Metode de Cercetare In Stiinte Politice

1. Introducere : cadrul metodologic al cercetarilor în științele politice

I. Ce e stiinta?

Stiintele politice sunt stiinte sociale. In general, in ultimele secole, am ridicat stiinta pe un soclu considerand-o un panaceu, un mijloc prin care rezolvam toate problemele sau prin care abordam toate problemele. Cea mai buna forma de cunoastere, o forma de cunoastere superioara altor forme de cunoastere.

Argumente pro si contra superioritatii stiintei in raport cu alte forme de cunoastere:

– rationalitatea nu este o trasatura superioara a unei civilizatii, nu face o societate superioara nu este o solutie universala la problemele universale; ratiunea se poate transforma intr-un instrument de forta, de dominatie. Orice forma de cunoastere are si avantaje sid ezavantaje. Stiinta ii ajuta pe oameni sa isi atinga scopurile materiale mult mai uosr folosind rationalitatea, obiectivitatea etc.

Cunoasterea comuna – foarte utila pentru stiintele politice, multe din problemele care il preocupa pe omul obisnuit sunt de interes pentru stiintele politice. De exemplu, de ce voteaza oamenii un anumit partid/candidat sau de ce nu merg oamenii la vot? De ce a castigat un anume candidat alegerile? etc. In afara faptului ca poate da raspunsuri la probleme de interes general reprezinta acumularea in memoria colectiva a cunoasterii a generatii succesive care nu trebuie ignorate.

Religia – are o cunoastere foarte inalta asupra vietii, naturii umane, a modului in care functioneaza lumea in care traim. Este ea inferioara stiintei? Nu putem spune ca e o forma de cunoastere inferioara dar modul in care se ajunge la aceasta cunoastere este diferit, vine prin revelatie, ceva transcedental pe cand in stiinta prin observatie si experiment.

Arta – bazata pe cunoasterea comuna poate sa aduca idei foarte interesante in domeniul stiintelor politice, de exemplu in literatura si film – care au influentat gandirea si reflectia din domeniu stiintelor politice, de exemplu 1984 a lui George Orwell, Comedia Umana – afirma Marx ca a invatat multe despre soceitatea umana.

Filosofia – radacinile stiintelor politice se gasesc in filozofie.

Stiinta este diferita si dintr-un punct de vedere este mai usoara, pentru ca e foarte greu sa fi un artist, sau sa te dedici religiei etc. In stiinta poti sa faci o ucenicie si se poate invata. Pentru a deosebi stiinta de alte forme de cunoastere folosim urmatoarea definitie: stiinta este un set de cunostinte

obiective – opus subiectivului, ceva la care aderam mai multi, intersubiectiv, mai multe subiectivitati converg in acelasi punct, converge experienta si cunoasterea mai multor oameni

sistematice: exista norme si reguli, etape, algoritm, pasi recomandati in desfasurarea unei cercetari stiintifice atat pentru culegerea de informatii cat si pentru prelucrarea, analiza si interpretarea acesteor informatii.

testabile empiric – coroborabile (Popper) a stabili o corespondenta intre doua planuri sau niveluri – cel empiric al realitatii existente prin observatie directa sau indirecta si nivelul rezultatelor cercetarii. Aceste rezultate trebuie testate, verificate, falisificate. Kal Popper – rezultatele cunoasterii stiintifice nu pot fi verificate in sens stiintific sau pot falsificate. Stiinta este alcatuita numai din propozitii falsificabile, cele care nu pot fi falsificate nu fac parte din stiinta. Ex. Dumnezeu exista – nu poate fi falsificata. Sau Dumnezeu nu exista. sau Ochii albastrii sunt frumosi. etc. O propozitie stiintifica este : Maine soarele va rasari.

neutre din punct de vedere axiologic – axiologie = valori, lucruri pe care le consideram importante. Se refera la faptul ca stiinta nu trebuie sa fie legata de valorile in care cred cercetatorii stiintific. Ex. Bomba atomica a fost creata de cercetatori pacifisti. Stiinta nu trebuie sa fie influentata de prejudecati, preferinte personale etc. rezultatele cercetarii nu trebuie manipulate.

II. Cum este stiinta posibila?

Inductia: generalizari ale observatiilor empirice

Deductia: stiinta = sistem axiomatic; deducerea de noi consecinte si aplicatii; pornim de la o teorie iar stiinta inseamna aplicarea acelei teorii explicand diverse fenomene.

Prin generalizarea observatiilor empirice – pararea care a dominat inceputul de secol. Ex. teoria gravitatiei este rezultatul acestui proces de inductie, de generalizare a observatie a rezultatelor empirice sau de deductie dintr-un nucleu de axiome al unei teorii dintr-un sistem de axiome. Care este utilizarea deductiva a gravitatiei? Newton a formulat teoria gravitatiei prin inductie. Aceasta teorie utilizata la modul deductiv, daca de exemplu luam un caz particular si aruncam o piatra vom explica gratie acestei teorii de ce ea va cadea pe sol. Aceasta teoire ne va ajuta nu doar sa explicam ci si sa facem predictii asupra vitezei, locului unde va cadea, duratei caderii. Stiinta este importanta atat prin explicatii cat si prin predictii.

Acumulare (Popper) si revolutie (Kuhn)

Epistemologie = stiinta despre stiinta

Popper vede stiinta ca pe un proces lent de acumulari de la o generatie la alta, de la un savant la altul iar procesul stiintific se intampla lin si neconflictual, noile teorii bazandu-se pe teoriile vechi si inglobandu-le ca pe un caz particular al celor noi. Ex. In fizica teoria relativitatii a lui Einstein se bazeaza pe teoria Newtoniana a gravitatiei dar teoria gravitatiei este un caz particular al teoriei relativitatii, in universuri in care vitezele sunt sub-luminice.

Kuhn care a spus ca nu teoria este cea care explica evolutia stiintei si trecerea de la o teorie la alta ci conceptul de paradigma, de practica a cercetarii stiintifice pentru ca paradigmele sunt expresia cotidiana a stiintei prin care savantii rezolva problemele pe baza unor manuale sau a unor invataturi primite in universitate, pe baza modului in care au fost formati. Este practic imposibil sa treci intr-un mod neconflictual de la o paradigma la alta, de aceea el considera istoria stiintei un sir de revolutii, salturi, rupturi.

Popper si Huhn vad foarte diferit istoria stiintei.

III. Sunt stiintele politice stiinte? Dar discipline?

Stiintele politice sunt foarte criticate de cei care au o viziune invechita in ceea ce priveste cunoasterea stiintifica. Argumentul lor fiind de genul: Ce stiinta este aceea care nu poate sa dea un raspuns definitiv la o intrebare? Exista confruntari de orgolii, mai ales in mediul academic etc. Eacumaste aceasta o stiinta? Acest lucrus e intampla pentru ca aceasta este o stiinta tanara. Statul stiintei politice este foarte contestata. Capacitatea de explicatie si de predictie mai ales. Stiintele sociale si politice esueaza pentru ca asa cum spunea si Weber, omul nu este o piatra. O piatra nu gandeste, nu are aspiratii iar comportamentul uman este impredictibil. Si aici este paradoxul stiintelor sociale si politice. Comportamentul unui singur om nu este predictibil dar comportamentul a milioane de oameni este predictibil. Exemplu: comportamente electorale. Aici functioneaza determinismul probabilistic iar in stiintele naturii functioneaza determinismul mecanic insa in stiintele de varf se foloseste tot determinismul probabilistic. De exemplu, in fizica nucleara unul din primii cercetatori care a constientizat imposibilitatea de a face predictii a fost Heisenberg, autorul principiului incertitudinii. Una din stiintele de top a recunoscut ca functioneaza in regim de incertitudine, nu putem studia aceste micro particule decat modificandu-le comportamentul. ca sa le observam trebuie sa folosim instrumente. Cunoasterea nu este ceva fix, absolut. teoria sistemelor vorbeste de o unitate intre stiintele naturii si cele umane. Deci stiintele politice sunt stiinte, nucleul lor este stiintific.

Argumente

Au teorii (seturi coerente de concepte interrelationate care explica fenomenele observate), pot explica schimbari de regim, revolutii etc. Acestea se bazeaza pe observarea realitatii empirice, practice.

Au metode – se ajunge la rezultatele cercetarii folosind metode

Au un caracter sistematic: etape, pasi

Au standarde obiective de culegere, prelucrare, interpretare a informatiei

Explicatia decurge direct sau indirect din faptele observate

Deosebirea dintre stiinta si disciplina. Disciplina inseamna ca stiinta a fost formalizata, institutionalizata, reglementata.

Disciplina stiintifica in Romania

Institutionalizare, formalizare, birocratizare

Filiere de formare si recrutare

Diplome – oferite de organele de invatamant

Institute de cercetare – atat private cat si publice

Retele de cercetatori

Publicatii – Studia Politica si Analele de cercetare in stiintele politice

Cod deontologic – al Universitatii

Asociatii profesionale

Manuale

Autonomie

IV. Exista o metodologie proprie stiintelor politice?

Acest răspuns e mai simplu pentru științele politice a căror metodologie e formată din împrumuturi de la alte științe și bricolarea, e adevărat creativă și generatoare de noi semnificații, a acestor împrumuturi. Dogan folosea metafore biologice vorbind de hibridizare și mutații. Au luat metode de la alte stiinte si le-au adoptat la specificul stiintei politice. De ex. focus grupul pe care l-a luatd e la sociologie este folosit si modelat functionand in mod diferit sau din economia politica a luat teoria alegerii rationale dar este folosit in mod diferit sau de la matematica au luat teoria deciziei, a hazardului, a jocului sau de la psihologie metode de studiere a lidershipului etc. In general stiintele politice tocmai prin acest carcater de amalgamare a metodelor luat din diverse discipline isi afirma originalitatea. Dogan nu este insa convins de acest lucru si spune "metodoglogia stiintelor politice da o impresie de inautenticitate". Totusi metodele din politica comparata sau analiza institutionala se inspira din istorie, antropologie insa sunt metodologii tipice stiintelor politice. De asemenea, constructia de tipologii este o metoda rafinata in domeniul stiintelor politice.

Imaginea generală a identității metodologice a științelor politice este de pluralism și eclectism. Spre deosebire de stiintele naturii, e greu de identificat acum o paradigmă de cercetare dominantă dar există o deschidere către flexibilitatea și plasticitatea stilurilor de cercetare din antropologie. Acestea sunt simultane, competitive.

Rolul scolilor nationale este o alta caracteristica a stiintelor politice. In acest domeniu ele sunt esentiale si acest lucru se explica prin specificitatea societatilor diferite. Este greu sa studiezi de exemplu societatea romaneasca cu metode specifice Coreei de Sud etc.

Lowi: Astazi in stiintele politice nu mai exista un program de cercetare principal cum a fost in trecut (institutiile, comportamentele, teoria alegerii rationale, viziunea antropologice etc.) ci nișe pentru ca e foarte greu de gasit o directie majore de cercetare. Ca exemplu, relatia dintre politica si arta etc.

V. Care este legatura ei cu teoriile din stiintele politice?

Teoriile = surse de inspiratie pentru noi cercetari

Atunci cand incepem o cercetare plecam de la literatura existenta si teoriile existente si le confruntam cu conditiile timpului si spatiului in care traim si replicam cercetari care s-au dezvoltat deja dar le adaptam contextului respectiv.

Ce se intampla daca noile cercetari descopera fapte ce nu pot fi explicate prin teoriile existente?

Inseamna ca teoriile existente trebuie corectate, imbogatite sau trebuie sa renuntam complet la ele.

VI. Care e deontologia specifica stiintelor politice?

Deontologia – un cod de comportament pentru o anumita meserie.

Standarde nu numai stiintifice ci si etice privind:

Subiectii trebuie sa le oferim anonimat, confidentialitate, protejare; informare privind rezultatele cercetarii;

Ceilalti cercetatori – sa beneficieze de recunoasterea publica a surselor, colaboratorilor, ajutorului primit; plagiatul

Actorii politici

Media

Finantatori

Noi insine

Instrument al mentinerii ordinii politice. Interese partizane.

Onestitatea

Seminar 1 – Exercitii

1. Neutralitatea și obiectivitatea științei politice ar fi niște ficțiuni pentru că această disciplină este influențată, în stabilirea propriei agende de cercetare, de raporturile de dominație existente în câmpul politic. Astfel, această știință este preocupată de anumite teme și subiecte iar pe altele le omite. Care ar fi “tăcerile” științei politice și de ce sunt ele relevante?

Teme – majoritati/minoritati, rasism, preferinta pentru anumite teme de cercetare indica dependenta stiintei politice de raporturile de putere din societate sid e cultura acelei societati.

2. Ce credeți că au în comun următoarele paradigme de cercetare : pozitivismul, marxismul, teoria sistemelor, teoria alegerii raționale?

Au in comun o mare ambitie: de a incerca tot ceea ce se intampla.

Pozitivismul – putem sa cunoastem realitatea, daca nu putem este vina cercetatorului.

Marxismul explica prin lupta de clasa tot ce se intampla in societate;

teoria sistemelor explica toata realitatea ca fiind alcatuita din sisteme;

teoria alegerii rationale spune ca tot ceea ce se intampla in societate are loc pe baza unei decizii, a unui calcul rational, pe raportul dintre costuri si beneficii.

3. Sunteți în favoarea diversității (a meselor separate) sau a integrării științei politice (a mesei comune)? De ce?

Mesele separate contribuie la cerectare, la competitie, dau nastere la provocari. Cu conditia de a exista un limbaj consens.

4. Care sunt sursele inovării în știința politică?

Sursele inovarii sunt revolutiile stiintifice, hibridizarea conform lui Dogan, sinteza, imprumutul, adaptarea unei teorii la un alt context sau replicarea.

5. Care model credeți că descrie mai bine – și de ce – evoluția științei politice : cel al acumulării (Popper) sau al rupturilor (Kuhn) ?

Modelul lui Popper este bazat pe teorie iar cel a lui Kuhn pe paradigme. Definirea ambelor, exemple.

6. Există progres în știința politică? De ce da/de ce nu?

Progresul se realizeaza prin elementele inovative aduse de la o teorie la alta si/sau acumularea de cunostinte.

7. Comentați afirmația lui Habermas : înțelegerea puterii ne ajută să ne eliberăm

In momentul in care intelegem mecanismele puterii vom stii si mecanismele de a ne opune ei. Atunci cand puterea face abuzuri putem sa o inlocuim gasindu-i punctele slabe. Habermas este adeptul societatii civile.

8. Argumentați de ce următoarele propoziții aparțin sau nu științei:

Popper – stiinta este o cunoastere falsificabila. Sunt stiintifice cele care pot esua in confruntarea cu realitatea.

Mâine va ploua sau nu va ploua – NU apartine stiintei pentru ca nu putem demonstra opusul.

Aici va ploua mâine – DA – putem folosi prognoza meteorologica pentru a falsifica enuntul.

Soarele va răsări mâine – DA

Realitatea e guvernată de legi – NU

Teoria se formează prin inducție, prin generalizarea observațiilor empirice – NU

9. Comentați afirmația lui Popper: științele spun mai mult cu cât interzic mai mult

Sunt cu adevarat stiinte cu cat gradul lor de generalitate este mai redus. Falsificabilitatea este mai usoara, un domeniu mai vast este mai greu de stapanit.

10. Cum se poate proteja o teorie pentru a supraviețui falsificărilor? Dați exemple.

Marxismul a fost falsificat dar pana la prabusirea comunismului existau intelectuali care refuzau sa renunte la marxism, au refuzat falsificarea si au inceput sa modifice ad-hoc teoria.

11. Ce se va întâmpla, în plan teoretic, dacă mâine Soarele nu va răsări?

Putem explica ca Soarele nu rasare pe baza teoriei existente.

Putem sa revizuim teoria existenta si sa adugam elemente noi.

Putem sa reconstituim o teorie, sa o adaptam.

12. Ce contează în evoluția științei: chestiunile logice, sociologice sau psihologice?

Acestea se amesteca in istoria stiintei, alegerea temei de cercetare este influentata de originea noastra sociala, de ex noi ca romani vom tentati sa studiem istoria politica din romania etc., etnia ne influenteaza, daca am fi primit un anume tip de educatie ne influenta acest lucru.

13. Propoziția Moneda va cădea cu stema în sus este sau nu este o ipoteză? In proportie de 50 – 50. Este ipoteza orice depaseste procentajul de 50%.

Ipotezele sunt cu un anumit rad de probabilitate dar peste 50%, si cealalta poate fi o ipoteza concurenta.

14. Cum se poate integra logica binară în logica probabilistă?

De ex. probabilitatea ca Ponta sa obtina peste 40% la alegeri este egala cu eroarea totala, deci probabilitatea este 90%. In loc de sa spunem ca un loc e posibil sau imposibil vom spune ca in cazul in care nu este posibil ca e vorba de o probabilitate de 0 %, in loc de DA spunem ca e vorba despre o probabilitate de 100%.

15. De ce nu putem vedea istoria științei ca pe un proces de acumulare?

Paradigma lui Kuhn.

16. Comentați și exemplificați următoarea afirmație a lui Kuhn: știința normală este o încercare perseverentă și pasionată de a potrivi natura în tiparele conceptuale oferite de educația profesională-

Stiinta normala este perioada in care nu se intampla revolutii in stiinta, iar cercetatorii se ocupa de rezolvarea unor probleme generale.

17. De ce, de obicei, o comunitate științifică se opune unei noi paradigme?

De ex. Cei care cred in conceptia de natura iluminista ca educatia provoaca cea mai mare inegalitatea intre oameni. De ce femeile au in medie au venituri mai mici decat barbatii. Nivelul de educatie este mai redus decat al barbatilor dar in ultimii 5 ani femeile au nivel mai mare de educatie decat al barbatilor. In Romania la 100 de baieti sunt 112 fete in invatamantul superior. Cei care au sustinut paradigma trecuta nu mai au dreptate. Cum vor incerca sa gaseasca in tiparele gandirii lor noua realitate? Vor incerca sa sustina ca ele nu au aceleasi aptitudini ca baietii etc – subterfugii. De ce se opun? Se opun pentru ca exista o competitie intre paradigme si pentru ca acea comunitate nu isi poate reinnoi paradigma respectiva.

