imbunatatindu-si constant propriul proces de munca , incurajand un climat de libera comunicare , de munca in echipa si de respectare a individului si dand fiecaruia mijloace de imbunatatire a propriului proces de munca in cadrul organizatiei.

Mediul pentru imbunatatirea calitatii cere adesea un nou ansamblu de valori , de atitudini si de comportamente impartasite , centrate pe satisfacerea necesitatilor clientului si fixand obiectivele din ce in ce mai ambitioase .

Valorile, atitudinile si comportamentele esentiale pentru o imbunatatire continua a calitatii cuprind :

– atentia centrata pe satisfacerea necesitatilor clientilor interni si externi

– implicarea totalitatii lantului de aprovizionare, de la furnizor la client, in imbunatatirea calitatii

– demonstrarea angajamentului, a rolului inspirator si a implicarii managementului

– evidentierea imbunatatirii calitatii ca fiind o munca a fiecaruia, in echipa sau in activitatii individuale

– tratarea problemelor prin imbunatatirea proceselor

– imbunatatirea continua a tuturor proceselor

– stabilirea comunicarii libere cu acces la date si informatii

– promovarea lucrului in echipa si a respectului fata de persoana

– luarea deciziilor pe baza analizei datelor.

Managementul ar trebui sa stabileasca obiectivele imbunatatirii calitatii, inclusiv reducerea pierderilor datorate calitatii. Planurile ar trebui elaborate in cadrul ciclului de planificare a atacerilor (activitate) in scopul de a asigura orientarea strategica si directivele pentru indeplinirea acestor obiective de imbunatatire a calitatii si pentru implementarea politicii calitatii. Aceste planuri ar trebui sa faca referire la cele mai importante pierderi datorate calitatii si ar trebui sa se aplice la toate functiile si nivelurile organizatiei.

Elaborarea planurilor de imbunatatire a calitatii ar trebui sa implice intregul personal al orgnizatiei impreuna cu furnizorii si clientii lor. Managementul ar trebui sa acorde atentie monitorizarii si controlarii acestor activitati de impementare pentru a se asigura ntreagrarea lor in obiectivele si planurile lor de afaceri generale ale organizatiei.

Organizatia trebuie sa elaboreze un sistem de masurare potrivit cu natura operatiilor proprii. Un sistem bine elaborat include masurari la nivelul unitatii, la nivelul compartimentelor, la nivelul interfunctional si la toate nivelurile organizatorice. Masurarile ar trebui raportate si analizate ca parte integranta a practicilor de gestiune si de control ale managementului organizatiei. Persoanele si organizatiile implicate in procesul de imbunatatire ar trebui informate asupra progresului realizat, in termeni semnificativi si masurabili din punctul lor de vedere.

La toate nivelurile managementului ar trebui efectuate analize ale activitatilor de imbunatatire a calitatii pentru a se asigura ca:

– organizarea pentru imbunatatirea calitatii functioneaza in mod eficace;

– planurile pentru imbunatatirea calitatii sunt adecvate si sunt respectate;

– masurarile pentru imbunatatirea calitatii sunt corespunzatoare si adecvate si indica progrese satisfacatoare;

– rezultatele analizei sunt introduse intr-un ciclu de planificare.

Concluzii:

In momentul de fata, conducerea Hotelului Ramada Plaza si-a propus o strategie de dezvoltare, care pune la cale obtinerea unor performante calitative si cantitative ridicate in comparatie cu cele realizate anii trecuti, prin valorificarea capacitatii competitive a hotelului care are la baza o situatie financiara buna, dar si un potential comercial si tehnic bun.

Pentru a multumi pe deplin clientii, pentru a evita pe cat posibil riscul pierderii clientilor fideli sau potentiali si pentru a avea o competitivitate sigura, varietatea, calitatea si diversitatea sunt mijloace care asigura eficienta serviciilor prin complexitatea continutului ofertei si cresterea calitatii acesteia.

Din cauza ca s-a observant o scadere a duratei medii a sejurului si a gradului de ocupare, Ramada Plaza doreste sa ia masuri de crestere a eficientei pentru a exploata la maxim oferta serviciilor. In concluzie, observand si analizand situatia in care se afla Hotelul Ramada, pe baza punctelor forte si slabe ale departamentelor acestuia, comparativ cu situatia competitorilor, pentru obtinerea unei incadrari bune pe piata unde actioneaza si a unei notorietati ridicate, se propun urmatoarele strategii de dezvoltare, derivate din strategia globala pentru fiecare sector al hotelului:

Abordarea unei strategii de formare a unor servicii unice si originale, care sa fie promovate pe plan intern si international in permanenta, care sa se incadreze standardelor internationale si care sa atraga un numar considerabil de clienti

Promovarea unei strategii de marketing, trebuie sa se bazeze in special pe comunicare pentru a face cunoscuta oferta hoteliera atat in tara cat si in strainatate, de accea hotelul trebuie sa colaboreze cu cat mai multe agentii de turism.