2. Instrumentele și terminologia cercetării științifice

I. Firul logic al cercetarii (Grix)

1. Proiectarea – pornim de la niste teorii, ne construim propriul nostru cadru teoretic pe baza mai multor teorii sau adaptarii unora dintre ele si alegem metodele si tehnicile pe care vrem sa le folosim si care sunt potrivite cu intrebarile noastre. Intrebarea potrivita cadrului teoretic este : Ce vrem sa aflam? iar pentru cadrul metodologic: Cum vrem sa aflam?

2. Desfasurarea cercetarii

trebuie sa culegem informatia necsara pentru a raspunde la intrebare

o prelucram

obtinem rezultatele

pe care le analizam si le interpretam

3. Finalizarea. In final trebuie sa comunicam aceste rezultate prin

raport de cercetare

teza de licenta

articole

comunicare stiintifica

carte, capitol

Dupa parerea lui Grix avem mai multe planuri ale cercetarii: un plan ontologic, gnoseologic si un plan metodologic. pentru fiecrae plan avem intrebari specifice.

Grix spune ca cele trei planuri sunt legate si stiinta are fundamente nestiintifice, filosofice, ea se bazeaza pe niste presupozitii despre cum e realitatea, daca poate sau nu fi cunoascuta, cum poate fi cunoscuta,c are sunt nestiintifice. Nu trebuie sa consideram stiinta ca avand raspunsuri la orice si mai ales ca aceste raspunsuri sun 100% adevarate pentru ca ele isi au originea in presupozitiile noastre, in viziunile noastre, in aceste fundamente filosofice.

II. Metodologia

– cum putem cunoaste realitatea are la randul ei urmatoarele componente:

Paradigma de cercetare

Paradigmele nu sunt teorii, ele se refera la practica de cercetare, nu la teorii. Metodele trebuie adaptate stilului de cercetare. Paradigmele combina elemente de ontologie, gnoseologie, epistemologie si practica stiintifica utilizate de un grup de savanti ce impartasesc aceleasi teorii, metode si tehnici, sunt o viziune despre disciplina impartasite de un grup de savanti.

Pozitivista (nomotetica – vine din gr. gnomos care inseamna lege) – scopul stiintei potrivit acestei paradigme este sa gasim legi, generalitati in haosul aparent, in comportamente care par sa fie rezultatul hazardului sau al fanteziei, de exemplu, cu cine votez? Nu este usor de raspuns din punctd e vedere stiintific. Cum explicam ca o moda se impun? Exista o lege sau e rezultatul hazardului. Pozitivistii spun ca nimic nu e intamplator. Vor sa decsopere legi, prin paradigme deductive, in sensul ca demersul cercetarii consta in testarea unor ipoteze pe care le deducem din niste teorii. Putem sa consideram ca teoriile sunt explicatii a unor fenomene care deja au fost explicate, au fost probate, iar noi, prin cercetare le adaptam unui alt context.

Pozitivistii spun ca exista o realitate in afara noastra, ia acel ceva poate fi cunoascut. Exemplu de pozitivist: Durkheim.pentru care faptele sociale erau lucruri. Realitatea poate fi cunoscuta si observata in mod direct. Preferinta pozitivistilor pentru metode cantitative de prelucrare a datelor.

Stil de cercetare: cantitativ- (empirico-analitice) se aplica pe un numar mare de unitati spatistice – documente, persoane, organizatii etc, nivel macrosocial, libertatea de aplicare este redusa. Gradul de standardizare a instrumentelor este foarte mare. Exemplu: chestionarul -numarul de intrebari este acelasi, ordinea este aceeasi etc. Nu are libertate totala (ordinea intrebarilor este aceeasi, raspunsurile la intrebari sunt prestabilite.

Interpretativa (hermeneutica) – Nu exista realitate independenta de actorii politici. Realitatea este o constructie realizata prin actiune si interactiune. Cercetatorul vrea sa descopere semficatii, sa inteleaga, sa intepreteze. Intepretativistii sunt numiti si constructivisti. Prin cercetare, noi deconstruim realitatea si o reconstuim in plan teoretic, pentru a o intelege mai bine. Ei spun ca nu exista o realitate inafara noastra. Din punct de vedere gnoseologic este vorba despre un pesimism, pentru ca nu putem observa direct un fenomen. Intepretativistii se bazeaza pe mai putine date, dar mai semnificative. Stilul calitativ ii corespunde, adica pe metode bazata pe interpretarea personala, intelegere. Nu mai este deductiva, ci este inductiva (de la informatii se ajunge la teorii). Este inductiva – de la informatie face teorii, nu pornesc de la ipoteze ci doar exploreaza realitatea. Hoffman – Azilele psihiatrice; teoria institutiilor totale.

Stil de cercetare: calitativ (interpretative si hermeneutice) – grupuri mici, problematica restransa, metodele calitative patrund in profunzime, perioada mai lunga, instrumente de certare slab structurate sau nestructurate. Datele vor fi analizate prin metode intepretative bazate pe imaginatie si inspiratie.

Aceasta antiteza intre stilul calitativ si cantitativ este relativa.

Strategia de cercetare, la randul ei este alcatuita din

Designul cercetarii: este un sire de decizii pe care le luam in privinta proiectarii cercetarii noastre, ea ne ajuta sa:

sa raspundem la intrebarile cercetarii

sa testam ipotezele sau teoriile de la care pornim

sa evaluam un program

sa descriem cat mai corect un fenomen

Stil de cercetare

Metode si tehnici: procedurile precis prin care culegem, prelucram, analizam informatia respectiva. Tehnicile sunt instrumente concrete de cercetare pe care le aplicam in diverse etape ale cercetarii iar metodele sunt o inlantuire de tehnici, de exemplu sondajul este o metoda fiind alcatuita din tehnici de esantionare, de redactare a chestionarului, de intervievare, de prelucrare a bazei de date etc.

Surse – sunt locurile in care gasim informatia, de ce date avem nevoie si unde le gasim

III. Strategia de cercetare

Cum alegem designul cercetarii? In functie de teoria de la care plecam, de paradigma de la care placam, de la tema cercetarii. Nu orice design al cercetarii se potriveste oricarei teme de cercetare.Alegerea unui design al cercetarii ghidat de o paradigma a cercetarii. De exemplu, daca vom face un studiu descriptiv sau explicativ?

Descriere sau explicatie? Ex. campanie electorala. Vrem sa o descriem sau de ce se folosesc anumite tehnici si nu altele. Ce candidati sunt in campanie, ce face fiecare etc – descriere.

Altii nu se limiteaza la acest studiu descriptiv ci vor sa faca un studiu explicativ.

De asemenea putem face un studiu predictiv.

Sau un studiu normativ pentru da sugestii, solutii etc.

Producem date primare (culese de noi prin descinderea directa pe teren, produse prin cercetare empirica prin sondaj, interviu) sau facem

analiza secundara (folosim baze de date, arhive, studii, rapoarte de cercetare)

Cate unitati de analiza, de cercetare – oameni, documente organizatii, institutii, comunitati, natiuni etc. Putem avea cel putin una – studiul de caz, care este un design de cercetare cu o singura unitate de analiza. Cand avem 2 putem face un studiu comparativ.

Longitudinal (diacronic) – urmareste timpul, schimbarea unui sistem de-a lungul timpului sau

Transversal (sincronic) – studiaza aici si acum

Comparatii, clasificari, tipologii, tip ideal, modele

Rezultatul este dat de tipul de studiu pe care dorim sa il facem. Dupa ce am construit designul, pe baza acestor decizii alegem si stilul de cercetare. Stilul de cercetare este un ansamblu de metode si tehnici are au un fundament comun asa cum spun autorii Verba Kyohane fiind stilul cantitativ si calitativ. Se refera atat la metode de selectie, esantionare cat si la metode de culegere, prelucrare, analiza si interpretare a informatiei. de obicei cercetatorii folosesc uns til unitar in toate etapele cercetarii insa se pot folosi si stiluri diferite.

IV. Legatura reciproca dintre teorie si metodologie

Teorie: set coerent de concepte interrelationate care structureaza observatia si explica unul sau mai multe fenomene. Teorii ale stiintei politice:

Institutionalismul,

Comortamentalismul,

Teoria alegerii Rationale.

Noul institutionalism

Teoria este a unui singur om. Paradigmele nu sunt ale unui cercetator. Este nevoie de o comunitate stiintifica.

Paradigma model de practica stiintifica reflectand o traditie a cercetarii, o abordare academica bine stabilita intr-o disciplina.

Terminologie comuna (jargon)

Teorii comune

Teme de cercetare comune

Stiluri de cercetare si metode si tehnici preferate

Paradigma e mai complexa decat o rutina de cercetare, elemente de ontologie, gnoseologie, epistemologie

Exemple pentru cele 2 paradigme:

Paradigma pozitivista:

Termeni: ipoteza, variabila, indicator.

Teorii comune in pozitivism: comportamentalismul, teoria alegerii rationale, teorii inspirate din economie-sociologie.

Teme de cercetare: atitudini, comportamente, structuri.

Stilul de cercetare: cantitativ.

Metode de culegere a datelor: sondajul, experimentul, analiza indicatorilor statistici.

Paradigma interpretativa:

Termeni: definirea situatiei, experienta de viata (factori subiectivi).

Teorii comune: fenomenologica, teoria definirii situatiei.

Teme de cercetare: semnificatiile, grupuri primare, relatiile dintre oameni, credinte, trairi, modul in care fiecare isi contureaza deciziile.

Stilul: calitativ.

Mod: Observatia nestructurata, interviul.

Boudieu: spune ca se folosesc termeni diferiti pentru a se construi o identitate fata de restul oamenilor, pentru conturarea unei identități profesionale și separarea/opoziția fața de alte comunități științifice. Isi afirma o superioritate de cunoastere. In stiinta politica: comportament, asumptie, actori, conditionalitate, preferinta si optiune. [sociologii, economiștii, psihologii, antropologii, istoricii]

Jargon:

Comportament/conduită – in stiinta politica se foloseste comportament

Asumpție/premiză – unii pozitivisti folosesc asumptie

Status/statut

Actori/agenți

Condiționalitate/condiție

Alegere/preferință/opțiune

Definirea situației

Experiență de viață

V. Postulate

Instituțiile sunt niște cochilii goale; oamenii sunt cei care le dau sens

Nu oamenii ci omul constituie adevăratul obiect al studiului; el este cel care are rațiune și interese – paradigma

La ce ne ajută comparațiile uriașe și explicațiile cauzale dacă nu le înțelegem sensul?

Instituțiile nu sunt realități obiective și exterioare ci creații ale interacțiunilor dintre actori

Instituțiile au obiective și voință, gândesc (M.Douglas) și controlează oamenii

Relațiile dintre oameni nu se limitează la cele vizibile, observabile; nu ce vor actorii e important ci care e semnificația (definirea) unei situații de către diferiți actori

Ideile politice nu sunt reflecții ci instrumente active de critică sau de legitimare a practicilor sociale

VI. Dihotomii

Cantitativ/calitativ; Culegere/prelucrare; Date primare/secundare; Date obiective/subiective; Surse primare/secundare; Macro/microsocial; O singură/mai multe unități de cercetare; Structurat/nestructurat; Teoretic/empiric; Descriere/explicație; Cauzalitate/înțelegere; Știință/artă; Științe sociale/științe exacte; Pozitiv/interpretativ; Pozitiv/normativ; Neutralitate/Partizanat; Structure/agency ; Inductiv/deductiv; Centru/periferie; Teorii/metode

Surse primare (neprelucrate: doumentele, inregistrari audio-video, transcrieri stenografice, continutul media, Cartea lui Iliescu)

Surse secundare (lucrari stiintifice, carti, articole, literatura stiintifica, cartea lui Dinu Patriciu despre liberalism)

Date obiective – independente de opiniile oamenilor, socio-demografice sau economice

Date subiective – opinii, atiudini, valori sic redinte.

Date care pot fi si obiective si subiective: etnia.

Cauzalitate (pentru paradigma pozitivista) – Popper noi nu ne putem propune sa aflam cauzele pentru ca nu avem cum. Faptul ca savantii cauta cauzele inseamna ca ei sunt fatalisti – cred in predeterminare si exclud neasteptatul, ineditul. Cauzele sunt determinate de alte cauze etc. pana la momentul 0 si stiinta este de neconceput si nu putem sa refacem decat cateva verigi.

Intelegerea inseamna a explica un fenomen social, reconstruind un model teoretic simplificat, abstract, dar usor de inteles a motivatiei a indivizilor implicati in fenomenul respectiv.

Neutralitate si Partizanat – tentativa de a renunta la neutralitate.

Structuralismul (istoria este facuta de mariile institutii, iar omul nu poate face nimic).

Agency Structurile sunt creatia oamenilor.

Centru si periferie se refera la temele de cercetare a stiintei politice. Curentul principal al evenimentelor din societate, fenomenele cele mai comune si mai obisnuite.

Periferie – exceptia de la lege, grupuri marginale. minoritati, mici comunitati etc.

Seminar 2 – Exercitii

Completați tabelul : PARADIGME (Kuhn) – STILURI DE CERCETARE (King et al.)

Dihotomii metodologice: adevărate sau false? Argumentați! Sunt relative, nu absolute aceste dihotomii.

Cantitativ/calitativ

Culegere/prelucrare

Date primare/secundare

Date obiective/subiective

Surse primare/secundare

Macro/microsocial (nivel de analiză)

singură/mai multe unități de cercetare

Structurat/nestructurat: gradul de libertate a cercetatorului in aplicarea metodei

Teoretic/empiric

pozitiv: scopul stiintei este sa arate cum este realitatea, asa cum functioneaza; normativ: cum trebuie sa fie realitatea, sa amelioreze anumite aspecte din societate

Demersul cercetării:

1. Care este utilitatea ipotezelor? Sunt ele obligatorii?

Ofera directia. Nu, Durkeheim, azile.

2. Analizați următoarele eventuale întrebări ale cercetării (la examen: In ce masura ele respecta calitatile unei bune intrebari):

Ce este o organizație internațională? – raspunsul se gaseste in dictionare, manuale.

Care este influența religiei asupra politicii?- nu este potrivita pentru o cercetare deoarece apartine filosofiei politice. Nu se poate cuantifica. Conceptul de influenta este vag – biserica, ierarhia etc.

Egalitatea de șanse de a accede în învățământul superior din România, în perioada 2000-2010, are tendința de a a crește sau a scade? – Este potrivita pentru un studiu transversal, universul este bine definit insa nu are grupurile de risc. Are si obiective normative.

Care sunt principalele cauze ale protestelor sociale din România, în 2012? – Da, explica comportamente sociale. Donatella dela Porta

Care sunt factorii principali asociați cu neparticiparea la vot la alegerile prezidențiale din 2014? – Da, replicarea unei cercetari. De ex, s-a studiat despre neparticiparea la vot in SUA, Franta si sa vedem daca aceste teorii se aplica si la noi. Cu mentiunea "factorii specifici".

Care este impactul reformei electoralel asupra reprezentării politice? – Termenul de impact este prea vag, compozitia parlamentului, reprezentativitatea etc. S-au facut studii de acest gen.

În ce măsură pierderea de locuri de muncă din construcții explică menținerea unor proiecte de lucrări publice destinate nu numai susținerii acestui sector dar și diminuării riscurilor conflictelor sociale? – Intrebarea nu e suficient de clara. Are un nucleu destul de interesant insa trebuie impartita in mai multe aspecte. Ipoteza ar fi: Se fac lucrari publice de anvergura nu neaparat pentru ca ar fi nevoie de ele ci pentru a elimina riscurile sociale.

Patronatele din Uniunea Europeană au păreri asemănătoare privind competiția cu SUA și Asia? – Intrebarea nu este potrivita pentru ca este prea generala, nu este fezabila desi este clara, utila.

Politica socială din România este echitabilă? – Nu defineste perioada studiului. Nu este potrivita. Iz ideologic.

Sunt muncitorii exploatați de patroni? – Aceasta intrebare are un iz ideologic. Prejudecata ideologica.

Este frauda o cauză a deficitului bugetar în România? – se cunoaste raspunsul.

Care sunt schimbările care vor afecta sistemul de învățământ în următorii 20 de ani, in România? – Ni se solicita o profetie, presupuneri.

Sunt tinerii mai afectați de șomaj decât adulții? Exista date statistice pentru a raspunde acestei intrebari. Nu sunt clari termenii, perioada etc.

Care sunt relațiile de putere în organizația PSD București? – Interesanta insa ar trebui mai bine definita.

Care este evoluția nivelului de trai în perioada 1990-2000? – s-au facut suficiente studii si nu putem aduce nimic nou.

Care este dinamica ocupării spațiului public? – specificarea clara a unei manifestatii.

Care este rolul consumului în construirea identităților sociale și culturale? – este interesanta, teoria consumului ostentativ, consumam nu pentru a ne satisface niste nevoi materiale ci pentru a ne construi o identitate.

De ce rata criminalității este mai mare în rândul minorității Roma? – foarte multe studii, discriminare.

3. Analizați următoarele eventuale ipoteze ale cercetării:

Dacă bărbații sunt inteligenți, atunci au soții frumoase – nu pentru ca falsifica realitatea. Nu e util/inetersant.

Oamenilor nu le place să respecte cadrul normativ, de aceea ei trebuie obligați [teoria X] – nu este o ipoteza, generalizeaza, legile nu se respecta din teama de pedepse ci din convingerea ca asa este bine.

La începuturile umanității, oamenii trăiau în ginți matriliniare [Engels] – nu este o ipoteza, clara, are precizat universul cercetarii, e corecta logic, e semnificativa pentru antropologie si preistorie dar nu e testabila.

Dacă două comunități (grupuri) de află în conflict, gradul lor de coeziune internă crește [Sherif] – desi e foarte generala a fost testata insa pentru a face o cercetare oe baza ei trebuie redefinita si trebuie sa vedem la ce comunitati ne referim.

Incongruența de status negativă determină un nivel mai redus de participare politică [Lensky] – verificata, tinerii care sunt bine educati dar au venituri si nivel de trai radus au o predispozitie redusa la participarea redusa, cei care au status educational mai redus insa cel economic mai ridicat sunt participativi si optimisti.

Abuzul fizic și emoțional din copilărie determină preferința pentru liderii autoritari și partidele extremiste [Adorno] – da

Alienarea corelează direct proporțional cu abstenționismul electoral [Newman] – da

Structurile politice dau naștere unor coduri lingvistice distincte iar aceste coduri sunt cele care, în mod esențial, transmit cultura politică și, prin aceasta, condiționează comportamentele politice [Bernstein] – nu e foarte clara insa e valoaroasa daca o descifram, relatie intre variabilele de cercetare. comportamentele politice – participarea politica – este conditionata de cultura politica, cultura civica. Aceasta cultura politica este transmisa numai prin limbaj care este de obicei codificat. cuvintele cheie definesc un tip de limbaj politic, cultura civica este definita de aceste coduri lingvistice care se nasc de catre structurile politice. Un regim politic determina limbajul politic, cultura politica, comportamentul politic. Structurile politice determina comportamentele politice.

În perioadele de schimbare politică, se schimbă și mentalitățile – Nu, este banala, generala, are la baza stereotipuri – mentalitati.

Adaptarea studenților de la SPR 2 depinde de gradul lor de satisfacție – Prea generala. Integrarea in organizatie e bine.

Este de așteptat ca departajarea muncitorilor după vechimea în muncă să coreleze direct [cum? Pozitiv sau negativ? Crește sau scade?] cu o diferențiere a lor în raport cu modul de îndeplinire a normei [Chelcea] – Confuza, nu este clara si nu este suficient de interesanta.

Corelațiile dintre cele patru niveluri sunt influențate de o serie de factori, mai importanți fiind: vârsta, salariul, nivelul de instruire etc. Este gresit "etc". Intr-o ipoteza nu are ce cauta etc. Este nevoie de un nr finit de variabile.

Încadrați termenii de pe lista de mai jos în categoria corespunzătoare:

3. Etapele demersului unei cercetări științifice

Demersul cercetarii: o abordare secvențială

In practică, multe etape se suprapun și se intercalează, se repetă (de exemplu, redactări preliminare ale revistei literaturii, cadrului teoretic și metodologic – înainte de cercetarea propriu-zisă)

Planificarea cercetarii

Vlasceanu

problema cercetarii – ce vrem sa aflam

modelul ipotetic – pe baza intrebarii formulam ipoteza – ipoteze integrate

modelul empiric – operationalizeaza termenilor conceptuali inclusi in ipoteze, dimensiunea variabilei si indicatorii

modelul culegerii de date – metode de investigatie – elaborarea instrumentelor de culegere a datelor

modelul prelucrarii datelor – tehnicile utilizate pentru producerea de informatii pe baza datelor – tehnici statistice, matematice, interpretative – finalitati metodologie

modelul constructiei teoretice – descrieri, explicatii, predictii

reconstructia modelului teoretic al problemei

modelul praxiologic – aplicarea practica, ameliorarea problemelor practice gratie cercetarii, alternative de actionare posibile – ce actiune poate fi planificata pe baza cercetarii, strategii integrate de actiune, activitati practice

Grix

pregatirea terenului pentru cercetare

pregatirea materialelor si instrumentelor – terminologia, conceptele

citirea revistei literaturii; inspiratia; experienta anterioara

ipoteza si intrebarile cercetarii

a doua revista a literaturii

rafinirea si redefinirea intrebarii cercetarii in functie de cartile din a doua etapa

revizuirea literaturii critice – din perspectiva nevoilor noastre

alegerea metodelor si a muncii de teren

munca de teren propriu-zisa

analizarea datelor si clasificarea acestora

compararea datelor cu teoria, revizuirea cadrului conceptual

verificam daca mai avem nevoie de date

Quivy & Campenhoudt

prima etapa se refera la intrebarea de plecare: claritate, fezabila si pertinenta

explorare/cercetare: se face pe baza lecturilor, interviuri, discutii, selectionarea textelor, metodele, rezumatul, comparatia textelor intre ele

problematica: elucidarea problemelor posibile, ceea ce s-a facut pana acum, cadrul teoretic pe care il construim

constructia model de analiza: construirea unei ipoteze si a unei model, relatia dintre concepte, ipoteze, dimensiuni si indicatori

observatie: cercetarea empirica, constructie instrumentele de observatie, testarea instrumentelor de observatie si culegerea observatiilor

analiza informatiilor culese: descrierea si pregatirea datelor, masurarea relatiilor intre variabile, compararea rezultatelor asteptate si cele observate, cercetarea semnificatiei diferentelor

formularea concluziilor: reamintirea demersurilor, interpretarea rezultatelor pe baza cunostintelor noi, perspectivele practice

Influenta designului cercetarii

10 pasi

decupartea temei cercetarii

explorarea

problematica

intrebarea cercetarii / intrebarile

ipoteze

analiza conceptuala

alegerea metodelor

pregatirea activitatii de teren

culegerea, prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor culese

redactarea

Intrebarea de pornire nu este la fel cu intrebarea din chestionar!

I. Decuparea temei cercetarii

* domeniu, arie tematica, tema, subiect: ce vrem, de fapt, sa aflam?

Să aparțină unei arii tematice subsumate domeniului politic – principalele arii tematice din domeniul politic: sociologie politica, filosofie politica, marketing politic, institutii politice, relatii politice, comunicare politica etc.; dupa aceea alegerea unei teme, a unei sub teme si asa mai departe pana cand definim foarte precis tema cercetarii.

Să dețineți deja o cunoaștere relativ bună în aria tematică sau să o puteți câștiga relativ repede

Să nu fie prea vastă – să fie bine delimitată în coordonate de problematică, spațiu, timp, unități de analiză etc.(să aibă bine definit universul de referință) – decuparea unui fragment din realitate; aceste bucati trebuie sa fie cat mai mici, mai bine definite, mai precise pentru a patrunde mai profund in realitate si sa ne aduca mai aproape de miezul lucruri (Popper: stiinta spune cu atat mai multe cu cat interzice mai multe)

Fezabilitate (există surse ale datelor, resurse materiale, de timp și efort suficiente)

Claritate

Posibilitatea unui aport original (un aspect insuficient cercetat)

E mai ușor dacă există modele similare în literatura domeniului ce pot fi folosite ca punct de pornire sau replicate : imbinare, combinare, bricolaj, transformare, inovare; aplicarea a ceva ce s-a scris ca analiza pentru o alta societate sau comparatie.

exemple teme bine/prost alese – Absentionismul in Romania 1990-2014 – perioada foarte lunga de timp, este prea vasta, nu e suficient de fezabila; studiu longitutinal pentru a vedea cum evolueaza absentionismul – din acest punct de vedere este o tema bine aleasa. Prezenta la vot in tutul al doilea este mai mare decat in primul tur. De ce?

exemple de decupare

Durkheim, – studiul despre sinucidere – o tema foarte bine definita, un fenomen precis intr-o arie geografica bine definita, cu arii sociale clare;

Weber – etica protestanta – ce este si ce consecinte are ea asupra comportamentului oamenilor.

II. Explorarea, documentarea, studiul bibliografiei

Scop: acumularea unei cantități și calități de informații cu privire la tema cercetării

Identificarea surselor si a locurilor unde le gasim

Discutii cu profesori si colegi

Interviuri cu experti

Interviuri cu martori

Lectura:

Cum alegem?

Cum citim?

Lectura – problema nu este de a gasi ci:

Alegerea lecturilor (timp limitat) referitoare strict la temă

Autori fundamentali (aflăm care sunt din: dicționare, manuale, compendii)

Articole și cărți recente

„Bulgărele de zăpadă” să nu ajungă bulimie informațională

Preferarea lucrărilor de analiză și interpretare în dauna celor factuale

Optici diferite asupra temei

A citi sistematic si cu metoda; Fișe de lectură corecte și complete; cum se construiește o fișă de lectură? – datele de identificare a cartii, pagina, ideile principale din pagina, citate, reflectiile noastre.

Cum se redacteaza revista literaturii? – subiect de examen

Cum scriem despre cartile, studiile, rapoartele de cercetare pe care le-am citit? Exemplu: S.electorala. principiul pe baza caruia redactam o lucrare:

Rezumare – ce au spus autorii respectivi

Structurare logică: ordinea in care prezentam cartile si autorii – ordine cronologica, disciplinara – scolile de gandire

Prezentare critică: calități și neajunsuri în privința explicării, tratării problemelor respective

Care sunt principalele contribuții privind problemele care ne interesează?

Comparatia între autori, teorii, abordări:

Asemănări

Deosebiri

Complementarități

Contraste

Clasificări – pe ce criterii?

Care sunt dezbaterile-cheie cu privire la problemele care ne interesează?

Ce lipsuri, ce zone neexplorate, ce tăceri, ce întrebări fără răspuns ?

Evaluare personală argumentată : cu ce suntem/nu suntem de acord și de ce? Ce ne este util și de ce?

Citarea corectă a surselor ; referințele bibliografice; ilustrarea și argumentarea ideilor cu citate

Identificati asemanari si deosebiri intre M. Weber – Etica protestanta si F. Braudel – Jocurile schimbului:

Intrebarea de pornire este aceeasi: de ce si cum a aparut modernitatea, capitalismul in Europa? Ambii autori sunt interesati sa afle de ce Europa a ajuns sa domine intreaga lume? Care e succesul civilizatiei europene in raport cu alte civilizatii?

Weber: succesul vestului se bazeaza pe rationalizare, comportamente rationale iar intruparea acesteia se afla in birocratie. Birocratia este explicatia succesului si a capitalismului. Administratia publica asigura rezolvarea problemelor societatii pentru binele comun intr-un mod rational.

Braudel: Societatea traditionala se carcateriza printr-o stagnare. Nu atat rationalizarea institutiilor birocratice ale statului cum ar fi justitia sau administratia publica ci dinamica economica a jocurilor schimbului care schimba nu doar marfuri ci si idei; datorita mobilitatii geografice a oamenilor. Economia deschisa favorizeaza mobilitatea si progresul.

Revista literaturii critica: care autor are dreptate si de ce? argumentare.

Cum facem explorarea pentru o temă legată de abstenționism?

Unde sunt sursele si locurile unde gasim datele – INS, Biroul electoral permanent, autoritatea electorala permanenta, sondaje de opinie, baze de date, biblioteci, site-uri

Cu ce profesori cu ce experti discutam – martori – manifestati, participare, experti, directorii institutelor de sondare a opiniei publice, consilieri etc.

Ce carti alegem sa citim

III. Definirea problematicii

Facem o sinteza a autorilor cititi sau spune pe care dintre ei il vom folosi ca si perspectiva, luam ca model o cercetare si o replicam in Romania din prezent.

Scop: a face inteligibilă o realitate

Redefinirea temei in funcție de informatiile exploratorii și bibliografia parcursă

Bilanțul diferitelor abordări existente (mai ales perspective teoretice)

Sursele inovării în știința politică?

bricolaj

adaptarea creativă

replicare

sinteză

hibridizare

împrumut (transferul)

Construirea abordării proprii

Justificarea importanței, relevanței, originalității, utilității

IV. Formularea intrebarilor cercetarii

Puține

Să se poată răspundă – Care era organizarea politica a oamenilor acum 40.000 de ani? – nu se poate raspunde.

Să exprime clar ce vrei să afli; concise, univoce, clare

Neutralitate, obiectivitate, pertinență (sa aiba legatura cur ealitatea); intenția sinceră de a înțelege fenomenele studiate

Definirea universului de referință – cand, unde

Să fie clar cum afli răspunsurile – fezabilitate

Interesante, să nu știm deja răspunsurile (de ex. Nu: Care este rata saraciei din romania ci Ce factori influenteaza evolutia ratei saraciei?)

Să aibă mai multe răspunsuri plauzibile, posibile

Să poată fi operaționalizate în mai multe întrebări specifice, empirice, testabile

Exemple pozitive:

Durkheim – studiul despre sinucideri – De ce se sinucid oamenii?

Weber – Care sunt factorii care au contribuit la dezvoltarea capitalismului?

V. (Ipo)teze

Răspunsuri probabile la întrebările cercetării, formulate ca legături între două sau mai multe fenomene; variabila independenta/dependenta

Tezele sunt afirmații pe care le examinăm, aducând argumente pro și contra (antiteze), sinteza acestor argumente urmând să stabilească gradul de probabilitate al tezei

Sursa ipotezelor: Majoritatea ipotezelor sunt deductive – derivate din teoriile existente; alte surse: observația (inductive), intuiția, imaginația

Ipotezele nu sunt profeții – exemplu : Ponta va fi presedintele Romaniei.

Ipotezele nu sunt presupuneri/speculații/bănuieli

Reguli în formularea ipotezelor:

Să fie clară, non-ambiguă

Să aibă precizat universul de referință

Să răspundă la întrebarea cercetării

Să fie logica

Să fie semnificativă pentru un context științific, să fie inteligibilă, comunicabilă

Să se bazeze pe cunoașterea științifică prealabilă, să fie compatibilă cu ea

Să fie testabile (falsificabile); să existe date pe care le putem procura pentru a le testa nivelul de probabilitate

Utilitatea ipotezelor – pentru a ghida cercetarea, nue intotdeauna posibil, sunt domenii in care trebuie sa facem o cercetare de tip exploratoriu, Goffmann – studiul despre azile, nu avea o ipoteza clar formulata, paradigma interpretativa nu utilizeaza de multe ori ipoteze.

Varietatea; ipoteze implicite – formula tipica de exprimare a unei ipoteze este daca..atunci sau si mai pozitivist cu cat…cu atat ..insa, ele pot avea si conduce la, produce, favorizeaza, creste, cade influenteaza, determina, este cauza, este efect, este proportional, baza pe etc.

Exemple:

Durkheim: Oamenii se sinucid din cauza anomiei. Sursa ipotezei este inductiva, a observat ca anomia poate duce la sinucidere. Dar Solidaritatea sociala este distrusa de anomie.

Weber: Inductiva: in zonele dezvoltate social dezvoltarea capitalista era mai importanta.

VI. Analiza conceptuala

Definirea conceptelor cuprinse in (ipo)teze și transformarea lor în variabile (independente, dependente, intermediare)

Modelul de analiza; relatiile dintre variabile-ex:

Determinare

Covarianta

Corelatie

Cauzalitate

Circularitate – nu stim care e cauza si care e efectul pentru ca se determina reciproc

VII. Alegerea metodologiei adaptate la temă

Alegerea unui design al cercetarii ghidat de o paradigma a cercetarii; exemple de cercetari bazate pe fiecare optiune. Designul – proiectarea unei cercetari in functie de deciziile pe care le luam. Exemple:

Descriere sau explicatie?

Deductiv sau inductiv?

Ipotetic sau exploratoriu?

Producem date primare sau facem analiza secundara?

Cate unitati de analiza?

Longitudinal sau transversal?

Comparatii, clasificari, tipologii, tip ideal, modele

Alegerea stilului si metodelor:cantitativ/calitativ

De selectie (esantionare) si culegere a informatiei

De prelucrare

De analiza si interpretare

VIII. Pregatirea activitatii de teren

Ce date vom culege?

Cele din indicatorii care definesc operațional conceptele cuprinse în ipoteze (variabilele care alcătuiesc modelul de analiză al cercetării)

Date utile pentru testarea ipotezelor

Date analizabile

Date care se pretează un model de analiză simplu si clar, precis și explicit

IX. Culegerea, prelucrarea informatiei, analiza, interpretarea

Calitativ/cantitativ

X. Redactare:

introducere,

revista literaturii,

cadrul teoretic,

cadrul metodologic,

rezultate,

concluzii,

anexe

bibliografie.

Seminar 3 – Exercitii

I. King, Keohane și Verba, în Fundamentele cercetării sociale, Polirom, Iași,2000, pp.17-39 despre demararea cercetării:

1. Ce este inferența?

În general, inferența poate fi caracterizată ca o operație intelectuală prin care, dintr-un anumit număr de propoziții logice, obținem (derivăm) o nouă judecată, o nouă cunoștință.

Inferența reprezintă un proces rațional ordonat prin care, din anumite propoziții (adevărate sau false), numitepremise, este derivată o nouă propoziție, numită concluzie.

trecerea de la particular la general si invers.

2. Este metodologia separată (autonomă) și neutră în raport cu opțiunile filosofice ale cercetătorilor? De ce da? De ce nu?

autorii isi afirma inca de la inceput optiunea pentru analiza aspectelor practice si evitarea unor chestiuni de filosofia stiintei; metodologia depinde de optiunile filosofice dar metodele nu sunt asociate cu optiuni filosofice. Indiferent de optiunea fiecaruia se pot folosi orice tip de metode care nu sunt monopolul unei anumite filosofii. Din practica insa duc la o preferinta pentru anumite metode – legatura intre paradigme si metode, paradigmele au radacini filosofice.

3. Ce este un stil de cercetare?

ansamblul de metode si tehnici care au un stil comun. Exemplu: cantitativ si calitativ.

4. Diferențe fundamentale între stiluri de cercetare

calitativa- nu se bazeaza pe numere, pe limbaj natural spre desosebire de cele cantitative. Niciunul nu este superior celuilalt, ambele sunt la fel de stiintifice. Alegerea se face in functie de specificul temei.

5. De ce se alege un stil sau altul?

depinde de preferintele cercetatorului, considerente personale su chiar psihologice – nu intotdeauna alegerea unui stil se bazeaza pe considerente rationale – si de specificul temei.