Dezvoltarea strategiilor trebuie sa porneasca de la serviciile si piata existenta, crescand astfel procentul de piata detinut, ceea ce se poate realiza prin productia proprie de servicii pentru a elimina concurenta;

Dupa incheierea strategiei de dezvoltare, care a cuprins si modernizarea clubului Welness existent in cadrul hotelului Ramada Plaza, s-a observat o crestere considerabila a clientilor, acestia vizitand hotelul chiar si fara a fi cazati. Acest fapt a ajutat in perioadele in care gradul de ocupare este in scadere, foarte multe persoane simtindu-se atrase de multitudinea de servicii si clase disponibile gratuit la achizitionarea abonamentului Vitality (total body work-out, zumba, tai-chi, spinning, yoga, pillates, aqua gym etc).

Deosebirea imaginii hotelului, in randul clientilor care se comporta in mod distinct la o anumita imagine, chiar daca ofertele hotelurilor concurente seamana intre ele. O imagine de succes se rezuma la identitatea pe care hotelul trebuie sa si-o construiasca, aceasta fiind realizabila prin campanii promotionale nenumarate, atat pe plan intern, cat si international si prin integrarea intr-un lant hotelier important si cunoscut, care sa ajute la formarea unei imagini, a unei notorietati si identitati care sa ajute la eficientizarea activitatii Hotelului Ramda Plaza.

Construirea propriei identitati, are rolul de a modela imaginea turistilor consumatori despre hotel, fiind necesar sa semnifice un mesaj original care sa faca referire la calitatea si pozitia serviciilor, regula de baza fiind ca acest mesaj trebuie sa fie diferit si unic fata de cel al concurentilor, pentru a nu fi confundat si pentru a avea un impact cat mai puternic.

Implementarea unor strategii de diferentiere a serviciilor, avand in vedere ca nevoile clientilor difera si ca fiecare client in parte se simte atras de o oferta diferita, strategia potrivita fiind oferirea unor servicii unice pe cat posibil, pentru dezvoltarea volumului de servicii prestate. Acest lucru este posibil prin furnizarea serviciului cerut repede, cu amabilitate si profesionalism din partea personalului. Modurile de difereniere fata de concurenti se aleg cu grija, aceasta implicand anumite costuri, dar si numite avantaje pentru clienti. Diferentierile pe care hotelul va trebui sa le faca, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte pentru a fi eficiente: sa corespunda unor avantaje bine apreciate de clienti; sa fie prezentate intr-un mod aparte, caracteristic hotelului; sa fie superioare celor folosite in perioada precedenta; sa poata fi aduse la cunostinta clientilor; sa fie unice, caracteristice hotelului, pentru a nu lasa posibilitatea concurentilor sa le copie; sa fie accesibile pentru ca sa ofere clientilor posibilitatea de a le consuma si sa fie profitabile si eficace pentru activitatea hotelului. Din acest punct de vedere hotelul trebuie sa adopte o strategie de pozitionare, care sa proiecteze oferta si imaginea hotelului astfel incat sa ocupe un loc distinctiv si apreciabil in atentia clientilor pe care acesta ii vizeaza. Astfel, se pot alege strategii de pozitionare in functie de clienti, de concurenta, de calitate sau de pret, care trebuie sa fie clar elaborate si sa aiba o comunicare eficienta.

Bibliografie:

Documentatie interna – Hotel Ramada Plaza Bucuresti

Auditul financiar 2000, Standarde, Codul privind conduita etica si profesionala, Camera Auditorilor din Romania, Editura Economica, 2000

Auditul financiar contabil, Petre V. Popeanga, editura Tribuna Economica, 1999

Manual de standarde internationale de audit si control de calitate, Audit financiar 2009, editura Irecson

Control si audit financiar-contabil, prof. univ. dr. Victor Munteanu, editura Pro Universitaria, 2006

Mihailescu, Nicolae – Analiza activitatii economico – financiare, Ed. Victor, 2007

Bacanu, B. – Practici de management strategic, Ed. Polirom, 2006

www.wikipedia.org

www.date-financiare.ro

www.codfiscal.net

oeconomica.uab.ro

www.scritub.com

google.com

www.academia.edu