6. Exemple de cercetări care îmbină stilurile

Lisa Martin – cooperarea coercitiva – gradul de cooperare internațională asupra sancțiunilor economice dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial – cantitativa – 99 de cazuri si a continuat studiul calitativ pe 6 cazuri.

Putnam – Cum funcționează democrația (Italia, N dezvoltat si S subdezvoltat) studiu caltativ legat de lideri (interviuri) + sondaje naționale

– acest lucru se numeste triangulare.

7. Care stil e mai științific și de ce ?

ambele sunt la fel de stiintifice si exista cercetari care dovedesc acest lucru.

8. La ce ajută regulile în designul (proiectarea) și efectuarea unei cercetări ?

respecta scopul cercetarii,

intelegere – abordarea calitativa,

explicatie – abordarea cantitativa

– design experimental si non-experimental, transversal si longitudinal.

9. Care sunt cele patru reguli fundamentale ale designului cercetării ? (p.21-22).

Obiectivul cercetării îl constituie formularea de inferențe.- utilizarea datelor disponibile pentru cunoașterea altor fenomene, neobservabile; scopul oricarei cercetari este inerenta

Procedurile sunt publice – metode explicite, codificate și publice – deschise comunitatii stiintifice si publicului

Concluziile sunt incerte – estimare a incertitudinii – nu putem sa cunoastem infinitatea de factori care actioneaza.

Caracterul științific este dat de metoda folosită, de modul in care inferenta noastra este formulata. – a lega doua lucruri pe baza unor metode.

10. Factorii care influențează alegerea unei teme de cercetare

simplicitatea teoriei – parcimonie

factori psihologici

sa fie de interes, sa o tema importanta, utila, reala

sa fac un pas in intelegerea, cunoasterea domeniului respectiv

11. De ce e nevoie de revista literaturii domeniului ?

cercetarea datelor anterioare, informare pentru demararea cercetarilor, a cunoaste lacunele care exista.

12. Pentru ameliorarea unei cercetări putem îmbunătăți calitatea datelor și modul lor de utilizare. Cum?

colectănd mai multe cazuri și adăugând alte variabile care descriu deja cazurile examinate.

13. Cum putem realiza o inferență validă dacă avem un număr redus de cazuri (de exemplu, cum validăm teoria descurajării mutuale?) –p.36

inregistram si sa raportam procesul in urma carora sunt generate datele; prezentarea publica a procesului

pentru a evalua cat mai bine o teorie trebuie sa colectam cat mai multe date despre implicatiile si efecetele teoriei

maximizarea validitatii masuratorilor – a masura ceea ce credem ca masuram

este necesar sa ne asiguram ca metodele de culegere a datelor sunt fezabile si de incredere; oricine ar folosi aceste metode ar ajunge la aceleasi rezultate folosind aceleasi date.

toate datele si analizele trebuie sa fie replicabile.

putem realiza o inferenta valida daca avem un numar redus de cazuri prin condiții simulate;

comparație cu alți actori – strategiile de preț sau pătrunderea unei firme pe piață,

variabila dependenta suplimentara

14. Care pot fi semnificațiile răspunsului “nu știu”, în diferite sondaje?

ignoranță, indiferență, absența informațiilor, nu dorește să răspundă, presiune sociala

15. Studiile bazate pe ce metodă sunt cel mai greu replicabile?

cercetările bazate pe observații – calitative

II. Construiți ipoteze în care considerați votul, alternativ, ca variabilă independentă și dependentă

–          dependenta – Persoanele din meniul rural au o prezenta mai ridicata la vot decat cele din mediul urban;

–          Independenta – persoanele care voteaza au predispozitia de a se implica si in alte forme de manifestare civica (participa la manifestatii); prezenta crescuta la vot determina un grad mai mare de democratizare;

III. Analizați următorul exemplu, răspundeți la întrebări și motivați răspunsurile:

Un cercetător britanic a folosit observația coparticipantă pentru a intra in medii marginale și închise. Unul dintre aceste medii a fost cel al huliganilor din galeriile echipelor de fotbal. Cercetătorul a mers până acolo încât s-a lăsat tatuat cu însemnele clubului. El a filmat cu camera ascunsă ceea ce i-a permis aflarea unor lucruri surprinzătoare, inedite, fascinante și a dus la revoluționarea ideilor despre cauzele și mecanismele huliganismului. Întrebări:

E o cercetare relevantă pentru științele politice? De ce?

– studiul subculturilor deviante – o subcultura care are valori si norme care difera substantial de cele ale majoritatii societatii.

Care ar fi obiectivele/întrebările cercetării ( ce se vrea să se afle)

De ce si cum se constituie aceste subculturi? cum se formeaza coeziune grupului?

Vi se pare că cercetătorul a încălcat deontologia? De ce?

Nu, daca a pastrat anonimatitea.

Daca da, prin ce metode am putea studia astfel de medii, fără a încălca deontologia?

Reproducerea in "laborator".

4. Analiza conceptuala

Termenii ipotezei = conceptele cuprinse in ipoteza. Din momentul definirii conceptuale se numesc variabile si pot fi variabile dependente, independente sau intermediare.

Definiții operaționale și scale

Tipuri de definiții

Ostensivă – de la a arata obiectul pe care dorim sa-l definiv

Nominală – definitia clasica inventata de Aristotel, aratand care este genul proxim, in ce clasa se inadresa si in acelasi timp diferența specifică

Definiția operațională: obiectul este definit prin proprietăți exprimate prin indicatori măsurabili și observabili empiric; transformarea conceptului în variabilă; se bazeaza pe proprietati observabile ale conceptului chiar daca el insusi nu este. Dezavantajele sunt faptul ca un obiect are foarte multe proprietati sit rebuie selectate cele mai importante. Avantajele sunt date de precizia definirii obiectului. Avantajele și riscurile definițiilor operaționale; de la obiectivitate și neutralitate la subiectivsm și relativism. Instrument de masurare a intensitatii variabilei sau conceptului.

Discuție: conceptuala = construcție teoretica;

variabila = definită prin indicatori empirici

Etapele analizei conceptuale

Construirea spațiului de atribute (Coleman, Lazarsfeld): inventarul semnificațiilor (proprietăților, caracteristicilor) obiectului

Dimensiunile conceptului: considerarea fiecărei semnificații majore a conceptului ca dimensiune a acestuia

Indicatorii: fiecare dimensiune se detaliază în variabile de referință (denumite indicatori sau itemi); indicator = semn exterior, observabil și măsurabil care se află în relație de corespondență cu indicatul (obiectul)

Scalarea: pentru fiecare indicator (item) se construiește o scară cu mai multe trepte pentru a măsura variația lui

Exemple definitii operationale

Status social;

Dimensiunea economica

Indicatori: venituri, proprietati, status ocupational, consum, modul de petrecere a concediilor),

Dimensiunea culturala

educatia, stilul de viata,

Dimensiunea politica

Indicatori: participarea la luarea deciziilor, functia intr-o organizatie, influenta in mediul social, reprezentarea in plan politic)

Dimensiunea Etnica

criterii socio-demografica, status familial

Dimensiunea simbolica

prestigiu, respect

Poate aparea incongruneta de status, Lenski – contradictie intre dimensiuni – negativa – educatie mai scazuta venituri mari si pozitiva invers.

Dezvoltare (Lipset) – Economica, sociala etc.

Ipoteza lui Lipset

pe măsură ce societățile se dezvoltă din punct de vedere economic și cultural, ele vor crea, inevitabil, regimuri democratice

studiu pe 4 categorii de state: democrații europene, dictaturi europene, democrații latino-americane și dictaturi latinoamericane.

a strâns date despre alegeri, drepturi și libertăți cetățenești, libertatea presei și sistemele de partide din 48 de națiuni.

a descoperit o corelație statistică între gradul de dezvoltare economico-socială și gradul de democratizare. O corelație nu înseamnă, însă, și o legătură cauzală.

Democrație; – stat de drept, drepturi si libertati sociale

Scală care să măsoare gradul de democratizare

sufragiu universal

pluripartidism

opozitie-putere

societate civila

mandate limitate

stat de drept

libertati si drepturi cetatenesti

independenta justitiei

Cultură civică (Almond&Verba); – ce ar fi dispusi sa faca cetatenii unei tari pentru a influenta guvernarea – sa influenteze si pe altii, sa faca ceva, sa nu faca nimic.

cultura politică parohială; – caracteristică pentru societățile tradiționale, cele care nu au deci o structurare clară și stabilă a rolurilor și funcțiilor politice, în care interesul este concentrat exclusiv asupra aspectelor cotidiene și imediate. Individul nu depășește nivelul propriei parohii sau, cum am spune astăzi, al propriului cartier. Este vorba despre un mod simplu și dezarticulat de percepere a autorității politice, care la rândul ei are o acțiune dezlânată și episodică. E un tip de cultură precară și care reprezintă mai degrabă trecutul societăților

cultura politică pasivă sau aservită; – Cultura politică aservită sau pasivă este proprie societăților politice în care există centralizare. Avem de-a face, altfel spus, cu o organizare a spațiului politic potrivit regulilor modernității, dar e vorba, în același timp, de spații autoritare, de regimuri care controlează viața comunitară. În asemenea regimuri, atitudinea indivizilor este una de acceptare, de servitute voluntară, cum spunea acum mai multe secole Étienne de la Boétie, pentru a descrie faptul că indivizii acceptă dominația unui tiran. Cultura supunerii este cultura acceptării unei autorități care poate să fie nelimitată, pentru că ea, autoritatea, este luată drept ceva natural, care e exercitat cu necesitate și fără nicio rezervă.

În fine, a treia formă – cultura politică participativă – este proprie societăților care sunt, pe de o parte, structurate foarte bine din punctul de vedere al rolurilor și funcțiilor politice, dar și în care, pe de altă parte, exercitarea puterii se face în condiții democratice, indivizii fiind deci asociați în luarea deciziilor. Actori conștienți și raționali, cetățenii își asumă statutul ca pe unul care contează în articularea jocului politic. politică participativă. – Cultura politică participativă este cultura societăților democratice avansate. Regăsim aici opoziția dintre societatea civilă și stat, tematizată de Colas sau Schmitter. Trebuie să menționez însă că această cultură politică participativă menține, nu distruge diferențele: din acest punct de vedere, un sistem electoral, de pildă, produce efecte diferite dacă factorii istorici și culturali variază (Taagepera).

Birocrație (Weber); – dimensiunea organizatiei, prezenta regulilor sociale

birocrația este o structură specifică de statusuri și roluri, în care puterea de a influența acțiunile organizației crește de la bază către vârf. Weber o definește prin următoarele trăsături specifice:

Marimea organizatiei: numar de membrii; marimea resurselor

Complexitatea: obiective; nr de subsiteme

Specializare: nivel de expertiza; nr de posturi

Ierarhia: % de membrii in administratie, conducere; nr de niveluri ierarhice

Disciplina -norme si reguli

Neutralitatea: modalitate de promovare; criterii de apreciere a performantei

Capital social (Putnam) – totalitatea relatiilor sociale productive dintr-o comunitate – prezenta increderii Cum functioneaza democratia?

capitalul social – organismele sociale care pot mari eficienta guvernelor locale din Italia – preconditia pentru modernizare

cooperarea – informatia; puterea de control

dilemele actiunii colective

asociatile de credit prin rotatie

Dimensiuni:

increderea in relatiile interpersonale

– increderea in prieteni, familie, necunoscuti, vecini

increderea in institutii

– increderea in parlament, guvern, armata etc

increderea in viitor

– maine mai bine ca azi, da/nu

Atitudinea fata de reforma (Sandu) (prin indicatori, adică prin semne măsurabile și observabile) a atitudinii față de reformă ne permite să construim o scală de măsurare a acestei atitudini, pe următoarele dimensiuni:

I. Atitudinea față de economia de piață

Credeți că privatizarea e bună?

Credeți că statul ar trebui să mențină controlul asupra unor sectoare importante ale economiei?

Credeți că statul ar trebui sa controleze formarea preturilor?

II. Atitudine față de democrație

E bine să existe mai multe partide

Era mai bine înainte de decembrie 1989 ?

III. Opțiune electorală

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cu cine ați vota ? ..

IV. Percepția viitorului pesimism/optimism

Cum credeți că veți trăi peste 5 ani?

V. Atitudine față de risc

E mai bine să ai un salariu mic și sigur decât un câștig mare dar nesigur

VI. Individualism/colectivism

E bine ca tinerii să ia singuri hotărârile în viață, fără amestecul părinților?

VII. Localism/universalism

E bine să ne integram în UE, NATO … ?

VIII. Satisfacția personală

Cat de mulțumit sunteți de viata dvs.?

Scalele

– baterii de intrebari care ne ajuta sa masuram un fenomen social sau politic.

Scop: fundamentul măsurării (cuantificării) în științele sociale

Definitie: distribuirea unui spațiu de atribute pentru o anumită populație (grup de obiecte de studiu); împărțirea populației în categorii (Almond si Verba)

Exemplu: construiti scale prin distribuirea următoarelor atribute pentru populația SPR2 :

gen – masculin, feminin;

inteligență – medie, superioara;

adaptare – se identifica cu obiectivele mediului, se simte confortabil; alienare – adaptat si neadaptat; – identificatorii adaptarii – notele, frecventa la scoala, starea de satisfactie in raport cu facultatea etc;

status social; – mediu si ridicat.

ce categorii rezultă? Populatia se imparte in anumite categorii in functie de criterii.

Tipuri de scale (niveluri de masurare)

Nominale : diferențiere simplă a atributelor (ex: genul)

Ordinale: diferitele valori (parametri) ale atributelor se pot ordona pe o listă (continuum) – ex: nivel de educație; clasele sociale – care este ultima scoala absolvita? 1. generala, 2. gimnaziala etc

Cardinale: permit compararea diferențelor dintre valorile atributelor: nivel de școlaritate – cati ani de scoala ati absolvit: intre 1 si 8 clase; intre 9 si 12 clase; intre 13 si 15 clase etc valorile sunt ordonate dar stim precis care sunt diferentele intre valorile scalei.

Scale de interval: subspecie a scalelor cardinale în care intervalele dintre valorile atributelor sunt egale (ex: nr. de clase absolvite; satisfacția față de viață), incredere); avantaj: redefinirea variabilelor prin adunarea sau scăderea intervalelor (exemple)

exemplu:- cata incredere aveti in parlament? foarte putina, putina, potrivita, multa, foarte multa

Variabilele variza intr-un interval, dar in acelasi timp in scalele nominale nu exista o astfel de ordonare, deci nu toate variabilele sunt continui ci exista si variabile discrete. Nu putem sa calculam medii in cazul variabilelor discrete.

Număr par/impar de trepte? (avantaje/dezavantaje)

In cazul scalelor nu numar par de trepte este absentza zonei de neutralitate. Insa se poate ca eliminand zona de neutralitate sa ii obligam pe oameni sa nu se mai ascunda in spatele neutralitatii si sa isi formuleze o optiune clara.

Sondaj Avangarde, oct.2010:

„Câtă încredere aveți în președintele Băsescu?

deloc

foarte puțină

puțină

multă

foarte multă”

* 3 trepte in zona negativa, cu potential manipulatoriu.

Consistența scalei

Toți itemii scalei măsoară același lucru (adică, variația variabilei); exemplu “asa nu!” Masurarea antisemitismului:

Ati accepta ca dintre prietenii vostri sa faca parte si persoane de etnie evreiasca?

Credeti ca Holocaustul a existat cu adevarat?

Lenin a fost evreu! – gresit

Importanța etalonării (pretestării) scalei pe grupuri mici – intre 10 si 100 verificam scala, acest panel alcatuit din jurati, in functie de raspunsurile lor, vom hotari daca respectiva scala este consistenta.

Exemplu: comportamente de căutare a unui loc de muncă (situarea lor pe un continuu de la pasive la active)

„Dacă sunteți șomer, cum procedați pentru a căuta un nou loc de muncă?”

Construiti scale si identificati tipul lor pornind de definitia operationala a conceptelor din ipotezele lui Durkheim si Weber

Lecturi :

DURKHEIM, E.: Despre sinucidere (trad. Mihaela Calcan), Institutul European, Iași, 1993, pp. 118-163.

WEBER, M.: Etica protestantă și spiritul capitalismului (trad. Ihor Lemnij), Humanitas, București, 2003, p.167-192.

Durkeheim, sinuciderea variabila dependenta iar cea independenta era anomia. o scala pentru sinucidere si una pentru anomie.

Operationalizarea

sinuciderea – rata sinuciderilor la 1 mil. – intre 0 si 10; intre 11-50; > 50. – masoara intensitatea fenomenului; scala cardinala

anomia – frecventa comportamentelor religioase, indicatori ai solidaritatii, sprijin social, reducerea numarului de casatorii, copii nascuti in afara casatoriilor, nr. de divorturi, rata criminalitatii.

Weber, dezvoltarea este variabila dependenta, variabila independenta este etica protestanta.

Dezvoltarea economica de tip capitalist – definire operationala; nr de intreprinderi, tipuri de afaceri, cifra de afaceri etc.

Protestantismul – recensaminte, cat % erau de confesiune protestanta. – scala ordinala cu 2 trepte

Seminar 4 – Exercitii

1. Dupa aplicarea scalei, Bogardus a calculat 3 indici

Indicele contactului social (ICS) numara in cati itemi a fost cuprins un anumit grup etnic

Armeni =1

Canadieni =5

Romani=5

Indicele distantei contactului social (DCS) aduna rangurile crescatoare ale itemilor si se imparte la nr. lor

Armeni=6÷1=6

Canadieni=15:5=3

Romani =1+2+3+4+5= 15 => 15÷5 =3

Indicele de calitate a contactului social (CCS) se aduna rangurile descrescatoare ale itemilor

Armeni = 2

Canadieni = 7+6+5+4+3 = 25

Romani = 7+6+5+4+3 = 25

Tema: calculati cei trei indici pentru toate grupurile etnice, bazandu-va pe chestionarul Bogardus completat din reader

2. Construiti scale (si identificati tipul lor ) pentru a masura:

Mediul de rezidență; (nominala)

Rural

Urban

încrederea în instituții și autorități publice;(de interval)

Foarte scazuta (1)

Scazuta (2)

Medie(3)

Mare(4)

Foarte mare (5)

status ocupațional; (scala nominala/ordinala prin separatia activ/inactiv)

Fara ocupatie

[anonimizat]

Necalificat

Somer

Pensionar

clase sociale; (ordinala)

Baza

Mijloc

Varf

veniturile lunare

Fara venituri

Sub 500 lei

500 -1600 lei

Peste 1600

vârsta (oridinala)

Copil

Adolescent

Tanar

Adult

Varstnic

3. Religiozitatea – definiție operaționala – de la concept la grad

Tema: scalați fiecare indicator si construiti intervalul de variatie al scalei:

Sursa: Quivy & Campenhoudt, op.cit., p.123

5. Scalele de atitudine

studiul comportamentelor sociale sunt determinate de atitudini in majoritatea situatiilor

atitudinilie sunt predictori pentru comportamente – care sunt aceste atitudini si ce le determina?

cand aceste atitudini devin comportamente colective

forta atitudinilor atunci cand sunt imbratisate de grupuri mari de oameni, cum se transmit ele si prin ce vehicole?

Masurarea atitudinilor

Putem afla ce atitudini exista prin sondaje, prin comunicare verbala; nu avem acces direct in psihicul indivizilor. Exista si atitudini pe care nu le constientizam.

Definitia: un continuum pe care putem ordona indivizii in functie de raspunsurile lor la o baterie de intrebari (de ce nu o singura intrebare?) – inhibitia, spirala tacerii, lipsa de constientizare, sinceritatea etc.

Axioma: Variatia raspunsurilor e determinata de variatia atitudinilor – raspunsurile nu reflecta intotdeauna atitudinea, sau daca o reflecta nu este o relatie mecanica 100% iar metodele si tehnicile ne ajuta sa crestem acest grad de probabilitate sa micsoram eroarea produsa de formularea intrebarilor si eventualele distorsiuni

Atitudine/ opinie (probabilitate)

Elementele atitudinii – care e mai greu de identificat?

Continut: obiectul la care se refera

Valenta: favorabila (+); nefavorabila (-); neutra (0)

Intensitatea

Exemplu:

Klaus Iohannis – obiectul

scala cu 5 trepte

intensitatea se masoara prin baterii de intrebari, spre exemplu: Il veti vota pe Klaus Iohannis?

Se poate insa sa existe o atitudine pozitiva insa totusi lumea sa nu voteze. – frustrarea electoratului.

Forme si notari diferite:

acord/dezacord (2 trepte: cu valori 0 si 1) fata de itemii scalei sau scale cu mai multe trepte ce nuanteaza gradul de acord

Itemi care variaza in acelasi sens sau itemi care variaza in sensuri diferite

Itemi care au valori egale sau al caror scor variaza

Cand, unde si de ce au aparut scalele de atitudine? 1920 -1940 SUA. – primele scale au masurat relatiile inter-rasiale si inter-etnice

Atitudinea fata de reforma, D. Sandu, Romania, 1995

I. Atitudinea față de economia de piață

1. Credeți că privatizarea e bună?

Da (1punct)

Nu (0puncte)

2. Credeți că statul ar trebui să mențină controlul asupra unor sectoare importante ale economiei?

2.1. Da (0puncte)

2.2. Nu (1punct)

3. Credeți că statul ar tebui sa controleze formarea prețurilor?

Da (0puncte)

Nu (1punct)

II. Atitudine față de democrație

4. E bine să existe mai multe partide ?

Da (1punct)

Nu (0puncte)

5. Era mai bine înainte de decembrie 1989 ?

Da

Nu

III. Opțiune electorală

6. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cu cine ați vota ?…

6.1. (Partide reformiste….)

6.2. (Partide neocomuniste…)

IV. Percepția viitorului pesimism/optimism

7. Cum credeți că veți trăi peste 5 ani?

Mai bine

La fel sau mai rău

V. Atitudine față de risc

8. E mai bine să ai un salariu mic și sigur decât un caștig mare dar nesigur ?

Da

Nu

VI. Individualism/colectivism

9. E bine ca tinerii să ia singuri hotărârile în viață, fără amestecul parinților?

9.1. Da

9.2. Nu

VII. Localism/universalism

10. E bine să ne integram în UE, NATO…?

Da

Nu

VIII. Satisfacția personală

11. Cat de mulțumit sunteti de viata dvs.?

Foarte mulțumit, mai degraba mulțumit

Foarte nemulțumit, mai degraba nemulțumit

Indicatorul Almond & Verba:

Ce ar fi dispusi sa faca cetatenii unei tari pentru a incerca sa influenteze guvernantii – raspunsuri multiple %

I. SĂ MOBILIZEZE ȘI PE ALȚII, din care:

1. Să organizeze grupuri informale – prieteni, vecini, să scrie scrisori de protest, petiții (+)

2. Să activeze într-un partid (+)

3. Să activeze într-un grup formal (sindicat, biserică, asociații) (+)

II. SĂ ACȚIONEZE SINGURI, din care:

4. Sa contacteze liderii aleși sau presa (+)

5. Să contacteze funcționarii publici (-)

6. Să contacteze un avocat și să dea statul sau respectiva organizație. în judecată (+)

7. Să voteze împotriva puterii la viitoarele alegeri (+)

8. Acțiuni violente (-)

9. Simplu protest (-)

III. NIMIC (-)

Tehnici de masurare a atitudinilor

Autonotarea: respondentii incercuiesc varianta de raspuns corespunzatoare atitudinii lor – situarea pe axa dreapta – stanga

Scala Likert: chestionar – intrebari inchise (acord/dezacord) ordonate in functie de intensitatea mai mare/mai scazuta a atitudinii – spre deosebire de scalele de interval, intrebarile nu au aceeasi greutate, unele au o greutate mai mare si primesc un punctaj mai mare de la 1 la 5 si altele reflecta o atitudine mai putin intensa – lista de intrebari care reflecta o intensitate crescatoare sau descrescatoare a unei atitudini – de obicei sunt 5 itemi astfel in tabelul de mai jos exista 5 propozitii.

Ex: toleranta fata de drepturile minoritatilor etnice: sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii?

De la 1 la 5 variaza intoleranta in raport cu maghiarii.

Sxala are o zona negativa, neutra si pozitiva, trebuie ponderat fiecare item cu scorul din dreapta pentru a afla toleranta si cel din stanga pentru a afla intoleranta.

3. Scala Bogardus masoara distanta sociala intre grupuri etnice, rasiale, clase sociale, ocupatii, vârste;

Ex: români/maghiari; maghiari/români; români/romi; etc.

Dimensiuni:

Geografica

Social – Profesionala

Familiala

“Luand in considerare primul dvs. impuls acceptati cu usurinta ca un rom sa fie (Da/Nu):

1.Cetatean al tarii 2. locuitor al orasului meu 3. al cartierului meu; vecin de bloc, de palier…4. coleg de munca 5. prieten 6. membru al familiei dvs.

Alte tehnici de scalare: Thurstone, Guttman, Lazarsfeld (analiza structurilor latente) – a se vedea readerul

Scala Thurstone

Scalele de interval au fost primele care au apărut, deși nivelul lor de măsurare este cel mai înalt nivel la care s-a ajuns până astăzi, fiind și cea mai familiară cercetătorilor din domeniul științelor socioumane.

Pentru întocmirea scalei trebuiesc aplicate mai multe principii:

– să se evite itemii care se referă la trecut mai mult decât la prezent.

Ex. Este mai acceptabilă întrebarea “Munca reprezintă o valoare socială” decât “din copilărie am învățat că munca reprezintă o valoare socială”.

– să fie eliminați itemii care pot fi interpretați în multiple moduri.

Ex. “omul este rezultatul muncii sale” – are mai multe înțelesuri: munca l-a creat pe om, prin muncă omul se desăvârșește, cine nu muncește nu ajunge niciodată om, etc – nu se recomandă în construirea scalelor de atitudine.

– să fie îndepărtați itemii care nu au legătură cu obiectul social măsurat.

– să se selecteze itemi care să acopere întreaga scală, de la o atitudine intens negativă la o atitudine intens pozitivă;

– itemii să fie formulați simplu, clar și direct;

– să se evite itemii care introduc ambiguități, precum enunțurile care se referă la “toți”, la “nici unul”

Ex. “Toți oamenii consideră munca o necesitate” sau “niciun om nu trebuie să ocolească munca”

– să se evite dubla negație în formularea enunțurilor.

Scorul obținut de persoanele la care s-a aplicat scala se calculează astfel: sunt însumate valorile de scală pentru itemii aprobați (+), iar suma rezultată se împarte la numărul acestora.

Avantajele scalei Thurstone:

permite diferențierea unui număr mare de persoane după intensitatea atitudinilor acestora;

itemii reținuți după evaluarea judecătorilor au un grad de fidelitate mai înalt decât alte tipuri de scalare.

Dezavantajele scalei Thurstone:

construirea scalei necesită timp mai mult decât în cazul altor tehnici de scalare;

este posibil ca persoanele care obțin același scor să aibă totuși atitudini diferite, sub raportul intensității lor;

nu asigură o predicție mai bună a comportamentului decât alte tehnici de scalare.

Testele Guttman. Guttman propune o formă mai riguroasă de măsurare a atitudinilor prin

scala ierarhică cumulativă. Această scală e ordonată astfel încât orice subiect ce răspunde

favorabil la întrebarea N, presupunem că a răspuns pozitiv și la întrebarea N – 1. De exemplu:

1. Considerați ca fiind normal să existe în fiecare gospodărie un TV

a. da b. nu

2. Considerați că ar trebui utilizat acest televizor de către toți membrii gospodăriei?

a. da b. nu

3. Amânați / anulați alte activități pentru a urmări programul TV?

a. da b. nu

4. Preferați să rămâneți în fața televizorului în loc să dormiți?

a. da b. nu

5. Mâncați în fața televizorului?

a. da b. Nu 16

Numărul de itemi poate fi mai mare sau mai mic în funcție de tema cercetării sau de nivelul

de detaliere pe care-l dorește cercetătorul. Pe scala Guttman se poate realiza un scor în

funcție de numărul de întrebări la care răspund cei cercetați, existând un minim și un maxim.

Seminar 5 – Exercitii

Comparati metodele de aplicare a chestionarelor

Ordinea intrebarilor (document ”Ordinea intrebarilor”)

Schema de interpretare a chestionarului IPP/Gallup (Caiet Sondaj pp.77-87) data viitoare

Autoprezentare si abordarea respondentilor

Calitatile unui bun operator de teren

Dati exemple de intrebari fara focalizare, efect de halou, efect de lista

Dati exemple pentru formele de intrebari prezentate in slide-ul anterior

Formulati o intrebare pentru a afla frecventa folosirii abuzului fizic (bataii) impotriva copiilor

6. Sondajul de opinie

Clasificarea metodelor

Alegerea lor depinde si de paradigma (stilul de cercetare): pozitivista/interpretativa

Cantitativ/calitativ

Structurate/nestructurate

Culegere/prelucrare

singura unitate de analiza/mai multe

Date obiective/subiective

Date primare/secundare

Tipuri de studii: descriptiv/explicativ/normativ

Longitudinal/transversal

Opinia publica

Definitie – Opinia publică este ansamblul opiniilor exprimate în raport cu un subiect precis, de interes public și care, de obicei, ține de actualitate.

Formare – fenomen obiectiv care se formeaza prin mass-media, formatori de opinie, socializare si comunicare politica.

Importanta pentru politic – influenteaza alegerea politicienilor si a deciziilor lor; sancționează comportamentele și opiniile membrilor comunității, aprobă sau dezaprobă, recompensează sau pedepsește, fiind o "păzitoare a moravurilor" și un puternic instrument al controlului social.

opinia publică ghidează acțiunile elitelor politice, atât în domeniul electoral cât și în domeniul politicilor publice.

Opinia publică poate influența luarea unor decizii politice și, de asemenea, produce reacții la decizii deja puse în practică.

Opinia publică reprezintă, astfel, un feedback pentru guvernare și pentru politică, un mijloc de control al guvernării prin judecățile criticile pe care le exprimă la dresa guvernării.

control social

integrare sociala

Stratificarea opiniei publice – opinia publica nu este un monolit, exista o opinie majoritara (opinia unei majoritati), dominanta (se propaga mai repede, dezirabila social si politic). Printre factorii care au contribuit la modificări ale curentelor dominante din opinia publică:

campanii de informare și persuasiune,

dezvoltarea mass-media private și

diversificarea peisajului media,

activitatea liderilor de opinie,

grupuri de presiune influente,

crearea de noi grupuri și modele de referință,

procesele de integrare europeană.

impactul schimbărilor economice și sociale și

constituirea unei noi experiențe personale și sociale care au creat o mai bună cunoaștere

exemplu: este dezirabil sa iubim natura, opinie publica care a fost minoritara dar devine dominanta si tinde spre a deveni majoritara.

Metoda de cunoastere a opiniei publice este sondajul de opinie.

Publicuri si mase

Sondaje si anchete

Definitie: Sondajul de opinie este metoda sociologica de sondare a unui esantion reprezentativ (selectie a populatiei realizata prin metode statistice) dintr-o populatie. Ipoteza pe care se bazeaza sondajele de opinie este ca studiind aceasta mica selectie in raport cu marea populatie vom fi capabili sa aflam configuratia intregii populatii. Se justifica inferenta de la nivelul esantionului la nivelul populatiei intregi. Legatura intre sondaj si democratie.

Functiile sondajului de opinie:

Functia cognitiva – cum gandeste populatia despre principalul subiect de interes public

Functia persuasiva – accentuarea conformismului

Functia politica practica – marketing, campanii electorale, comunicare politica

Diferenta intre sondaj si recensamant;

sondaj (date subiective) si

ancheta (date obiective – cele ale INS – venituri in gospodarie, consum etc.)

Sondajul este o metoda cantitativa.

Obiective: aflarea cunostintelor, atitudinilor, motivatiei, valorilor si comportamentelor publicului in raport cu subiectul respectiv

descriptive

obiective explicative: cele din mediul academic

predictive

normative – ex. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

Cand alegem metoda sondajului de opinie? – una dintre cele mai folosite metode in sociologia politica; cand avem nevoie de o cantitate mare de informatii, contact direct cu opinia publica, rezultatele pot fi generalizate cu un anumit grad de probabilitate.

Meritele si limitele sondajului de opinie – costuri, metoda superficiala, e foarte greu sa ajungi la credintele profunda ale oamenilor, sinceritatea respondentilor este foarte greu de obtinut, oricat de mult s-a perfectionat sondajul in ultimii ani el nu poate sa ne asigure o probabilitate totala pentru ca exista numeroase surse de erori care nu ne fac sa renuntam la sondaj ci sa le micsoram.

Bourdieu :”opinia publica nu exista”

Care sunt principalele surse de erori si distorsiuni in masurarea opiniei publice si cum le putem contracara?

– grad de incredere si marja de eroare de +/- dar aceasta eroare este doar cea provenita din esantionare insa un sondaj bine facut nu trebuie sa aiba o probabilitate mai mare de eroare de 5% dar eroarea totala a sondajului de opinie este mai mare pentru ca in afara de eroarea de esantionare sunt erori provacate de chestionar care decurg din modul in care au fost formulate intrebarile, din limbajul folosit, din ordinea in care au fost puse intrebarile, din lipsa sau prezenta zonei neutre in scalele de raspuns la intrebari etc. O alta sursa este aplicarea chestionarelor – factorul uman. Non-raspunsurile. prelucrarea datelor, interpretarea datelor si nu in ultimul rand comunicarea rezultatelor pot fi surse de eroare. Astfel eroarea poate ajunge pana la 20%.

Metode de prevenire – instructajul celor care iau interviurile, rafinarea metodelor de esantionare, redactare atenta a chestionarului; cotrolul in teren

Clasificarea sondajelor

Criterii:

Domeniu –

politic,

social – saracie si alte comportamente, violenta in familie etc,

economice – marketing

culturale

Unitatea de esantionare: persoane, gospodarii, state, natiuni, intreprinderi etc.

Metoda de aplicare: postal, telefonic, autocompletare, fata in fata, internet

Timpul: transversale / longitudinale

Altele:

Studiul panel – pastreaza acelasi chestionar si il aplica din cand in cand si acelasi esantion

Omnibus – mai multe domenii

Barometru – pastreaza acelasi chestionar si il aplica din cand in cand

Exit poll

Chestionarul

Exercitiu – metoda de comparare a aplicarii chestionarului.

Definitie: intrebari ordonate logic si psihologic, scopul unui chestionar este de a testa ipotezele cercetarii – vazand care sunt termenii ipotezei si intrebarile din chestionar sunt niste itemi care operationalizeaza termenii ipotezei. Un chestionar este un instrument de aplicare a interviului structurat, nu este o lista de intrebari pentru ca in spatele intrebarilor se afla un model de analiza a relatiilor dintre variabilele ipotezei si aceste relatii inseamna testarea ipotezelor.

Schema de interpretare – care sunt obiectivele, ipotezele, principalele variabile si ce relatii sunt intre ele, principalele scale de atitudini , baza de date, ce prelucrari putem face cu baza de date obtinuta in urma prelucrari de date? Frecvente, medii, corelatii, cauzalitati, interdependente; indicii agregati)

Structura: introducere (prezentare, incalzire, garantii), cuprins (grupat pe teme), incheiere (multumiri, identificare)

Calitatile intrebarilor:

focalizare, – o intrebare dintr-un chestionar abordeaza o intrebare unic si specifica

scurtime,

claritate,

neutralitate,

factualitate,

specificitate

Importanta anchetei pilot (pretestarea chestionarului)

Erori in formularea intrebarilor

Abuz de neologisme

Aroganta

Dubla negatie

Termeni ambigui

Argou

Jargon

Și/sau

Spirala tacerii (dezirabilitate sociala, presiunea conformismului)

Acceptare/ respingere fata de operator/institut

Tendinta spre da/nu sau spre zona neutra

Atractia raspunsului pozitiv

Reactia de prestigiu

Halo – prin contagiunea raspunsurilor

Efectul de lista (contracarare: cartonas “show-card”) – ordinea in care punem raspunsurile predefinite la o intrebare

Push polls (contracarare) – sondaje care te imping sa alegi o singura intrebare

Forma si ordinea intrebarilor

Inchise – cel mai frecvent, deoarece sunt mai usor de cunatificat, de procesat si sunt specifice interviului structurat.

Deschise – sunt exceptie

Semideschise – a, b, c si altele; raspunsuri predefinite si altceva

Filtre – sunt intrebari prin care respondentii care aleg o varianta de raspuns sunt trimisi la un anumit pachet de intrebari care corespunde raspunsului lor.

bifurcate

De trecere de la o sectiune la alta a chestionarului – tampon –

De control – cu acelasi continut dar formulate cu cuvinte diferite pentru a verifica duritatea opiniilor

Parte/intreg (Pâlnia si pâlnia inversată) – trecerea de la general la particular (trecerea de la particular la general) – in functie de subiect, intrebarile mai delicate e bine sa folosim palnia, dar exista si riscul efectului de halo.- oamenii isi poriecteaza viata personala la scara intregii societati.

Parte/parte –

Consistenta/contrast

Seminar 6 – Exercitii

I. Munca dvs. vi se pare:

minunată, plina de satisfacții

groaznic de plictisitoare

– nu exista zona neutru, scala nu e bine construita din punct de vedere a continutului

II. Cât de multă informație existențială asimilați pe durata interrelațiilor dialectice din procesul activității?

Foarte multă

Suficientă

Foarte puțină

Deloc

– abuzul de neologise, ambigua, scala nu are zona neutra

III. Credeți că în organizația dumneavoastră comunicarea este non-ambiguă?

Da

Nu

– intrebarea nue ste clara, pentru ca nu este formulata la modul pozitiv, scala nu este suficient de nuantata.

IV. Credeți că activitatea dumneavoastră este pasionantă și informativă?

Da

Nu

– lipsa de focalizare, se intreaba doua lucruri si in aceeasi intrebarea, scala nu este suficient de nuantata

V. Mama dumneavostra lucrează?

Da

Nu

– formularea va determina reactia de prestigiu, ar trebui construita o scala

VI. Ce v-ar placea să faceți ?

să particip la cercetari științifice

să mă uit la telenovele

să nu fac nimic

– dezirabilitatea sociala – nr de raspunsuri sa fie distorsionat din cauza optiunilor, ce v-ar placesa sa faceti cel mai mult sau precizarea momentului, intrebare semideschisa: altele sau intrebare deschisa

VII. Sunteți în favoarea autonomiei locale ?

Da

Nu

– scala are prea putine trepte

VII. Sunteți în favoarea privatizărilor și a liberalizării prețurilor?

Da

Nu

-lipsa focalizarii, se intreaba doua lucruri

IX. Nu credeți că “Realitatea TV” nu este obiectivă și, deci, credibilă?

Da

Nu

– nu este clara si induce ideea ca Realitatea TV nu este obiectiva.

X. Ianuarie 1999, sondaj CURS-CSOP:

a) Cât de mulțumit sunteți de activitatea guvernului în următoarele domenii :

– foarte nemultumit.

b). Dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare, cu ce partid sau formațiune politică ați vota?

– raspunsul de la b a fost influentat de intrebat de a; efectul de halo.

În care ordine, ab sau ba, credeți că ponderea procentuală a celor care ar fi votat cu CDR ar fi fost mai mare și de ce?

– ba

XI. SUA, alegerile prezidențiale din 1988:

Dukakis

Bush

În care ordine, ab sau ba, credeți că ponderea procentuală a celor care ar fi votat cu Dukakis ar fi fost mai mare și de ce?

– ab ar fi votat mai multi cu Dukakis; efectul de lista

In ce ordine: “ab” sau “ba”, intrebarea « a » a obtinut un procent mai mare din acordul persoanelor intervievate in sondajele de opinie respective si de ce ?

Cazul (ba), deoarece daca ii intrebam mai intai daca URSS ar trebui sa permita jurnalistilor americani sa vina la ei, ar opta pentru o relatie de reciprocitate. Efectul de halo.

Cand studentii intervievati recunosc mai putine afinitati politice cu parintii ?

(ab) deoarece vor exprima prima data optiunile parintilor si le vor modifica pe ale lor pentru a fi diferiti, reactia de prestigiu.

In ce ordine: “ab” sau “ba”, intrebarea « a » a obtinut un procent mai mare din acordul persoanelor intervievate in sondajele de opinie respective si de ce ?

(ba) deoarece in caz contrar proiecteaza multumirea/nemultumirea din viata personala asupra vietii in genera palnie inversata; recunoasterea unui esec in casnicie este considerat un esec personal si in general tendinta de a compara gradul de multumire in general cu multumirea in casnicie, in casnicie este mai mare si daca ii intrebam mai intai b aceasta multumire b va avea un efect de halou asupra intrebarii a

In ce ordine: “ab” sau “ba”, intrebarea « a » a obtinut un procent mai mare din acordul persoanelor intervievate in sondajele de opinie respective si de ce ?

(ba), spirala tacerii

Schema de interpretare a chestionarului Gallup

Obiectivele: intoleranta, discriminare si autoritarism in opinia publica.

Principalele sectiuni: prelucrarea s-a bazat pe corelatii statistice si regresii multiple. ce variabile se leaga si in ce fel (pozitiv sau negativ), construirea portretului robot al extremistului tipic.

Perceptia prezentului si viitorului, surse de informare, religiozitate, capital social incredere, retea sociala de sprijin etc.

Negativism, sentimente negative: la intrebarile de tipa a – frustrare, alienare, nemultumire si pesimism.

*se inverseaza itemii pentru a contracara efectul de lista;

Socio-demografic: – gen, varsta, ocupatia, limba, nationalitatea, venituri si cheltuieli, marimea gospodariei, etc

Atitudini fata de minoritati: intoleranta, discriminare, distanta sociala

Ideologii sociale: nationalism, religiozitate, autoritarism

Optiuni politice

Ipotezele: un raspuns probabil la intrebarea cercetarii formulata ca o legatura intre doua sau mai multe fenomene, variabile.

Influenta factorilor socio-demografici asupra atitudinilor – se coreleaza cua titudinile fata de minoritati cat si cu ideologiile sociale.

Portretul robot al extremistului: femeie, o persoana in varsta, nesalariat, nivel redus sau cel mult mediu, mediu rural, localitati izolate si fara diversitate etnica.

voteaza mai degraba cu PSD si PRM.

Greselile unui operator de teren: sa influenteze, supra-sondarea, sa interpreteze si sa explice gresit o intrebare.

7. Esantionarea

1. Termeni cheie

Esantionarea: construirea esantionului; se foloseste doar pentru metodele cantitative sau si calitative? – esantionarea se foloseste si in metode calitative, esantionarea documentelor. zile, selectie etc.

Esantion: o selectie din populatia ce constituie universul cercetarii

Universul cercetarii (populatia studiata): totalitatea populatiei avuta in vedere ca sursa posibila de informatii, conform obiectivelor cercetarii – exemplu: populatia unei tari cu varsta peste 18 ani, unui oras, studentii etc

Unitatea de esantionare (unitatea statistica): unitatea din care este compus universul cercetarii – persoana, liceeni etc, documente, publicatii, surse de presa, discursuri, tari, judete, organizatii etc.

Baza de esantionare: lista unitatilor statistice

Reprezentativitate: toate unitatile statistice au sanse egale de a fi selectate

2. Dimensiunea esantionului

Desi de obicei doar ea se da publicitatii, eroarea de esantionare reprezinta doar o parte din eroarea totala a sondajului (total survey error).

Care e eroarea maxima admisa si de ce?

Eroarea maxima admisa in sondajele de opinie este +/-5%;

in privinta exit-poll-urilor eroarea maxima admisa poate ajunge pana la +/-1%

Relatia dintre eroarea de esantionare si marimea esantionului – cresterea marimii esantionului duce la minimizarea erorii

Marimea populatiei studiate

e=(pxq/n)

e (eroarea standard) = (p (procentajul unui subesantion) * q (restul esantionului)

/ n=dimensiunea esantionului)

p+q=100

Exemplu:

36% (din totalul de 1000 de persoane care alcatuiesc esantionul nostru) au ochii albastri

N=populatia studiata

Care va fi eroarea de esantionare si ce inseamna aceasta?

e = (36 * 64 / 1000) = (2304/1000) = 2,3 = 1,5

Nu exista nicio legatura intre eroarea de esantionare si marimea populatiei.

3. Metode de esantionare

Exercitiu: esantionare pe cote

Avem un univers al cercetarii de 10 milioane de persoane structurata astfel:

4 800 000 barbati, 5 200 000 femei

3 000 000: 18-34 ani; 2 600 000: 35-49 ani; 2 600 000: 50-64 ani; 1 800 000: 65 ani+

Agricultori: 1 700 000; intreprinzatori: 1000 000; profesii liberale si cadre superioare: 500 000; cadre medii si functionari: 1 500 000; muncitori: 3 100 000; pensionari si alti inactivi: 2 200 000.

Construiti un esantion pe cote cu o dimensiune de 1000 de persoane

– 480 de barbati din care 30% 18-34 de ani din care 175 agricultori etc.

4. Discutie: care metoda este mai corecta si de ce?

Identificati avantaje si dezavantaje pentru fiecare metoda de esantionare, din punctul de vedere al reprezentativitatii

din punct de vedere practic si al resurselor, metoda pe cote are mari dezavantaje

metoda probabilista este mai reprezentativa pentru ca ofera mai multe sanse de selectie, fapt demonstrat si de evolutia tehnicilor de esantionare.

Distribuiti esantionul in fiecare din cele doua exemple de mai sus (esantionare probabilista si pe cote) unui numar de 10 operatori de teren, cu instructiuni de esantionare aferente

5. Schema standard de esantionare pentru populatia Romaniei

Esantion national multistadial multistratificat (prima oara, dupa 1990, esantionul a fost proiectat de Dumitru Sandu, membru fondator al Institutului Curs)

2 criterii de stratificare:

Tip de localitate: U/R (urban/rural)

Zona geografica (aria culturala)

Matricea: tabel cu N tipuri de localitati si M zone geografice

Strat = subgrup de populatie omogena din punctul de vedere al unei variabile considerate

Numar total de straturi (casute) = NxM

Etape (multistadial):

Listarea ariilor culturale

Gruparea judetelor pe arii culturale

Fixarea tipurilor de localitati

Listarea localitatilor pe tipuri pentru fiecare arie culturala

Calcularea numarului de straturi si a dimensiunii fiecaruia (numar persoane in fiecare strat)

Construirea matricei

Aplicarea metodei de esantionare pe cote pentru calcularea numarului de chestionare ce trebuie aplicate in fiecare strat: in functie de dimensiunea proiectata a esantionului nostru, calculam proportional subesantioane pentru fiecare strat;

Ajustarea selectiei straturilor mici in functie de ratiuni practice (timp, resurse); efecte asupra reprezentativitatii, de exemplu daca in Banat, in Timis, A2, nu am gasit in R1 decat o singura localitate vom face un chestionar suplimentar in R2.

Selectia (aleatoare) a localitatilor din fiecare strat in care vom aplica chestionarele

Alocarea numarului de chestionare ce trebuie aplicate in fiecare din localitatile selectate (in principiu, pe cote)

Selectia aleatoare a persoanelor care vor fi intervievate in fiecare din localitatile selectate

Planul de esantionare pentru fiecare operator (cate chestionare, unde, cum selecteaza respondentii)

Seminarul 7 – Exercitii

Consideram o matrice cu 10 arii culturale:

A1: Maramures;

A2: Banat-Crisana;

A3: Covasna-Hargita-Mures;

A4: Transilvania;

A5: Moldova de Nord;

A6: Moldova de Sud;

A7: Dobrogea;

A8: Muntenia;

A9: Oltenia;

A10: Bucuresti.

Ce dimensiune are stratul A10/U3? Cate chestionare vom face in acest strat dintr-un esantion de 1000? 20000000…..200000

1000……………x

X = 10 chestionare

2. Ce straturi vide exista in matricea descrisa mai sus?

A10/U2, A10/U3, A10/R1, A10.R2, A10/R3 – 5 straturi

A2 nu are R3

A3, A9 nu au U3

=> 8 straturi

3. Stratul A7/U1 este compus din 7 localitati cu o populatie totala de 100 000 locuitori; universul cercetarii este de 20 000 000 locuitori. Daca esantionul nostru este de 1600 de respondenti, cate chestionare trebuie realizate in respectivul strat? Cum le distribuim intre cele 7 localitati?

20.000.000…….100.000

1600………..X = 8 chestionare Toate 8 intr-o singura localitate pentru a scadea costurile si o alegem aleator

4. Ce categorii de populatie sunt tacit dar sistematic excluse de la esantionare? – persoane care nu sunt reprezetative pentru anumite teme folosite in chestionare.

Exemple. Statele izolate, Spitale, azile, inchisori, rromi sau cei care nu au educatie, persoane ocupate, diaspora, persoane fara adapost.

5. De ce orasul Buftea este aproape intotdeauna exclus din esantionare?

Deoarece este privit ca o subdiviziune a bucurestiului si se considera ca Bucurestiul este suficient.

6. Care matrice este mai corecta si de ce? Una cu multe straturi sau una cu mai putine?

U3 – pentru ca extista o reprezentativitate mai mare, prin urmare marja de eroare este mai mica. Dar costurile sunt prea mari.

7. Calculati pasul statistic pentru un esantion de 452 de respondenti, selectat probabilist dintr-o colectivitate de 31 120 de persoane.

Pasul statistic: 31120: 452=69 ( 1, 70, 138, 206)

8. In Romania exista 12 orase cu o populatie peste 200 000 locuitori. Populatia lor totala reprezinta 23% din populatia Romaniei. Trebuie sa realizam un esantion national de 2000 de persoane. Cate chestionare trebuie sa aplicam in fiecare din cele 12 orase?

2000 – 100%

x -23%

––––

x = 460 de chestionare in toate orasele

460 chestionare …5237866 populatia totala

x………………………..populatia orasului respectiv

9. Construiti un esantion pe cote cu un volum de 400 de respondenti selectati dintre membrii sindicatului “W”, cunoscand structura respectivei populatii:

– 50% barbati, 50% femei

– 25% absolventi studii superioare, 25% scoala postliceala, 25% liceu, 25% scoala vocationala

– 50%: 18-29 ani; 10%: 30-39 ani; 10%: 40-49 ani; 30%: 50+

Construiti planuri de esantionare pentru 8 operatori de teren, prin impartirea celor 400 de chestionare ce trebuie aplicate

Din 400: 200 barbati/200femei

Fiecare operator trebuie sa faca 50 de chestionare (400:8)

8. Interviul semistructurat (in-depth interview)

Definitie: metoda de culegere a datelor prin interactiunea dintre intervievator (operator de interviu) si intervievat (respondent)

Interviul individual

Interviul structurat – cantitativ- bazat pe chestionar

interviul semi-structurat

interviul nestructurat – calitativ

Interviul de grup

Clasic – a raspunde la intrebari

Interviul Focus-grup – interactiunea intre respondenti

Cand alegem metoda interviului calitativ?

Teme putin cercetate. Alte surse (documente etc.) inexistente sau insuficiente. Cercetari exploratorii – evenimente sau fenomene nou aparute: procese electorale, miscari sociale, schimbari de regimuri – Revolutia Umbrelelor, inrolarea in ISIL

Culegere de date subiective (sensuri, valori, interpretari, puncte de vedere…) -exemplu: pensionarii care au iesit la manifestatii. De ce?

Respondenti “speciali” (martori, cu experiente deosebite, membri ai elitelor, ai grupurilor-țintă) – exemplu: politici educationale

Reconstituirea unor situatii (mai ales conflictuale) – exemplu: de ce si cum s-a rupt USL-ul?

Sisteme de relatii, functionarea unei organizatii: relatiile din formale si informale dintre grupurile (profesorii, studentii, personal ne-didactic) care actioneaza in facultate;

Istoria orala

Povesti de viata (“recits de vie”)

Domenii predilecte:

studiile despre elite,

comunicare,

propaganda,

campanii atat electorale cat si de relatii publice, informare, educare,

politici publice,

informatii pentru redactarea corecta a unui chestionar sau aprofundarea unor rezultate de sondaj

Avantaje (profunzime – analizeaza lucrurile dincolod e suprafata, flexibilitate – nu suntem constransi de forma fixa a unui chestionar, cost -esantioane mai mici)

Dezavantaje (poate dura mai mult, lipsa de reprezentativitate)

Etapele unei cercetari bazate pe interviu calitativ

– absortia

Explorarea (documente, literatura domeniului, media, Internet, discutii cu colegi, profesori, experti in domeniu)

Decuparea temei; intrebarile de pornire; ipoteze; operationalizarea conceptelor

Redactarea ghidului de interviu

Esantionarea

Contactarea respondentillor si aranjarea interviurilor

Luarea interviurilor (activitatea de teren) – inregistrare

Transcrierea interviurilor inregistrate

Analiza de continut a inregistrarilor si/sau transcrierilor

Interpretarea rezultatelor analizei de continut

Redactarea Raportului de cercetare; ilustrarea cu citate din interviuri, fara a abuza, insa.

De ce Romania are cea mai mica rata de absortie? Ipoteze:

Birocratizarea excesivă

Fragmentare administrativa

Pregătirea slabă a funcționarilor care administrează aceste fonduri

Lipsa de profesionalizare

Coruptie

Lipsa de transparenta decizionala

Esecul regionalizarii

Ghidul de interviu

Asemanari/deosebiri fata de chestionar:

Necesita definirea prealabila a unei situatii problematice ale carei aspecte sunt cunoscute, in linii mari de catre cercetator (de unde?)

Operationalizeaza ipotezele referitoare la aspectele determinate ale respectivei situatii dar exploreaza si gasirea unor raspunsuri neanticipate, capabile sa dea nastere unor noi ipoteze

Intrebari grupate pe sectiuni care reflecta ariile majore ale situatiei

Intrebari de trecere (bazate pe asociatii) intre sectiuni

Accent pe experienta subiectiva

Nu pune intrebari al caror raspuns il poti afla din alta parte (presa, internet)

De ce e util ghidul de interviu?

Testarea ipotezelor

Comparabilitatea datelor

Fisa respondentului

La sfarsitul interviului respondentii completeaza un chestionar cu date socio-demografice

Esantionare

In functie de tema cercetarii (experti etc)

Respondenti implicati intr-o situatie particulara concreta (ex), motivati, accesibili

Dimensiune: punctul de saturatie = 30

Structura: status, gen, varsta, apartenenta la organizatii, distributie geografica…

Metode: “bulgarele de zapada”; cote; grad de vizibilitate; locuri predilecte (esantionare accidentala);

Tabelul cu respondentii se anexeaza la raportul de cercetare; se da numele respondentilor? Doar cu acordul acestora.

10 reguli pentru desfasurarea interviului

Naratiunea – putem afla lucruri noi

Non-directivitate (sau directivitate redusa) – nu exista raspunsuri precodificate, respondentii pot da raspunsuri bogate in informatii, complete, mai lungi etc.

Capacitatea – sa inteleaga ceea ce vrem de la ei si sa poata sa verbalizeze, sa isi exprime puncte de vedere, atitudini, valori proprii – nivelul de educatie al participantilor intr-o cercetare calitativa ar trebui sa fie mai ridicat

Confortul fizic si psihologic – contribuie la succesul unui interviu. O persoana relaxata ofera mai multe informatii, mai sincere; sa nu intervina perturberi, aerisire, confort, o locatie adecvata etc.

Flexibilitatea – nu numai ca nu exista raspunsuri predefinite dar nici intrebarile nu au forma fixa, putem schimba ordinea lor si nu trebuie sa parcurgem tot ghidul de interviu, putem pune noi intrebari etc.

Spontaneitatea – ea asigura sinceritatea respondentului, primele reactii, raspunsurile foarte rapide.

Specificitatea – nu cerem date factuale, puncte de vedere personale, valori, atitudini, pareri, nu ne intereseaza teorii generale ci lucruri practice, traite.

Profunzime

Introspectia – retrairea unor evenimente, situatii.

Inregistrarea (notite, audio)

Ghid practic pentru intervievarea elitelor

– stiinta politica este preocupata mai mult de elite, sociologia de oameni in general.

Interesul pentru stiintele politice

Deosebirea dintre studiul maselor (publicurilor) si cel al elitelor

Acces dificil; de ce? Cum contracaram?(Dep. Relatii publice, site, secretariate)

Informare prealabila aprofundata asupra organizatiilor’institutiilor publice din care fac parte (site; departament de relatii publice; secretariat; media…)

Contactarea: scrisoare, fax, e-mail, telefon

Autoprezentarea

Programarea interviului

Prezentarea la interviu

Luarea interviului (ritualul de cunoastere, permisiunea inregistrarii)

Procedeul “probe” [detaliere, clarificare, completare: tipuri de semnale/intrebari]

Sfarsitul interviului: timp pentru respondent sa spuna ce vrea

Evaluarea interviului- invataminte pentru urmatoarele interviuri

Seminarul 8 – Exercitii

Care sunt organizatiile si grupurile sociale din care am putea recruta respondenti pentru evaluarea unei politici de ocupare a fortei de munca?

Intrebare a ipotezei: Egalitatea de sanse, cele mai bune strategii prin care putem favoriza angajarea grupurilor vulnerabile.

Organizatii:

Agentia Muncipala pentru Ocuparea fortei de Munca,

Primaria Municipiului Bucuresti

Biroul International al Muncii din Romania

Ministerul muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, serviciul public de ocupare din Romania,

Biroul National de Statistica – Forța de muncă

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania

Grupuri:

Somerii pe termen lung

Tineri absolventi

Femei

Persoane peste X ani

Persoane cu dizabilitati

Romii

Redactati anexa cuprinzand un astfel de esantion

Proiectati un esantion alcatuit din reprezentanti ai diverselor elite pentru a afla perceptia asupra guvernului Boc

Analisti politici

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania

Reprezentant Camera de Comert si Industrie

Reprezentat BNR

Membrii Consiliului Legislativ

Comitetul Economic si Social

Sindicate si patronaje

Societate Civila – reprezentanti

Delegatia FMI in Romania

Comisia Europeana la Bucuresti

Reprezentanti Mass Media

Redactati ghidul de interviu pentru o astfel de cercetare

Acomodarea: Persoana Careia i se va adresa interviul este primita in sala de interviu/locatie si invitata sa se aseze; Intervievatorul se prezinta ( numele meu este Julan Ioana Corina si ocup postul ***); Pentru a pregati atmosfera se poarta cateva discutii libere ( ati mai vorbit cu mine la inceputul saptamanii acesteia… Sper ca nu ati intampinat probleme in legatura cu gasirea sediului, etc); Este prezentata tema interviului.

Extrem de controversat in presa, studiul isi propune sa analizeze discrepanta (daca exista) intre masurile luate in perioada guvernului Boc si proiectia lor in media. Problema este cunoscuta prin intermediul mass-media.

(Operationalizeaza ipotezele referitoare la aspectele determinate ale respectivei situatii dar exploreaza si gasirea unor raspunsuri neanticipate, capabile sa dea nastere unor noi ipoteze)

Masurile luate in perioada guvernului Boc au avut un impact negativ asupra economiei asa cum se reflecta in mass-media.

Intrebari grupate pe sectiuni care reflecta ariile majore ale situatiei

Definirea situatiei anterioare si a asteptarilor

Cum ati caracteriza din punct de vedere economic si social perioada premergatoare guvernului Boc?

Care au fost asteptarile de la guvernul Boc?

Intrebare de trecere: Ce parere aveti despre masurile luate de guvernul Boc?

Analiza masurilor

În scopul echilibrării bugetului, s-a renunțat la reducerea de impozit a microîntreprinderilor (care trebuia să plătească un impozit de 3%), acest impozit aplicat microîntreprinderilor fiind adus la nivelul cotei unice de 16%. Cum s-a resimtit aceasta masura in mediul de afaceri?

Cum s-au resimtit efectele ordonanței de urgență aplicabilă de la 1 iulie 2010, (guvernul a impus noi impozite, lărgind baza de impozitare. Astfel, tichetele cadou, de masă, de creșă și de vacanță, precum și plățile compensatorii au fost asociate salariului și impozitate; cotele de cheltuială forfetară acordate veniturilor din dreptul de autor s-au înjumătățit; s-au impus impozite pe veniturile din dobânzi; cota de impunere anticipată pentru tranzacțiile cu valută la termen a fost crescută de la 1% la 16%, iar cea pentru câștigurile din jocuri de noroc a fost stabilită la 25%.) la nivel social?

Considerati ca a fost eficienta la nivel bugetar aceasta masura?

Deși s-a confruntat cu proteste sindicale ale angajaților din sectorul bugetar și ale pensionarilor, și a făcut unele concesii, guvernul a promovat prin asumarea răspunderii un pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. (Prin acest pachet, guvernul a redus salariile angajaților din sistemul bugetar cu 25% și pensiile cu 15%; guvernul a menținut salariul minim pe economie la același nivel (600 de lei), pensia minimă garantată și venitul minim garantat pe o perioadă de 7 luni, până la 31 decembrie 2010; alte măsuri de restructurare a administrației ar urma să permită creșterea salariilor din anul următor) Care a fost atmosfera acelor momente?

Care ar fi fost alternativa din punctul dvs. de vedere?

Concluzii

Care considerati ca au fost principalele greseli ale guvernarii Boc?

Dar realizari?

Considerati ca imaginea reflectata in presa asupra guvernului Boc a fost in concordanta cu realitatea?

Datele si eventual acord de publicare a acestora.

Numele:

Ocupatia:

Varsta:

Va multumesc!

Formatori de opinie, elite – reflecta imaginea societatii

Doctori

Oameni de afaceri

Profesori

Elite administrative

Jurnalisti

Elite culturale

Sindicate, patronaje

Reprezentanti ai societatii civile

Cantareti, actori etc

9. Metode de cercetare a grupurilor mici

Interviul de grup Focus-Group

Microgrupurile

Ce sunt grupurile mici?

(primare) sunt acele grupuri in care oamenii interactioneaza direct, fata in fata. (clasele sociale, personalul organizatiilor, publicul televiziunilor).

Ce grupuri mici exista in politica?

Grupurile parlamentare, grupuri informale (care de multe ori au si o putere foarte mare: clicile, bisericutele, coalitiile ad-hoc).

De ce sunt ele relevante pentru stiintele politice?

surse de putere,

Care sunt sursele puterii informale in microgrupuri?

Controlul incertitudinii, a informatiei, a resurselor sunt factori importanti pt purtere. Influenta, carisma sunt de asemenea surse de putere;

Este justificata inferenta de la grupurile mici la actorii colectivi macrosociali? De ce da/de ce nu?

studiul grupurilor mici este foarte important pt stiita politica, antropologia politica si din aceasta cauza s-au pus la punct o serie de metode si teorii pentru a face posibil acest lucru.

sunt grupuri umane primare (adică grupuri în care relațiile sunt interpersonale, directe, față în față). – consilii, comitete, birouri dar și în organizații de partid sau organizații administrative de dimensiuni mai mici. La toate nivelurile politicii – internațional sau național, central, intermediar sau local, în sectorul statal sau în politica civilă – organele executive, care elaborează și pun politicile în practică, sunt de dimensiuni reduse (în raport cu organele deliberative) pentru că numai grupurile mici pot funcționa optim în aceste contexte. De obicei, microgrupurile politice sunt grupuri de lucru (task groups, în engleză; groapes de travail, în franceză). Microgrupurile politice pot fi

formale (de exemplu, consiliul director al unui partid) sau

informale (un grup care are controlul resurselor în partid).

Teorii si metode de studiere a microgrupurilor

Teorii

Behaviorismul (comportamentalismul) – face legatira dintre stimuli si raspuns adica explica comportamentul prin existenta unor stimuli.

Interactionismul simbolic explica comportamentul in plan subiectiv prin definirea situatiei. Oamenii se comporta, intreprind actiuni mai ales dat modului in care ei definesc situatia, ori ea este definita de cele mai multe ori subiectiv.

Abordarea dramaturgica – considera politica si viata ca o piesa de teatru in are actorii joaca un rol in fucntie de cum este definita teoria respectiva

Teoria facilitarii sociale – Generalizare a observatiilor empirice si pe are o putem testa. Oamenii sunt animale sociale si fac lucrurile in grup. Pe baza acestei teorii putem sa schimbam parerile oamenilor. Mesajele unei campanii electorale sunt mai bine percepute in grup decat individual.

Teoria depersonalizarii – Comportamtnul oamenilor in multimi se schimba. Ei se simt protejati dar si deresponsabilizati si ajung sa faca lucruri pe care individual nu le fac.

Norma de grup – Norma generala, obligatorie. Ne supunem unei norme de grup inconstient.

Teoria alegerii rationale – analiza raportului avantaje-dezavantaje. Principiul Minim-maxim. Minumul de costuri si maximum de beneficii. Experientele facute pe grupuri mici au ajutat la intelegerea compotamentului grupurilor la nivel macro-social. In studiul relatiilor internationale este o teorie foarte utila.

Teoria jocurilor – controlul avantajelor si dezavantajelor. Atunci cand ne jucam este vorba si de hazard si de deciziile pe care le iau jucatorii.

Metode si tehnici

Interviul de grup clasic

Interviul focus-group

Tehnica grupului nominal

Observatia

Sociometria

Experimentul

Analiza de discurs

Brainstorming

Delphi

Probleme specifice grupurilor mici

Emergenta liderilor – datorita calitatilor personale. Aceleasi calitati pot sa nu ajute, daca contextul social este altul. O teorie situationala si o teorie a liderilor. Exista lideri mai potriviti pentru situatii de criza, de razboi, de pace.

Stilul de conducere – Autoritar, Democratic, Laisse-Faire.

Mecanisme de luare a deciziilor – delegarea, majoritatea, consensul, votul.

Performanta grupurilor ca variabila dependenta – skiluri-le, competenta, dimensiunea grupului, relatiile cu interesele personale ale membrilor, satisfactia grupurilor.

Gandirea de grup (groupthink) – situatie paradoxala in care coeziunea de grup, in loc sa creasca performanta o scade si duce la luarea unor decizii gresite. Exemplu: Criza rachetelor din Cuba. Deoarece grupurl era foarte coeziv, decizia a fost gresita. (au hotarat invazia din golful Porcilor)

Studiul coalitiilor si conflictelor?

Comunicarea si interactiunea

Schimbarea atitudinilor si comportamentelor

Interviul de grup focalizat

De este mai folosit decat interviul de grup clasic: nu vrea sa afle opiniile sau punctele de vedere individuale. Il intereseaza confruntarea punctelor de vedere a participantilor la discutie. Intr-o confruntare participantii sunt mai sinceri, opiniile initiale se schimba (cercetatorul este interesat de aceasta situatie). Focs grupul devine o experienta de invatare.

Detalii tehnice legate de tema, durata, loc de desfasurare, cadru, ambianta, tratatii, recompensare

Tema trebuie sa fie interesanta pentru participanti dar sa nu fie obositoare si este nevoie ca particpantii la Focus Grup sa aiba o experienta. Exista insa o metoda de studiere a grupurilor mici in care participantii sa nu aiba habar de tema de discutie (Brain Storming).

Durata: un focus grup nu se poate desfasura intr-un timp foarte scurt (30 de minute), dar nici nu poate sa dureze foarte mult pentru ca particpantii se plictisesc si obosesc (2 ore si jumatae maxim)

Locul: Neutru, placut, o sala speciala a insitutielor de cercetare.

Tabla (sau flipchart), foi si pixuri; – Cadrul trebuie sa favorizeze comunicarea, interactiune, caldura, aer, mobilier confortabil, o masa pe care putem sa punem foi si pixuri. Pentru ca in timpul desfasurarii focus grupului se pot desfasura jocuri, exercitii, tehinic figurative si colective.

La sfarsitul interviului, participantii completeaza chestionare privind datele lor de identificare (socio-demografice). De ce si care ar fi aceste date – La sfarsitul interviului, participantii completeaza chestionare privind datele lor de identificare (nume prenume, domiciului, loc, adresa, numar de telefon, anul nasterii, sex, educatie, ocupatie, stare civila, numar de copii, venit net pe familie).

Esantionul – trebuie sa tina cont de conditii sau filtre. persoane extraoveritte, comunicative cu abilitati de interactiune. Este dificil sa facem teste psihologice pentru a determina aceste insusiri. Cum vom proceda? Vom presupune ca toti cei care au diploma de bacalaureat sunt capabili de acest lucru.

Persoane capabile sa verbalizeze, care au opinii/atitudini, care nu refuza comunicarea si interactiunea

Minim liceul sau o scoala medie – uneori avem nevoie de studii superioare;

Nu trebuie ca esantionul sa fie reprezentativ ci relevant pentru cercetare

Nu exista formule algebrice pentru a calcula punctul de saturatie, din practica insa minim 4 grupuri pentru a atinge punctul de saturatie

Compozitia grupurilor decisa de intrebarile si ipotezele cercetarii

In general grupuri omogene in interior dar diferite intre ele – structurate pe anumite criterii – Vom recruta grupuri omogene in nterior dintr-un animit punct de vedere: varsta, genul, faptul ca este consumator al unui anumit produs, ca este votant al unui anumit partid, ca a avut un comportament politic intr-o anumita situatie, ca urmareste un animit post de televiziune. Omogenitate interna dar diferite intre ele. Daca criteriul va fi varsta: 2 de tineri, 1 de persoane de varsta a 2-a si 1 de persoane de varsta a 3-a.

Dispersia geografica – depinde de tema cercetarii. Vrem sa facem un foscu grup prin care sa aflam motivatia electorala a celor care s-au prezentat la turul al 2-lea fara a se prezenta la primul tur. Primul criteriu: tineri – deoarece au fost nemultumiti de cozile din diaspora. 2 grupuri: 2 de tineri, doua de varstnici.

Sa nu se cunoasca intre ei – pentru a avea discutii libere, a nu se coaliza, norma de grup, spirala tacerii etc.

Sa nu il cunoasca pe moderator – pentru ca ei ar tine sa aiba o anumita perceptie, este vorba de o anumita familiaritate, moderatorul nu mai poate sa fie neutru.

Recrutarea

Dimensiunea unui grup – nici prea mare, nici prea mic – intre 6 si 12 persoane

De ce se recruteaza un numar dublu de persoane fata de necesar – poate sa apara altceva in programul lor, se pot razgandi

Baze de esantionare – cartea de telefon (recrutarea telefonica este foarte folosita in cazul focus grupurilor). Recrutarea accidentala: mergem in locurile in care este probabil sa gasim respondenti cu caract pe care le dorim De exemplu pentru a recruta tineri din Cluj mergem la Universitatea din Cluj. Bulgarele de zapada nu este valabil pentru ca incalca regula sa nu se cunoasca intre ei. Aceasta conditie are si exceptii.

Chestionarul de recrutare – Prezentarea moderatorului, se mentioneaza alegerea numarului aleatoare din cartea de telefon; data nasterii, ultima scoala absolvita – am vrea sa va invitam etc. renumerare. Mai vin inca x persoane. date personale pentru a va putea contacta din nou.

Reamintire periodica : "Un coleg va va contacta pentru a reconfirma participarea."

Raportul de recrutare – 6 discutii in Focus Group au avut loc in Bucuresti etc, Nr total de telefoane selectate, Cati nu au raspuns, Telefoane care nu erau alocate, telefoane care au inchis inainte, Persoane care au participat la discutiile de grup.

Introducerea moderatorului

Caracteristici ale unui bun moderator – Persoana placuta decenta, sa isi mentina neutralitatea, sa nu se transforme intr-un lider de opinie dar sa fie un lider, sa aiba calitati de moderare, spontan, flexibil

Formula de bun sosit, multumiri – Bine ati venit la Institutul – numele

Prezentarea institutiei care organizeaza cercetarea – – cu ce se ocupa Institutul

Tema de cercetare

Garantarea anonimatului si a confidentialitatii

Permisiunea de inregistrare – cerem permisiunea

Regulile jocului – nue xista raspunsuri bune sau rele, libertatea de a interveni cand doresc, sa nu astepte sa fie intrebati personal, sa nu vorbeasca toti deodata.

Anuntarea duratei interviului – maxim 2h, 2h:30

Prezentarea moderatorului – numele, ocupatia, cateva detalii care sa il transforme intr-un participant alaturi de el, sa aminteasca ceva legatd e situatia familiala etc

Prezentarea participantilor – sub numele mic iar adresarea la singular pentru a crea o atmosfera de apropiere.

Incalzire (warm up)

Modalitati de adresare – sa noteze pozitia lor si numele pentru a putea sa li se adreseze direct.

Moderarea

Parcurgere flexibila a ghidului de interviu; balanta libertate & spontaneitate/ghid

Ghidul = organizat pe sectiuni, conform obiectivelor si ipotezelor cercetarii

Fiecarei sectiuni i se aloca o durata aproximativa, astfel incat sa se evite criza de timp si la sfarsit se lasa cateva minute pentru cei care nu au apucat sa se exprime.

Ce facem daca discutia debuteaza greu – poate sa dea explicatii suplimentare, sa dea cateva variante de raspuns, cere experiente personale, exemple concrete.

Utilizarea procedeului “probing” (motivatii, explicatii, clarificari, exemplificari concrete, experiente personale)

Mobilizarea grupului – adresarea directa a celor care sunt mai retrasi.

Blocarea liderilor de opinie – risca sa ne distorsioneze rezultatele sau sunt influentati de acesta, apare spontan, – diplomat ii spunem ca vom reveni la el sau schimbam subiectul.

Evitarea divagatiilor; – recentram directia

Sesizarea contradictiilor

Rezultatele-cheie urmarite trebuie avute tot timpul in minte (la ce intrebari sa aflam raspuns, testarea ipotezelor)

Raportul de cercetare

Introducere

Punerea in context a problemei cercetarii

Obiective – intrebari

Cadrul teoretic si metodologia: ipoteze, esantion, recrutarea, nr. de grupuri, cercetarea de teren – unde, cand – descrierea metodelor si tehnicilor utilizate

Rezumat – maxim 3 pag, rezultate-cheie

Raportul detaliat

Concluzii: rezolvarea obiectivelor cercetarii

Recomandari: sugestii de schimbare, in ordinea descrescatoare a importantei

Anexe: compozitia grupurilor; raportul de recrutare; chestionarul de recrutare; raportul de moderare; ghiduri de interviu; bibliografie etc.

Raportul detaliat

Bazat pe analiza de continut a transcrierilor sau inregistrarilor interviurilor de grup

Principii de redactare:

Claritate: frecventa, extensia, intensitatea, schimbarea, tacerea

Plasticitate (ilustrarea cu citate din interviuri,desene, tipologii, tabele, grafice)

Comparatie: intre opiniilor participantilor (in grup) sau intre grupuri sau anumiti respondenti din toate grupurile.

Simplitate: KeepItShortSimple

Analiza ghidata de obiective (gaseste marile idei in multimea de informatii furnizate de grupuri)

Limbajul nonverbal si dinamica grupurilor

Ce trebuie clarificat in raportul detaliat:

Clasificarea comentariilor participantilor – in functie de tipurile de raspuns

Frecventa comentariilor – pe categorii (tipuri) – "cati au spus ca ..?"

Extensia comentariilor – cati respondenti adera la un anumit tip de comentarii (opinii); ce majoritati/minoritati s-au format? De ce? Cum le interpretam? Ce semnificatie au?

Intensitatea – cat de puternic este atasamentul fata de anumite opinii?

Ce nu s-a spus? Ce nu s-a mentionat?

De ce participantii si-au schimbat opinia in urma interactiunilor? Explica, lamureste!

Seminar 9 – Exercitii

Vi se da o comanda pentru o cercetare calitativa de tip focus-grup pe urmatoarea tema: “Perceptia asupra activitatii primarului general al Bucurestiului”. Bugetul cercetarii va permite recrutarea a doar doua grupuri. Redactati un chestionar de recrutare pentru acest e grupuri si un raport fictiv de recrutare, dupa ce focus-grupurile ar fi avut loc

Telefoane selectate 100

nealocate – 12

au inchis inainte ca interviul sa inceapa – 4

nepotrivire legate de varsta – primul stop – 25

al doilea stop persoane care nu au liceul absolvit – 7

persoane care au refuzat participarea la interviu – 10

implicate 42

care chiar au venit – 36 – 3 grupuri a cate 12.

Comentati ghidurile de interviu atasate, raspunzand la urmatoarele intrebari: tema cercetarii, obiective, ipoteze, esantion (numar de grupuri, compozitie, locatie), metoda de recrutare, principalele sectiuni (capitole); tehnici folosite.

Ghid de interviu Iasi – adaptarea unei campanii electorale la specificul local; identificarea asteptarilor de la un nou primar, imaginea candidatului ideal

Ghid de interviu Bucuresti – impactul afiselor electorale

Ipoteze: identitatea locala influenteaza comportamentul electoral;

Tehnicile folosite: interviu semistructurat

Redactati un ghid de interviu pe tema “Perceptia identitatii nationale”

Identitatea locala interviu 1 – adaptare

citire articol din presa straina si comentarii

prezentare postere cu afise din ziar – prezentare

prezentare postere desscoperiri, realizari – ce impresie, comentarii

puncte comune, diferente

Dati exemple de teme de cercetare in care este recomandata tehnica grupului nominal

gasirea unei noi metode de promovare a unui candidat;

intelegerea unui fenomen politic

10. Dinamica grupurilor – Tehnici utilizate in cadrul metodelor de studiere a grupurilor mici

Folosirea tehnicilor proiective in moderarea foscus-grupurilor

De ce se folosesc? Scop, utilitate

Bariere in aflarea atitudinilor si motivatiilor profunde:

lipsa de constientizare, – Lipsa de constientizare – imposibilitatea explicarii alegerilor. “Gusturile nu se discuta.”

spirala tacerii, – Spirala tacerii – ascund acele comportamentele care nu sunt dezirabile

politetea, – nu criticam dechis, viata sociala nu ar fi posibila

evitarea autoacuzarii – pentru echilibrul psihic nu doresc sa aiba conflicte interne, sa se auto-respecte, in stratul profund pot exista lucruri de care nu sunt foarte mandrii, doua extreme – atunci cand parerea despre sine este foarte buna si nu vor sa accepte critici – narcisism; argumente in plan fizic – occidentalii sunt narcisisti; plan psihologic aceasta reflectie asupra sinelui se manifesta si prin cererea tot mai mare de psiho-terapie,

Se bazeaza pe testele de personalitate, petei de cerneala, pop-up-ului

testul petei de cerneala – ce vad in pata de cerneala – ideea prin acest test nu era sa vedem ce reprezinta acea pata ci sa cunostem persoana care raspunde pentru ca ipoteza testelor proiective este ca prin intermediul lor subiectul nu ne vorbeste despre stimul ci despre el insusi dezvaluindu-si personalitatea, pentru ca stimulul este ambiguu

testul copacului – cercetatorul si cel intervievat trebuie sa apartina aceleiasi culturi

Aceste metode au fost preluate in focus-grupuri sau in interviurile semi-structurate, invidiuale. Ne ajuta sa impiedicam subiectii sa rationalizeze; sa puna o cenzura intre stimului si raspuns, sa ii obligam sa raspunda cat mai repede, sa nu aiba timp sa rationeze, sa gandeasca sa isi fabrice raspunsuri. Sinceritate maxima din partea subiectilor si ne ajuta sa ne indeplinim obiectivele cercetarii. Motivatii ascunse, nu neapart pentru ca ei ar vrea sa le ascunda pentru ca multe sunt foarte putin sau deloc constientizate. Sa aducem la suprafata acest strat profund al personalitatii. Acest lucru ne este foarte util nu doar in teorie – motivatiile ascunse ale votului, marfuri si servicii, preferinte pentru unii candidati.

Exemplu: coca cola vs pepsi cola? De ce alegem una sau alta? Imagine. Alegerea se bazeaza pe comportamente irationale.

Cum reusesc tehnicile proiective sa depaseasca aceste bariere?

Prin oferirea de stimuli ambigui. Blocarea rationalizarii, raspunsuri cat mai rapide, raspunsul cel mai rapid de acceptare, respingere, emotie pozitiva sau negativa este dat de pupila. – cand se mareste – acceptare, reactie pozitiva, respingere – pupila se micsoreaza.

Cinci mari PROCEDEE oarecum legate intre ele:

Ambiguitatea (dialogul incomplet, completarea de enunturi) – tehnici principale – dialogul incoplet si completarea de enunturi. Dialogul incomplet – desene, caricaturi, imagini, postere, de obicei 2 personaje, unul intr-o situatie frustranta, ale o dilema morala sau marturiseste un comportament mai indezirabil din punct de vedere social iar celalat personaj trebuie sa-i dea replica. Completarea de enunturi – imaginea unui partid depinde si de imaginea electoratului – afland imaginea despre electoratul unui partid aflam si atitudinilor respondentilor din partid.

Asocierea (“jocul chinezesc”) – asocierea unor personaje politice cu altceva – animale, arbori, flori, automobile.

Tehnici sinectice; metafora, analogia, fantazarea – Schran – revolutiile cercetare – incearca sa afle punctele lor comune – societatile in pragul unei revolutii – ca niste organisme care incep sa aiba febra. – metafora organismului viu, o nemultumire latenta si nu se pot spune clar cauzele;

Consideram facultate ca fiind un organism si identificam probleme medicale – probleme la cap, membre, organe interne etc

Analogia– se alege un film, intriga din roman sa fie ceva analog cu ceea ce se intampla pe scena politica, distribuim personajele politice in roman, film sau scena de teatru.

Fantazarea – metoda de auto-cunoastere – presupunem ca ai suficienti bani in vacanta – unde ai vrea sa pleci daca poti sa pleci oriunde? Singur sau insotit? Ce obiect ai lua cu tine – celebrul loc insula? Cum ti-ai petrece timpul acolo?

Conceptualizarea (colajul) – se foloseste foarte mult in focus-grupuri – moderatorul aduce ziare si reviste, foarfeci,, lipici si carton, sa decupeze acele imagini care il caracterizeaza, definesc au legatura cu un partid sau un candidat si sa faca un colaj. Moderatorul se retrage dar aceasta munca colectiva este inregistrata si poate fi analizata ulterior; se intoarce le cere participantilor sa dea un titlul si sa explice acel colaj. Avem un mijloc mult mai direct de a afla atitudinile si perceptiile.

Personificarea – figura de stil – se poate face la fel cu insitutiile, organizatiile, partidele, brandurile – partid anti-coruptie – tanar ce ocupatie ar avea, ar avea familie, copii, prieteni, cum si-ar petrece timpul liber etc.

Seminar 10 – Exercitii

Construiti un esantion si un protocol de observatie pentru a testa ipoteza: “cu cât liderul este mai democratic, cu atât participarea membrilor grupului la discutii este mai activa”

Exercitii de observatie nestructurata:

Exercitii de sistematizare a observatiilor nesistematice

Aplicarea protocolului de observatie de la ex. 1 pe o situatie artificiala

Redactati un protocol pentru observarea manifestarilor prilejuite de Ziua Nationala, de la Arcul de Triumf

GENEZA LIDERILOR ÎN MICROGRUPURI

Analiza de conținut a discuțiilor de grup conform schemei de interacțiune elaborată de Bales. Indicatori:

Dinamismul grupului: Număr total de interacțiuni

Ierarhia membrilor în funcție de numărul de interacțiuni pe care îl are; cel cu cele mai multe va fi liderul grupului

Predominanta pozitivă/negativă a grupului

Predominanta expresivă/instrumentală a grupului

caracterizarea liderului in funcție de indicatorul 4

TAXONOMIA STILURILOR DE CONDUCERE (LEADERSHIP)

Lewin: autoritar, democratic, laissez-faire

Fiedler: expresiv, instrumental, fuzionist

Testul LPC (Least preferred coworker):

<56=instrumental

>63=expresiv

56-63= optim (fuzionist)

SOCIOMETRIA ()

Rețeaua microsocială este formată din actori între care există atracție/repulsie, simpatie/antipatie, alegere/respingere. Expresia ei grafică= sociograma, care ne permite să identificăm:

grupul are o rețea bogată/săracă în interacțiuni

rețea centrifugă/centripetă

unitară/fragmentată în “bisericuțe” (triunghiuri, lanțuri etc.)

cine sunt marginalii, izolații

cine sunt liderii informali (persoanele cele mai atractive, localizate central)

conflicte latente

dominanta afectivă (pozitivă/negativă)

diferențe față de structura formală

Sociograma este rezultatul aplicării chestionarelor sociometrice membrilor grupului, prin care li se cere să își exprime preferințele/repulsiile față de membrii grupului în legătură cu participarea la o activitate comună (concretă și familiară): profesională, de timp liber, locuit în comun, vizite reciproce etc. De ex:

Nume:…..

Cu cine din anul dvs. v-ar plăcea cel mai mult să mergeți într-un weekend la munte?

Cu cine din anul dvs. Ați refuza categoric să mergeți într-un weekend la munte?

LUAREA DECIZIILOR ÎN MICROGRUPURI PRIN MEDIA REZULTATELOR INDIVIDUALE

Membrii grupului ordonează prioritar proiectele pentru a fi finanțate, cu note pe o scală de la 1 la 5, în funcție de importanță, urgență etc. :

Care proiect va fi primul pe lista de priorități a consiliului local respectiv?

FORMAREA COALIȚIILOR. Să presupunem că este pus în joc un trofeu (un premiu) de 100 de puncte.

A are o putere egală cu B dar C are o putere mai mică. Care sunt coalițiile cele mai probabile și de ce ? Cum va fi împărțit premiul ?

Un grup de 7 membri (state ?) dintre care unul este mult mai puternic decât toate celelalte luate în parte, dar, totuși, nu este mai puternic decât toate celelalte, luate împreună. Care este coaliția cea mai probabilă? Cum va fi împărțit premiul ?

11. Schema de interactiune Bales

Este de fapt un protocol de observatie a grupurilor mici, care ne permite sa identificam liderii si probleme de dinamica a grupurilor;

Se clasifica in 4 categorii interactiunile observate in timpul unei discutii de grup

Ipoteza: initiatorii interactiunii (cei care vorbesc mai mult?) devin lideri ai grupului

Clasificarea interactiunilor

Analiza si interpretarea datelor culese prin schema Bales

Se analizeaza o discutie de grup (in situ sau inregistrata);

Unitati de analiza?

Unitatile de analiza se clasifica intr-una din cele 4 categorii din slide-ul anterior

In functie de frecventa itemilor respectivi, se afla valorile principalilor INDICATORI ce caracterizeaza grupul respectiv

INDICATORI:

Dinamismul grupului:număr total de interacțiuni observate:

(grup dinamic/inert)

Leadershipul: ierarhia membrilor în funcție de numărul de interacțiuni pe care îl are; cel cu cele mai multe va fi liderul grupului

Tipul de leadership: expresiv sau instrumental?

Dominanta grupului:

Predominanta pozitivă/negativă a grupului

Predominanta expresivă/instrumentală a grupului

EFICIENTA LIDERILOR – FRED FIEDLER SI TESTUL LPC (LEAST PREFERRED COWORKER)

Sociometria

Reteaua microsociala – formata din atomi sociali (persoane)

Relatii notate ‘+’ (atractie, simpatie, alegere) sau ‘-’(repulsie, antipatie, respingere)

Expresia grafica a retelei microsociale = sociograma (matricea sociometrica)

Ea releva realitatea innabusita de reteaua relatiilor institutionale si de presiunea vietii sociale formalizate (inspiratie freudiana)

Sociograma se construieste dupa aplicarea testului sociometric membrilor grupului

Testul sociometric

Se cere respondentilor sa isi exprime preferinta, respingerea sau indiferenta fata de ceilalti membri ai grupului in legatura cu participarea la o activitate comuna, concreta si familiara grupului:

Profesionala: cu cine va place sa lucrati (cel mai mult/cel mai putin/ati refuza categoric) din grup? Cu cine sa stai in banca cel mai mult/cel mai putin? [prima alegere; a doua alegere]

Timp liber: sa mergi in excursie, in tabara, sa imparti cuseta in tren?

Locuire in comun (in aceeasi camera la hotel, in gazda, la camin?)

Vizite reciproce

Este un chestionar anonim?

Prelucrarea datelor culese prin testul sociometric

Construirea indicilor sociometrici

Numar de alegeri primite

Numar de respingeri primite

Numar de alegeri emise

Numar de respingeri emise

Numar alegeri reciproce

Numar respingeri reciproce

Statusul sociometric (nr. Indivizilor care l-au ales/N-1); liderul informal=cel mai mare status sociometric

Expansiunea afectiva (nr. Indivizilor pe care i-a ales/N-1)

CE NE PERMITE SOCIOGRAMA SA VIZUALIZAM?

Retea bogata/saraca in interactiuni sociale

Centrifuga/centripeta

Unitara/fragmentata: izolati, marginalizati, subgrupuri (perechi, triunghiuri, lanțuri)

Centralizata/descentralizata

Liderii informali – cum ii identificam?

Conflicte latente – cum le identificam?

Exemple